Ina Curic Lorena Vaetisi Inegalitatea de Gen

Ina Curic Lorena V!
eti"i
Inegalitatea de gen: violen#a invizibil!

Editarea acestei publica#ii s-a realizat în cadrul unui proiect
desf!"urat de:
Institutul Român pentru Ac#iune, Instruire "i Cercetare în
Domeniul P!cii, PATRIR, Cluj-Napoca în colaborare cu Ina Curic Lorena V!eti"i
Societatea pentru Egalitate de Gen, Suceava.
Finan#ator: The Staples Trust, Marea Britanie
Ideea exerci#iilor de con"tientizare înso#it! de imagini a fost preluat! "i

adaptat! dup! Mpundu, Anne-Marie M.,Violence contre la femme,
Inegalitatea de gen:
Paulines Publications Africa, Nairobi, 2001.
violen#a invizibil!
Descrierea CIP a Bibliotecii Na#ionale a României

Ghid de lucru pentru con"tientizarea
"i eliminarea violen#ei împotriva femeilor
CURIC, INA
Inegalitatea de gen : violen#a invizibil! : ghid de lucru pentru
con"tientizarea "i eliminarea violen#ei împotriva femeilor / Ina Curic,
Lorena V!eti"i. -
Cluj-Napoca : Eikon, 2005
Bibliogr.
ISBN 973-7987-11-X Ilustra#ii realizate de:
Ada Muntean
I. V!eti"i, Lorena Adrian Balc!u
Anda-Hermina Roman
316.613.43:3-055.2 Petra Penciulescu
© Editura EIKON
Cluj-Napoca, 400110, str. Gheorghe Doja, nr. 11, ap. 6 Consultan#!:
tel.: 0264-593547, 0740-187109; Sabin Mure"an
difuzare: 0264-450236, 0743-464177
Kai F. Brand-Jacobsen
e-mail: eikon@email.ro, carteeikon@yahoo.com
Ilustra#ii copert! de Ada Muntean EIKON

Concep#ie copert! de Adrian Cernea EIKON
CUPRINS
Not! explicativ!.........................................................................................7
I. Cadrul conceptual..................................................................................11
1. Triunghiul violen#ei............................................................................... 15
2. Leg!turile dintre cele trei forme de violen#!.........................................18
3. Costurile "i consecin#ele violen#ei împotriva femeilor...........................21
Institutul Român pentru Ac#iune, Instruire "i
Cercetare în Domeniul P!cii II. Violen#a direct!.....................................................................................25
1. Violen#a domestic!...............................................................................28
2. Violen#a în spa#iul public.......................................................................32
3. Exerci!ii de con"tientizare.....................................................................41
website: www.patrir.ro/gen III. Violen#a structural!...............................................................................51

email: info@patrir.ro; telefon:0264-420298 .
1. Via#a politic! "i participare public!........................................................56
2. Mas-media.............................................................................................58
3. Sistemul educativ...................................................................................60
4. Economie...............................................................................................62
5. Exerci!ii de con"tientizare......................................................................67
IV. Violen#a cultural!..................................................................................75

1. Cultura popular! "i cultura literar!.........................................................80
2. Modele culturale de masculinitate "i feminitate.....................................82
3. Religia....................................................................................................86
4. Limbajul..................................................................................................88
5. Exerci!ii de con"tientizare .....................................................................93
V. Strategii de schimbare: Interven#ie "i Preven#ie...................................101
1. Posibilitatea schimb!rii.........................................................................101
2. Strategii de ac#iune...............................................................................104
3. C!tre o via#! social! f!r! violen#!........................................................110
4. Exerci!ii de con"tientizare ....................................................................113
Anexe........................................................................................................121
Anexa 1. Legisla#ie la nivel interna#ional..................................................123
Anexa 2. Documente legislative în România............................................126
Anexa 3. Organiza#ii "i institu#ii care se ocup! de fenomenul violen#ei
împotriva femeilor în România ........................................................129
Anexa 4. Dic#ionar de termeni..................................................................132
Bibligrafie selectiv!....................................................................................137
5
Not! explicativ!
Departe de a fi un fenomen marginal, lipsit de importan!" #i banal, violen!a

împotriva femeilor este larg r"spândit" în toat" lumea. Aceasta ia atât
forme subtile cât #i evidente, fiind adânc înr"d"cinat" în practicile sociale
#i culturale #i astfel în ordinea "natural"" a lucrurilor.
Publica!ia de fa!" se dore#te un instrument practic de con#tientizare, pro-
blematizare #i abordare a fenomenului violen!ei împotriva femeilor ca o
problem" real", complex" #i grav" care !ine de responsabilitatea tuturor.
Aceasta î#i propune s" investigheze violen!a împotriva femeilor în
România din perspectiva studiilor pentru pace, analizând aspectele directe,
structurale #i culturale ale violen!ei #i propunând strategii #i ac!iuni con-
crete pentru construirea p"cii sociale în comunit"!ile noastre.
Motivele pentru care am optat pentru perspectiva studiilor pentru pace !in
de noutatea acestora pentru teoria #i practica româneasc" #i de aportul
important la extinderea contextului de în!elegere a apari!iei, legitim"rii #i
perpetu"rii violen!ei împotriva femeilor.
Departe de a fi o analiz" exhaustiv", prezenta publica!ie ofer" câteva con-
cepte #i instrumente de lucru utile pentru cei interesa!i de problematica
abordat" sau care lucreaz" în domeniu. Exerci!iile propuse ca parte prac-
tic" pot constitui un suport orientativ de activitate pentru cre#terea nivelu-
lui de con#tientizare critic" a inegalit"!ilor de gen.
Deoarece violen!a împotriva femeilor -în toate formele sale- este o con-
secin!" a raporturilor de putere inegale care exist" între femei #i b"rba!i în
societate, inegalitatea de gen în sens larg poate fi considerat" o form" de
violen!" invizibil". Aceasta nu pentru c" efectele inegalit"!ii de gen nu
sunt evidente ci pentru c" în general nu avem instrumentele conceptuale
necesare pentru a le identifica #i analiza critic.
Aceast" publica!ie cuprinde:
!" Abordarea violen!ei din perspectiva studiilor pentru pace care extind
defini!ia violen!ei dincolo de manifest"rile fizice, directe #i teoretizeaz"
violen!a pe trei nivele: direct, structural #i cultural (Cap.I)
! O serie de informa!ii despre modurile concrete de manifestare ale vio-
len!ei împotriva femeilor la nivel direct, structural #i cultural în societatea
româneasc", urmate de exerci!ii de con#tientizare pentru lucru individual
#i în grup (Cap. II, III #i IV).
7
! Strategii de schimbare, pornind de la necesitatea de a lucra integrat

pentru eliminarea violen!ei împotriva femeilor la toate cele trei nivele Manifest
importante abordate: direct, cultural #i structural (Cap. V).
NU Violen#ei împotriva femeilor
Într-un context social în care aceast" problem" este insuficient luat" în
serios de autorit"!ile statului, bagatelizat" #i vulgarizat" în mas-media,
# Violen#a este cea mai evident! "i umilitoare form! de discriminare
legitimat" de textele religioase, nepus" în discu!ie în sistemul educativ -
împotriva femeilor.
sunt extrem de necesare demersuri care s" abordeze integrat violen!a
împotriva femeilor în toate formele sale #i s" combine teoria cu educa!ia # Respingem violen#a deoarece este un abuz împotriva drepturilor
#i ac!iunea. Cre#terea vizibilit"!ii formelor #i consecin!elor violen!ei femeilor "i încalc! demnitatea uman! a acestora.
împotriva femeilor poate contribui considerabil la cre#terea intoleran!ei
vizavi de aceast" problem". # Ac#ion!m pentru a pune cap!t t!cerii care acoper! violen#a "i pentru
a colabora cu cei care promoveaz! egalitatea de gen "i pacea social!.
Sper"m ca prin informa!iile, întreb"rile #i invita!iile la discu!ie prezentate
s" contribuim la crearea unui spa!iu de dialog în care s" lucr"m împreun", # Respingem toate formele de violen#! vizibile sau mai pu#in vizibile.
inter-institu!ional #i inter-organiza!ional, pentru a identifica cele mai bune
solu!ii #i abord"ri pentru transformarea violen!ei împotriva femeilor. # Nu suntem de acord cu violen#a indiferent de modul în care e clasifi-
cat! sau de entitatea care o perpetueaz!.
Având în vedere noutatea abord"rii utilizate #i importan!a dezvolt"rii de
analize adecvate pentru a crea mecanisme de transformare a violen!ei la # Respingem orice form! de violen#! indiferent dac! e vreme de r!zboi
toate nivelele, invit"m la complet"ri, idei, sugestii pentru îmbun"t"!irea sau de pace.
con!inutului acestui material.
#"Respingem orice form! de violen#! indiferent de modul în care e
numit! sau justificat!.
Ina Curic
Lorena V"eti#i
# Nu suntem de acord cu nici o form! de violen#!, fie c! e împotriva
femeilor ca individ sau ca grup, fie c! este considerat! un act legal sau
ilegal.
8 9
I. Cadrul conceptual
Inegalitatea de gen: violen#a invizibil! Cadrul conceptual
Date statistice din lume "i România

I. C ADRUL CONCEPTUAL
$"
În lume, femeile sunt b"tute, oprimate, abuzate #i torturate
La nivel global violen!a împotriva femeilor în spa!iul public #i pri- în fiecare zi. La nivel mondial, cel pu!in una din trei femei a
vat se manifest" în moduri care produc suferin!" #i moarte pentru milioane fost violat", for!at" s" între!in" rela!ii sexuale sau supus" unor
de femei fiind, cu toate acestea, acceptate în continuare ca normale. Aceasta alte abuzuri - cel mai adesea din partea unui cunoscut sau a
este de cele mai multe ori considerat" o problem" invizibil", insuficient de unui alt membru al familiei; una din patru femei din lume a
important" pentru a declan#a reac!ii #i ac!iuni afirmative din partea institu!i- fost abuzat" în timpul perioadei de graviditate.
ilor sociale competente. $"2 milioane de fete cu vârste cuprinse între 5 #i 15 ani sunt
introduse în fiecare an în circuitul comercial al traficului de
De#i în ultimele trei decenii s-au f"cut eforturi considerabile la nivel carne vie;
interna!ional pentru a circumscrie aceast" problem" #i cauzele sale, violen!a
împotriva femeilor -în toate formele- r"mâne în continuare una dintre cele $ În actele de violen!" împotriva femeilor peste 90% dintre În contextul inega-
mai grave forme de înc"lcare a drepturilor omului. agresori sunt b"rba!i, 82% dintre ace#tia fiind cunoscu!i ai lit!"ii sociale
victimei.
abuzul femeilor
Pentru eliminarea violen!ei împotriva femeilor sunt necesare strategii $ 70% dintre femei au fost h"r!uite sexual într-un anumit constituie o exten-
de preven!ie #i interven!ie gândite pe termen lung. Schimb"rile legislative în moment al vie!ii lor; spre exemplu, în S.U.A., la fiecare 6
ceea ce prive#te combaterea violen!ei împotriva femeilor (de exemplu legile sie a comporta-
minute o femeie este agresat" sexual, iar în Canada la fiecare
împotriva violului #i a violen!ei domestice) sunt foarte importante, dar nu 4 minute. mentului „nor-
suficiente pentru a reduce acest fenomen. $ 9 din 10 violuri din toat" lumea nu sunt raportate. Multe
mal” #i acceptat #i
violuri r"mân nedenun!ate din cauza stigmatiz"rii, a traumei
nu un comporta-
Este nevoie s" se lucreze atât la nivel personal cât #i comunitar, pre- asociate acestora #i a lipsei abord"rii acestui subiect într-un ment deviant.
cum #i la eviden!ierea leg"turilor dintre diferitele forme de violen!" care se mod adecvat de c"tre sistemele juridice. Virtual to"i b!r-
alimenteaz" #i înt"resc reciproc. ba"ii pot folosi
$ Între 10.000 #i 60.000 de femei din grupuri de etnie dife-
rit" au fost violate în r"zboaiele din fosta Iugoslavie, violul
violen"a pentru a
Principii care fundamenteaz! acest ghid de lucru: fiind folosit ca tactic" sistematic" de r"zboi peste tot în lume. supune #i subor-
dona femeile dac!
$ 20% din totalul bolilor de care sufer" femeile #i fetele cu
aleg s! fac! acest
1) Extinderea defini!iei violen!ei pentru a include toate actele care împiedic" vârste cuprinse între 15 si 44 de ani din multe !"ri ale lumii lucru.
realizarea poten!ialului femeilor; inegalitatea de gen devine astfel sinonim" se datoreaz" violen!ei domestice.
M. Davies, 1994
cu men!inerea unor tipare sociale violente care restric!ioneaz" alegerile, $ În Europa, prevalen!a vio
len!ei domestice între celelalte
oportunit"!ile, dezvoltarea #i participarea femeilor la via!a social". forme de infrac!iuni ale c"ror victime sunt femeile este de
14% în Moldova #i de 58% în Turcia.
2) Teoretizarea violen!ei pe trei nivele direct, cultural #i structural, nivele $"În România, procentul femeilor care sunt supuse actelor
care se influen!eaz" #i perpetueaz" reciproc creând un cerc vicios al violen!ei. de violen!" este în continu" cre#tere, spre exemplu, din
1996 pân" în 1998 a crescut de 5 ori;
3) Considerarea violen!ei împotriva femeilor -în toate formele sale- o con-
$"Peste 30% dintre femeile românce sunt victime ale
secin!" a raporturilor de putere inegale care exist" între femei #i b"rba!i (ca
grupuri sociale) în societate. violen!ei în familie. Numai în anul 2003 peste un milion
de femei au fost victime ale violen!ei fizice.
4) Accentul pe descoperirea fundamentelor violen!ei împotriva femeilor #i $ În 2003 69% dintre femeile din Bucure#ti au fost mar-
pe investigarea #i propunerea de strategii pentru schimbare. tore la atacuri verbale împotriva altor femei, iar 44% din-
tre femei sunt h"r!uite la locul de munc" .
12 13
Defini!ia violen!ei din perspectiva studiilor pentru pace 1. Triunghiul violen#ei

Violen!a în sens larg include nu doar actele violente la nivel fizic ci orice
situa#ie în care fiin#ele umane sunt influen#ate în asemenea manier" încât Originile violen!ei împotriva femeilor trebuie c"utate nu
realiz"rile lor efective, somatice !i mentale se afl" la un nivel mai sc"zut numai la nivelul agresorului ci !i în structura social" !i în
decât realiz"rilor lor poten#iale.* ansamblul valorilor, tradi#iilor, obiceiurilor !i credin#elor
legate de inegalitatea dintre femei !i b"rba#i. Violen"a
Violen#a este dat! de diferen#a dintre poten#ial "i realitate. este r!spândit!
Pentru a în!elege inciden!a violen!ei directe, observabile, cu pe scar! larg!
Nivelul poten!ial de realizare este cel care e posibil cu un anumit nivel de toate tipurile #i manifest"rile sale, trebuie s" o raport"m con- în majoritatea
resurse #i oportunit"!i. Dac" acestea sunt monopolizate de un grup - în cazul stant la structurile sociale #i la cultura care o încurajeaz", per- societ!"ilor #i este
nostru de b"rba!i ca grup social- nivelul actual de realizare pentru femei petueaz" #i legitimeaz".
scade sub nivelul poten!ial #i prin urmare se poate spune c" violen!a este o cauz! frecvent!
prezent" în sistem. Violen!a în general #i cea împotriva femeilor în particular este a sinuciderilor în
prezentat" în acest ghid sub trei mari categorii: direct!, struc- rândul femeilor.
În majoritatea societ"!ilor -cea româneasc" nef"când excep!ie- care sunt tural! #i cultural! care se afl" în strâns" leg"tur" #i inter-
caracterizate de distribu!ia inegal" a puterii, statutului social #i resurselor dependen!", alimentându-se #i perpetuându-se reciproc.
între b"rba!i si femei violen"a este prezent! în sensul în care femeile nu î#i
pot valorifica pe deplin poten"ialul de care dispun. violen#a direct!
Violen"a împotriva
Actele de violen#! asupra femeilor nu se refer! femeilor este o
doar la abuzul direct care este cel mai vizibil, ci includ tot consecin"! a rapor-
ceea ce le împiedic! s! î"i pun! poten#ialul în valoare, turilor de putere
fapt care este atât în detrimentul lor ca indivizi cât "i în inegale dintre femei
detrimentul societ!#ii. #i b!rba"i.
Inegalitatea de gen, dintre b"rba!i #i femei, în manifest"rile sale concrete

devine astfel sinonim" cu men!inerea unor tipare sociale violente care violen#a violen#a
restric!ioneaz" alegerile, oportunit"!ile, dezvoltarea #i participarea femeilor structural! cultural!
la via!a social" #i profesional". Recurgerea la
violen"! este un mod
Dincolo de varia!iile #i inegalit"!ile care exist" între societ"!i în ceea ce Violen"a direct!, precum violul, intimideaz" #i reprim"; vio- prin care femeile
prive#te extensia inegalit"!ilor de gen, toate necesit" un anumit grad de violen"a structural! institu!ionalizeaz"; iar violen"a cultural! sunt controlate #i
len!" real" sau implicit" pentru a men!ine sistemul diferen!ei #i domin"rii. interiorizeaz" aceast" rela!ie, mai ales în ceea ce prive#te vic- supuse.
timele, femeile, ceea ce face structura durabil" #i dificil de
schimbat.
Societ"!ile de origine patriarhal" sunt forma!iuni sociale
esen!ial violente la adresa femeilor care combin" într-un
cerc vicios cele trei forme de violen!".
* J. Galtung, 1996
14 15
Violen!a direct" (fizic", sexual", social", economic" #i psihologic") este Accentul pus pe violen!a cultural", simbolic" #i pe vio-
forma cea mai u#or observabil" a violen!ei pentru c" implic" în general len!a perpetuat" de structuri sociale nu înseamn" a mini-
manifest"ri fizice #i, în genere, m"surabile, cuantificabile. maliza efectele #i gravitatea violen!ei directe ci a ne
raporta la violen!a împotriva femeilor în toate formele
Violen!a structural" -mai dificil de recunoscut #i în!eles- este violen!a sale #i nu doar la violen!a direct", în general cea mai vizi-
încastrat" în sistemele sociale, politice #i economice ale societ"!ii. Este bil".
vorba de alocarea diferit" a bunurilor, resurselor #i oportunit"!ilor între
diferite grupuri sociale (din perspectiv" de gen între b"rba!i #i femei ca Reprezentarea în triunghi serve#te diferen!ierii analitice
grupuri sociale) din cauza structurii care le reglementeaz" rela!ia.
între elemente care sunt deseori amestecate #i suprapuse.
Structurile sociale, departe de a fi inocente în chestiunea inegalit"!ii dintre În realitate îns" cele trei forme ale violen#ei se manifest"
femei #i b"rba!i, reprezint" instan!e care confirm", înt"resc #i reproduc rareori în mod singular.
aceast" inegalitate. Numeroasele inegalit"!i care persist" în via!a social" a
unei societ"!i reînt"resc în fapt ideea normalit"!ii domina!iei #i superiorit"!ii În fapt acestea interac!ioneaz" pentru a perpetua, alimenta
b"rba!ilor asupra femeilor. #i men!ine anumite fenomene complexe precum violen!a
Dependen!a social", politic" #i economic" a femeilor de b"rba!i creeaz" domestic", prostitu!ia, traficul de fiin!e #i altele.
structuri în care violen!ele b"rba!ilor asupra femeilor sunt transpuse în rea- Toate cele trei
litate. Problema nu trebuie pus" în termeni care se exclud. Se forme ale
impune mai curând a investiga #i a face vizibile mo- violen"ei, direct!,
Violen!a cultural" reprezint" acele aspecte ale culturii care fac ca violen!a
s" par" "normal"", o modalitate acceptabil" de a r"spunde la diferite pro- durile în care cele trei forme se înt"resc, legitimeaz" #i structural! #i
bleme #i conflicte, legitimând violen!a direct" #i structural". perpetueaz" reciproc creând un adev"rat cerc vicios al cultural!, servesc
violen!ei împotriva femeilor. men"inerii unor
Rela#iile dintre aceste trei forme de violen!" pot fi reprezentate cu succes de rela"ii de putere
metafora icebergului în care vârful vizibil al acestuia, 1/10 din întreaga sa inegale.
suprafa!", reprezint" violen!a direct", cele 9/10 aflate sub ap" violen!a struc-
tural", în timp ce oceanul în care icebergul plute#te semnific" violen!a cul-
tural".
16 17
Violen#a direct!: din partea proxene#ilor "i a

2. Leg!turile dintre cele trei forme de violen#! clien#ilor care abuzeaz! femeile prostituate "i
le oblig! s! se angajeze în diferite acte sexu-
Cele trei forme de violen!" sunt interdependente, alimentându-se #i justi- ale împotriva voin#ei lor.
ficându-se reciproc.
Interac#iunea dintre ele creeaz" !i men#ine fenomene complexe precum
cele ilustrate în continuare.
Distinc!iile efectuate între aceste forme faciliteaz" în!elegerea modului în Prostitu!ie
care violen!a apare, este explicat" #i se perpetueaz" la nivel social.
Aceast" abordare a violen!ei faciliteaz" con#tientizarea #i efectuarea leg"tu-
structural!: prostitu#ia este o cultural!: concep#ia c!
tilor dintre violen!a prezent" la nivel micro (familie, rela!ii interpersonale)
activitate organizat!, structurat!, toate astea sunt nor-
#i violen!a la nivel macro (comunitate, societate). în leg!tur! cu autorit!#ile statului, male, c! „prostitu#ia e
legalizat! sau nelegalizat! în A a#tepta violen"a
De cele mai multe ori în manifest"rile violente sunt prezente explicit sau cea mai veche meserie
func#ie de #ar!; este in rela#ie cu din lume“, c! „orice direct! înainte de
implicit toate cele trei forme de violen!": direct", structural" #i cultural" care pornografia, exploatarea sexual! femeie este o poten#ial! a schimba stilul
se sus!in reciproc. "i industria mai larg! a sexului. târf!“. social (=structu-
ral +cultural)
Pentru exemplificare: este sinonim cu
a#teptarea primu-
Violen#a direct!: b!t!i, injurii verbale, "antaj emo#ional, abuz Violen#a direct!: elevi agresa#i de lui atac de inim!
economic prin lipsirea de mijloace de subzisten#! (medicamente c!tre profesori (în cazul b!ie#ilor se înainte de a
"i hran!), refuzul de a contribui la sus#inerea material! a familiei folose"te mai u"or violen#a fizic!, iar în
schimba stilul de
sau luarea banilor câ"tiga#i de c!tre so#ie. cazul fetelor violen#a verbal! "i psiho-
logic!); profesori amenin#a#i "i intimida#i via"!.
de elevi. Johan Galtung
Violen!a
domestic" Violen!a în
sistemul educativ
structural!: familia este o insti- cultural!: manifestat! prin credin#e de

structural!: segregrarea cultural": manifestat! prin
tu#ie-social! puternic valorizat! ca tipul: "femeia este proprietatea b!rba-
realizat! între elevi "i eleve; prejudec!#i de tipul: geniul
celul! de baz! a societ!#ii care tului", „capul familiei este b!rbatul“, „el
orientarea sistematic! a fetelor apar#ine b!rba#ilor; oricât
reglementeaz! diferit "i inegal trebuie s! controleze femeia“; „femeia
c!tre meserii curate "i u"oare de inteligente, menirea
rolurile femeii "i b!rbatului "i po- trebuie s! fie supus!“; „un b!rbat care
care s! le permit! s! se ocupe "i principal! a femeilor este
zi#ia b!rbatului în calitate de „cap nu-"i bate nevasta nu o iube"te“;
de cas! "i a b!ie#ilor c!tre profe- de a se îngriji de so# "i
de familie“. „amestecul în treburile unei familii este
sii bine pl!tite "i cu putere de copii; profesiile din dome-
neavenit“.
decizie care le permit! s! niul real nu se potrivesc
între#in! familia; rela#ia de putere structurii „fragile“ a
profesor-elev. femeilor, etc.
18 19
Violen#a direct!: abuz sexual, b!t!i, 3. Consecin#ele "i costurile violen#ei împotriva
mutil!ri, violuri, injurii, dispre# fa#! de femeilor
femeile traficate din partea trafican#ilor
"i a clien#ilor.
Orice încercare de con#tientizare #i preven!ie a violen!ei
împotriva femeilor trebuie s" cuprind" consecin!ele aces-
teia asupra genera!iilor prezente #i viitoare. Statisticile
indic" o realitate crud" în ceea ce prive#te aceste conse-
Trafic de cin!e pe plan social.
femei
$"rile în care s-au efectuat studii privind costurile aces-
tui fenomen prezint" rezultate alarmante:
Structural!: Traficul este o activi- Cultural!: credin#ele c! femeile $ În Canada costul anual generat de violen!a domestic"
tate institu#ionalizat!; exist! re#ele se ridic" pân" la cel pu!in 1,6 miliarde de dolari, Violen"a împotriva
sunt fiin#e inferioare, obiecte ce femeilor este o
criminale bine organizate în care
pot fi vândute "i cump!rate;
incluzând sc"deri ale productivit"!ii datorate absen!ei de
sunt implicate "i autorit!#i ale statu- la locul de munc" #i îngrijirile medicale acordate vic- urgen"! pentru
lui (poli#i"ti, judec!tori, etc.); c! menirea femeilor este de a s!n!tatea public!
timelor.
Prostituatele din #!rile care au lega- oferi pl!ceri "i a se supune b!r- #i reprezint! o
lizat aceast! activitate sunt deseori ba#ilor. $ În Statele Unite pierderile economice cauzate de vio- cauz! major! a
femei traficate din alte #!ri. len!a împotriva femeilor variaz" între 10 #i 67 de miliarde deceselor #i defi-
de dolari. cien"elor provo-
$Un studiu efectuat în Nicaragua pe aceea#i problema- cate femeilor cu
O strategie de lucru eficient" poate urm"ri cre#terea vizibilit"!ii #i efectelor tic" arat" c" #i copiii mamelor abuzate necesit" de trei ori vârste cuprinse
mai multe îngrijiri medicale #i sunt interna!i în spitale între 16 si 44 de
violen!ei promovând "toleran!" zero" fa!" de violen!" la toate nivelele #i în
mult mai frecvent decât al!i copii; de asemenea, mai mult ani.
toate formele sale.
de 60% dintre ace#ti copii trebuie s" repete anii la #coal",
media celor care renun!" la înv"!"mânt fiind de 9 ani
Eviden!ierea leg"turilor dintre diversele forme ale violen!ei, accentuând pe
comparativ cu 12 ani ca medie pentru copii altor mame.
cele mai pu!in vizibile -violen!a cultural" #i structural"- dar care alimenteaz"
formele evidente, poate contribui la cre#terea nivelului de con#tientizare $ Pentru !"rile europene cifrele sunt la fel de îngrijor"-
vizavi de gravitatea acestei probleme. toare: estim"rile f"cute pe baza unor studii recente arat"
c" 20 din cele 230 de milioane de femei din Uniunea
Efortul de a cre#te vizibilitatea violen!ei împotriva femeilor trebuie s" fie European" sunt supuse violen!ei.
unul colectiv care implic" atât femei #i b"rba!i la nivel individual cât #i toate
Prezentarea notei de plat" #i a consecin!elor violen!ei
sectoarele societ"!ii care contribuie la perpetuarea acestei probleme - sis-
împotriva femeilor pe termen lung ar putea avea un efect
temul juridic, mas-media, politica, educa!ia, agen!ii guvernamentale, biseri-
de #oc asupra membrilor societ"!ii, aceast" prezentare
ca.
putând fi completat" cu sugestii de domenii în care banii
respectivi precum #i poten!ialul nevalorificat al femeilor
ar putea fi investi!i în sens pozitiv.
20 21
Implica#iile violen#ei împotriva femeilor pot fi rezumate pe patru direc!ii Violen!a structural" #i cultural" nu sunt îns" doar avertis-
principale*: mente #i spa!ii de dezvoltare pentru violen!a direct" ci
sunt negative prin ele însele.
1.%Violen#a domestic! afecteaz! dramatic genera#iile viitoare. Copii sunt
deseori abuza#i al!turi de mamele lor, ceea ce îi predispune la a repeta De#i în procent relativ mic, este posibil ca o femeie s" nu
acest tipar nu doar în propriile familii ci "i în societate în ansamblu, creând experimenteze violen!a direct" pe parcursul vie!ii sale #i
un cerc vicios. totu#i s" fie constant agresat" la nivelul violen!ei culturale
#i structurale într-o anumit" societate, neputându-#i va-
2.%Existen#a unui paralelism clar între violen#a din interiorul "i cea din exte- Între 10 #i 69%
lorifica poten!ialul de care dispune.
riorul familiei. Tolerarea în grad înalt a violen#ei împotriva femeilor "i fetelor dintre femei (în
la nivelul familiei influen#eaz! societatea în general, existând studii care func"ie de "ar!)
Violen!a structural" poate sc"dea calitatea vie!ii la fel sau
identific! violen#a domestic! ca o component! cheie a multor probleme sunt supuse
chiar mai mult decât violen!a direct".
sociale (ex. copii str!zii, exploatarea copiilor, prostitu#ie, trafic). violen"ei din
partea so"ilor
3.%Violen#a este o problem! de s!n!tate public!, având consecin#e fizice, Problema nu trebuie pus" în termeni care se exclud. Se sau partenerilor
psihologice "i sociale asupra femeilor "i fetelor uneori pe durata întregii impune mai curând a investiga #i a face vizibile modurile pe durata vie"ii.
vie#i. în care cele trei forme ale violen!ei se înt"resc, legi- Organiza!ia
timeaz" #i perpetueaz" reciproc creând fenomene com- Mondial" a
4.%Violen#a în familie afecteaz! dezvoltarea "i productivitatea tuturor plexe #i adev"rate cercuri vicioase ale violen!ei împotriva S"n"t"!ii, 2002
societ!#ilor, femeile fiind considerate esen#iale pentru dezvoltarea durabil!. femeilor.
Inhibate de violen#! sau amenin#ate cu violen#a, femeile nu pot contribui la
via#a social! "i politic! a unei societ!#i pe m!sura poten#ialului de care dis- Cre#terea vizibilit"!ii #i a implica!iilor acestui fenomen ar
pun. putea pune în discu!ie valori #i norme fundamentale pen- La nivel mondial
tru multe societ"!i, ducând la sc"derea gradului de doar 5% din
Cu toate c" datele disponibile circumscriu o realitate social" grav", un loc
acceptare a violen!ei în toate formele sale. atacurile violente
comun pentru numeroase studii în domeniu sugereaz" faptul c" diversele
forme de violen!" împotriva femeilor fac parte din categoria celor mai slab împotriva
raportate infrac!iuni din cauza: femeilor sunt
- traumelor sociale asociate, raportate la
- dificult"!ii de a ob!ine câ#tig în instan!a de judecat" împotriva agresorului, poli"ie #i mai
- accept"rii sociale a violen!ei, care este atât de r"spândit" în practicile pu"in de 1% sunt
colective ale multor societ"!i. pedepsite.
În ceea ce prive#te violen!a structural" #i cultural", aceste forme de violen-

!" func!ioneaz" ca avertismente pentru violen!a direct", reciproca fiind va-
labil": #i violen!a direct" serve#te ca avertisment (prea târziu) pentru vio-
len!a structural" #i cultural".
* C. Bunch,1997
22 23
II. Violen#a direct!
II V IOLEN#A DIRECT$
Întreb"ri pentru
Defini#ie reflec#ie:
Violen!a direct" este forma cea mai u#or observabil" a

violen!ei pentru c" implic" în general manifest"ri fizice,
vizibile #i m"surabile. Cum se explic!
faptul c! victime -
Dincolo de efectele vizibile #i imediate acest tip de vio- le violen"ei în
len!" are #i consecin!e negative pe termen lung pentru familie sunt în
femeile afectate: propor"ie de 90%
$" sc"derea capacit"!ii de munc", femeile, iar agre -
$" lips" de încredere în for!ele proprii, sorii sunt în
$" sc"derea bun"st"rii fizice #i mentale, majoritatea
$" deteriorarea rela!iilor sociale #i cu copiii, cazurilor
$" comportament sexual cu risc ridicat, b!rba"i?
$" boli cu transmitere sexual",
$" sarcini nedorite,
$" abuz de droguri #i alcool.
Violen!a direct" este prezent" atât în spa!iul privat, cât #i Care sunt leg! -
în spa!iul public. turile între con -
cep"iile privi -
În spa!iul privat violen!a direct" se manifest" ca violen!" în toare la locul
familie -domestic"- (luând mai multe forme), iar în spa!iul femeii #i al b!r -
public exist" violen!a stradal", la locul de munc", trafic de batului (în fami -
femei, viol, prostitu!ie. lie #i în comuni -
tate) #i actele de
De cele mai multe ori tipurile de abuzuri care apar în vio- violen"!?
len!a domestic" apar #i în spa!iul public.
Violen!a împotriva femeilor prezint" un risc înalt pentru

s"n"tatea acestora, fapt recunoscut de organismele
Na!iunilor Unite care au atras în mod constant aten!ia Care sunt c!ile
asupra acesteia începând din anii 1970, transformând-o de sensibilizare
într-o prioritate pentru s"n"tate #i drepturile omului în a oamenilor pen -
anii 1990. tr u a reduce vio -
len"a împotriva
Traficul cu femei, prostitu!ia, violen!a domestic" #i femeilor?
h"r!uirea sexual" sunt privite de cele mai multe ori ca
defecte ale femeii, care nu este capabil" s" pun" cap"t
acestor situa!ii, #i nu ca probleme sociale la care trebuie
s" lucreze #i institu!ii ale statului.
27
Violen#a direct!
Exemple de violen#! direct! Fenomenul violen!ei în familie este alimentat constant de

miturile superiorit"!ii masculine #i legitimat astfel din
1. Violen#a domestic! punct de vedere cultural.
Violen!a asupra femeilor nu reprezint" un fenomen teoretic; în România, ea Violen!a reprezint" un obstacol major în promovarea
este recunoscut" ca fiind o problem" de c"tre toate organiza!iile care rela!iilor parteneriale între femei #i b"rba!i în via!a pri-
lucreaz" în domeniul preven!iei #i interven!iei, precum #i de oficiali guver- vat", iar acest fapt afecteaz" #i participarea acestora la În timp ce pentru
namentali #i diferite platforme politice. via!a public". b!rba"i c!minul
este unul dintre
Cu toate acestea, distan!a dintre discurs #i practic" este prezent" #i în acest cele mai sigure
domeniu. Provoc"ri importante sunt: implementarea legilor #i regula- Familia este considerat" unitatea ideal" #i locuri, pentru
mentelor cu caracter pozitiv; punerea în practic" a planurilor de ac!iune care de baz" a societ"!ii care cultiv" valori pre- femei nici un loc
au ca scop atingerea egalit"!ii de gen #i -nu în ultimul rând- crearea meca- cum iubire, încredere, respect #i comuni-
nismelor necesare pentru asigurarea transpunerii teoriei în practic". nu este mai pu"in
care. Totu#i, cercet"rile arat" c" familia este
cea mai opresiv" institu!ie, în cadrul c"reia sigur decât propria
Violen!a direct" împotriva femeilor este asociat" în România în principal cu au loc multiple conflicte #i abuzuri grave. lor cas!.
violen!a domestic" sau „violen!a în familie” #i e redus" de cele mai multe B. Roberts , l983
ori la v"t"mare fizic". Coordonatele sale sunt îns" mult mai complexe. Peste 90% de cazurile de violen!" asupra
femeilor #i fetelor au loc în familie #i repro-
Violen!a în familie se manifest" sub mai multe forme care se suprapun: duc tiparele violente din societate.
u%or observabile
· abuzul fizic (b"taie, mutilare, omucidere); Violen"a în familie
· abuz sexual (viol marital, obligarea partenerei s" se prostitueze în numele nu este doar o
iubirii sau la acte sexuale cu care ea nu este de acord);
· privare de libertate (izolare de prieteni, sechestrare). problem! domes-
tic! fa"! de care
mai pu!in evidente femeile trebuie s!
· violen!a psihologic", emo!ional" (intimidare, amenin!are, constrângere); î#i asume respon-
· violen!a verbal" (umilire constant", folosirea poreclelor, invectivelor). sabilitatea.
Dac" urmele violen!ei fizice pot disp"rea cu timpul, consecin!ele violen!ei Aceasta este o
verbale #i psihologice sunt interiorizate #i determin" pentru victimele-femei realitate care se
stim" de sine sc"zut", lips" de încredere în for!ele proprii, traume extinde dincolo de
emo!ionale, sc"derea capacit"!ii de rela!ionare cu ceilal!i, izolare social". familie, fiind
con"inut! de toate
Rela!iile de putere inegale dintre b"rba!i #i femei din societate sunt repro- valorile #i institu"i-
duse #i la nivelul familiei, fapt demonstrat de num"rul mare de so!i-agresori
fa!" de cel al so!iilor agresoare. În România în 1998 doar 8% dintre agresori ile societ!"ii.
în cadrul familiei au fost femei, în timp ce 92% au fost b"rba!i.
B"rbatul în calitate de cap al familiei se folose#te de multe ori de for!" pen-
tru a demonstra #i consolida acest statut asupra so!iei #i copiilor. Tiparul b"r
batului care-#i dovede#te masculinitatea prin acte violente asupra celor din
mediul lui apropiat este prezent în mare m"sur" în societatea româneasc".
28 29
Inegalitatea de gen: violen#a invizibil! Violen#a direct!
Realitatea violen!ei directe în România prietatea b"rbatului”, „violen!a domestic" este întâlnit" doar
în familiile s"race”, „o femei b"tut" poate în orice moment s"
Actele de violen!" asupra femeilor fac parte dintre infrac!iunile cele mai slab se despart" de agresor“.
raportate din cauza accept"rii sociale a violen!ei #i a lipsei sprijinului din „So"ul meu vine
partea comunit"!ii #i institu!iilor competente. Cu toate c" exist" pu!ine Astfel, violen!a asupra femeilor este o problem" real" sus!i- acas! beat aproape
cercet"ri în acest domeniu, amploarea fenomenului nefiind cu adev"rat nut" de un sistem valoric #i atitudinal care consider" violen!a în fiecare sear! #i
cunoscut", exist" suficiente date care ofer" motive de îngrijorare. un comportament „normal”. g!se#te de fiecare
dat! motiv s! m!
% În România rata actelor de violen!" asupra femeilor în familie este de critice sau s! se
29% comparativ cu 5% în Georgia, 14% în Republica Moldova, 21% în plâng!. Uneori nu e
Ucraina, 22% în Rusia. (1999); mul"umit de mân-
carea pe care i-am
% 12,8 % din popula!ia adult" a !"rii raporteaz" violen!" psihologic" în fa-
g!tit-o, alteori îl
milie (limbaj agresiv, intimidare, umilire, amenin!are).(2003);
sup!r! zgomotul pe
% 7,1 % raporteaz" violen!" social" (control, izolare de familie #i prieteni, care-l fac copii,
monitorizare activit"!i), de dou" ori mai frecvent" la femei decât la b"rba!i, alteori lipsa bani-
9,3 % fa!" de 4,6 %. (2003); lor. $i atunci începe
s! m! ia la b!taie.
% 4,2 % raporteaz" abuz financiar (oprirea accesului la bani sau la alte Nu #tiu cât o s! mai
mijloace economice), fiind mai frecvent la femei decât la b"rba!i (5,7 % fa!" suport tratamentul
de 2,5 %). (2003); !sta!“
% 1,4 % raporteaz" abuz sexual (for!area la activit"!i sexuale nedorite),
fiind vorba doar despre femei. (2003);
% 29 % dintre femeile care au primit asisten!" medical" între martie 1993 #i

„So"ul meu, face la
martie 1994 fuseser" abuzate de parteneri intimi. Cazurile raportate de violen!" fel: b!taie, b!taie,
domestic" au crescut de cinci ori între 1996 #i 1998. (Date furnizate de Institutul b!taie! Iar când
de Medicin" Legal" Bucure#ti). strig #i m! plâng, el
doar râde #i spune
% Se estimeaz" c" în 1997 60 % din cazurile de divor! înregistrate în Bucure#ti c! prin b!taie îmi
men!ionau ca motiv #i violen!a fizic" în timp ce 23% dintre cazuri au fost înain- arat! de fapt cât m!
tate pe motiv expres de violen!". iube#te #i are grij!
de mine. El spune
% Dou" treimi din victimele violen!ei în familie sunt femei. c! b!taia e un semn
al iubirii. Sincer,
% În jur de 800.000 de femei au raportat c" au suportat în mod frecvent vio-
len!a în familie sub diferite forme.(2003); prefer mai pu"in!
iubire #i mai mult!
%78% din popula!ia cu drept de vot crede în cli#ee referitoare la violen!a în fa- pace!“
milie: „b"taia e rupt" din rai”, „femeia este proprietatea b"rbatului”, „femeia tre-
buie b"tut" din când în când, c" dac" nu #tii tu, #tie ea de ce”, „femeia este pro
30 31
2. Violen#a în spa#iul public este o form" a violen!ei directe care are

manifest"ri specifice precum:
· h"r!uirea sexual"
· violul 70% dintre femeile
· traficul de femei din toat! lumea
· prostitu!ia sunt h!r"uite sexual
de-a lungul vie"ii.
a) H!r#uirea sexual! const" în exercitarea unor presiuni de natur" sexual"
manifestat" prin cererea de favoruri sexuale, prin observa!ii indecente, sau
prin gesturi #i ac!iuni sup"r"toare care persecut" o anumit" persoan", de cele
mai multe ori fiind vorba despre femei.
Presiunile au loc în contexte sociale în care exist" inegalitate de putere.

H"r!uirea sexual" e un comportament prezent cel mai frecvent la locul de
munc", între #efi #i subalterne, #i la #coal", între profesori #i studente/eleve.
Criteriile care ne ajut" s" identific"m h"r!uirea sexual" sunt :
- absen!a consim!"mântului;
- inoportunitatea;
- caracterul ofensator, insistent;
- lipsa de respect fa!" de persoan";
Câteva date statistice (Gallup, Bucure#ti, 2003):
%Femeile din Bucure#ti percep h"r!uirea sexual" în termeni de „putere”

definind-o ca for!area unei persoane pentru a avea rela!ii sexuale (17%) sau
for!area unei persoane pentru a face ceva împotriva voin!ei ei (9%).
%Dou" respondente din zece afirm" c" #tiu o alt" femeie care a fost h"r!uit"
sexual la locul unde lucreaz" sau studiaz".
%Jum"tate din cele care au fost martore la acte de h"r!uire sexual" au

reac!ionat exprimându-#i în mod verbal furia.
%Aproape jum"tate (44%) din cele care au fost h"r!uite sexual la locul de
munc" sau la #coal" nu au f"cut nimic în leg"tur" cu acest lucru. Doar o vic-
tim" din zece a f"cut plângere. De asemenea 12% au afirmat c" au demi-
sionat pentru a sc"pa de problem".
%Femeile tinere, cu studii superioare, care lucreaz" de mai pu!in de doi ani
într-un loc de munc" prezint" o probabilitate mai mare de a fi h"r!uite.
32 33
VIOLUL are leg"tur" cu puterea %i mai pu!in b) Violul este una dintre formele de violen!" sexual" cele
cu sexualitatea mai r"spândite din lume.
Acesta se refer" la actul sexual impus unei persoane #i
Act sexual al unui b!rbat cu o Raport de putere prin realizat prin violen!", amenin!are sau intimidare.
femeie, f!r! consim#!mântul care se impune dreptul Victimele violului sunt în marea majoritate femeile #i
acesteia. b!rbatului asupra corpului copiii. Legisla!ia violului nu func!ioneaz" în sensul pro-
femeii. tej"rii integrit"!ii fizice a femeii.
Violul are loc atât în spa!iul public, când agresorul poate Violul este o form!
fi necunoscut, dar #i în spa!iul privat când agresorul poate de control social, un
Mecanism cultural prin
fi partenerul sau so!ul. Violul marital este mai dificil de act de supunere a
Experien#! cultural! intermediul c!ruia
societatea patriarhal! identificat #i legiferat din cauza concep!iilor legate de femeilor.
predominant feminin!.
men#ine inferiorizarea "i c"s"torie conform c"rora este de „datoria“ femeii s"
dominarea femeii. între!in" rela!ii sexuale cu so!ul ei ori de câte ori acesta
dore#te, dorin!a ei fiind minimalizat".
Violul reduce
Câteva date statistice:
femeile la t!cere.
Violul · 85% dintre violatori sunt b"rba!i, cunoscu!i ai vic-
Subiect activ - b!rbatul timelor.
Limitare a libert!#ii de
Obiect pasiv - femeia ac#iune "i de decizie a
femeii.
· 61% dintre violuri sunt comise în casa cuiva, de regul"
a victimei.
· 1 din 7 femei este violat" de c"tre so!ul s"u. Violul #i
Practic! social! care reflect!

Negarea dreptului femeii
asupra propriului corp.
· 1 din 11 femei din lume au fost violate, iar 1/3 dintre ele prostitu"ia sunt
experien"e
la prima lor întâlnire.
rela#iile de putere structurate frecvente pentru
în func#ie de gen. · Numai un viol din 10 este în general raportat. numeroase femei.
Statut existen#ial superior

· Violul este folosit în toat" lumea ca tactic" sistematic"
de r"zboi:
atribuit b!rbatului. - Între 110.000-900.000 de femei germane au fost vio-
late de solda!ii ru#i la sfâr#itul celui de al II-lea r"zboi
mondial.
- Între 10.000- 60.000 de femei din grupuri de etnie
Umilire "i degradare diferit" au fost violate în timpul r"zboaielor din fosta
moral! a femeii. Iugoslavie.
34 35
c) Prostitu!ia este definit" ca un schimb de servicii sexuale pentru bani. În Prostitu!ia este un simptom al unei probleme
func!ie de angajamentul consim!it sau for!at prostitu!ia se împarte în liber" sociale legate de echilibru #i s"n"tatea rela!ion"rii
#i for!at". între femei #i b"rba!i.
Stigmatul de
Prostitu!ia for!at" implic" persoane care sunt sechestrate #i obligate prin acte Statisticile arat" c" prostitu!ia este practicat" în propor!ie „târf!“ este
de violen!" s" între!in" raporturi sexuale. Este dificil de stabilit diferen!a de 95% de femei, ceea ce demonstreaz" c" exist" o transferabil tutu-
dintre cele dou" forme având în vedere c" #i în cazul prostitu!iei consim!ite reproducere a inegalit"#ilor sociale dintre b"rba#i !i ror femeilor #i
femeile aleg aceasta pentru c" sunt în general constrânse la nivel economic, femei. Femeile î#i vând corpurile pentru c" de cele mai mai ales acelora
social sau cultural. multe ori le percep ca unic" surs" de venit pentru care încalc!
supravie!uirea lor #i a familiilor lor. regulile #i
Violen!a direct" este prezent" în prostitu!ie din partea proxene!ilor #i a normele care
clien!ilor care abuzeaz" femeile prostituate #i le oblig" s" se angajeze în Exist" un dublu standard care se aplic" femeilor care controleaz!
diferite acte sexuale împotriva voin!ei lor. ofer" rela!ii sexuale #i clien!ilor care sunt beneficiari.
· În prostitu!ie inciden!a violen!ei fizice #i psihologice este foarte mare, Dac" femeile sunt condamnate pentru ceea ce fac de c"tre
femeile din punct
de vedere moral
peste 80% dintre prostituate sunt agresate fizic fie de proxene!i fie de clien!i. societate #i se consider" c" merit" s" fie tratate ca per-
· Cel pu!in 4 din 5 prostituate ajung s" practice prostitu!ia în urma unei soane de categoria a II-a, b"rba!ilor li se respect" intimi- #i social.
experien!e traumatizante de viol. tatea #i demnitatea, trecându-se cu vederea aceste expe-
rien!e (vezi emisiunile de #tiri TV, unde sunt filmate
Raportarea violen#ei de c!tre femeile prostituate este numai prostituatele #i foarte rar clien!ii).
mai redus! fa#! de celelate femei deoarece prostituatele, în Femeile care
afara faptului c! sunt sanc#ionate social "i moral, sunt Orice încercare de a în!elege prostitu!ia trebuie s" ia în lucreaz! ca
considerare contextul socio-economic !i istoric în care prostituate sunt
sanc#ionate "i din punct de vedere penal.
aceasta apare #i care include: în general
exploatate de cei
În acest fenomen sunt prezente îns" #i violen!a structural": prostitu!ia este - activit"!ile statului, dezvoltarea #i interpretarea legilor
o activitate organizat", structurat", în leg"tur" cu autorit"!ile statului, lega- care gestioneaz!
civile #i penale;
lizat" sau nelegalizat" în func!ie de !ar" #i cea cultural": concep!ia c" actul - globalizarea prostitu!iei; industria sexului
sexual poate fi comercializat, c" „prostitu!ia e cea mai veche meserie din - activit"!ile institu!iilor care lucreaz" cu #i pentru femeile (majoritatea b!r-
lume“, c" „orice femeie este o poten!ial" târf"“. implicate în prostitu!ie; ba"i).
- inegalit"!ile în ce prive#te venitul, educa!ia, sistemul de
s"n"tate, pia!a de munc"; $i aceste femei
Industria sexului
fundamenteaz! "i legitimeaz! prostitu!ia ca institu!ie
- realitatea inegalit"!ilor #i oprim"rii sexuale, culturale #i merit! drepturi #i
patriarhal" care afecteaz! toate femeile "i rela#iile de
sociale; libert!"i, dreptul
gen.
- feminizarea s"r"ciei, masculinizarea violen!ei, rela!iile de a fi eliberate
de gen; de fric!,
- transformarea corpurilor femeilor în bunuri de consum. exploatare,
În Germania anului 2005 legea le împinge practic pe violen"! în munc!.
femei in industria pornografic!: orice femeie sub 55 de ani
din Germania care r!mâne mai mult de un an f!r! un loc
de munc! risc! s! piard! ajutorul de "omaj dac! refuz!
vreo ofert! de munc! din partea unei firme, chiar dac!
aceasta vine din industria sexului, prostitu#ia fiind legaliza-
t! in urm! cu trei ani. (Evenimentul Zilei, 02 feb 2005)
36 37
d) Traficul de femei implic" recrutarea #i transportarea unei persoane în - în anul 1996, au fost descoperite 26 de re!ele de trafic de
alt" !ar" decât cea de origine cu scopul de a o pune într-o situa!ie de abuz persoane în scop de prostitu!ie compuse din 68 de proxene!i
sau exploatare cum ar fi prostitu!ia for!at", practici de sclavie, lovituri, tor- #i 250 de prostituate, între care 74 minore;
turi sau alte cruzimi, munc" for!at". Victimele sunt lipsite de drepturile de - în cursul anului 1997 au fost solu!ionate 49 de cazuri com-
baz", vândute #i înrobite, for!ate s" lucreze ca sclave sexuale sau ca munci- plexe de prostitu!ie #i proxenetism interna!ional, în care au
toare necalificate. fost implica!i 64 de proxene!i #i 199 de prostituate, din care
31 minore;
Traficul de fiin!e umane este o înc"lcarea a numeroase legi interna!ionale #i
a drepturilor omului. $ Datele furnizate de Organiza!ia Interna!ional" a
Traficul de fiin!e umane a câ#tigat "teren" #i în !ara noastr". România a ocu- Migra!iei referitoare la România arat" c" din 500.000 de
pat, în ultimii ani, un loc frunta# în topul !"rilor care export" peste grani!e persoane care au p"r"sit !ara în 2002 aproximativ 25-
carne vie. 30.000 sunt femei traficate. În pornografie
femeile sunt
$ Tot în 2002, 680 de femei românce care s-au putut eli- transformate în
Metodele prin care femeile traficate sunt #inute în
bera din mâinile trafican!ilor au cerut sprijinul obiecte sexuale a
supunere apar#in prin excelen#! violen!ei directe "i includ
autorit"!ilor pentru a se întoarce acas". Vârsta medie a c!ror menire este
intimidarea, umilirea, violul, tortura, amenin#!rile cu
acestor femei este de 22 de ani, fiind în sc"dere. Multe s! satisfac! toate
moartea, b!t!ile, captivitatea, foamea.
dintre ele au studii superioare.
pl!cerile b!rbatu-
Fiind un fenomen complex, în trafic sunt prezente atât vio- lui, inclusiv
Traficul este o afacere profitabil" care implic" crim"
len!a structural": prin faptul c! traficul este realizat de pornirile violente.
organizat" #i, prin urmare, eforturile de a îl combate
re#ele criminale trans-na#ionale foarte bine organizate în
implic" riscuri serioase.
care sunt implicate "i autorit!#i ale statului (poli#i"ti, judec!-
tori, etc.) cât "i cultural": credin#ele c! femeile sunt fiin#e infe-
Pornografia, prostitu!ia #i traficul cu fiin!e umane în ve-
rioare, obiecte ce pot fi vândute "i cump!rate.
derea prostitu"rii lor sunt strâns legate între ele #i sunt
incompatibile cu demnitatea #i valoarea persoanei umane.
Aplicând for!a, frauda, corup!ia #i alte metode punitive, trafican!ii reu#esc De asemenea, pun în pericol bun"starea individului, a „Pornografia este
s" atrag" în re!eaua traficului numeroase fete. Fetele #i femeile tinere între familiei #i a comunit"!ii. teoria, violul este
16 si 24 de ani sunt cele mai u#oare !inte pentru trafican!i. Multe dintre ele practica“.
tr"iesc într-o s"r"cie lucie, f"r" vreo speran!" într-un viitor mai bun. Ace#tia A. Dworkin
le atrag cu promisiuni de angajare peste hotare #i o via!" mai bun". $"rile de
destina!ie pentru persoanele traficate sunt în general !"rile balcanice
(Macedonia, Bosnia, Albania #i regiunea Kosovo a Serbiei), !"rile occiden-
tale, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite #i Israel. În Balcani, consumatorii
serviciilor sexuale sunt localnicii, dar #i militari din trupele interna!ionale de
men!inere a p"cii sta!ionate în aceste zone.
Câteva date statistice:
$" Înfiecare an, în întreaga lume în jur de 2 milioane de fete cu vârste

cuprinse între 5 si 15 ani sunt vândute sau for!ate s" se prostitueze.
$ Conform unor date furnizate de Ministerului de Interne din România traficul
de femei #i chiar de copii pentru prostitu!ie a crescut îngrijor"tor:
38 39
Violen#a direct!: Exerci#ii de con"tientizare
Abuz fizic
Întreb!ri pentru discu#ii
(Pentru facilitator)
Abuzurile fizice sunt acte de agresiune care au ca manifest!ri b!taia,

mutilarea, mergând pân! la omucidere. Acestea reprezint! expresia cea mai
vizibil! a violen#ei directe.
1. Ce vede#i în imagine?
2. Ce crede#i c! este abuzul fizic? Cum pute#i s! îl defini#i?
3. Care crede#i c! este problema real!? Care sunt cauzele violen#ei împotri-
va femeii în familie?
Violen#a împotriva femeilor nu e cauzat! de s!r!cie, consum de alcool, tem-

perament coleric, educa#ie sc!zut!.
B!rba#ii abuzeaz! femeile pentru c! tiparele de putere care modeleaz!
interac#iunile dintre femei "i b!rba#i în societate "i în via#a de familie statueaz!
superioritatea b!rbatului, autoritatea acestuia asupra femeii în calitate de cap de
familie, dreptul de a #ine familia sub control prin orice mijloace, cele violente
fiind dintre cele mai frecvente.
5. Da#i câteva exemple de abuzuri fizice.
6. Care este reac#ia vecinilor "i a comunit!#ii fa#! de acest tip de abuz?
7. Cum îl percepe#i voi?
8. Care sunt consecin#ele abuzului fizic asupra femeilor?
9. Ce putem noi face pentru a schimba situa#ia?
40 41
Abuz psihologic
Intimidarea, amenin#area, limbajul dispre#uitor "i discriminatoriu în func#ie de sex,

"antajul emo#ional "i altele sunt considerate acte de agresiune la nivel psihologic.
1. Ce vede#i în imagine? Ce gânduri îi pute#i atribui femeii care s! reflecte

abuzul psihologic?
2. Crede#i c! violen#a psihologic! este o problem! real!?
3. De ce?
4. Da#i câteva exemple de abuzuri psihologice.

- Limbaj vulgar, agresiv adresat femeilor;
- Folosirea invectivelor pentru a intimida;
- Aprecierea b!ie#ilor "i inferiorizarea fetelelor;
- Amenin#!ri cu b!taia, cu moartea, cu r!nirea sau luarea copiilor;
- Privirea cu dispre# a fetelor "i femeilor.
5. Care crede#i c! este r!spunsul prietenilor "i al familiei referitor la acest tip
de abuz?
7. Care sunt consecin#ele abuzului psihologic asupra femeilor în cauz!?
- Stres mai mare;

- Neîn#elegeri;
- Stim! de sine redus!;
- Gândire negativ!;
- Rela#ii sociale distorsionate.
8. Ce putem face pentru a schimba aceast! situa#ie?
- Activit!#i pentru înt!rirea stimei de sine a fetelor "i femeilor;

- Schimbarea modului de socializare a fetelor pentru a nu accepta abuzul
psihologic;
- Cursuri pe aceast! tem! pentru p!rin#i, profesori, psihologi, asisten#i sociali;
- Grupuri de suport pentru femeile victime ale violen#ei.
42 43
Abuz sexual
Manifest!rile fizice cu tent! sexual! combinate cu comportamente de dominare sunt

considerate acte de agresiune sexual!. Agresorii sunt în majoritate b!rba#i, iar victime
sunt femeile "i copiii.
2. Cum pute#i s! defini#i abuzul sexual? Cum îl percepe#i voi?
3. Da#i câteva exemple de abuz sexual:
- Violul, inclusiv cel marital;

- Prostitu#ie for#at!;
- Incestul.
4. Care sunt prejudec!#ile culturale care explic! "i justific! abuzul sexual?
- Violul nu poate exista dac! femeia se împotrive"te, el nu poate avea loc

împotriva voin#ei ei;
- Un NU din partea femeii înseamn! de fapt un DA;
- Este vina femeii c! este violat!;
- Femeia îl provoac! prin comportament, îmbr!c!minte "i atitudini pe agresor.
5. Care crede#i c! este r!spunsul celor apropia#i în asemenea cazuri?
6. Percepe#i abuzul "i h!r#uirea sexual! ca fenomene prezente în

comunitatea voastr!?
7. Care sunt consecin#ele abuzului sexual asupra femeilor?

- Umilirea, dezonoarea;
- Destabilizarea cuplului;
- Via#! sexual! traumatizat!;
- Probleme psihologice.
8. Ce se poate face în cazurile de abuz? Exist! posibilitatea de a ac#iona în

judecat!? Care sunt dificult!#ile prezente în acest proces?
9. Ce prev!d legile na#ionale "i interna#ionale în leg!tur! cu abuzul sexual?
44 45
Proasto, Abuz financiar

pe ce naiba ai
stricat Întreb!ri pentru discu#ii
banii? (Pentru facilitator)
Starea de dependen#! economic! în care se afl! femeia fa#! de b!rbat se

define"te ca abuz financiar.
2. Care crede#i c! sunt repro"urile de ordin economic "i financiar pe care i

le poate face b!rbatul unei femei?
3. Cum pute#i s! defini#i abuzul financiar?
4. Da#i câteva exemple:
- Lipsa libert!#ii femeii de a-"i gestiona banii câ"tiga#i;

- So#ia nu are bani pentru c! so#ul îi #ine pe to#i la el, sau gestioneaz! banii
familiei dar r!spunde strict în fa#a b!rbatului;
- So#ul nu cump!r! alimentele necesare familiei;
- Continuarea unei rela#ii abuzive din lipsa mijloacelor financiare de a p!r!si
locuin#a.
5. Care crede#i c! este r!spunsul vecinilor "i al prietenilor fa#! de abuzul

financiar pe care-l suport! femeile?
7. Care sunt consecin#ele abuzului financiar asupra familiilor?
8. Ce se poate face pentru a schimba situa#ia?
- Con"tientizarea nedrept!#ilor culturale care o men#in pe femeie în depen-

den#! fa#! de b!rbat;
- Eliminarea procedurilor, legilor "i practicilor care defavorizeaz! femeile din
punct de vedere economic;
- Furnizarea de alternative economice care s!-i permit! femeii s! fie
autonom! din punct de vedere financiar.
46 47
Trafic de femei
Traficul de femei implic! recrutarea "i transportarea unei persoane cu scopul de a o

pune într-o situa#ie de abuz sau exploatare cum ar fi prostitu#ia for#at!, practici de
sclavie, lovituri, torturi sau alte cruzimi, munc! for#at!.
1. Ce vede#i în imagine? Ce informa#ii ave#i despre traficul de fiin#e?
2. Cum vede#i leg!turile dintre trafic - pornografie - prostitu#ie?

- Prostituatele din #!rile care au legalizat aceast! activitate sunt deseori femei traficate
din alte #!ri deoarece pe plan local nu exist! femei care s! doreasc! s! se angajeze
în aceast! activitate;
- În pornografie se afirm! de multe ori c! femeile doresc "i chiar le place s! fie violate,
b!tute, r!pite, umilite, denigrate.
5. Care sunt implica#iile "i consecin#ele traficului?

- Proces continuu de depersonalizare "i dezumanizare (care pot duce pân! la trans-
formarea victimelor în trafican#i);
- Erodarea încrederii în oameni; co"maruri, traume permanente;
- Recursul la alcool "i droguri pentru a neutraliza traumele psihice "i fizice;
- Tulbur!ri de comportament, uneori chiar în sfera delincven#ei;
- Rezisten#! la tratarea traumelor "i team! de schimbare;
- Respect de sine foarte sc!zut, imaginea de sine aproape distrus!.
6. Care sunt presiunile sociale "i culturale la care sunt supuse femeile traficate?
- Lipsa sprijinului moral din partea familiei care adesea nu le mai recunoa"te;
- Teama de a apela la autorit!#i pentru a nu fi persecutate în continuare;
- Teama de a spune adev!rul (întorcându-se acas! au deja scenarii înv!#ate, fabricate
pentru a face fa#! întâlnirii cu familia "i comunitatea).
7. Ce putem face pentru a schimba situa#ia?

- Abordarea traficului de femei ca o problem! complex! "i din perspectiva înc!lc!rii
drepturilor omului;
- Sensibilizarea genera#iei tinere, a publicului larg "i con"tientizarea existen#ei acestui
fenomen, a impactului s!u moral si fizic;
- Educarea tinerilor despre migra#ia sigur!, pia#a muncii în str!in!tate, cadrul legislativ
referitor la migran#i si consecin#ele înc!lc!rii lui, nivelul de via#! real în statele din
Europa, toate acestea pentru a contribui la luarea deciziilor bine informate, prudente
"i echilibrate;
- Promovarea unei atitudini tolerante "i non-discriminatorii fa#! de femeile traficate
(nestigmatizarea, nevictimizarea lor).
48 49
III. Violen#a structural!
III. V IOLEN#A STRUCTURAL$
Defini!ie
Violen#a structural"-mai dificil de recunoscut !i în#eles-

este violen#a încastrat" în sistemele sociale, politice !i
economice ale societ"#ii. Întreb"ri pentru
reflec#ie:
Aceasta este determinat" de modul în care societatea este
structurat" #i are drept consecin!e discriminarea, opri-
marea, s"r"cia, exploatarea #i înc"lcarea drepturilor omu-
lui. Este vorba de alocarea diferit" a bunurilor, resurselor,
oportunit"!ilor între diferite grupuri sociale (din perspec- Care sunt meca-
tiv" de gen, între b"rba!i #i femei) din cauza structurii nismele care
care le reglementeaz" rela!ia. modeleaz! #i
reproduc violen"a
Structura reprezint" un mediu prin care se transmite vio- structural!?
len!a, asemenea „câmpului” în gravita!ie sau electricitate.
Acest tip de violen!" are func!ia de a legitima #i face
acceptabil" violen!a direct".
Cum pot face
Violen!a structural" împotriva femeilor poate fi în!eleas" în institu"iile #i
sens larg ca mijloc prin care poten!ialul lor este nevalorificat, practicile cotidi-
deturnat sau distrus. ene procesele
violente posibile
#i inevitabile?
Inegalitatea de gen în manifest!rile sale con-
crete este sinonim! cu men!inerea unor tipare
sociale violente care restric#ioneaz! alegerile, oportu-
nit!#ile, dezvoltarea "i participarea femeilor la via#a
social!. Cum ac"ioneaz!
structurile sociale
pentru a norma-
Toate societ"!ile umane despre care avem informa!ii fac liza, institu"iona-
diferen!ieri #i discrimin"ri de gen. Majoritatea acestor liza #i masca
societ"!i sunt caracterizate prin domina!ie masculin", dis- violen"a împotriva
tribuind puterea, statutul social #i resursele în mod inegal femeilor?
între femei #i b"rba!i.
Exist" numeroase varia!ii cu privire la tipul diferen!elor #i

nivelul inegalit"!ilor de gen, îns" o not" constant" este
gradul de violen#" (implicit" sau real") necesar pentru
a men#ine sistemul de diferen#" !i dominare.
53
Inegalitatea de gen: violen#a invizibil! Violen#a structural!
Cu toate c" s-au înregistrat numeroase progrese în ceea ce prive#te condi!ia Inegalitatea de gen se reproduce nu numai prin
femeilor, persist" în continuare inegalit"!i între b"rba!i #i femei la toate socializarea diferit" a femeilor #i a b"rba!ilor ci #i prin
nivelele. Acestea reînt"resc ideea normalit"!ii superiorit"!ii masculine plasarea lor în organiza!ii #i institu!ii în care predomin" Când un b!rbat
asupra femeilor. anumite norme #i valori dup" care atât femeile cât #i b"r- î#i bate so"ia e un
ba!ii sunt evalua!i #i judeca!i. caz de violen"!
De#i societatea româneasc" a evoluat de la moduri de organizare evident personal! (direc-
patriarhale, exist" mo#teniri, valori #i norme ale acestui mod de organizare Violen!a direct" împotriva femeilor nu poate fi separat" t!) îns! când un
social" care s-au prelungit #i în actualitate, o analiz" atent" f"când posibil" de rela!iile sociale inegale dintre b"rba!i #i femei. Faptul milion de b!rba"i
identificarea acestora. c" violen!a direct" este atât de r"spândit" #i acceptat" su- î#i "in so"iile în
gereaz" c"utarea explica!iilor #i cauzelor dincolo de ca-
Patriarhatul este un mod de organizare racteristicile individuale #i personale. Trebuie c"utate ignoran"! este
social! în care b!rba#ii de#in mai mult! putere "i o explica!ii %i la nivel social %i institu!ional. vorba de violen"!
folosesc pentru a-"i men#ine privilegiile materiale, structural!.
politice "i economice. Violen!a structural" poate fi considerat" responsabil" #i Johan Galtung,
de calitatea sc"zut" a vie!ii femeilor. l969
Acest sistem social, economic "i legal legitimeaz!
"i perpetueaz! inegalit!#ile Inegalit"!i în accesul la resurse #i controlul acestora fac
dintre femei "i b!rba#i. femeile mai vulnerabile din punct de vedere economic.
Patriahatul face
În România institu#iile sociale au un rol major în reproducerea rela#iilor parte din catego-
inegale între b"rba!i #i femei la toate nivelele: * În 2000 în România erau de 3, 5 ori mai pu#ine ria rela"iilor de
femei patron decât b!rba#i. putere care sta-
$"prin accesul inegal la resurse, la profesii cu statut ridicat, la promov"ri bilesc inegalit!"i
în anumite institu!ii, la func!ii cu responsabilitate mare; * În economie la nivele superioare ale sociale prin
conducerii se afl! numai 26,4 % femei. na#tere. Cei care
$" prin discriminarea femeilor care opteaz" pentru specializ"ri în domenii
dominate de b"rba!i #i considerate specialitatea acestora precum chirurgie se nasc femei
sau inginerie; apar"in prin
na#tere unui grup
$"prin institu!ionalizarea rela!iilor de putere la locul de munc". Rela!iile din- Pentru a ajunge la o împ!r#ire echitabil! a puterii social dominat în
tre femeile muncitoare #i #efii b"rba!i (b"rba!ii directori sau în func!ii de între genuri este important! transformarea societate. Cei care
conducere #i femei secretare, asistente), femei atle!i #i b"rba!i antrenori, culturilor "i structurilor patriarhale se nasc b!rba"i
femei asistente medicale #i b"rba!i doctori etc. sunt fundamentate pe o cul-
tur" #i o ideologie în care femeile se afl" în pozi!ii subordonate b"rba!ilor; apar"in prin
na#tere, unui grup
$"prin plata inegal" la munc" #i preg"tire egal". social dominant în
Prin diferite mecanisme institutiile confirm!, înt!resc "i societate
reproduc inegalitatea de gen care face posibil! violen#a
Vladimir Pasti,
sistematic! îndreptat! împotriva femeilor.
Structurile sociale în sine reflect! frecvent rela#ii 2003
inegale de gen care legitimeaz! violen#a masculin!.
54 55
Exemple de violen#! structural! Motive care alimenteaz" lipsa de participare a

femeilor la via!a public":
Ponderea în
1. Via#a politic! "i participarea public! - Un impediment major în calea de!inerii de pozi!ii de vârf Parlament a
în societate îl constituie majoritatea politic" a b"rba!ilor femeilor era de
Cu toate c" femeile au o pondere important" în cadrul popula!iei active, care le marginalizeaz" civic #i politic, la un anumit nivel 4% în 1995, 5,3%
având un grad de instruire #i de competen!" ridicat, accesul #i participarea continuând s" predomine îndoielile privind capacit"!ile în 1996 #i 1997 #i
acestora la elaborarea #i aplicarea politicilor de dezvoltare economico - intelectuale ale acestora. 5,6 % în 1998-99.
sociale #i, implicit, la asumarea responsabilit"!ilor de decizie sunt pu!in sem-
nificative. - „Dubla zi de munc"“ a femeii: se consider" c" este de
datoria femeii s" se ocupe de gospod"rie #i copii chiar
Femeile sunt cantonate frecvent în activit"!i executive, f"r" posibilit"!i reale dac" #i ea are o slujb" care o !ine ocupat" cel pu!in 8 ore
de promovare sau de afirmare în prima linie politic", ceea ce reflect" exis- În guvernul
pe zi. Supraînc"rcarea femeii cu sarcini domestice nu îi
ten!a #i perpetuarea discrimin"rilor de gen. Cum lumea politic" #i via!a par- las" timp pentru participarea la via!a politic" a României în 2005
tidelor sunt dominate de b"rba!i, noile structuri politice sunt practic comunit"!ii. numai 4 din cele
democra!ii masculine. 24 de ministere
- Din alt" perspectiv", un segment larg de popula!ie sunt conduse de
Românii r"mân conservatori în ceea ce prive#te prezen!a femeilor pe scena împ"rt"#e#te concep!ia romantic" asupra scenei politice, femei (16,6%).
politic". Ponderea extrem de mic" a femeilor în structura legislativ" a !"rii v"zut ca murdar", lipsit" de nobilitate #i prin urmare
sugereaz" fie faptul c" partidele politice nu dau aleg"torilor #ansa de a vota nepotrivit" cu „sensibilitatea” #i „ging"#ia” atribuite în
femei prin excluderea lor de pe locurile eligibile ale listele politice, fie rezer- mod stereotip genului feminin.
va românilor de a acorda un vot de încredere femeilor în politic".
B!rba"ii sunt
Femeile românce se reg"sesc în Parlament #i Guvern în propor!ii foarte mici, prefera"i pentru
care înregistreaz" totu#i o tendin!" de cre#tere de la o legislatur" la alta. Sferele decizionale politice de nivel înalt, pre#edin"ie în
Ponderea în Parlament a femeilor era de 4% în 1995, 5,3% în 1996 #i 1997 structurile de partid sau institu#iile administra#iei procent de
#i 5,6 % în 1998-99. publice nu sunt accesibile în aceea"i m!sur! 73%.dintre
femeilor "i b!rba#ilor. români.
(Raportul Na#ional privind Egalitatea de $anse
Ponderea femeilor în guvernele de dup" 1989* între Femei "i B!rba#i, 2002)
Petre Petre Teodor Nicolae Victor Radu Mugur Adrian C.

Roman I Roman Stolojan V"c"roiu Ciorbea Vasile Is"rescu N"stase Popescu- Institu"iile care se
II T"riceanu bucur! de cel mai
B"rba!i 44 29 30 40 38 19 18 22 20 mare credit din
Femei 0 0 0 1 0 0 1 5 4 partea românilor –
Biserica, Armata,
Pre#edin"ia - sunt
aproape complet
lipsite de prezen"a
femeilor.
* Date preluate pân" la guvernul T"riceanu din D. Roven!a-

Frumu#ani, Identitatea feminin" #i discursul mediatic, 2002, p. 53
56 57
2. Mass media - stabile#te etalonul sexualit"!ii feminine pentru fetele

tinere #i nu numai.
Mass-media prin amploarea pe care o are în societ"!ile contemporane are un - exploateaz" copiii de ambele sexe -în special fetele-, Exist! emisiuni
rol important în configurarea rela!iilor publice #i a practicilor private. încurajeaz" violen!a împotriva acestora #i comite acte de speciale pentru
violen!" împotriva lor. femei (Pentru dvs.
Realitate - promoveaz" indiferen!a fa!" de cruzime, de producerea
Mass-media alimenteaz! #i justific! sexismul #i prejudec"!ile referitoare la d-n!, De 3 ori
durerii, de violen!", de umilirea sau degradarea altor per- femeie, Academia
femei prezente în societatea româneasc". Aceasta educ! o imagine simplifi- soane, #i fa!" de agresarea femeilor sau a copiilor.
catoare a femeii care are consecin!e negative asupra egalit"!ii de #anse atât m!micilor) în care
în via!a public" cât #i în cea privat". Un nou ideal de femeie este produs: Ponderea mare a violen!ei directe în mas-media a provocat acestea sunt
genul tân"r", slab" #i frumoas",“accesoriu„ necesar oric"rui b"rbat de afa- numeroase critici din partea speciali#tilor care au demonstrat înv!"ate s! fie bune
ceri prosper. c" acestea determin" insensibilizare fa!" de acte violente pre- so"ii, mame #i
cum #i înv"!area de scenarii violente. Femeile apar în gene- eventual bune
Mass-media perpetueaz" o violen!" de ordin simbolic asupra femeilor prin: amante, în timp ce
- transformarea lor în bunuri de utilitate casnic" ral, în posturi de victime, iar b"rba!ii în posturi de agresori.
emisiunile în care
- prezentarea ca obiecte de consum sexual $" Revista Playboy a publicat în seria glumelor de 1 se discut! despre
- prezentarea ca accesorii estetice problemele sociale
- reducerea imaginii femeilor la anumite p"r!i ale corpului Aprilie (nr din aprilie, 2000) un articol cu titlul "Cum
- cantonarea lor în anumite ipostaze negative. s"-!i ba!i nevasta f"r" s" la#i urme" ce a atras #i o prim" #i politice ale "!rii
reac!ie a femeilor românce, o demonstra!ie de protest a sunt dominate de
Rubricile de mod", de re!ete culinare, de între!inere corporal" reduc femeile unor organiza!ii neguvernamentale din Bucure#ti. b!rba"i, femeile
la dimensiunea lor estetic" #i func!ional", neglijându-le latura intelectual". fiind de multe ori
$" O monitorizare a presei scrise în 1997 a constatat c" absente.
Realiz"rile femeilor sunt adesea minimalizate, presa stimulând articolele scrise despre femei se refereau la actri!e, cân-
nerecunoa#terea autorit"!ii femeii în profesie #i în via!a privat". Cele mai t"re!e, sportive, manechine, aceastea fiind înso!ite de
mediatizate ocupa!ii intr" în categoria derizoriului precum prostitu!ia #i imagini cu ele mai mult sau mai pu!in dezbr"cate, în po-
streap-tease-ul. În cazul femeilor angajate în via!a social" politic", accentul zi!ii mai mult sau mai pu!in provocatoare. Femeile impli- Femeile sunt cons-
este întotdeauna pus pe detalii privind via!a personal". cate în ac!iuni sociale, politice nu apar în pres" fiind con- tant încurajate de
siderate neinteresante. Chiar #i în subiectele legate de numero#i agen"i
Dup" 1989 se remarc" o explozie a cultului pentru sexualitate #i corp suplu violen!" domestic", textul era înso!it de imagini sexuale.
caracterizat în principal prin transformarea femeii în obiect estetic #i sexu- media s!-#i con-
(Proiectul Policy) centreze aten"ia pe
al, ceea ce duce la o anumit" anihilare simbolic" a femeii.
înf!"i#are, în timp
Consecin!e ce valorizarea
Pornografia - una din cele mai profitabile afaceri ap"rut" de la începutul - descurajarea intelectual" a femeilor - cele în formare
tranzi!iei - #i expunerea public" a femeilor dezbr"cate în reclame nu atrage înva!" lec!ia obedien!ei, a carierelor de tipul vânz"rii acestei activit!"i pe
proteste articulate din partea publicului feminin. Pasivitatea construit" a cor- imaginii sau de anex" pentru b"rba!i importan!i. plan social este
pului femeii, corp expus totodat" într-o manier" provocatoare, este utilizat" foarte sc!zut!, per-
pentru a promova vânzarea oric"ror posibile obiecte utilitare, de la m"rci de - transformarea femeilor în obiecte de consum, estetice #i petuând concep"iile
ma#ini ori modele de fier"straie electrice pân" la diverse sortimente de !ig"ri sexuale, ducând la o anumit" anihilare simbolic" a femeii vizavi de „nimicu-
sau de înghe!at". Pornografia este o practic" de subordonare sistematic" #i care justific" violen!a. rile femeie#ti“ #i,
exploatare a femeilor bazat" pe sex. O industrie care cump"r" #i vinde extrapolând, de
femei. - imaginile violen!ei împotriva femeilor, în special cele „nimicul“ care
Pornografia*: care ilustreaz" violul, sclavia sexual", pornografia repre- sunt femeile.
zint" factori care contribuie la persisten!a acestei violen!e
- afirm" c" femeile doresc s" fie violate, b"tute, r"pite, umilite, denigrate. în via!a real", exercitând influen!e mari asupra telespec-
- spune c" femeile zic" nu" atunci când de fapt gândesc "da", un "da" pen- tatorilor în general #i mai ales asupra tinerilor.
tru violen!", pentru durere.
* A.Dworkin, 2001
58 59
3. Sistemul educativ Consecin!e

- Înt"rirea conservatorismului de gen #i a ideii c" via!a
Realitate privat" este domeniul femeii, b"rbatul având un rol au-
xiliar pe care femeia, la rândul ei, îl de!ine în via!a pu-
Sistemul educativ perpetueaz" direct stereotipurile de gen care legitimeaz" blic" în locul statutului partenerial pentru ambele sexe #i
discrimin"rile împotriva femeilor #i violen!ele de diverse tipuri la adresa în ambele sfere.
acestora.
- Perpetuarea inegalit"!ilor dintre b"rba!i #i femei atât în
Educa#ia care se realizeaz! în "coli încu- via!a privat" cât #i în cea public".
rajeaz! conformismul în ceea ce le prive"te pe „Unde a"i mai
fete, iar prin mesajele sale sexiste preg!te"te - Discriminarea fetelor care se preg"tesc în domenii con- v!zut voi genii
femeile pentru aspira#ii considerate mai pu#in siderate în mod tradi!ional masculine. femei?Femeia
prestigioase "i axate pe roluri tradi#ionale.* are alte îndato-
riri, s! fie
B!rba#ii ocup! cele mai multe pozi#ii gospodin!, s! se
Spre exemplu, manualele #colare din ciclul primar promoveaz" femeile ca de conducere în societatea româneasc! "i îngrijeasc! de
înv"!"toare, profesoare, vânz"toare de flori sau fructe sau casnice, în timp ce pentru c! sunt preg!ti#i preponderent copii". ”
b!rba"ii sunt prezenta!i ca astronau!i, poli!i#ti, doctori, actori sau conduc"- pentru a-"i asuma asemenea roluri. Profesoar" de limba
tori. român" în
Femeile sunt prezentate #i ca apar!inând în m"sur" mai mare vie!ii private de înv"!"mântul liceal,
familie, în timp ce b"rba!ii sunt preg"ti!i pentru via!a social". 1998
Fetele sunt orientate spre B"ie!ii sunt preg"ti!i pentru

profesii “u#oare #i cura- a sus!ine o familie #i orien-
te”, cu responsabilit"!i ta!i spre profesii în domeniul
bine definite care s" le tehnic sau de afaceri care au
permit" sa duc" o via!" prestigiu social #i sunt bine
de familie “normal"”. remunerate. $coala este
unul din factorii
Preocuparea pentru instruirea fetelor în direc!ia libert"!ii #i auto-afirm"rii este care contribuie la
nesemnificativ". Elevii nu sunt preg"ti!i pentru via!a privat", rela!iile partene- men"inerea
riale între b"rba!i #i femei la toate nivelele nefiind un subiect de interes în sis- valorilor
temul educativ. masculine.
Modelele feminine de succes lipsesc în general, imaginea femeilor ca profe- Bourdieu, 1998
sioniste reg"sindu-se mai pu!in printre personajele care domin" spa!iul pub-
lic. În acela#i timp sunt promovate #i modele de masculinitate cu efecte edu-
ca!ionale negative. B"rbatul-macho (viril, grosolan, dur, sexist), dar #i b"rbatul
obligat s" aib" succes social, responsabil de între!inerea familiei -dar dependent
de îngrijirea femeii #i incapabil s" se descurce în condi!ii de separare sau de
cre#tere #i educare a copiilor singur- sunt imagini care deformeaz" percep!ia tiner-
ilor asupra rolurilor ce le revin în societate #i în familie.
* M. Miroiu, 1998
60 61
4. Economie Tendin!e la nivelul pie!ei de munc" comune #i altor !"ri

est-europene:
Violen!a structural" în economie este reprezentat" de: - #omajul amenin!" în special femeile; ca peste tot în
lume, concedierile încep de regul" cu personalul auxiliar
$" remunera!ii mai mici pentru femei comparativ cu b"rba!ii la munc" #i #i de asisten!" în care predomin" femeile; În România rata
preg"tire egal", #omajului în rândul femeilor între 1995 #i 1999 s-a În Uniunea
$""excluderea femeilor ca gen de la anumite activit"!i #i de la pozi!ii de con-
men!inut mai mare decât rata general" a #omajului. Se European! exist!
ducere, produce o feminizare a #omajului, iar în 1994 una din mai multe femei
patru femei era #omer", cele mai multe având copii în
$""izolarea femeilor în profesii mai prost pl"tite #i cu un prestigiu social mai între!inere. cu studii supe-
sc"zut, rioare decât b!r-
- legisla!ia care protejeaz" femeile îns"rcinate #i mamele ba"i #i totu#i
$"" politici economice defavorabile femeilor. cu copii a devenit un obstacol în calea angaj"rii acestora; salariile acestora
sunt mai mici cu
Peste tot în lume discriminarea femeilor în ceea ce prive#te: - femeile sunt excluse din ce în ce mai mult din schemele
- educa!ia #i instruirea, 15% .
de instruire #i reten!ie de personal;
- angajarea #i remunerarea,
- promovarea, condi!iile neflexibile de lucru, - cele disponibilizate au #anse de reinser!ie profesional"
- lipsa accesului la resurse #i mai mici decât b"rba!ii datorit" concep!iei c" femeile tre-
- distribu!ia inegal" a responsabilit"!ilor de familie buie s" se ocupe de copii.
continu" s" restric!ioneze mobilitatea de angajare, economic" #i profesio-
nal" a femeilor.
În ceea ce prive!te salarizarea !i veniturile, diferen#ele
înclin" în mod evident în favoarea b"rba#ilor. Concep"iile
Femeile care sunt deja pe pia#a muncii se confrunt! tradi"ionale
cu multe obstacole care le împiedic! s! î"i valorifice % În România salariile femeilor sunt constant mai despre muncile
poten#ialul: mici decât cele ale b"rba!ilor chiar #i în domeniile de adecvate fiec!rui
- cantonarea în pozi#ii f!r! acces la conducere, nefiind activitate în care ponderea lor este de peste 50%, sex afecteaz! în
promovate din cauza discrimin!rii atitudinale, media diferen!ei dintre ele fiind de 8,5%. mod negativ în
- experien#a h!r#uirii sexuale care le împiedic! s!-"i va- special femeile
lorifice abilit!#ile, % Dup" toate probabilit"!ile, aceste inegalit"!i în ceea c!rora li se limi-
- mediu de lucru ostil, ce prive#te cuantumul salariilor se conserv" #i transmit teaz! accesul pe
- lipsa serviciilor adecvate de îngrijire a copilului. pia"a muncii.
pentru toate drepturile de asigur"ri sociale care se cal-
culeaz" în func!ie de salariul individual.
În România nu exist" o discriminare prin lege, explicit" a femeilor -egali- % Veniturile femeilor reprezint" doar 50% din veni-
tatea în drepturi a tuturor cet"!enilor fiind statuat" în constitu!ie #i în Codul
Muncii. Discriminarea se realizeaz" totu#i atât prin omisiunile legii cât #i turile b"rba!ilor, în timp ce propor!ia femeilor f"r"
prin lipsa efectelor ei. venit este de patru ori mai mare decât cea a b"rba!ilor
care se afl" în aceea#i situa!ie.
62 63
Diferen#e între femei !i b"rba#i pot fi semnalate !i în privin#a accesului la

promovare !i carier":
În sistemul de
% În categoria conduc"torilor #i func!ionarilor superiori din administra!ia înv!"!mânt este evi-
public" #i din unit"!ile economico-sociale, num"rul femeilor era, în 1997, de dent! cre#terea
peste dou" ori mai mic decât cel al b"rba!ilor, iar în 1999 discrepan!a a cres- ascendent! a pres-
cut, num"rul femeilor fiind de peste 3 ori mai mic. tigiului asociat
gradelor de
% În 1997, femeile erau preponderente în grupul de func!ionari adminis- înv!"!mânt înso"it!
trativi (72,8%), lucr"tori operativi în servicii #i comer! (72,3%), tehnicieni, de sc!derea
mai#tri #i asimila!i (62,2%), agricultori #i lucr"tori califica!i în agricultur", num!rului de femei
silvicultur" #i pescuit (50,4%), situa!ie care a r"mas aproape neschimbat" #i prezente. Femeile
în anul 1999. Prezen"a femeilor este a#adar mai mare în domeniile de acti- reprezint! 99% din
vitate cu nivel sc!zut de salarizare.
cadrele înv!"!mân-
Pornind de la indicatori de tipul celor enumera!i se vorbe#te în studiile de tului pre#colar #i
specialitate de o “feminizare a s"r"ciei”. doar 35,1% în cel
universitar.
Concluzia Raportului National privind Egalitatea de "anse între

Femei "i B!rba#i, 2002, este aceea c! femeile reprezint" o cate-
gorie de popula!ie mai vulnerabil" la efectele tranzi!iei, carac-
terizat! prin:
- o rat! crescut! a "omajului de lung! durat!, E foarte inconforta-

- limitarea accesului la locuri de munc! (în general) "i la locuri de bil s! fii în momen-
munc! bine pl!tite (în special), tul de fa"! femeie
(…). O femeie
- cre"terea particip!rii la economia subteran!, care nu asigur! trebuie s! fie mai
accesul la sistemul de securitate social!.
bun! decât un
b!rbat pentru a
putea ocupa
aceea#i func"ie,
acela#i post, s!
aib! acela#i
statut social.
Marta Petreu,
scriitoare
64 65
Violen#a structural!: Exerci#ii de con"tientizare
Economie
1. Care crede#i c! este problema real! ilustrat! în imagine?
2. Cum percepe#i voi violen#a structural! în economie?
Femeile câ"tig! numai 85 % din salariile b!rba#ilor.

3. Da#i câteva exemple :
- Discriminarea în câmpul muncii prin politici salariale favorabile b!rba#ilor;
Ar trebui s! le d!m mai mult de lucru!

- Dubla zi de munc!: serviciul, adic! munca pl!tit!, "i munca din
gospod!rie, nepl!tit! "i pu#in apreciat! fiind considerat! datoria femeii;
- Mai mult de jum!tate din popula#ia s!rac! a globului este reprezentat!
de femei;
- Exist! anumite posturi în ministere care sunt ocupate preponderent de
femei: înv!#!mântul, cultura, s!n!tatea, asisten#a social! "i familia care
men#in segregarea pe meserii "i institu#ionalizeaz! rolul de îngrijire al
femeilor.
5. Care crede#i c! este r!spunsul comunit!#ii la aceste discrimin!ri

din economie?
7. Care sunt consecin#ele inegalit!#ilor economice asupra femeilor

de pe pia#a muncii?
8. Ce se poate face pentru a schimba situa#ia actual!?
- Con"tientizarea inegalit!#ilor culturale "i sociale care men#in femeile

în dependen#! economic! fa#! de b!rbat;
- Un Cod al Muncii echilibrat între cele dou! genuri;
- Eliminarea procedurilor, legilor "i practicilor care defavorizeaz!
femeile;
- Furnizarea de alternative economice care s!-i permit! femeii s! fie
independent! financiar;
- Crearea de programe de lucru flexibile pentru femeile cu copii;
- Introducerea unei perspective sensibile la gen în sistemul educa#io-
nal.
66 67
Sigur, avem femei în politic!!
Politic!
Violen#a structural! se manifest! în politic! prin toate constrângerile (vizibile

sau invizibile) care împiedic! respectarea drepturile femeilor ca cet!#ene cu
drepturi depline ale statului "i valorificarea poten#ialului de care dispun.
2. Care crede#i c! este problema real!? De ce?
3. Cum defini#i violen#a structural! în politic!? Cum o percepe#i voi?
- Absen#a sau prezen#a neglijabil! a femeilor în posturi de conducere a par-

tidelor politice;
- Folosirea de c!tre partide a femeilor ca secretare, pentru rela#ii cu publicul,
pentru organizarea de mitinguri, f!r! a fi promovate pe locuri eligibile în lis-
tele electorale;
- Femeile nu sunt ascultate sau sunt ridiculizate în discu#iile politice;
- Femeile sunt pu#in dispuse de a intra în politic! pentru c! nu au efectiv timp
(ele au dubla zi de munc!: la serviciu "i acas!);
5. Care sunt consecin#ele violen#ei structurale în politic! asupra femeilor "i

popula#iei în general?
- Ac#iuni afirmative pentru cre"terea num!rului de femei din partidele politice;

- Con"tientizarea de c!tre femei a drepturilor lor "i a importan#ei puterii
politice;
- Promulgarea unor legi care au ca #int! probleme ce privesc în special
femeile (violen#a domestic!, concediul parental, pensiile, etc.)
68 69
Legea "i limitele ei

Chiar dac! exist! legi care ap!r! drepturile femeilor, ele sunt pu#in cunos-
cute, iar femeile discriminate nu fac în general recurs la acestea.
2. Crede#i c! defavorizarea femeilor în justi#ie este o problem! real!? De

ce?
3. Sunt femeile con"tiente de legile care le protejeaz!?
4. Da#i exemple de legi care promoveaz! "i sus#in drepturile femeilor.
Legea c!s!toriei, a mo"tenirii, a propriet!#ii, a îngrijirii copiilor dup! divor#,

legea împotriva violen#ei domestice, împotriva discrimin!rii, legea egalit!#ii de
"anse între femei "i b!rba#i.
5. Care este r!spunsul comunit!#ii în cazul recursului la justi#ie pentru

cazuri de violen#! asupra femeilor?
6. Cum percepe#i voi recurgerea la lege în cazurile de violen#! "i discri-

minare a femeilor?
7. Ce putem face noi pentru a schimba situa#ia?
- Denun#area violen#ei ca inacceptabil! pentru a nu perpetua t!cerea referitor

la aceast! problem!;
- Informarea femeilor despre legile care le ap!r! drepturile;
- Promulgarea "i popularizarea legilor care promoveaz! egalitatea de "anse "i
care lupt! împotriva tuturor formelor de discriminare "i violen#!;
- Responsabilizarea comunit!#ii fa#! de presiunile sociale "i culturale la care
sunt supuse femeile atât în via#a privat! cât "i în cea public!.
70 71
Societatea patriarhal!
Patriarhatul este un sistem social, economic "i legal care legitimeaz! "i
perpetueaz! inegalit!#ile dintre femei "i b!rba#i.
1. Ce vede#i în imagine? Considera#i participarea femeilor la via#a social!

limitat!? În ce fel?
2. Crede#i c! societatea româneasc! este o societate patriarhal!?
3. Cum a#i descrie rela#iile dintre femei "i b!rba#i în România? (Atât în via#a
de familie cât "i pe plan social)
4. Este discriminarea "i inferiorizarea femeilor o problem! real! în societatea

româneasc!? Care sunt consecin#ele ?
- Exploatarea resurselor femeilor;

- Supraestimarea b!rba#ilor "i inferiorizarea femeilor.
5. Da#i câteva exemple care trimit la originile patriarhale ale societ!#ii noastre:
- De cele mai multe ori legile reflect! cultura unei societ!#i. O societate
patriarhal! are legi care înt!resc domina#ia b!rbatului.
- Persisten#a raporturilor de putere inegale care exist! între femei "i b!rba#i.
- Discrimin!ri între femei "i b!rba#i la locul de munc!, s!n!tate, politici salariale.
6. Cum percepe#i voi societatea româneasc! din perspectiv! de gen?
7. Ce putem face pentru crearea unei societ!#i care valorizeaz! egalitatea

de gen?
- Educarea copiiilor pentru parteneriat în cuplu;

- Combaterea obiceiurilor tradi#ionale negative;
- Încurajarea b!ie#ilor "i b!rba#ilor pentru a se ocupa de treburile casnice;
implicarea lor în cre"terea "i educarea copiilor;
- Echilibrarea raporturilor de putere dintre b!rba#i "i femei ca grupuri sociale;
- Crearea de "anse egale reale pentru femei "i b!rba#i.
72 73
IV. Violen#a cultural!
IV. V IOLEN#A CULTURAL$
Fiecare cultur" are propriile reguli #i norme referitoare la

comportamentele, atitudinile #i credin!ele considerate
adecvate pentru b"rba!i #i femei. Fa!" de acestea indivizii
apar!inând ambelor sexe au o libertate de abatere mai
mare sau mai mic".
Cultura se manifest" în stereotipurile #i prejudec"!ile pe Întreb"ri pentru
care le avem legate de femei #i b"rba!i, în rolurile care ni reflec#ie:
se atribuie în societate, influen!ându-ne valorile #i de
modul în care ne tr"im vie!ile, ne alegem domeniul de
munc", interac!ion"m cu ceila!i, cre#tem #i educ"m copiii.
Cum contribuie cul-
Violen"a direct! împotriva femeilor este larg r"spândit" tura la producerea,
în toat" lumea îns", deoarece este legitimat! #i perpetu- diseminarea #i per-
at! de cultur! #i face parte din ordinea „natural"” a petuarea violen"ei?
lucrurilor, aceasta este considerat! de multe ori o pro-
blem! invizibil!.
Cum poate exercita
Defini!ie cultura o influen"!
care modeleaz! atât
Violen!a cultural# reprezint! acele aspecte ale culturii de puternic reali-
-exemplificate în domenii precum religie, ideologie, tatea cotidian!?
limb!, art!, "tiin#!, mass-media- care legitimeaz! vio-
len#a direct! "i structural!.
Care sunt normele
Forme de expresie: culturale referitoare
- Faptul c" violen!a este „normal"”, o modalitate acceptabil" la rolul #i locul
de a r"spunde la diferite probleme #i conflicte, chiar femeilor #i b!r-
„macho“. ba"ilor?
- Gradul în care violen!a s-a infiltrat în cele mai multe

aspecte ale culturii în care tr"im –mai ales în muzic", tele- Care sunt
viziune #i diferite publica!ii. imaginile femeilor
#i b!rba"ilor care
- Ideea inferiorit"!ii femeii, considerarea acesteia mai predomin! în
pu!in vrednic" decât b"rbatul, mai pu!in inteligent" #i societate?
capabil".
Vorbind despre cultur" accentul nu trebuie pus numai pe

ceea ce este vizibil #i perceptibil ci pe cultura adânc
înr"d"cinat" în subcon#tientul colectiv, în prezum!iile
care definesc ceea ce este normal #i natural pentru o so-
cietate.
77
Inegalitatea de gen: violen#a invizibil! Violen#a cultural!
Formele violen!ei culturale împotriva femeilor circumscriu toate instan!ele

culturii ce con!in implicit sau explicit valori #i norme de conduit" care: #tiin!") pentru a legitima subordonarea femeilor în fa!a
autorit"!ii b"rba!ilor atât la nivel practic cât #i simbolic.
- incit" la !i legitimeaz" violen!a direct" împotriva femeilor (de ex. o serie
de proverbe române#ti), f"când aceast" violen!" nu doar acceptabil", nor- Femela este femeie numai în virtutea unei anume lipse
a unor calit#!i. Trebuie s# consider#m caracterul Practicile violente
mal" dar #i necesar".
femeilor ca suferind de o imperfec!iune natural#. împotriva femeilor
- devalorizeaz" femeile, promovând concep!ii care le inferiorizeaz" #i can- Aristotel sunt în multe "!ri
toneaz" în pozi!ii de supunere fa!" de b"rba!i. recunoscute #i
Femeia este „un b#rbat ratat”, o „fiin!# de ocazie”. ap!rate ca f!când
Dac" structurile sociale sunt exterioare individului, cultura este interioriza- Toma de Aquino parte integrant! din
t" de fiecare persoan", face parte din identitatea fiec"ruia #i influen!eaz" cultur! #i ordinea
modul în care ne raport"m unii la ceila!i în func!ie de sex. Prin urmare vio- De"i femeia este o Gfrumoas# creatur# a lui natural! a
len!a cultural" este mai problematic" decât cea direct" #i structural" pentru Dumnezeu” ea Gnu egaleaz# gloria "i demnitatea b#r- lucrurilor- b!taia #i
c" ea se afl" în interiorul tuturor indivizilor apar!inând unei culturi care batului”.
subordonarea
reprezint" norma #i nu doar în anumi!i actori devian!i. Martin Luther
femeilor, de exem-
Conceptul de violen!" cultural" este important pentru a în!elege modul în Femeia este dat# omului pentru a face copii; femeia plu, fiind un prero-
care unele grupuri de indivizi se percep pe ei în#i#i comparativ cu „ceilal!i”: este proprietatea noastr#, noi nu suntem a sa. gativ masculin cele-
Napoleon Bonaparte brat în cântece,
proverbe, ceremonii
B!rba#ilor li se inoculeaz! Femeilor în schimb li Nimic nu e mai r#u decât o femeie, chiar dac# e bun#. de c!s!torie.
sentimentul superiorit!#ii fa#! se cultiv! obedien#a Menander
de femei, fiind „cei ale"i” de fa#! de b!rba#i, inte-
natur! "i Dumnezeu pentru a resul pentru via#a Aten!ie la o femeie care gânde"te logicO C#ci logica "i
conduce societatea "i supune privat!, având ca femeia sunt atât de eterogene, încât este împotriva
femeile, fiind nevoi#i de a fi menire "i activitate naturii când apar împreun#.
mereu la în!l#imea rolului pre- major! na"terea "i Johannes Cotta
scris social: figur! impun!- educarea copiilor.
Fust# lung#, minte scurt#. Exist! multiple
toare, dur!, autoritar!, puter-
Schopenhauer modalit!"i prin
nic!, curajoas!, responsabil!
de bun!starea familiei. care societatea
transmite un
Pentru cele mai multe femei violen!a – atât la nivel direct mesaj clar vis a
Violen!a cultural", al"turi de violen!a direct", reprezint" un instrument uti- cât #i cultural- este practic un mod de via!", caracterul vis de via"a #i
lizat de agen!i individuali care contribuie la reproducerea constant" a struc- construit social al diferen!elor de putere #i valoare dintre demnitatea femeii
turilor de domina!ie. b"rba!i #i femei nefiind pus în discu!ie ci acceptat ca un care valoreaz!
dat natural.
Aceast" form" de violen!" include interiorizarea de c"tre femei -ca grup F"când parte din acela#i sistem, de cele mai multe ori nu mai pu"in decât a
subordonat- a valorilor, normelor #i perspectivelor b"rba!ilor ca grup exist" diferen!e între sexe #i în ceea ce prive#te perpetu- b!rbatului.
dominant. Drept consecin!" rela!iile de dominare sunt percepute ca naturale area prejudec"!ilor vis a vis de b"rba!i #i femei #i rela!iile
#i nu impuse social. dintre ace#tia.
Ideea inferiorit"#ii femeii este adânc înr"d"cinat" în cele mai multe dintre
culturile lumii care au dezvoltat mitologii complexe (în religie, filozofie,
78 79
Exemple de violen#! cultural! “Unde calc! femeia, locul se spurc!“. „Feminitatea a

„Iepurele #i femeia sunt ai t!i cât timp îi "ii bine”. pervetit adesea
Formele pe care la ia violen#a cultural! împotriva femeilor în România sunt ilus- geniul masculin,
trate în continuare în anumite domenii precum cultura popular! "i literar!, via#a
„Vai de casa unde b!rbatul e muiere”. în loc s!-l fecun-
social! "i socializare, religie, limbaj. Ideea central! este de a identifica anumite Tema t"cerii femeilor -care trebuie v"zute #i nu auzite- deze, a creat o
elemente din cultur! "i a expune modul în care acestea justific! în mod direct sau reprezentativ" pentru anihilarea lor cultural", este prezen- fals! concep"ie a
indirect violen#a direct! sau structural!. t" #i în folclorul românesc. Atunci când acestea vorbesc, demnit!"ii“.
valoarea vorbelor lor nu le este recunoscut": Mircea Eliade
1. Cultura popular! "i cultura literar!
„Frumuse"ea î"i gr!ie#te t!când“.
În condi!iile în care concep!ia inferiorit"!ii femeii este puternic" #i rezisten- „T!cerea e cea mai frumoas! podoab! a femeii“.
„Femela pur!, pe
t" la schimbare, în societatea româneasc" violen!a împotriva femeilor este „Între un "da" #i un "nu" al femeii nu încape nici un vârf care n-am putea
tolerat" #i chiar încurajat" fiind considerat" natural", de în!eles, tolerabil", de ac“. s-o suspect!m de
meritat", ordine natural" a lucrurilor, inevitabil", cruce a femeii, parte din nici o anomalie
afacerea numit" c"s"torie. Multe din concep!iile ilustrate de cultura popular" sunt sexual! #i nici
Proverbele concentreaz" adev"ruri pentru diferite comunit"!i confirmând prezente, uneori mai subtil, în scrierile a numero#i psihic!, este mai
normele #i valorile sociale dar servind #i la perpetuarea unor stereotipuri. oameni de #tiin!" #i cultur" de-a lungul timpului. goal! l!untric
decât un animal“.
Exist" numeroase proverbe în “în!elepciunea popular"” a românilor care con!in Exist" numero#i gânditori celebri -cei români nefiind o
excep!ie- care au afirmat viziuni înguste #i def"im"toare Emil Cioran
imperative clare vis a vis de necesitatea de a abuza femeile:
la adresa femeilor, alimentând #i justificând men!inerea
“Femeia trebuie b!tut! fiindc! „Muierea d-aia-i muiere, s! acestora în inferioritate.
e rea”. sufere”.
Aceste viziuni persist" #i în actualitate, numero#i litera!i „Femeile
“Moara trebuie b!tut! de trei #i formatori de opinie perpetuând prejudec"!ile la adresa sunt ni#te nulit!"i
„Femeia trebuie b!tut! c! #tie ea ori pe zi iar femeia de #ase”.
de ce, chiar dac! tu nu #tii”. capacit"!ilor #i calit"!ilor femeilor. De altfel sunt foarte simpatice“.
"Femeia trebuie b!tut! chiar pu!ini cei care promoveaz" idei egalitare asupra rapor- Emil Cioran
„B!taia e rupt! din rai.“ dac! nu a f!cut nimic pentru turilor dintre sexe.
c! oricum o s! fac!".
„Femeile de fapt
Astfel, violen!a împotriva femeilor este #i un rezultat al credin!elor conform
c"rora b"rbatul este superior iar femeile cu care ace#tia tr"iesc reprezint" nu gândesc. Cu
propriet"!i care trebuie tratate dup" cum b"rba!ii consider" adecvat. excep"iile de
rigoare, la fel de
Chiar dac" violen!a împotriva femeilor este respins" principial, mo#tenirile dese ca pinguinii
care trebuie contracarate sunt foarte puternice în subcon#tientul colectiv. alba#tri, ele
mimeaza gândirea
Violen!a cultural" în cultura popular" ia îns" #i forme mai subtile, reflec- omeneasc!“.
tând #i avertizând împotriva r"ului pe care femeia îl reprezint" dac" nu este !inut" C.T.Popescu
sub control:
80 81
2. Modele culturale de masculinitate "i feminitate Cre"terea "i educa#ia b!ie#ilor din toat! Peste 80% dintre
lumea- România nef!când excep#ie- se face în români sunt de
Pe diferen#ele biologice care exist" între b"rba!i #i femei s-au construit general în culturi care îi preg!tesc s! fie puter-
numeroase diferen#e culturale, femeia #i b"rbatul fiind considera!i doi poli p!rere c!
nici, s!-"i apere familia cu riscul propriei vie#i "i “B!rbatul este
opu#i care se completeaz" reciproc dar care sunt valoriza!i inegal. s! nu-"i exteriorizeze sentimentele "i afec#i- capul familiei”
unea. iar „Femeia
Valoarea atribuit" femeilor #i b"rba!ilor este diferit", pe diferen#e constru- B!rba#ii reprezint! „stâlpul casei”, autoritatea în
indu-se astfel inegalit"#i. familie, responsabili de muncile „grele” "i scuti#i
–st!pâna casei“.
de cele domestice.
Caracteristicile cultivate "i apreciate în mod stereotip la:
B"rba!i
Independen!", ambi!ie, obiectivitate, inteligen!", curaj, agresivitate, capacitate Fetele sunt crescute în culturi care le 78% sunt de
deductiv", imagina!ie #tiin!ific", dominare, spirit analitic, încredere în sine, capa- preg!tesc pentru roluri subordonate, c!utân- p!rere c! “femeia
citate de efort fizic #i intelectual, interes pentru afirmare public". du-"i sursele securit!#ii în b!rba#i. trebuie s! î#i
Femeile sunt considerate mai slabe, sensi- urmeze b!rbatul”.
Femei bile, având nevoie de protec#ie "i ap!rare, cu Barometru de
Dependen!", pasivitate, subiectivitate, necompetitivitate, obedien!", nepricepere în voca#ie de mame "i so#ii responsabile de Gen, 2000
afaceri, nerezisten!" chiar în crize minore, delicate!e, intui!ie, empatie, tact, sensi- îngrijirea familiei "i educarea copiilor.
bilitate fa!" de sentimentele #i nevoile celorlal!i, comunicare verbal", capacitatea
de a-#i exprima sentimentele, imagina!ie artistic" #i social", sacrificiul pentru al!ii,
interesul pentru via!a privat". „Femeia va fi tot
Asemenea roluri ne structureaz" alegerile #i ne ghideaz"
comportamentele în moduri considerate adecvate pentru timpul inferioar!
Tendin!a de a stereotipiza #i de a încorpora aceste defini!ii de rol de sex în
imaginea de sine este puternic", intervenind presiunea social" #i dorin!a de sexul fiec"ruia. b!rbatului si va tre-
a fi acceptat. Tr"s"turile stereotipe ale feminit"!ii caracterizate prin pasiv- bui s! stea în
dependen!" #i asociate cu performan!e sc"zute au fost estimate de clinicieni Rolurile de sex nu sunt în general puse în discu!ie ceea spatele lui, în
ai ambelor sexe drept mai pu!in mature, s"n"toase din punct de vedere social ce determin" formarea unor stereotipuri rezistente la România, cel pu"in.
#i competente decât cele care intr" în descrierea stereotip" a masculinit"!ii. schimbare. De exemplu: Pornind cu con-
- ambele sexe sunt de p"rere c" femeile î#i satisfac cep"iile astea de
Standardele de masculinitate #i feminitate, ale c"ror valori pozitive- în spe- “instinctul matern” prin na#terea de copii;
mici copii, ‘e#ti
cial pentru femei- sunt rareori puse în discu!ie, exercit" presiuni reale asupra - mul!i b"rba!i mai cred c" femeile sunt ”sexul slab” #i
c" locul femeii este acas"; b!iatul tatei, e#ti
indivizilor de a se comporta în modurile prescrise #i din acest motiv pot avea stâlpul casei, duci
efecte d"un"toare asupra valorific"rii poten!ialului de care dispun atât - se presupune frecvent c" b"rba!ii sunt în mod natural
mai “agresivi”, în timp ce femeile sunt mai supuse. În numele mai
femeile cât #i b"rba!ii. departe’, i se
fapt agresivitatea este inhibat" în educa!ia fetelor îns"
Numeroase studii au demonstrat îns! c! cultivat" puternic la b"ie!i, putându-se vorbi de o creeaz! o aur! #i
nu este s"n"tos ca o persoan" s" fie feminin" masculinitate construit" social #i cultural ca violent", atunci la fel va fi
în sensul stereotip al termenului. dur", agresiv". #i peste 100 de
ani“.
Aceste stereotipuri:
Rolurile de sex sunt înv"!ate %i reprezint" comportamente feminine #i Anda L, Profesoar"
- influen!eaz" interac!iunile umane,
masculine pe care membrii unei societ"!i sunt încuraja!i s" le adopte, de Educa!ie Fizic"
- servesc men!inerii rolurilor de sex tradi!ionale,
cum sunt spre exemplu, comportamentul de so! sau so!ie, tat" sau - sunt rezistente la schimbare în special datorit" naturii
mam". lor incon#tiente.
82 83
În procesul de acultura!ie, actorii sociali ajung s" accepte aceste prescrip!ii Inferiorizarea #i trecerea în derizoriu a femeilor, indife-
despre rolurile adecvate femeilor #i b"rba!ilor drept fapte #i prin urmare: rent c" e vorba de sarcin", menstrua!ie, inteligen!" sau
- se evalueaz" pe ei în#i#i în termenii acestor prescrip!ii, „De-a lungul
aptitudini, preocup"ri sau interese se face nu doar în v"zul
- î#i educ" copii respectând regularit"!ile desemnate, ci #i cu complicitatea acestora (vezi celebrele bancuri cu timpului, în men-
- pedepsesc devierile de la norma cultural". blonde în care blonda -#i de fapt femeia pentru c" „orice talitatea oame-
brunet" este o blond" vopsit"“- este prototipul prostiei care nilor s-a format
În mod tradi!ional b"rba!ii erau cei care aveau tangen!" cu via!a social" justific" misoginia). ideea conform
asumându-#i pozi!ii de putere #i privilegiu, în timp ce femeile se ocupau de c!reia b!rbatul
între!inerea c"minului. Normele culturale cu privire la rolurile b"rba!ilor #i Majoritatea femeilor aflate în pozi!ii de putere au inte- este ‘capul fami-
femeilor, extrem de stricte in societatea tradi!ional" româneasc", p"streaz" riorizat un mod patriarhal de a gândi #i organiza liei’, cel care
o anumit" rigiditate #i în prezent. lumea. Cele mai aspre critice ale femeilor sunt de aduce banii în
multe ori alte femei care au interiorizat normele patri-
arhale #i au un statut privilegiat. Prin urmare devin cas! #i cel care
Diferen!ele de rol au avut drept rezultat o agen!i activi ai domina!iei masculine asigurându-se c" trebuie respectat
autoritate #i putere mai mare pentru b#rba!i #i celelalte femei din anturajul lor respect" standardele de femeie, f!r! ca
atât în cadrul cât "i în afara familiei care se impuse social (în aceast" privin!" fiind elocvente el s!-i acorde
p#streaz# "i ast#zi. unele rela!ii soacr"-nor" sau mam"-fiic"). acela#i respect.
În acela#i timp,
exist! femeia cas-
Cu toate c" imaginea modern" a femeii indic" faptul c" acestea sunt nic!, care trebuie
atât relativ bine educate cât #i angajate în câmpul muncii, în via!a de s! stea acas! la
zi cu zi publica!iile de succes, prejudec"!ile, stereotipurile ‘crati"!’ s! aib!
tradi!ionale #i glumele larg vehiculate reflect" rela#iile de putere grij! de copii #i
inegale care persist" !i sexismul existent la toate nivelele societ"!ii
române#ti. s! se îngrijeasc!
de gospod!rie.
În familie discriminarea femeilor se manifest" mai ales prin „dubla zi
de munc"“. Sub influen!a modelului tradi!ional se consider" c" este de Aceast! concep"ie
datoria femeilor, salariate sau nu, s" se ocupe de treburile gospod"re#ti înc! mai exist! în
considerate “u#oare #i m"runte” (aprovizionarea, g"titul, sp"latul, c"l- modul de a gândi
catul, cur"!enia), s" supravegheze #i s" îngrijeasc" copiii #i vârstnicii. al unora dintre
Având în vedere c" femeile reprezint" aproximativ jum"tate din for!a de noi. Dar trebuie
munc" activ", în majoritatea cazurilor aceste atribu!ii domestice se s! schimb!m
suprapun peste îndeplinirea sarcinilor profesionale la locul de munc". aceast! idee #i s!
ar!t!m c! femeile
Un alt aspect al socializ"rii culturale trimite la absen#a sau slaba prezen!" a
solidarit"#ii dintre femei, context în care se vorbe#te #i despre violen!a au personalitatea
femeilor împotriva altor femei. Femeile sunt socializate în general s" se lor #i pot fi foarte
raporteze una la cealalt" ca posibile competitoare #i rivale, în general pen- competente“.
tru aten!ia unui b"rbat, rela!iile dintre femei fiind pu!in valorizate cultural Ioana P. , elev"
(fie cad sub inciden!a suspiciunii de homosexualitate, fie sunt trecute în de-
rizoriu sub eticheta de „nimicuri femeie#ti”).
84 85
3. Religia Supunerea femeilor de c"tre b"rba!i este o tem" prezent" „$i am g!sit c! mai
atât în Vechiul cât #i în Noul Testament. amar! decât moartea
În toate textele religioase majore existente în lume exist" pasaje care, scrise
sau interpretate distorsionat prin prisma unei gândiri patriarhale, proclam" Asocierea femeilor cu maleficul #i inferioritatea lor în este femeia, a c!rei
superioritatea b"rbatului asupra femeii #i necesitatea supunerii acesteia din religie a persistat în mentalul colectiv secole de-a rândul, inim! este o curs! #i
urm" legitimând astfel #i „pedepsirea” abaterilor -în ultim" instan!" violen!a extinzându-se #i în celelalte domenii ale vie!ii sociale #i un la", #i ale c!rei
ca modalitate de disciplinare #i men!inere sub control. func!ionând ca o explica!ie convenabil" pentru men!i- mâini sunt ca ni#te
nerea femeilor în categoria sub-umanului. lan"uri; cel pl!cut lui
Dumnezeu scap! de
Având în vedere importan!a #i influen!a religiei în
ea, dar cel p!c!tos
modelarea vie!ii sociale, aceasta a avut un rol important la
institu!ionalizarea sexismului #i r"spândirea acestuia în este prins de ea”.
societate. Ecleziastul 7:26
Pentru cultura european", tradi!ia iudaic" preluat" de cre#tinism conduce la

ideea c" femeile purced din b"rba!i, nu î#i pot fi cap, reprezint" sursa r"ului „Am g!sit un b!rbat
pe p"mânt, fiind responsabile de p"catul originar. într-o mie de b!rba"i
dar nu am g!sit o
Imaginea Evei în Biblie ca seduc"toare #i în#el"toare, responsabil" de alun- femeie între toate
garea din Paradis este considerat" de studiile de specialitate ca având un femeile“.
impact negativ ridicat asupra femeilor în tradi!ia iudeo-cre#tin". Ecleziastul 7:28
Revendicându-se de la Eva biblic" s-a considerat c" toate femeile i-au
mo#tenit atât vina cât #i #iretenia. Ele au devenit astfel nedemne de
încredere, inferioare moral #i viclene, menstrua!ia, sarcina #i na#terea copi-
ilor în dureri fiind pedepse drepte pentru vina etern" a sexului femeiesc
blestemat. „Dorin"ele se vor
"inea dup! b!rbatul
„ Femeii nu-i dau voie s! înve"e pe al"ii, nici t!u, iar el va st!pâni
s! se ridice mai sus de b!rbat, ci s! stea în t!cere. peste tine”.
C!ci întâi a fost întocmit Adam #i apoi Eva. $i nu Geneza 3:16
Adam a fost am!git; ci femeia, fiind am!git!, s-a
f!cut vinovat! de c!lcarea poruncii”.
(Timotei 2: 12-13). „ Hristos este capul
oric!rui b!rbat; c!
b!rbatul este capul
O consecin!" negativ" pe termen lung !ine de faptul c" interiorizarea aces- femeii[…] #i nu b!r-
tor credin!e determin" o stim" de sine sc"zut", iar în cazul în care femeile
sunt victime ale violen!ei directe ele au pronun!at sentiment al vinov"!iei batul a fost f!cut
(ex. m-a b"tut pentru c" merit, n-am ce face, asta-i crucea mea #i trebuie s" pentru femeie ci
o duc). femeia pentru b!r-
bat”.
Cantonarea femeii în biologie, reducerea la menirea de a na#te copii, singu- 1 Corinteni, 11: 3-9.
ra calitate care o face necesar" pe p"mânt î#i are izvorul tot în religie, fiind
singura modalitate prin care aceasta î#i poate r"scump"ra vina.
86 87
4. Limbajul Pentru adresarea corect! c!tre

conducerea unei institu#ii formula promovat! "i
În limba român" termenul de „om” desemneaz" atât b"rbatul cât #i, generic, acceptat! standard este „Domnule Director”;
fiin!ele umane de ambele sexe. Femeile nu sunt doar ascunse în limbajul chiar dac! faptul c! la conducere se afl! o
generic ci uneori chiar total excluse. Spre exemplu numeroase texte femeie este cunoscut varianta de „Doamn!
filosofice vorbesc despre oameni în general semnalând faptul c" femeile sunt Directoare” este, în genere, exclus!.
excluse din aceast" categorie numai în momentul lectur"rii pasajelor sexiste
#i chiar misogine pe care acelea#i texte le con!in. Concluzia este c! prestigiul social asociat unei
Sexismul se refer!
pozi#ii este mai mare dac! pozi#ia este formulat!
la genul masculin. la aranjamente
În ceea ce prive#te în!elesul termenilor de „b"rbat %i „femeie” Dic!ionarul sociale, politici,
explicativ al limbii române (edi!ia 1998) prezint": limbaje #i practici
Dac" acorzi respect unei profesii, spre
exemplu cea de doctor, în cazul în care te care exprim!
pentru b"rbat sensurile de în timp ce pentru femeie în!e-
lesurile sunt calitativ diferite: adresezi unei femei o nume#ti „d-na doctor“, ter- credin"a sistematic!
„persoan" de sex mas- c! femeile sunt
culin; om în toat" firea; „persoan" adult" de sex femi- menul de „doctori!"” ca de altfel toate diminu-
so!, curajos, voinic, har- nin, muiere, persoan" c"s"- tivele la feminin con!inând o not" depreciativ" #i inferioare
nic, activ”. torit"; so!ie; nevast"”. uneori de ironie. b!rba"ilor.
În ceea ce prive#te posibilit"!ile existente în limb" pentru

Dic!ionarul de sinonime accentueaz" aceste diferen!e calitative: a identifica #i circumscrie discrimin"rile de sex, termenul Ca efect, apare o
pentru „b"rbat” sunt da!i pentru femeie se face trimitere de „sexism”(discriminare sistematic" pe criterii de sex) desconsiderare a
termenii de om #i so!. la muiere, fust", femeie de ser- nu exist" în edi!ia 1998 a Dic!ionarului explicativ al lim- experien"elor
viciu (servitoare), femeie de bii române, ceea ce poate explica în parte incapacitatea de
a con#tientiza o realitate omniprezent", dar #i lipsa de feminine #i
strad" (prostituat"). interiorizarea cre-
importan!" acordat" acestei probleme.
din"elor c! ceea ce
Excluderea ini!ial" a femeilor de la educa!ie #i posibilitatea de a dobândi #i Termenul de «sexy » în schimb (cu sexapil, cu caracter fac femeile este
exercita o profesie în afara cadrului domestic este reflectat" elocvent de erotic) este prezent în acest dic!ionar, ducând la ideea c" lipsit de importan"!.
nomenclatorul meseriilor în care cvasi-majoritatea profesiilor sunt formu- a vorbi despre sex este «sexy » îns" a vorbi despre sexism
late la genul masculin, cele care au form" exclusiv feminin" fiind peiorative Acesta apare în
nu.
#i reflectând un statut social sc"zut (sp"l"toreas", lenjereas", prostituat"). domenii ca religie,
Faptul c" violen!a direct" împotriva femeilor în familie filosofie, mituri,
Limba român" nu ofer" practic posibilitatea de ne referi la femei profesând este o modalitate de a controla femeia este reflectat legi, politic! #i în
în domenii precum sociologia, psihologia, arheologia decât prin formul"rile elocvent de limbajul prin care violen!a este exprimat": reac"ii cotidiene
standard –obiectivate de la masculin (sociolog, psiholog etc.)– sau prin încer- a-i „ar"ta cine e #eful”, „a-i închide gura”, a o pune/!ine
la locul ei. Care este locul #i rolul femeii? Nu exist" nici referitoare la gen.
c"ri de reformulare a lor (socioloag" etc.) care îns" sunt dificil de acceptat #i
chiar folosite uneori ironic. o îndoial": în subordinea b"rbatului, supus", t"cut",
pasiv".
Posibilitatea de a deriva la feminin unele profesii dup" regulile general Pe de alt" parte, b"rba!ii care nu #tiu „s" se impun"” sunt,
acceptate ale limbii române (inginer/ inginer", înv"!"tor/ înv"!"toare etc ) nu la cele mai mici semne de #ov"ial", sanc!iona!i social prin
le face totu#i ”corecte” din punct de vedere social #i prin urmare nu pot fi etichete de genul „!inut sub papuc”, „cas" în care cânt"
folosite în contexte de lucru oficiale. g"ina”, etichete ce îi atac" masculinitatea #i prestigiul
social în încercarea de a le revigora.
88 89
Limbajul modeleaz! realitatea si gândirea. Apelative negative

Un exerci!iu simplu de enumerare scoate la iveal" în limbajul uzual FEMEI 39 B$RBA%I 10
mai multe apelative negative pentru femei decât pentru b"rba!i în
Puicu#!
timp ce apelativele pozitive sunt mai multe pentru b"rba#i. Sunt Bou
prezente standardele duble de evaluare. Cele mai multe apelative Fuf! Pe lâng! înc!rc!-
Pipi#! Fustangiu
negative pentru femei sanc!ioneaz" inteligen!a îndoielnic", reducân- %ap
tura simbolic! pe
du-le la obiecte sexuale #i estetice #i sexualitate promiscu" (femeile Pi#ipoanc! care o are,
Târfuli#! M!gar
sunt „târfe” în timp ce b"rba!ii sunt „crai”). Aceste discrepan!e indic" excluzând sau
Porc
faptul c" limba nu este neutr" din perspectiv" de gen. C!#ea discriminând
Coard! Poponar
Apelative pozitive* Câine în c!lduri femeile, limbajul
Curv! reflect! #i rela#iile
Para"ut! Terchea-berchea
FEMEI 7 B$RBA%I 28 de putere inegale
$tioarf! F!t!l!u
Vagabond dintre genuri.
Scumpete Panaram!
Taur
Scump! Vagaboand!
Leu
Domni#! $tioarf!
Mascul feroce
Doamn! Zdrean#!
Mascul Termenii de „doam-
Fat! Dam!
Macho n!” #i „domni#oa-
Porumbi#! Târf!
Gentleman r!” au asociat un
Prin#es! Goang!
Don Juan prestigiu diferit
Fâ#!
Casanova denotând starea
U"uratic!
Arm!sar civil! a femeii:
Pamela
Ghiocel simpla c!s!torie cu
Gagicu#!
Bombonel un b!rbat îi ridic!
Buc!#ic!
Z!h!rel statutul social–
Partid!
Crai de#i o exprimare de
Moar! stricat!
Cavaler genul „luat! în
Bunoac!
Fl!c!u c!s!torie” reflect!
Bombonic!
Coco" mai adecvat
Dotat!
Iepura" prejudecata
P!pu"!
B!rbatul casei conform c!reia o
Pisicu#!
Stâlpul familiei femeie î!i câ!tig"
F!
Capul familiei sau valideaz"
Blond!
$ef valoarea printr-un
%a#!
Iepura" b"rbat.
Gâsculi#!
Puiu#, Porumbel
Muiere
Frate, Omule
G!in!
Mo"ule, Domn
Vac!
Proast!
* Aceste liste, departe de a fi exhaustive, au fost alc"tuite de tineri liceeni în diferite
Capr!
programe educa!ionale. Alte exerci!ii similare pot ajunge la rezultate diferite p"strând îns"
discrepan!a de propor!ii. Balen!
90 91
Violen#a cultural!: Exerci#ii de con"tientizare
Via#a social!. Modele de feminitate/masculinitate
În via#a social! se reflect! constrângerile perpetuate de cultur! prin obiceiuri,

stereotipuri, modele dominante de masculinitate "i feminitate. Prin acestea li se impun
femeilor "i b!rba#ilor anumite roluri "i comportamente care limiteaz! dezvoltarea lor ca
persoane.
2. Care crede#i c! este problema real!? De ce?
3. Cum surprinde#i violen#a cultural! în modelele de feminitate "i masculinitate
promovate în societatea româneasc!? Standardele de frumuse#e, de exemplu,
sunt egale pentru b!rba#i "i femei? Rolurile "i activit!#ile spre care sunt îndrep-
ta#i au valoare social! egal!?
- Femeia este privit! "i definit! de cele mai multe ori doar ca so#ie "i mam!;
- Fetele î"i impun numeroase restric#ii alimentare pentru a se conforma idealului de fe-
minitate "i a pl!cea b!rba#ilor;
- Femeile sunt apreciate dac! sunt t!cute, „la locul lor“, ascult!toare fa#! de p!rin#i, so#i,
"efi etc.;
- Sistemul educa#ional determin! fetele s! opteze pentru anumite profesii (înv!#!mânt,
s!n!tate, asisten#! social!) care se potrivesc mai mult cu rolurile lor considerate natu-
rale de a îngriji, a asista, a servi.
5. Care sunt agen#ii care perpetueaz! la nivel social modelele de masculinitate

"i feminitate dominante?
6. Cum v! influen#eaz! în via#a voastr! ca femei "i b!rba#i rolurile considerate

adecvate fiec!rui gen?
7. Care sunt consecin#ele socializ!rii fetelor "i b!ie#ilor în concordan#! cu mo-

delele dominante de masculinitate "i feminitate?
8. Ce se poate face pentru a schimba situa#ia?

- Oferirea de modele alternative de feminitate dincolo de idealul de slab!, tân!r!
"i frumoas!. Aprecierea diversit!#ii femeilor;
- Promovarea unei masculinit!#i non-violente, neagresive, care nu are nevoie s!
se impun! prin for#!;
- Aplicarea unei perspective critice de gen în educa#ie atât la "coal! cât "i în
familie.
92 93
Procesul de socializare - cre"terea "i educarea copiilor

Socializarea este procesul prin care copiii sunt înv!#a#i s! se rela#ioneze, s! inte-
riorizeze normele "i regulile societ!#ii în care tr!iesc. Agen#i de socializare impor-
tan#i sunt familia, "coala, biserica, mass-media. De cele mai multe ori socializarea
perpetueaz! inegalit!#ile între femei "i b!rba#i.
1. Care crede#i c! este problema real! ilustrat! în imagine?
2. Care sunt consecin#ele educ!rii diferite a fetelor "i b!ie#ilor?
3. Cine se implic! în procesul de socializare?
4. Da#i câteva exemple de socializare diferit! a fetelor "i b!ie#ilor:

- Femeile sunt educate s! fie t!cute, s! nu-"i exprime nemul#umirile;
- B!ie#ii sunt încuraja#i s! nu î"i exprime sentimentele;
- Fetele sunt preg!tite pentru a fi subordonate "i a servi so#ii, "efii -conduit! înt!rit! de
obiceiurile din familie "i societate;
- Fetele sunt înv!#ate de mici s! se fac! pl!cute, ocrotitoare iar b!ie#ii s! fie duri,
agresivi (Fetele se joac! cu p!pu"i, truse de cusut, etc. fiind orientate în general spre
activit!#i de îngrijire iar b!ie#ilor li se ofer! ma"ini, arme, tancuri care le dezvolt!
pornirile agresive).
5. Cum motiveaz! p!rin#ii socializarea diferit! pentru fete "i b!ie#i? Dar
"coala?
6. Povesti#i o experien#! proprie legat! de educa#ia diferit! pentru fete "i

b!ie#i. A#i fost vreodat! discriminat/! din cauza angaj!rii într-o activitate con-
siderat! nepotrivit! pentru o femeie/un b!rbat?
7. Care sunt efectele procesului de socializare asupra femeilor "i b!rba#ilor?

- Inegalit!#i în câmpul muncii;
- Dezechilibru în repartizarea rolurilor;
- Responsabilit!#i diferite pentru fete "i b!ie#i în func#ie de importan#a lor.

- Educarea copiilor f!r! a face discrimin!ri de sex;
- Promovarea "i educarea fetelor "i a femeilor pentru a-"i asuma roluri în comunitate;
- Sensibilizarea b!rba#ilor "i a femeilor privind problematica violen#ei asupra femeilor
"i a inegalit!#ilor de gen în general.
94 95
Credin#e "i obiceiuri

Maic!, las!-l pe el s! intre
primul. De Anul Nou, trebuie s! Întreb!ri pentru discu#ii
treac! un b!rbat primul pragul
casei ca s! fie de semn bun "i s! (Pentru facilitator)
avem un an bogat "i cu
noroc; e de r!u dac!
1. Ce sunt credin#ele "i obiceiurile? Ce transmit ele? De unde vin?
intr! o femeie!
2. De ce sunt acestea atât de importante? Pe cine favorizeaz!?
3. Da#i câteva exemple de tradi#ii "i obiceiuri care le afecteaz! pe femei.
Cele mai multe societ!#i au credin#e demodate despre femei de tipul:

- O femeie nu poate fi capul familiei;
- Fiecare femeie este dependent! de un b!rbat "i are nevoie de protec#ia acestuia;
- O femeie trebuie s! fie bun! gospodin! pentru a putea cuceri "i p!stra un b!rbat;
(„Dragostea trece prin stomac“);
- Chiar dac! femeile au succes profesional, cel mai important lucru pentru ele trebuie
s! fie familia;
- Femeile trebuie s! sufere în t!cere "i s! suporte chiar "i violen#a asupra lor pentru
a-"i proteja copiii "i unitatea familial!;
- Femeile aflate la menstrua#ie sunt „murdare“ "i nu pot intra în biseric!;
- Obiceiul „udatului“ de Pa"te (în Ardeal): b!ie#ii gr!dinari merg la stropit fetele pentru
a fi frumoase asemenea florilor. B!ie#ii sunt cei activi care merg la mai multe fete-flori,
în timp ce acestea din urm! sunt cantonate în spa#iul privat, a"teptând pasiv ud!torii
pentru care preg!tesc bun!t!#i culinare.
4. Care este r!spunsul pe care îl d! comunitatea referitor la aceste credin#e

"i obiceiuri?
5. Cum v! raporta#i la tradi#iile "i obiceiurile care efectueaz! discrimin!ri de

gen?
6. Care sunt efectele tradi#iilor negative asupra vie#ii femeilor?

- Analiza obiceiurilor din societatea noastr! (pozitive "i negative fa#! de femei);
- Valorizarea celor pozitive "i combaterea celor negative;
- Refuzarea legitim!rii violen#ei "i inferioriz!rii femeilor prin argumente tradi#ionale de
genul „La noi a"a-i obiceiul“;
- Dezvoltarea gândirii critice fa#! de tradi#iile, obiceiurile "i credin#ele care promoveaz!
discriminarea femeilor.
96 97
Rela#ii între femei

Toanto, nimic nu faci
bine! Nu "tiu ce a g!sit fiu-
meu la tine... Folosirea unui statut superior de c!tre o femeie pentru a domina alte femei "i copii
reproduce comportamentul dominant pe care îl au b!rba#ii fa#! de femei. Dominarea
se poate manifesta prin diferite acte de agresiune (fizic!, psihologic!, verbal!).
1. Care crede#i c! este problema real! ilustrat! în imagine? De ce?
2. Cum percepe#i voi rela#iile dintre femei în general în societatea

româneasc!?
3. Exemplifica#i aceste tipuri de rela#ii:
- Femei care de#in un post înalt "i nu dau altor femei nici o "ans!, trateaz! femeile
aflate în subordine într-un stil dominator, ierarhic;
- Femei care încurajeaz! stereotipurile legate de b!rba#i (s! fie duri, puternici,
dominatori, s! se impun! cu orice pre#) "i femei (s! fie supuse, t!cute, blânde);
- Femei care nu au încredere în alte femei (spre exemplu: nu le dau votul politic);
- Femei care se folosesc de pozi#ia lor în familie pentru a domina (soacrele cu
nurorile, mamele cu copiii) "i pentru a men#ine statutul superior al b!rbatului în
cas!.
6. Ce p!rere ave#i despre aceast! problematic!?
7. Care sunt consecin#ele perpetu!rii rela#iilor negative între femei?

- Persisten#a statutului inferior al femeii;
- Reproducerea tiparelor de domina#ie "i a rela#iilor de putere;
- Lipsa de solidaritate între femei;
- Lipsa de putere a femeilor;
- Minimalizarea unor probleme cu care se confrunt! femeile (violen#a, dubla
zi de munc!, cantonarea în pozi#ii prost pl!tite, lipsa promov!rilor în func#ii
de decizie).

- Schimbarea atitudinilor femeilor fa#! de alte femei;
- Cre"terea stimei de sine a fetelor "i femeilor pentru a nu accepta tacit do-
mina#ia b!rba#ilor "i a altor femei;
- Educa#ia femeilor în spiritul încrederii "i sprijinului reciproc "i nu al rivalit!#ii
"i competi#iei pentru aten#ia b!rba#ilor;
- Înfiin#area de grupuri de sprijin pentru femei;
98 99
- Acceptarea "i promovarea diversit!#ii femeilor.
V. Strategii de schimbare
Strategii de schimbare
V. S TRATEGII DE SCHIMBARE Astfel, se impune crearea unui cadru la nivelul întregii

societ"!i care s" faciliteze dezvoltarea de resurse #i ac-
Transformarea tiparelor de domina#ie "i !iuni concrete pentru a transforma violen!a direct"
dependen#! în rela#iile de gen împotriva femeilor #i contribui la punerea bazelor unor
structuri sociale non-violente #i a unei culturi sensibile la
1. Posibilitatea schimb!rii problematica de gen.
Exist! un Plan
Structurile de domina!ie nu sunt atemporale #i anistorice* ci sunt produsul Strategiile de schimbare propuse trebuie s# vizeze atât Na"ional de
reproducerii constante în timp la care contribuie: ac!iunile directe violente cât "i violen!a cultural# "i cea Ac"iune pentru
persoane singulare dar !i institu#ii încastrat# în structurile sociale. Egalitatea de
-incluzând femei, b"rba!i -familie, biseric", $anse, elaborat în
cu arme precum violen!a sistem educa!ional, Cele trei categorii, direct!, cultural! #i structural!, pot fi
utilizate cu succes în încercarea de a gândi strategii de conformitate cu
fizic" #i simbolic". stat. documentele
transformare a violen!ei #i promovare a p"cii sociale.
finale ale celei de
Violen#a împotriva femeilor, ca modalitate de manifestare a acestei domi- În acest sens se poate vorbi despre:* a IV a Conferin"e
na#ii, nu este o problem! imposibil de dep!"it, ci o construc#ie socio-cultu- Mondiale privind
ral! care #ine de putere "i care poate fi schimbat!. 1. Acte directe în sprijinul p!cii "i transform!rii con-
flictelor precum dialogul, non-violen#a activ!, refuzul de Condi"ia Femeii—
a permite nedrept!#ii, oprim!rii "i violen#ei s! aib! loc. Beijing 1995.
Schimbarea aceasta nu este îns" una facil". Faptul c" violen!a împotriva
femeilor este atât de adânc înr"d"cinat" în majoritatea culturilor lumii face 2. Structuri care s! r!spund! nevoilor tuturor membrilor
ca efortul de a identifica structurile sociale #i cultura care o fac invizibil", o unei comunit!#i, oferind oportunit!#i pentru indivizi "i
tolereaz" #i perpetueaz" s" necesite mult" creativitate #i ac!iune pe termen grupuri de a-"i dezvolta poten#ialul, f!r! s! exploateze,
lung #i pe paliere diferite. oprime, refuze drepturile nici unui individ sau grup.
Acest plan are ca
De#i problema violen!ei directe împotriva femeilor este insuficient 3. Culturi care s! promoveze pacea "i non-violen#a ca obiectiv principal
abordat", accentul pus preponderent pe prevenirea #i combaterea acestei valori, care respect! "i celebreaz! diferen#ele "i pro- integrarea prin-
forme de violen!" f"r" a pune în discu!ie cultura si structura social" care o moveaz!/protejeaz! drepturile politice, civile, sociale "i
legitimeaz" se poate dovedi contra-productiv pe termen lung din cauza unei cipiului egalit!"ii
culturale are tuturor indivizilor, grupurilor "i comu-
abord"ri de suprafa!" care încearc" s" rezolve o problem" prin tratarea doar între b!rba"i #i
nit!#ilor.
a efectelor #i nu a cauzelor reale care r"mân neinvestigate #i necunoscute. femei în toate
Prin transformarea violen!ei culturale #i structurale se elimin" progresiv #i Strategiile de interven!ie #i preven!ie gândite pe cele trei sferele vie"ii
violen!a direct". nivele -cultural, structural #i direct- se suprapun #i influ- sociale, culturale,
en!eaz" reciproc în aceea#i m"sur" în care formele vio- educa"ionale.
Pentru oprirea violen#ei nu este suficient" pedepsirea abuzurilor indivi- len!ei sunt inter-dependente. În practic" este de cele mai
duale. Este nevoie de: multe ori dificil s" vorbim despre oricare dintre forme
- punerea în discu!ie a percep!iei culturale conform c"reia femeile sunt infe- f"r" a vedea suprapunerile #i leg"turile cu celelalte.
rioare b"rba!ilor; Strategiile de schimbare trebuie s" vizeze #i aceste leg"-
- #i schimbarea structurilor sociale care au institu!ionalizat aceast" violen!" turi.
transformând-o într-o norm" fireasc".
Pentru a identifica alternative #i solu!ii la aceast" pro-
Pe de o parte este important ca indivizii s" î#i asume responsabilitatea pen- blem" sunt necesare crearea de spa!ii de dialog, în care
tru propriile acte violente iar pe de alt" parte ca societatea s" pun" în dis- diferi!i actori implica!i la diferite nivele ale problemei s"
cu!ie #i s" creeze mecanisme de transformare a violen!ei la toate nivelele. poat" discuta #i ajunge la în!elegeri comune. Astfel, alter-
* P. Bourdieu, 2004
*
K.F Brand Jacobsen, 2000
102 103
Inegalitatea de gen: violen#a invizibil! Strategii de schimbare
nativele propuse pot beneficia de angajamentul tuturor celor implica!i si uti- Ceea ce se impune în aceste condi!ii este activarea voin#ei
liza toate resursele care exist" deja. politice de a ac!iona în direc!ia elimin"rii inegalit"!ilor de
gen #i a violen!ei împotriva femeilor.
Strategiile eficiente în direc!ia elimin"rii violen!ei nu pot fi impuse peste
structurile deja existente sau activit"!ile aflate în desf"#urare ci trebuie inter- La nivel politic Raportul Na"ional privind Egalitatea de
rela!ionate cu acestea pentru a r"spunde la nevoile #i provoc"rile concrete $anse, 2002, propune o serie de m"suri care trebuie
folosind re!elele #i resursele care exist". urgentate de puterea politic" pentru a r"spunde concret Raportul de "ar!
provoc"rii inegalit"!ii de gen existente în fapt: pe 2001 al Comi-
Abord"m în continuare terapiile posibile pe dou" direc!ii principale –de pre-
ven!ie #i interven!ie—pentru a avea eficien!" atât pe termen scurt cât #i 1. Înfiin!area Agen!iei Na!ionale pentru promovarea siei Europene
mediu #i lung. egalit"!ii de #anse, institu!ie abilitat" s" elaboreze strate- consider! progre-
gia na!ional" în domeniu, s" coordoneze #i s" controleze sul lent în trans-
Con#tientizarea #i preven!ia sunt extrem de importante datorit" perspectivei aplicarea politicilor #i programelor privind egalitatea, punerea acquis-
pe termen lung ce determin" schimb"rile durabile în mentalitate #i în ansam- precum #i s" evalueze progresele realizate; ului privitor la
blul valorilor #i normelor care ghideaz" comportamentul indivizilor. egalitatea de gen
Interven!ia imediat" este îns" esen!ial" pentru a r"spunde situa!iilor de criz" #i 2. Includerea în agenda guvernamental" a problematicii un motiv de îngri-
nevoilor imediate ale femeilor abuzate. egalit"!ii de #anse între femei #i b"rba!i #i a programului jorare.
de m"suri concrete pentru aplicarea Planului Na!ional de
Un alt aspect important vizeaz" necesitatea actorilor care s" se angajeze în Ac!iune pentru egalitatea de #anse între femei #i b"rba!i;
ac!iuni concrete pentru a schimba tiparele sociale violente din perspectiv"
de gen. Chiar #i cele mai bune analize culturale #i structurale au nevoie de 3. Asigurarea finan!"rii necesare, din bugetul de stat, pen-
persoane–resurs" care le s" pun" în practic". tru sus!inerea activit"!ilor #i punerea în practic" a
m"surilor de realizare a egalit"!ii de #anse între femei #i
2. Strategii de ac#iune b"rba!i. Eliminarea discri-
Subordonarea femeii -ceea ce face acceptabil" violen!a împotriva femeilor min!rilor de gen
În acest sens, este preconizat" implementarea unor pro- este un pas
care trebuie disciplinate uneori asem"n"tor copiilor- nu poate fi în!eleas" grame de promovare a conceptului de împ"r!ire egal" #i
doar ca o problem" determinat" de „atitudini #i valori patriarhale”. Ea are #i important care
echitabil" a responsabilit"!ilor familiale #i de educare,
coordonate materiale care sunt sedimentate în practicile #i structurile informare #i mobilizare a opiniei publice în ceea ce trebuie f!cut
sociale. prive#te egalitatea dintre femei #i b"rba!i ca parteneri pentru construirea
Prin urmare, acest proces nu poate fi schimbat doar prin educa#ie pentru sociali. unei societ!"i
l"rgirea perspectivelor, prin promovarea de idei nonsexiste, fiind nevoie de echitabile aceasta
schimb"ri practice în via#a de zi cu zi. Distan#a de la plan la implementare nu este îns! u"or de presupunând
dep!"it. implicarea efectiv!
Cu toate c" schimb"rile practice pot interveni cu dificultate în cazul în care
con#tientizarea acestei probleme este una slab" #i chiar inexistent", servici- a autorit!"ilor
ile pentru victimele violen!ei reprezint" o prioritate #i nu trebuie neglijate în De#i organiza!iile care lucreaz" pentru drepturile statului #i a
favoarea campaniilor educative. O femeie abuzat" expus" unei campanii femeilor au semnalat sub diverse forme #i în nenum"rate
rânduri inegalit"!ile care exist" în fapt între femeile #i fiec!rui om politic
educative pe aceast" tem" nu g"se#te nici un refugiu în afi#ele stradale. în parte.
b"rba!ii din România, institu!iile publice au abordat pro-
În aceste condi!ii este foarte important" cre#terea implic"rii statului român blematica egalit"!ii de gen doar în cadrul procesului de
în rezolvarea acestei probleme care afecteaz" o propor!ie atât de mare a negociere în vederea ader"rii la Uniunea European",
cet"!enilor s"i, continuitatea serviciilor oferite de diverse organiza!ii negu- îndeplinirea standardelor în acest domeniu constituind
vernamentale fiind constant amenin!at" de dispari!ia fondurilor str"ine unul dintre criteriile de aderare.*
ob!inute cu dificultate prin diferite programe de finan!are.
*Conform Raportului Na!ional privind Egalitatea
104 de %anse, 2002 105
Pentru a fi eficien!i în procesul de interven#ie este nevoie de: mativ" necesit" eforturi integrate atât la nivel individual
cât #i institu!ional.
$"Mai multe centre de asisten!" pentru femeile abuzate;
$ Finan!area de servicii pentru femeile abuzate de c"tre statul român; Pentru ca egalitatea de %anse dintre femei %i b"rba!i s"
$ Înfiin!area de centre de consiliere pentru b"rba!ii violen!i;
existe într-adev"r este nevoie de:
$ Preg"tirea/Instruirea reprezentan!ilor institu!iilor care intervin în asistarea
victimelor violen!ei: poli!i#ti, judec"tori, avoca!i, medici legali, medici ge- $"Revalorizarea calit"!ilor feminine;
nerali#ti, psihologi, asisten!i sociali etc. $ Educarea b"rba!ilor #i femeilor în spiritul egalit"!ii de
gen;
Pentru a reduce violen!a #i a proteja femeile trebuie $"Recunoa#terea aspira!iei c"tre egalitate ca fiind legitim";
schimbate condi!iile sociale #i politice care contribuie la $" Participarea la via!a social" #i la toate ac!iunile care
men!inerea acestei probleme, #i structurile sociale care au decurg din drepturile formale de egalitate dintre femei #i
institu!ionalizat violen!a. b"rba!i; Nu este suficient
$ Sprijinirea femeilor de a intra pe pia!a muncii pentru a s! ac"ion!m la
Mentalit"!ile care inferiorizeaz" sistematic femeia justificând reduce dependen!a economic"; nivelul interven-
violen!a ca modalitate normal" #i natural" de supunere #i $ Îmbun"t"!irea statutului social al femeilor prin
"iei #i preven"iei
control trebuie puse în discu!ie. revizuirea raporturilor sociale care exist" între femei #i violen"ei directe
b"rba!i.
f!r! s! lucr!m #i
Prin problematizarea diferitelor valori #i norme care perpetueaz" violen!a, Posibile strategii de ac#iune împotriva tuturor formelor la nivelul culturii
prin activit"!i de con#tientizare a lor, putem diminua #i chiar elimina mult violen#ei: direct!, structural! "i cultural!. #i structurii soci-
din violen!a structural" #i direct". ale care reproduc
Preven!ia violen!ei este un proces complex, iar pentru a constant aceast!
Activitatea de preven#ie implic" în principal mobilizarea institu!iilor #i per- avea rezultate pe termen mediu #i lung este nevoie ca s"
soanelor care pot lucra la cre#terea nivelului de con#tientizare a gravit"!ii problem!.
se ac!ioneze la toate nivelurile: institu!ional, social #i per-
violen!ei împotriva femeilor în toate formele sale #i a implica!iilor inega- sonal.
lit"!ii de gen.
a) Stat, agen#ii guvernamentale
Este vorba de educa!ie, în sens larg #i pe termen lung, pentru a pune în discu!ie
#i modifica atitudinile #i valorile de origine patriarhal" care ne modeleaz" via!a $" Investirea de resurse în eficientizarea legisla!iei care
social". circumscrie violen!a împotriva femeilor în toate formele
sale;
Din nou, problema nu const# în lipsa unei teorii bune -mai ales în condi!iile $" Elaborarea normelor metodologice de implementare a
în care România a aliniat mare parte din legisla!ie la cea european# "i este legii existente care circumscrie violen!a domestic";
semnatara unor conven!ii interna!ionale privind drepturile femeilor– ci în $"Elaborarea de coduri de conduit" în institu!ii #i agen!ii
lipsa voin!ei "i a viziunii politice de a crea mecanismele necesare pentru a de stat sensibile la diferen!ele #i inegalit"!ile de gen;
aplica aceast# teorie în practic#. $" Implicarea tuturor institu!iilor statului în abordarea
problemelor specifice cu care se confrunt" femeile;
În!elegerea construc!iei rolurilor de gen #i a rela!iei dintre violen!" #i dina- $"Educa!ie, instruire de specialitate pentru reprezentan!ii
mica puterii reprezint" „chei“ importante pentru a face predic!ii #i a preveni acestor institu!ii care ofer" servicii variate victimelor vio-
violen!a. len!ei
$" Crearea de instrumente care s" faciliteze cet"!enilor,
Transformarea tiparelor de domina!ie #i dependen!" în rela!iile de gen #i for!elor de poli!ie, oamenilor politici în!elegerea schim-
dezvoltarea de modele de masculinitate non-opresiv" #i de feminitate afir
106 107
b"rilor legislative #i politice la nivel na!ional #i interna!ional referitoare la d) Familie

violen!". $ Refuzul folosirii pedepsei corporale în educa!ia copi-
$" Aplicarea legilor care sanc!ioneaz" violen!a împotriva femeilor #i înc"l- ilor; S! ne amintim
carea drepturilor acestora. $ Împ"r!irea echitabil" a treburilor domestice între mereu ca o
$" Con#tientizarea violen!ei ca o problem" important" #i includerea sa în femeie #i b"rbat, fat" #i b"iat #i valorizarea acestora; societate nu este
agenda politic" #i social". $ Transformarea conflictelor care apar prin mijloace judecat! dup!
pa#nice, f"r" recurs la violen!" în oricare dintre formele standardele atinse
b) Sistem educa#ional sale;
$ Reform" a sistemului na!ional de educa!ie pentru a oferi o socializare sensi-
de cei mai influ-
$ Promovarea de modele de rela!ionare non-violente.
bil" la gen; en"i si privilegia"i
$"Promovarea educa!iei pentru pace din perspectiv" de gen #i transforma- e) Biseric" membri ai s!i, ci
rea conflictelor pe cale pa#nic"; $ Schimbare de discurs vis a vis de superioritatea b"r- dup! calitatea
$"Educa!ie partenerial" pentru via!a privat"; ba!ilor asupra femeilor. Reinterpret"ri ale textelor reli- vie"ii pe care o
$" Implicarea elevilor #i studen!ilor în activit"!i de con#tientizare a proble- gioase din perspectiv" critic" de gen; au cei mai
maticii violen!ei în societate #i în ac!iuni concrete de transformare a aces- $ Orientarea mesajului de pace c"tre realitatea cotidian" dezavantaja"i
teia; a violen!ei în familie #i societate; membri.
$"Crearea de manuale #i publica!ii sensibile la dimensiunea de gen a vie!ii $ Acceptarea #i sprijinirea dreptului femeilor de a alege
sociale #i violen!a genizat"; orice rol #i nu reducerea lor doar la rolul de mam" #i so!ie; H.E. Javier Perez de
$" Preg"tirea profesorilor pentru a aborda problematica violen!ei din $ Sprijinirea înfiin!"rii de ad"posturi pentru victimele Cuellar, fost
perspectiv" de gen; violen!ei prin resursele #i loca!iile pe care le are la dispo- Secretar General al
$" Introducerea de cursuri pe teme precum: rela!iile parteneriale în via!a zi!ie. Natiunilor Unite
privat", transformarea conflictelor prin mijloace pa#nice, în!elegerea rela!iei
dintre violen!" #i dinamica puterii; f) Sectorul civil
$" Promovarea de concep!ii alternative, non-opresive de masculinitate #i $ Coali!ii ale organiza!iilor neguvernamentale care s"
feminitate; lucreze integrat pe aceast" problem", pe cele trei nivele
$"Reconceptualizarea rela!iilor de gen din perspectiva egalit"!ii dintre femei ale violen!ei: cultural", structural" #i direct";
#i b"rba!i; $ Dezvoltarea de programe de instruire #i con#tientizare
$"Promovarea unui limbaj nediscriminatoriu, sensibil la gen. asupra acestei probleme adresate func!ionarilor publici,
politicienilor, activi#tilor sociali, elevilor, studen!ilor etc; Nu te îndoi nicio-
c) Mass-media $"Implicarea b"rba!ilor în promovarea egalit"!ii de gen #i dat! de faptul c!
$ Campanii puternice #i sus!inute de sanc!ionare a violen!ei împotriva
sus!inerea rela!iilor parteneriale între femei #i b"rba!i; un grup mic de
femeilor în toate formele sale; $"Promovarea solidarit"!ii între femei indiferent de cate-
$" Sensibilizarea #i educarea opiniei publice în sensul elimin"rii cli#eelor
oameni care sunt
goria social" din care fac parte #i de statutul lor social. hot!râ"i pot
sexiste #i schimb"rii atitudinilor #i comportamentelor discriminatorii de
gen; g) Sectorul economic schimba lumea;
$ Monitorizarea abuzurilor #i violen!elor de orice fel la care sunt supuse acesta este singu-
$ Promovarea unor rela!ii #i condi!ii de lucru nediscrimi-
femeile #i redarea lor în limbaj nediscriminatoriu; natorii fa!" de femei; rul lucru care a
$"Programe de instruire pentru jurnali#ti pentru dezvoltarea unei sensibilit"!i
$ Crearea de oportunit"!i de avansare egale pentru femei reu#it mereu.
vis a vis de stereotipurile de gen; #i b"rba!i; Margaret Mead
$ Oferirea de modele de rol care s" promoveze mai pu!in" agresivitate pen-
$ Sprijinirea tinerelor mame prin oferirea de programe de
tru b"rba!i #i mai pu!in" toleran!" la violen!" din partea femeilor; lucru flexibile;
$ Prezentarea de imagini ale femeilor reale #i angajate în via!a social" în locul
imaginilor simplificatoare ale idealului de feminitate occidental;
$" Ruperea t"cerii #i denun!area actelor de violen!" la care sunt supuse
femeile.
108 109
3. C!tre o via#! social! f!r! violen#!: Fundamente pentru o Violen!a împotriva femeilor #i violen!a din timpul
cultur! a p!cii r"zboiului sunt strâns legate, înt"rind ideea conform
c"reia cultura violent" la nivel micro legitimeaz"
Pentru a combate r!zboiul ca expresie ultim! a culturii violen"ei trebuie s! folosirea violen!ei la nivel macro. Astfel, a spune c" pro-
abord!m probleme precum violen"a împotriva femeilor în familie, actele #i blema violen!ei împotriva femeilor este una public",
reflexele agresive #i intolerante din via"a cotidian!, banalizarea violen"ei în apar!inând întregii comunit"!i #i nu doar cadrului privat al Violen"a în
mass-media, glorificarea r!zboiului în predarea istoriei, traficul de arme #i familiei are implica!ii mult mai mari, în fapt globale.
droguri, recursul la terorism #i negarea drepturilor umane #i libert!"ilor familie este un
democratice fundamentale. impediment major
Acceptarea violen#ei la nivel micro are implica#ii la pentru dezvol-
Declara"ie UNESCO prezentat! la Conferin"a de la Beijing, 1995 nivelul accept"rii !i promov"rii violen#ei în diverse
forme la nivel macro: tarea economic!
#i ofer! un model
Na!iunile Unite precizeaz" c" pacea nu poate exista f"r" participarea deplin" Spre exemplu, pedeapsa corporal!
a tuturor femeilor #i b"rba!ilor la luarea deciziilor #i f"r" respectarea drep- violent de
instruie"te tinerii în folosirea violen#ei în mai multe rela"ionare, inclu-
turilor omului. Datorit" cercet"rilor pentru pace feministe conceptul de pace moduri:
a fost extins gradual dincolo de defini!ia sa negativ" ca absen!" a r"zboiului. siv în rela"iile
1. stabilind o asociere între dragoste "i violen#!;
Documentul final al Conferin!ei Na!iunilor Unite de la Nairobi (1985) arat" 2. încurajând dezvoltarea perspectivei conform interna"ionale.
explicit rela!ia dintre violen!a la nivelul micro #i cea la nivel macro c!reia „cel puternic are dreptate” iar oamenii Eisler, 1995
men!ionând clar c" nu exist" pace atâta timp cât în fiecare zi numeroase puternici îi pot subordona pe cei mai pu#ini
femei sunt b"tute, mutilate, omorâte, violate, abuzate sexual. Aceste puternici prin for#!;
manifest"ri ale violen#ei împotriva femeilor sunt obstacole majore în 3. justificând folosirea violen#ei în cazul
promovarea p"cii. sentimentelor de mânie "i frustrare.* Comportamentul
Pace nu înseamn" doar lipsa r"zboiului ci armonie #i coexisten!" pa#nic" non-violent poate
atât la nivelul indivizilor (între femei #i b"rba!i) cât #i al comunit"!ilor, O cultur" a p"cii necesit" din perspectiv" de gen fi înv!"at la fel ca
respectarea tuturor drepturilor, acces egal la resurse. regândirea rolurilor b"rba#ilor !i masculinit"#ii în ge- cel violent.
Atâta timp cât exist" grupuri sociale (b"rba!ii) care domin" alte grupuri neral. Socializarea de gen în ceea ce prive#te b"ie!ii #i
(femeile) ale c"ror drepturi sunt în mod constant înc"lcate nu putem vorbi b"rba!ii se face în numeroase contexte culturale care va-
despre pace. lorizeaz" duritatea, agresivitatea, violen!a ca modalitate
acceptabil" de a rezolva probleme #i conflicte, de a ob!ine
Pacea pentru femei nu poate fi separat" de rela!iile care exist" între femei #i respectul grupului de prieteni, ac!ionând astfel în detri-
b"rba!i (ca grupuri sociale) în toate domeniile vie!ii publice #i ale vie!ii de Construirea unei
mentul unei culturi a p"cii. culturi a p!cii
familie. Prin urmare, redefinirea p"cii include #i absen!a violen!ei asupra
femeilor la nivel micro. Introducerea educa!iei pentru pace, în sensul de educa!ie bazat! pe rela"ii
pentru o lume mai bun" în care drepturile femeilor sunt armonioase între
Nu se poate vorbi despre pace din perspectiv! de gen în respectate în via!a fiec"rei persoane, reprezint" un pas femei #i b!rba"i
România atâta timp cât, spre exemplu: esen!ial în aceast" direc!ie. nu poate fi decât
- 30% din femeile românce sunt sistematic abuzate în cadrul familiei; Educa!ia pentru pace devine astfel un concept „umbrel"“ benefic! pentru
- prototipul ideal de feminitate promovat la nivelul întregii societ!#ii este care integreaz" educa!ia pe teme precum multiculturali- societate în
unul care ignor! diversitatea femeilor reale, punând presiuni asupra tate, drepturile omului, ecologie, gen, dezvoltare. ansamblu.
fetelor "i femeilor de a-"i abuza propriile corpuri; Tranzi!ia de la cultura violen!ei la o cultur" a p"cii la
nivel micro #i macro necesit" numeroase eforturi de la
-femeile sunt discriminate sistematic pe pia#a muncii; individual la global, participarea femeilor #i b"rba!ilor
deopotriv" reprezentând o cheie important".
-în societate persist! inferiorizarea femeilor.
110 * C.G. Ellison #i JP Bartkowski, 1997 111

Strategii de schimbare: Exerci#ii de con"tientizare
Din
p!cate, oamenii au
interpretat gre"it unele
Rolul bisericii în combaterea violen#ei asupra femeii
pasaje din Biblie. B!rba#ii
"i femeile sunt egali în Întreb!ri pentru discu#ii
fa#a lui Dumnezeu.
1. Ce vede#i în aceast! imagine?

uie s! Biserica ar
il e nu treb #ului! 2. Crede#i c! acest tip de discu#ii pot avea loc în societatea româneasc!?
Feme iolen#a so putea face multe
v împotriva
rabde 3. Care poate fi rolul jucat de biseric! în ceea ce prive"te violen#a asupra
violen#ei
femeilor?
- Recunoa"terea "i discutarea problematicii violen#ei asupra femeii cu cei impli-

ca#i (victim!, agresori, martori) "i îndrumarea c!tre speciali"ti care pot s!-i ajute;
- Denun#area tuturor formelor de violen#! împotriva femeilor "i recunoa"terea lor
ca înc!lc!ri ale drepturilor omului;
- Punerea în discu#ie a obiceiurilor religioase care inferiorizeaz! femeile,
recunoscând ca legitim! aspira#ia c!tre egalitate de gen;
- Încurajarea femeilor s! î"i asume roluri active dincolo de via#a de familie.
4. Da#i exemple de femei din via#a religioas! care sunt respectate.
5. Cum se poate implica biserica mai mult în via#a comunit!#ii pentru a con-
tribui la transformarea violen#ei existente în societate la diferite nivele?
6. Ce poate face biserica?
- Investigarea cauzelor reale ale violen#ei asupra femeilor;

- Crearea de structuri care s! ofere asisten#! femeilor "i copiilor care au suferit
de pe urma violen#ei;
- Promovarea p!cii în familie, dreptatea, iubirea "i acordarea de aten#ie fiec!rui
membru al acesteia;
- Facilitarea de întâlniri în interiorul parohiei care s! dezbat! problema violen#ei
împotriva femeilor creând astfel spa#ii de dialog pentru identificarea de solu#ii.
112 113
Deconstruirea unor mituri "i prejudec!#i.

Super-femeia din zilele noastre
Super-femeia este un nou ideal promovat: femeia trebuie s! se ocupe singur! atât de
familie cât "i de carier! f!r! ca partenerul s! preia din responsabilit!#ile domestice.
1. Arat! imaginea egalitatea dintre cele dou! persoane?

2. Cum se distribuie rolurile în familia voastr!?
3. Femeile au responsabilit!#i atât în spa#iul public cât "i în cel privat: g!tesc, au
grij! de copii, de so#, au un serviciu, o carier!, fac cump!r!turi, cur!#enie, organizeaz!
evenimente de familie etc. Exprim! toate aceastea faptul c! femeile au responsabi-
lit!#i relativ egale cu b!rba#ii?
4. Care sunt prejudec!#ile care alimenteaz! practicile de supraînc!rcare a femeii?

- Femeia trebuie s! pun! pe primul plan so#ul "i familia;
- Femeia care are carier! "i "tie s! r!zbat! într-o lume a b!rba#ilor trebuie s! fie suav!,
blând! "i sensibil! cu propriul so#;
- Femeia trebuie s! fie o bun! gospodin! care s! g!teasc! pentru to#i membrii familiei,
indiferent dac! munce"te mai mult decât so#ul, pentru c! este datoria ei;
- Femeia trebuie s! aib! grij! de copii, s! fie o mam! iubitoare "i s! se ocupe de edu-
ca#ia lor;
- Femeia trebuie s! fie oricând disponibil! de a satisface pl!cerile sexuale ale so#ului,
- Femeia trebuie s! fie o doamn! în societate, prin comportament "i înf!#i"are;
- O femeie trebuie s! arate întodeauna bine "i îngrijit! indiferent dac! e obosit!, bolnav!,
ocupat! în timp ce „un b!rbat trebuie s! fie pu#in mai frumos decât dracul“.
4. Care sunt consecin#ele pentru femei?
- Stres mai mare din cauza tuturor rolurilor care li se impun;
- Consolidarea mentalit!#ii c! orice femeie poate fi „de 3 ori femeie“;
- Urmarea unor modele false, nerealiste "i foarte dificil de atins;
- Sc!derea st!rii de s!n!tate (fizic! "i mental!).
5. Ce putem face pentru ca într-adev!r femeia s! devin! egal! cu b!rbatul?
- Programe de educa#ie partenerial! pentru tineri;
- Împ!r#irea echitabil! a responsabilit!#ilor în familie;
- Socializare ne-discriminatorie a fetelor "i b!ie#ilor;
- Con"tientizarea c! standardele diferite pentru femei "i b!rba#i nu sunt naturale ci
construite social.
6. Care crede#i c! vor fi reac#iile dac! se pun în discu#ie deconstruirea unor

mituri ca acesta?
114 115
Comunicare, educare "i con"tientizare a femeilor
2. E aceasta o problem! real!? Da#i exemple "i de alte situa#ii în care

comunicarea "i solidaritatea între femei ar putea facilita dep!"irea unor
probleme.
3. Crede#i c! femeile vorbesc deschis despre violen#ele de diferite tipuri la

care sunt supuse?
- Femeile nu denun#! în general actele de violen#! autorit!#ilor pentru a nu fi blamate,

din dragoste fa#! de copii, dar "i pentru c! nu g!sesc sprijin în institu#iile statului "i le
lipsesc alternativele "i posibilit!#ile de supravie#uire în afara mediului abuziv;
- Religia "i tradi#iile promoveaz! ideea sacrificiului femeilor pentru familie "i a
supunerii acestora fa#! de b!rba#i ceea ce face dificil! denun#area violen#ei;
- Legea împotriva violen#ei în familie din 2003 nu are înc! la începutul anului 2005
norme metodologice de implementare iar multe dintre femei nu "tiu c! exist!.
4. Care sunt modalit!#ile adecvate de angajare în educarea "i con"tienti-

zarea femeilor cu privire la subiecte ca demnitatea femeilor "i drepturile lor?
5. Cum percepe#i denun#area actelor de violen#! "i discriminare în fa#a
autorit!#ilor?
6. Cum putem s! con"tientiz!m c! violen#a asupra femeilor, discriminarea

"i inferiorizarea acestora nu sunt fenomene fire"ti "i normale? Ce putem
face?
- Denun#area oric!ror forme de discriminare "i inegalitate. Violen#a este perpe-
tuat! de t!cere;
- Îmbun!t!#irea procedurilor "i practicilor care încurajeaz! femeile "i fetele s! vor-
beasc! despre experien#ele legate de violen#!;
- Promovarea unei educa#ii parteneriale pentru fete "i b!ie#i, femei "i b!rba#i în
sfera public! "i privat!;
- Promovarea drepturilor femeii ca drepturi ale omului.
116 117
Drepturile femeii sunt drepturi ale omului
2. V! cunoa"te#i drepturile?
3. Enumera#i câteva drepturi ale omului pe care le considera#i importante?
- Fiecare persoan! are dreptul la educa#ie, libertate, munc!, proprietate,

respect, egalitate, vot, diferen#!;
- Femeile au dreptul de a tr!i în demnitate "i egalitate;
Care 4. Da#i câteva exemple de drepturi care sunt înc!lcate în mod frecvent în
sunt drepturile cazul femeilor?
noastre? - Violen#a asupra femeilor este o înc!lcare a drepturilor omului;
5. Exist! femei din anturajul vostru c!rora le sunt înc!lcate drepturile?
6. Care sunt efectele înc!lc!rii drepturilor omului în cazul femeilor?
7. Ce putem face pentru a încuraja respectarea drepturilor femeilor?
- Dezvoltarea unei perspective de gen în domeniul juridic;

- Formarea de speciali"ti care s! informeze "i s! ofere consultan#! adecvat!
în cazurile de nerespectare a drepturilor femeii ca drepturi ale omului;
- Comunicarea "i educarea reprezentan#ilor institu#iilor statului în ceea ce
prive"te drepturile femeilor care sunt sistematic înc!lcate chiar "i în
societ!#ile democratice.
118 119
Anexe
Inegalitatea de gen: violen#a invizibil! Anexe
Anexa 1 Au convenit asupra celor ce urmeaz!:
Partea întâi:
Legisla#ie la nivel interna#ional: Art. 1. În termenii prezentei Conven#ii expresia discriminare fa!# de femei vizeaz# orice
Extrase din Conven#ia Împotriva Elimin!rii Tuturor Formelor De Discriminare diferen!iere,excludere sau restric!ie bazat# pe sex, care are ca scop sau efect s# com-
Fa#! de Femei (CEDAW) promit# ori s# anihileze recunoa"terea, beneficiul "i exercitarea de c#tre femei, indife-
rent de starea lor matrimonial# pe baza egalit#!ii dintre b#rbat "i femeie, a drepturilor
Statele p!r#i la prezenta Conven#ie, omului "i libert#!ilor fundamentale, în domeniile politic, economic, social, cultural, civil
Luând not! c! în Carta Na#iunilor Unite se reafirm! încrederea în drepturile funda- sau în orice alt domeniu.
mentale ale omului, în demnitatea "i valoarea persoanei umane, în egalitatea drep- Art.2. Statele condamn! discriminarea fa#! de femei sub toate formele sale, convin s!
turilor femeii, duc! prin toate mijloacele adecvate "i f!r! întârziere o politic! vizând s! elimine dis-
criminarea fa#! de femei "i în acest scop se angajeaz! :
Luând not! c! Declara#ia Universal! a Drepturilor Omului afirm! principiul nediscri- a) s! înscrie în constitu#ia lor na#ional! sau în alte dispozi#ii legislative corespunz!toare
min!rii "i proclam! c! toate toate fiin#ele se nasc libere "i egale în demnitate "i drep- principiul egalit!#ii b!rba#ilor "i femeilor, în m!sura în care acest lucru nu a fost deja
turi "i c! fiecare om poate s! se prevaleze de toate drepturile "i libert!#ile enun#ate efectuat, "i s! asigure pe cale legislativ! sau pe alte c!i adecvate aplicarea efectiv! a
în acest document, f!r! nici o deosebire, îndeosebi de sex, acestui principiu
Luând not! c! statele p!r#i la actele interna#ionale ale drepturilor omului au obliga#ia b) s! adopte m!suri legislative "i alte m!suri corespunz!toare, inclusiv sanc#iuni în caz
s! asigure egalitatea drepturilor b!rbatului "i femeii în exercitarea tuturor drepturilor de nevoie, care s! interzic! orice discriminare fa#! de femei
economice, sociale, culturale, civile "i politice, c) s! se instituie o protec#ie pe cale juridic! a drepturillor femeilor pe baz! de egalitate
Preocupate în acela"i timp de constatarea c!, în pofida acestor diverse instrumente, cu b!rba#ii "i s! garanteze prin intermediul tribunalelor na#ionale competente "i ale altor
femeile continu! s! fac! obiectul unor importante discrimin!ri, institu#ii publice protec#ia efectiv! a femeilor împotriva oric!rui act discriminatoriu ( …)
g) s! abroge toate dispozi#iile penale care constituie o discriminare fa#! de femei
Reamintind c! discriminarea fa#! de femei încalc! principiile egalit!#ii în drepturi "i
Art. 3. Statele p!r#i vor lua toate m!surile necesare pentru eliminarea discrimin!rii fa#!
respectului demnit!#ii umane, c! ea împiedic! participarea femeilor, în acelea"i
de femei în via#a politic! "i public! a statului pentru a le asigura condi#ii egale cu b!r-
condi#ii ca b!rba#ii, la via#a public!, social!, economic! "i cultural! din #ara lor,
ba#ii.
creeaz! obstacole cre"terii "i bun!st!rii societ!#ii "i a familiei "i împiedic! femeile
(…)
s!-"i serveasc! #ara "i omenirea în deplin!tatea posibilit!#ilor lor,
Art.5. Statele p!r#i vor lua toate m!surile corespunz!toare pentru:
Preocupate de faptul c!, în situa#iile de s!r!cie, femeile au un acces minim la ali- a) A modifica schemele "i metodele de comportament social "i cultural al b!rbatului "i
menta#ie, servicii medicale, educa#ie, preg!tire profesional!, precum "i la angajarea femeii, pentru a se ajunge la eliminarea prejudec!#ilor "i practicilor cutumiare sau de
în munc! "i la satisfacea altor necesit!#i, alt! natur! care sunt bazate pe ideea de inferioritate sau superioritate a unui sex, sau
pe baza imaginii "ablon privind rolul b!rbatului "i al femeii
Convinse c! dezvoltarea complet! a unei #!ri, bun!starea lumii "i cauza p!cii cer
b) A se asigura c! educa#ia în familie contribuie la o în#elegere clar! a faptului c! mater-
participarea deplin! a femeilor, în condi#ii de egalitate cu b!rba#ii, în toate domeniile
nitatea este o func#ie social! "i recunoa"terea responsabilit!#ii comune a b!rbatului "i
Având în vedere însemn!tatea contribu#iei femeilor la bun!starea familiei, în pro- femeii în cre"terea "i educarea copiilor "i în asigurarea dezvolt!rii lor, #inând seama c!
gresul societ!#ii, care pân! în prezent nu a fost pe deplin recunoscut!, ca "i interesul copilului este condi#ia primordial! în toate cazurile
importan#a social! a maternit!#ii, precum "i rolul p!rin#ilor în familie "i în educarea Art. 6 . Statele vor lua toate m!surile adecvate, inclusiv pe plan legislativ pentru repri-
copiilor, "i con"tiente de faptul c! rolul femeii în procreare nu trebuie s! fie o cauz! marea sub toate formele existente a traficului de femei "i a exploat!rii femeii.
de discriminare "i c! educarea copiilor necesit! o împ!r#ire a responsabilit!#ilor între (…)
b!rba#i, femei "i societate în ansamblul s!u,
Con"tiente c! rolul tradi#ional al b!rbatului în familie "i în societate trebuie s! Partea a doua:
evolueze în acea"i m!sur! cu cel al femeii dac! se dore"te s! se ajung! la o ega- Art.10. Statele p!r#i vor lua toate m!surile corespunz!toare pentru eliminarea discri-
litate real! a b!rbatului cu femeia, min!rii fa#! de femei, în scopul de a le asigura drepturi egale cu cele ale b!rbatului în
ceea ce prive"te educa#ia "i, în special pentru a asigura baza egalit!#ii b!rbatului cu
Hot!râte s! pun! în aplicare principiile enun#ate în Declara#ia asupra elimin!rii dis- femeia
crimin!rii fa#! de femei "i pentru aceasta s! adopte m!surile necesare pentru eli- Art.11. Statele p!r#i vor lua toate m!surile corespunz!toare pentru eliminarea discri-
minarea acestei discrimin!ri sub toate formele "i manifest!rile ei, min!rii fa#! de femeie în domeniul angaj!rii în munc!, pentru a se asigura, pe baza
egalit!#ii dintre b!rbat "i femeie, acelea"i drepturi în special:
122 123
a) dreptul la munc!, ca drept inalienabil pentru toate fiin#ele umane Anexa 2. Documente legislative în România
b) dreptul la acelea"i posibilit!#i de angajare în munc! inclusiv în privin#a aplic!rii
acelora"i criterii de selec#ie în materie de angajare Legea nr. 202/ 19. 04. 2002 privind egalitatea de "anse între femei "i b!rba#i
c) dreptul la egalitate de remunera#ie, inclusiv în ceea ce prive"te alte avantaje, la
egalitate de tratament pentru o munc! de valoare egal! "i, de asemenea, la egali- CAPITOLUL I
tate de tratament în privin#a calit!#ii muncii (…) Dispozi!ii generale
Pentru a preveni discriminarea fa#! de femei bazat! pe c!s!torie sau maternitate "i
a le garanta în mod efectiv dreptul la munc! statele p!r#i se angajeaz! s! ia m!suri Art. 1. Alin. (1) Prezenta lege reglementeaz! m!surile pentru promovarea egalit!#ii de
corespunz!toare, având drept obiect: "anse între femei "i b!rba#i, în vederea elimin!rii discrimin!rii directe "i indirecte dup!
a) interzicerea sau pedeapsa sanc#iunilor, a concedierii pentru cauz! de graviditate criteriul de sex, în toate sferele vie#ii publice din România.
sau concediu de maternitate "i a discrimin!rii în ceea ce prive"te concedierile bazate Alin. (2) În sensul prezentei legi, prin egalitate de "anse între femei "i b#rba!i se
pe statutul matrimonial (…) în!elege luarea în considerare a capacit#!ilor, nevoilor "i aspira!iilor diferite ale per-
Art. 12. Statele p!r#i vor lua toate m!surile necesare pentru eliminarea discrimin!rii soanelor de sex masculin "i, respectiv, feminin "i tratamentul egal al acestora.
fa#! de femei în domeniul s!n!t!#ii, pentru a le asigura, pe baza egalit!#ii între femei Art. 2. M!surile pentru promovarea egalit!#ii de "anse între femei "i b!rba#i "i pentru
"i b!rba#i mijloace de a avea acces la serviciile medicale, inclusiv la cele referitoare eliminarea discrimin!rii directe "i indirecte dup! criteriul de sex se aplic! în domeniul
la planificarea familial! (…) muncii, educa#iei, s!n!t!#ii, culturii "i inform!rii, particip!rii la decizie, precum "i în alte
domenii, reglementate prin legi specifice.
Partea a cincea:
Art. 3. Prevederile prezentei legi nu au aplicabilitate în cadrul cultelor religioase "i nu
Art. 15. Alin. (1) Statele p!r#i recunosc egalitatea femeii cu b!rbatul în fa#a legii.
aduc atingere vie#ii private a cet!#enilor.
Alin. (2) Statele p!r#i recunosc femeia, în materie civil!, ca având o capacitate
juridic! identic! cu cea a b!rbatului "i acelea"i capacit!#i pentru a o exercita; Art. 4. Termenii "i expresiile de mai jos, în sensul prezentei legi, au urm!toarele
Art. 16. Alin. (1) Statele p!r#i vor lua toate m!surile necesare pentru a elimina defini#ii:
discriminarea fa#! de femei în toate problemele decurgând din c!s!torie "i în rapor- a) prin discriminare direct! se în#elege diferen#a de tratament a unei persoane în
turile de familie, "i în special, vor asigura, pe baza egalit!#ii b!rbatului cu femeia: defavoarea acesteia, datorit! apartenen#ei sale la un anumit sex sau datorit! gravi-
a) Acela"i drept de a încheia o c!s!torie; dit!#ii, na"terii, maternit!#ii ori acord!rii concediului paternal;
b) Acela"i drept de a-"i alege în mod liber so#ul "i a nu încheia o c!s!torie decât prin b) prin discriminare indirect! se în#elege aplicarea de prevederi, criterii sau practici, în
consim#!mântul s!u liber "i deplin; aparen#! neutre, care, prin efectele pe care le genereaz!, afecteaz! persoanele de un
c) Acelea"i drepturi "i acelea"i responsabilit!#i atât în timpul c!s!torie, cât "i la anumit sex, exceptând situa#ia în care aplicarea acestor prevederi, criterii sau practici
desfacerea ei; poate fi justificat! prin factori obiectivi, f!r! leg!tur! cu sexul;
d) Acelea"i drepturi "i responsabilit!#i în calitate de p!rin#i, indiferent de situa#ia ma- c) prin h!#uire sexual! se în#elege orice form! de comportament în leg!tur! cu sexul,
trimonial!, pentru problemele referitoare la copiii lor, în toate cazurile interesele despre care cel care se face vinovat "tie c! afecteaz! demnitatea persoanelor, dac!
copiilor vor fi considerate primordiale; acest comportament este refuzat "i reprezint! motiva#ia pentru o decizie care
e) Acelea"i drepturi de a decide în mod liber "i în deplin! cuno"tin#! de cauz! asupra afecteaz! acele persoane;
num!rului "i planific!rii na"terilor "i de a avea acces la informa#ii, la educa#ie "i la d) prin m!suri stimulative sau de discriminare pozitiv! se în#elege acele m!suri spe-
mijloacele necesare pentru exercitarea acestor drepturi (…) ciale care sunt adoptate temporar pentru a accelera realizarea în fapt a egalit!#ii de
f) Acelea"i drepturi personale so#ului "i so#iei, inclusiv în ceea ce prive"te alegerea "anse între femei "i b!rba#i "i care nu sunt considerate ac#iuni de discriminare;
numelui de familie, a unei profesii "i a unei ocupa#ii; e) prin munc! de valoare egal! se în#elege activitatea remunerat! care, în urma com-
par!rii, pe baza acelora"i indicatori "i a acelora"i unit!#i de m!sur!, cu o alt! activi-
Alin.(2) Logodnele "i c!s!toriile copiilor nu vor avea efecte juridice "i vor fi luate toate tate, reflect! folosirea unor cuno"tin#e "i deprinderi profesionale similare sau egale "i
m!surile necesare, inclusiv pe plan legislativ, de a se fixa o vârst! minim! de c!s!- depunerea unei cantit!#i egale ori similare de efort intelectual "i/sau fizic.
torie "i a face obligatorie înregistrarea c!s!toriilor într-un registru oficial.(….) Art. 5. Alin. (1) Este interzis! discriminarea direct! sau indirect! dup! criteriul de sex.
Alin. (2) Nu sunt considerate discrimin!ri:
a) m!surile speciale prev!zute de lege pentru protec#ia maternit!#ii, na"terii "i al!p-
t!rii;
b) m!surile stimulative, temporare, pentru protec#ia anumitor categorii de femei sau
b!rba#i;
124 125
c) cerin#ele de calificare pentru activit!#i în care particularit!#ile de sex constituie un Alin. (2) Constituie, de asemenea, violen!# în familie împiedicarea femeii de a-"i exerci-
factor determinant datorit! specificului condi#iilor si modului de desf!"urare a acti- ta drepturile "i libert#!ile fundamentale.
vit!#ilor respective.
(…) Art. 3. În sensul prezentei legi, prin membru de familie se în#elege:
CAPITOLUL VII a) so#ul;
Sanc#iuni b) rud! apropiat!, astfel cum este definit! la art. 149 din Codul penal.
Art. 4. De efectele prezentei legi beneficiaz! "i persoanele care au stabilit rela#ii
Art. 39. Înc!lcarea prevederilor prezentei legi atrage r!spunderea disciplinar!, mate-
asem!n!toare acelora dintre so#i sau dintre p!rin#i "i copil, dovedite pe baza anchetei
rial!, civil!, contraven#ional! sau penal!, dup! caz, a persoanelor vinovate.
sociale.
Art. 40. Alin. (1) Constituie contraven#ii, daca faptele nu sunt s!vâr"ite în astfel de Art. 5. Ministerele "i celelalte organe centrale de specialitate ale administra#iei publice,
condi#ii încât, potrivit legii penale, s! constituie infrac#iune, "i se sanc#ioneaz! cu prin structurile lor teritoriale, vor desemna personalul specializat s! instrumenteze cu
amend! contraven#ional! de la 1.500.000 lei la 15.000.000 lei înc!lcarea dispozi#i- celeritate cazurile de violen#! în familie.
ilor art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (1) "i (2), art. 10, art. 12 "i ale art. 14-20. Art. 6. Alin. (1) Autorit!#ile prev!zute la art. 5 vor asigura preg!tirea "i perfec#ionarea
(2) Constatarea contraven#iilor prev!zute de prezenta lege "i aplicarea amenzilor continu! a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz "i pentru
contraven#ionale se fac de c!tre: instrumentarea cazurilor de violen#! în familie.
a) inspectorii de munc! din cadrul inspectoratelor teritoriale de munc! în a c!ror Alin. (2) Serviciul de reintegrare social! "i supraveghere a infractorilor va preg!ti per-
raz! teritorial! se afl! sediul sau, dup! caz, domiciliul angajatorului "i, respectiv, de sonal specializat -asisten#i sociali "i psihologi-, capabil s! desf!"oare programe de te-
c!tre personalul împuternicit al Agen#iei Na#ionale a Func#ionarilor Publici, în cazul rapie "i consiliere a agresorilor. Rezultatele aplic!rii acestor programe se vor prezenta
contraven#iilor constând în înc!lcarea dispozi#iilor art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (1) si (2), instan#elor, în condi#iile legii.
art. 10 si ale art. 12; Art. 7. Alin. (1) Comunit!#ile locale, prin reprezentan#i legali, precum "i autorit!#ile
b) inspectorii din inspectoratele "colare jude#ene "i al municipiului Bucure"ti, în cazul administra#iei publice locale asigur! condi#ii pentru consolidarea familiei, pentru pre-
contraven#iilor constând în înc!lcarea dispozi#iilor art. 14 si 15; venirea conflictelor "i a violen#elor în familie.
c) inspectorii din direc#iile de s!n!tate public! jude#ene "i a municipiului Bucure"ti, Alin. (2) În cazul declan"!rii unor violen#e, comunit!#ile locale, prin reprezentan#i legali,
conform legisla#iei sanitare în vigoare, în cazul contraven#iilor constând în înc!lcarea precum "i autorit!#ile administra#iei publice vor acorda sprijinul logistic, informa#ional "i
dispozi#iilor art. 16 si 17; material Agen#iei Na#ionale pentru Protec#ia Familiei.
d) personalul împuternicit din cadrul inspectoratelor teritoriale pentru cultur! "i culte, Alin. (3) Primarii "i consiliile locale vor conlucra cu organiza#iile neguvernamentale,
Autorit!#ii Na#ionale pentru Protec#ia Consumatorilor sau/"i din cadrul autorit!#ilor precum "i cu oricare alte persoane juridice "i fizice implicate în ac#iuni caritabile,
administra#iei publice locale, în cazul contraven#iilor constând în înc!lcarea dispo- acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prev!zute la alin.(1)
zi#iilor art. 18-20. si (2).
Alin. (4) Organiza#iile neguvernamentale, precum "i oricare alte persoane juridice
Legea nr. 217/ 25 . 05. 2003 pentru prevenirea "i combaterea violen#ei în fami- implicate în ac#iuni caritabile, care fac dovada c! desf!"oar! programe de asisten#!
lie pentru victimele violen#ei in familie, vor putea beneficia de subven#ii de la bugetul de
stat sau, dup! caz, de la bugetele locale, în condi#iile legii.
CAPITOLUL I
Dispozi#ii generale
Art. 1. Alin. (1) Ocrotirea "i sprijinirea familiei, dezvoltarea "i consolidarea solidarit!#ii
familiale, bazat! pe prietenie, afec#iune "i întrajutorare moral! "i material! a mem-
brilor familiei, constituie un obiectiv de interes na#ional.
Alin. (2) Statul ac#ioneaz! pentru prevenirea "i combaterea violen#ei în familie, potri-
vit dispozi#iilor art. 175, 176, 179-183, 189-191, 193, 194, 197, 198, 202, 205, 206,
211, 305-307, 309, 314-316, 318 "i altele asemenea din Codul penal, ale Legii nr.
705/2001 privind sistemul na#ional de asisten#! social! "i alte prevederi legale în
aceea"i materie, precum "i prevederilor prezentei legi.
Art. 2. Alin. (1) În sensul prezentei legi, violen#a în familie reprezint! orice ac#iune
fizic! sau verbal! s!vâr"it! cu inten#ie de c!tre un membru de familie împotriva altui
membru al aceleia"i familii, care provoac! o suferin#! fizic!, psihic!, sexual! sau un
prejudiciu material.
126 127
Anexe
Anexa 3. Organiza#ii "i institu#ii care se ocup! de fenomenul

violen#ei asupra femeilor în România
I. Structuri ale statului care promoveaz! egalitatea de gen "i eliminarea

violen#ei din familie:
Direc!ia pentru egalitate de "anse între femei "i b#rba!i

înfiin#at! prin H.G. 816 / 31.10.1995 (Monitorul Oficial num!rul 247). În prezent
func#ioneaz! conform H.G.1094 /1999.
Urm!re"te asigurarea accesului nediscriminatoriu al femeii pe pia#a muncii, pre-
cum "i îmbun!t!#irea condi#iilor în care aceasta î"i desf!"oar! activitatea; pro-
pune m!suri pentru perfec#ionarea legisla#iei în domeniu "i urm!re"te aplicarea
acestora; efectueaz! analize "i studii referitoare la condi#ia femeii în societate,
propune solu#ii pentru eliminarea aspectelor negative constatate.
Adresa: Str. Dem I. Dobrescu nr. 2A, Bucuresti;
Tel/fax: 40-1 313 40 04. E-mail: desegal@mmss.ro
Comisia consultativ# interministerial# în domeniul egalit#!ii de "anse între femei

"i b#rba!i - CODES "i Subcomisia pentru Oportunit#!i Egale.
Asigurarea unui permanent schimb de informatii privind experien#e "i m!suri în
domeniu "i elaborarea de recomand!ri autorit!#ilor administra#iei publice "i cen-
trelor de specialitate privind formularea "i implementarea de politici sectoriale
pentru promovarea egalit!#ii de "anse "i de tratament.
Agen!ia Na!ional# pentru Protec!ia Familiei - înfiin#at! în 2003 în cadrul

Ministerului Muncii Solidarit!#ii Sociale "i Familiei.
Are în subordine Centrul Pilot pentru Asisten#a Victimelor Violen#ei în Familie
Adresa: Str. Dem. I. Dobrescu, Nr.2, sector I, Bucure"ti, tel/ fax: 3158812,
021/3148322
Centrul de Informare "i Consultan!# pentru Familie

Înfiin#at în baza H.G. 938/1998, în subordinea Ministerului Muncii "i Protec#iei
Sociale.
Servicii: consulta#ii psiho-medicale gratuite "i orientare c!tre institu#ii specializate
pentru rezolvarea problemelor; îndrumare privind drepturile de protec#ie social! a
familiei, prev!zute de dispozi#iile legale, consiliere pentru accesul la aceste drep-
turi; consiliere "i asisten#! psiho-pedagogic! pentru dep!"irea unor situa#ii de
criz! în via#a de familie; consiliere privind egalitatea de "anse în gestionarea vie#ii
de familie "i identificarea unor m!suri pentru concilierea vie#ii de familie cu acti-
vitatea profesional!; identificarea nevoilor de asisten#! specializat! pentru familie
"i îndrumare cu privire la modalit!#ile de realizare a acesteia.
Adresa: Str. Walter M!r!cineanu nr. 1-3, et. 4 cam 333, Bucure"ti 1
Tel/fax: 40-1 313 25 05; 315 02 00 / int. 739
129
Anexe
II. Organiza#ii neguvernamentale care ofer! servicii femeilor

afectate de violen#! (exemple)
Asocia!ia Femeilor Împotriva Violen!ei -Artemis

Str. Baba Novac, Nr. 23, Cluj -Napoca
Contact: tel./ fax 0264-598155, artemis@rdslink.ro
Servicii : consiliere psihologic!, juridic!, acompaniere în instan#!, ad!post pentru
4 familii (pentru 3 luni) grupuri de sprijin, servicii pentru copii, formare pentru spe-
ciali"ti, supervizare, activit!#i educative în scop de preven#ie.
Asocia!ia pentru Promovarea Femeii din România ( APFR)
Harta jude#elor în care exist! servicii pentru femeile afectate de violen#!; 2004
Str. Letea, Nr. 46, Timi"oara
Contact: tel./fax 0256-293183, apfr@dnttm.ro
Servicii: asisten#! social!, consiliere psihologic!, terapie individual! "i de grup,
consiliere juridic!, cursuri de formare pentru femei aflate în dificultate, activit!#i de
lobby "i advocacy pentru afirmarea "i protejarea drepturilor femeii.
Centru de Mediere "i Securitate Comunitar# (CMSC)

Str. Moara de Foc, Nr. 35, Ia"i
Contact: tel.0232-252920, fax: 0232-252926, demunteanu@cmsc.ro
Servicii: consiliere juridic! "i asistare în instan#!, asistarea copiilor/ femeilor
abuzate, cursuri pentru procurori, mediere, negociere conflicte, ad!post,
consiliere psihologic!.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ)
Str. Arcului, Nr. 19, Bucure"ti
Contact: tel. 021-2120520, fax: 021-2120519, dlicsandru@crj.ro
Servicii: asisten#! juridic!, elaborare de studii "i analize juridice "i training.
Funda!ia $anse Egale pentru Femei ($EF)

Str.Împ!c!rii Nr.17, Ia"i
tel. 0232 -211713; fax 0232 -221946, www.sef.ro, sef@sef.ro
Servicii: help-line, informare, reintegrare social!, consiliere psihologic! "i juridic!,
dezvoltare personal! "i institu#ional! "i tehnici de comunicare.
Funda!ia SENSIBLU
B-dul M!r!"e"ti, Nr. 2, Bucure"ti
Contact: tel.021-3444636, fax: 021- 3017475, Cristina.horia@adholding.ro
Servicii: asisten#! juridic!, asisten#! social!, consiliere psihologic!, reprezentare
în instan#!, ad!post (1- 6 locuri)
130 131
Anexa 4. Dic#ionar de termeni

Feminismul este mi"carea care pledeaz! pentru egalitate social!, politic! "i
economic! a femeilor cu b!rba#ii. Acesta sus#ine oportunit!#ile egale, pro-
Ac#iunile afirmative din perspectiv! de gen reprezint! politici institu#ionale
movarea, emanciparea "i dezvoltarea femeilor. Feminismul reclam!
care au rolul de a facilita intrarea altor grupuri sociale excluse pân! atunci,
dezechilibrul de putere care exist! între femei "i b!rba#i "i se opune subor-
în cazul nostru femeile, în domenii dominate în mod tradi#ional de b!rba#i.
don!rii femeii de c!tre b!rbat atât în familie cât "i în societate.
Ac#iunile afirmative se pot manifesta în diferite moduri: (1) la competen#e
egale, între femei "i b!rba#i s! fie preferate femeile, (2) interzicerea se-
Egalitatea de gen reprezint! protec#ia, promovarea "i respectarea drepturilor
greg!rii pe sexe a locurilor de munc! "i a publicit!#ii f!cute acestora, (3)
umane ale b!rba#ilor "i femeilor. Ea implic! asigurarea "i oferirea "anselor
cre"terea salariilor în domeniile dominate de femei pe principiul valorii com-
egale pentru femei "i b!rba#i în toate sferele vie#ii. Aceasta este asigurat! de
parabile (a muncilor desf!"urate în aceste sectoare dominate de femei,
parteneriatul dintre femei "i b!rba#i, care se implic! în mod activ "i voluntar în
care sunt mai prost pl!tite, în compara#ie cu muncile desf!"urate în sec-
diverse activit!#i, în func#ie de caracteristicile individuale, f!r! a fi constrân"i
toare bine pl!tite), (4) propor#ia viitorilor angaja#i ("coal!, firm!, institu#ie), s!
de conota#iile culturale "i sociale date de apartenen#a la o categorie de sex
fie echivalent! cu propor#ia candida#ilor în func#ie de sex.
sau alta.
În România ac#iuni afirmative nu au fost întreprinse fa#! de femei ca grup
social ci doar fa#! de alte grupuri minoritare precum romii. Realizarea ega-
Identitatea de gen este rezultatul unui proces îndelungat de interac#iune din-
lit!#ii de gen presupune elaborarea unor politici publice eficiente, strategii
tre sine "i ceilal#i "i se refer! la caracteristicile personale asumate de actorii
comprehensive "i proiecte durabile pentru a elimina stereotipurile, atitu-
sociali în func#ie de ceea ce este considerat adecvat într-o anumit! cultur!
dinile sexiste "i discriminarea.
pentru b!rba#i "i femei. E o experien#! subiectiv! de interiorizare a tr!s!turilor
considerate masculine "i feminine într-un anumit context cultural.
Sexul include caracteristicile biologice "i fiziologice -hormonale "i
anatomice- unice care apar#in fie b!rbatului fie femeii. El este hot!rât ini#ial
pe baza cromozomilor. Indivizii cu cromozomi XX sunt femei, iar cei cu XY Rolurile de gen sunt expresia identit!#ii de gen. Ele sunt înv!#ate în procesul
sunt b!rba#i. To#i indivizii produc atât hormoni masculini (androgeni) cât "i de socializare "i cuprind comportamente feminine "i masculine pe care mem-
feminini (estrogeni) îns! în cantit!#i diferite în func#ie de sex. brii unei societ!#i sunt încuraja#i s! le adopte: comportamentul de so# sau
so#ie, tat! sau mam!, etc.
Genul descrie aspectele culturale, psihologice "i sociale ata"ate faptului de Rolurile au câteva func#ii importante:
a fi b!rbat sau femeie. Construirea unei identit!#i de gen ne permite s! inter- - ghideaz! comportamentul personal "i social;
pret!m în#elesul fiec!rui sex, ce înseamn! a fi femeie sau b!rbat într-o anu- - servesc ca standarde permi#ând membrilor s! fie siguri în leg!tur! cu lucruri
mit! societate "i cultur!. Toate tipurile de obiecte "i comportamente iau în#e- care altfel nu ar putea fi decât ambigue;
lesuri genizate, de la obiecte de prins p!rul (numai pentru fete), pân! la - permit identificarea, satisf!când o nevoie de cunoa"tere de sine "i a ce-
camioane juc!rie (numai pentru b!ie#i) "i la culori (rozul este pentru fete, lorlal#i.
albastrul pentru b!ie#i).
Discriminarea de sex vizeaz! orice diferen#iere, excludere sau restric#ie Rela#iile de gen (dintre b!rba#i "i femei) sunt interrela#ion!ri care nu sunt
bazat! pe sex. Are ca scop sau efect compromiterea sau anihilarea neutre în sine, ci reprezint! raport!ri ale persoanelor fa#! de celelalte în
exercit!rii de c!tre femei, indiferent de starea lor matrimonial!, a drepturilor func#ie de ceea ce cred despre cel!lat "i propriul sex.
omului "i libert!#ilor fundamentale, în domeniile politic, economic, social, Un rol important îl are cultura "i societatea în care se stabilesc "i modeleaz!
cultural, civil sau în orice alt domeniu. rela#iile de gen.
Discriminarea de sex încalc! principiul egalit!#ii dintre b!rba#i "i femei stip-
ulate în toate documentele interna#ionale (Drepturile Omului, Conven#ia
Elimin!rii Tuturor Formelor de Discriminare, Conferin#a de la Beijing, etc).
132 133
Stereotipurile de gen sunt sisteme organizate de credin#e "i opinii tipizate Adrese utile de internet
în func#ie de sex. Acestea se refer! la caracteristicile femeilor / b!rba#ilor,
dar, "i la tr!s!turile "i calit!#ile feminit!#ii / masculinit!#ii.
Prin stereotipurile de gen se transmit a"tept!rile societ!#ii fa#! de femei "i Asocia#ia pentru Drepturile Femeilor în Dezvoltare www.awid.org
b!rba#i, iar cei care dep!"esc aceste stereotipuri de cele mai multe ori sunt Centrul de Studii Politice pentru Femei www.centerwomenpolicy.org
sanc#iona#i de c!tre societate.
Alternative de Dezvoltare cu Femei pentr o Nou! Er! www.dawn.org.fi
Sexismul reprezint! credin#a sistematic! c! femeile sunt inferioare b!r-
ba#ilor "i este exprimat prin limbaj, politici "i practici cotidiene. Ca efect, Egalitate Acum www.equalitynow.org
apare o desconsiderare a experien#elor feminine "i interiorizarea credin#elor
c! ceea ce fac femeile este lipsit de importan#!. Acesta apare în domenii ca Re#eaua Feminist! pentr Pace www.feministpeacenetwork.org
religia, filosofia, mituri, legi, politic! "i în reac#ii cotidiene în ceea ce prive"te
Grupurile Interna#ionale ale Femeilor www.wedo.org/links/iwg.htm
genul. De asemenea, este o ideologie care împiedic! eliminarea discri-
min!rilor pe baz! de sex "i submineaz! m!surile legale care asigur! egali- Supervizarea Interna#ional! de Drepturilor Femeilor www.iwraw.igc.org
tatea de "anse.
Lobby pentru Femeile Europene www.womenlobby.org
Patriarhatul este un sistem social, economic "i legal în care b!rba#ii de#in
mai mult! putere "i o folosesc pentru a-"i men#ine privilegiile materiale, UNIFEM Fondul de Dezvoltare al ONU pentru Femei www.unifem.org
politice "i sociale, legitimând inegalit!#ile existente între femei "i b!rba#i.
Organiza#ia pentru Dezvoltarea Comunitar! "i a Femeilor www.wedo.org
Violen#a direct! este forma violen#ei care implic! în general manifest!ri fi-
zice, m!surabile "i cuantificabile. Printre formele de manifestare se num!r!: Femeile în Europa pentru un Viitor Comun www.wecf.org
abuzul fizic, abuzul "i h!r#uirea sexual!, abuzul psihologic "i emo#ional, dar Coali#ia Interna#ional! a Femeilor pentru Dreptate Economic!
"i verbal. www.wicej.addr.com
Violen#a structural! este determinat! de modul în care societatea este About-Face, site despre imaginea femeilor în publicitate
structurat! "i are consecin#e precum discriminarea, oprimarea, s!r!cia, www.about-face.org
exploatarea "i înc!lcarea drepturilor omului. Ea este încastrat! în sistemele
sociale, politice "i economice ale societ!#ii "i se refer! la alocarea diferit! a Stop Traficului de fiin#e www.stoptrafic.as.ro
bunurilor, resurselor "i oportunit!#ilor între diferite grupuri sociale (din pers-
pectiv! de gen între b!rba#i "i femei). Institutul Român pentru Ac#iune, Instruire "i Cercetare în Domeniul P!cii
www.patrir.ro
Violen#a cultural! este violen#! la nivel simbolic "i reprezint! acele aspecte
ale culturii -exemplificate in religie, ideologie, limb!, art!, "tiin#!, mass-
media- care legitimeaz! violen#a direct! "i structural!. Faptul c! violen#a
este "normal!", o modalitate acceptabil! de a r!spunde la diferite probleme
"i conflicte, chiar "macho" este o expresie a violen#ei culturale. Gradul în
care violen#a s-a infiltrat în cele mai multe aspecte ale culturii în care tr!im
-mai ales în muzic!, televiziune "i diferite publica#ii -reprezint! o expresie "i
o form! de violen#! cultural!.
134 135
Bibliografie selectiv!
*** Cercetare efectuat# de Ministerul Muncii "i Protec!iei Sociale pe activi

tatea Centrului Pilot pentru Femei Victime ale Violen!ei Domestice din
Bucure"ti ( ianuarie 1997 "i mai 1998)
*** Cercetare na!ional# privind violen!a în familie "i la locul de munc# efec
tuat! de Centrul Partener pentru Egalitate, CPE 2003
*** Cercetare referitoare la dimensiunea de gen în educa!ie (iulie 1999 "i
iunie 2000) realizat! de o echip! a Facult!#ii de Studii Politice
(SNSPA) condus! M. Miroiu "i D. O. $tef!nescu pe cadrele didac-
tice din România
*** Barometrul de Gen, 2000, Funda#ia pentru O Societate deschis!,
Bucure"ti
*** Rapoarte ale Institutului Na!ional pentru Statistic# "i Studii Economice
*** Raport Na!ional privind Egalitatea de $anse între Femei "i B#rba!i,
2002, Ministerul Muncii "i Solidarit!#ii Sociale, Bucure"ti
*** Sondajul Gallup pe tema violen#ei împotriva femeilor, Bucure"ti, 2003
*** Gains and Losses: Women and Transition in Central and Eastern Europe,
1994, Metropol Publishing &Printing Co Bucure"ti
Basow, Susan A., 1980, Sex Roles Stereotypes: Traditions and Alternatives,
Brooks/Cole Publishing Company,
Bourdieu, Pierre, 2001, Masculine Domination, Polity Press, Londra
Bourdieu, Pierre, 2004, Gender and Symblic Violence, in Violence in bar
and Peace - An Anthology, Blackwell Publishing.
Dixon, Ruth B.,1976, Measuring Equality betbeen the Sexes, în Journal of
Social Issues, Nr 3/1976
Dodd, Carley H., 1995, Dynamics of Intercultural Communication, Cultural
roles p.43-44, Masculine-Feminine Cultures p. 103, Wm C.Brown
Communications Inc.
Dworkin, Andrea, 2001, R#zboiul împotriva t#cerii, Polirom, Ia"i.
Galtung, Johan, 2000, Transcend Manual: Conflict Transformation by
Peaceful Means, UNDP.
Galtung, Johan, 1996, Peace by Peaceful Means, Sage Publications,
Londra
Galtung, Johan; Carl Jacobsen; Kai Frithjof Brand Jacobsen 2000,
Searching for Peace- The Road to Transcend, Pluto Press, Londra
Grunberg, Laura; Miroiu Mihaela (coord), 1997, Gen si societate, Alternative,
Bucure"ti.
137
Miroiu, Mihaela; Dragomir O.(coord), 2002, Lexicon feminist, Polirom
Miroiu, Mihaela, 1998, Dimensiunea de gen a educa!iei, Revista 22,
nr 8/1998.
Mpundu, Anne-Marie M., 2001, Violence contre la femme, Paulines
Publications Africa, Nairobi.
Nicol!iescu, M!d!lina, 1996, Cine suntem noif Despre identitatea femeilor
din România modern#, Anima, Bucure"ti.
Pasti, Vladimir, 2003, Ultima inegalitate, Polirom, Ia"i.
Pietilä, Hilkka, 2000, Violence against bomen - An Obstacle to a Culture of
peace, Lucrare prezentat! la Conferin#a Asocia#iei
Interna#ionale pentru Cercetare în domeniul P!cii (IPRA),
Finlanda 5 - 9 August, 2000.
Popescu, Liliana,1999, Gen "i politic#. Femeile din România în via!a pu-
blic#, Centrul AnA, Bucure"ti.
Roven#a-Frumu"ani, Daniela, 2002, Identitatea feminin# "i discursul media
tic, Polirom, Ia"i.
Russell, Diana E.H. (coord.), 1993, Making Violence Sexy - Feminist Viebs
on Pornography, Open University Press Buckingham.
Schaeffer, H.Rudolph, 2000, Social development, Blackwell Publishers,
Londra.
Turpin, Jennifer; Kurtz, Lester (coord.),1997, The Web of Violence-From
Interpersonal to Global, University of Illinois Press.
Vander Zanden, James, 1993, Human Development. Capitole: Gender
Identification; Gender Roles: Presistence and Change, McGraw
Hill, Inc.
Weber, Renate; Nicole Watson(coord.), 2000,WOMEN 2000: in investiga
tion into the Status of Womenh Rights in Central and South-Eastern
Europe and the nebly independent States, International Helsinki
Federation for Human Rights.
Wilson, Q. James, 1994, Valorile familiale "i rolul femeilor, în revista
Sinteza, nr 99/1994.
Zamfir, Elena; Zamfir, C!t!lin,1995, Politica social# "i egalitatea sexelor, în
Politici Sociale, Alternative, Bucure"ti.
138

Ina Curic Lorena Vaetisi Inegalitatea de Gen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ina Curic Lorena Vaetisi Inegalitatea de Gen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ina Curic Lorena V!

Inegalitatea de gen: violen#a invizibil!

Finan#ator: The Staples Trust, Marea Britanie

Ideea exerci#iilor de con"tientizare înso#it! de imagini a fost preluat! "i

Descrierea CIP a Bibliotecii Na#ionale a României

Ilustra#ii copert! de Ada Muntean EIKON

website: www.patrir.ro/gen III. Violen#a structural!...............................................................................51

IV. Violen#a cultural!..................................................................................75

V. Strategii de schimbare: Interven#ie "i Preven#ie...................................101

Departe de a fi un fenomen marginal, lipsit de importan!" #i banal, violen!a

! Strategii de schimbare, pornind de la necesitatea de a lucra integrat

Date statistice din lume "i România

Defini!ia violen!ei din perspectiva studiilor pentru pace 1. Triunghiul violen#ei

Inegalitatea de gen, dintre b"rba!i #i femei, în manifest"rile sale concrete

Violen#a direct!: din partea proxene#ilor "i a

structural!: familia este o insti- cultural!: manifestat! prin credin#e de

În ceea ce prive#te violen!a structural" #i cultural", aceste forme de violen-

Violen!a direct" este forma cea mai u#or observabil" a

Violen!a împotriva femeilor prezint" un risc înalt pentru

Exemple de violen#! direct! Fenomenul violen!ei în familie este alimentat constant de

% 29 % dintre femeile care au primit asisten!" medical" între martie 1993 #i

2. Violen#a în spa#iul public este o form" a violen!ei directe care are

Presiunile au loc în contexte sociale în care exist" inegalitate de putere.

Criteriile care ne ajut" s" identific"m h"r!uirea sexual" sunt :

Câteva date statistice (Gallup, Bucure#ti, 2003):

%Femeile din Bucure#ti percep h"r!uirea sexual" în termeni de „putere”

%Jum"tate din cele care au fost martore la acte de h"r!uire sexual" au

· 1 din 7 femei este violat" de c"tre so!ul s"u. Violul #i

Practic! social! care reflect!

Statut existen#ial superior

Câteva date statistice:

$" Înfiecare an, în întreaga lume în jur de 2 milioane de fete cu vârste

Abuzurile fizice sunt acte de agresiune care au ca manifest!ri b!taia,

2. Ce crede#i c! este abuzul fizic? Cum pute#i s! îl defini#i?

Violen#a împotriva femeilor nu e cauzat! de s!r!cie, consum de alcool, tem-

5. Da#i câteva exemple de abuzuri fizice.

7. Cum îl percepe#i voi?

8. Care sunt consecin#ele abuzului fizic asupra femeilor?

9. Ce putem noi face pentru a schimba situa#ia?

Întreb!ri pentru discu#ii

Intimidarea, amenin#area, limbajul dispre#uitor "i discriminatoriu în func#ie de sex,

1. Ce vede#i în imagine? Ce gânduri îi pute#i atribui femeii care s! reflecte

2. Crede#i c! violen#a psihologic! este o problem! real!?

4. Da#i câteva exemple de abuzuri psihologice.

6. Cum îl percepe#i voi?

7. Care sunt consecin#ele abuzului psihologic asupra femeilor în cauz!?

- Stres mai mare;

8. Ce putem face pentru a schimba aceast! situa#ie?

- Activit!#i pentru înt!rirea stimei de sine a fetelor "i femeilor;

Manifest!rile fizice cu tent! sexual! combinate cu comportamente de dominare sunt

2. Cum pute#i s! defini#i abuzul sexual? Cum îl percepe#i voi?

3. Da#i câteva exemple de abuz sexual:

- Violul, inclusiv cel marital;

- Violul nu poate exista dac! femeia se împotrive"te, el nu poate avea loc

5. Care crede#i c! este r!spunsul celor apropia#i în asemenea cazuri?

6. Percepe#i abuzul "i h!r#uirea sexual! ca fenomene prezente în

7. Care sunt consecin#ele abuzului sexual asupra femeilor?

8. Ce se poate face în cazurile de abuz? Exist! posibilitatea de a ac#iona în

9. Ce prev!d legile na#ionale "i interna#ionale în leg!tur! cu abuzul sexual?

Proasto, Abuz financiar

Starea de dependen#! economic! în care se afl! femeia fa#! de b!rbat se

2. Care crede#i c! sunt repro"urile de ordin economic "i financiar pe care i

3. Cum pute#i s! defini#i abuzul financiar?