Florescu Ioana, II B

ULCERUL GASTRODUODENAL

Ulcerul gastroduodenal sau ulcerul gastric si duodenal este o boala

localizata la nivelul mucoasei gastrice (ulcer gastric) si al mucoasei
duodenale (ulcer duodenal). Acesta este caracterizat prin prezenta unei
ulceratii cronice circumscrise si este caracterizat printr-un sindrom clinic
cu evolutie cronica in pusee.

Ulcerul poate avea dimensiuni de la cativa milimetri pana la cativa centimetri. Acesta se poate
observa ca o leziune in mucoasa stomacala, in prima parte a intestinului subtire sau in partea
de jos a esofagului.

Cauzele aparitiei ulcerului gastroduodenal:

Ulcerul gastroduodenal poate fi cauzat de diversi factori precum:

• Infectia cu Helicobacter pylori (H. pylori);

• Hiperaciditatea;
• Factori genetici (dati de grupele sangvine si grupele imunologice);
• Factori endocrini (hormoni in exces);
• Alimentatie nesanatoasa;
• Balonare;
• Greata;
• Fumat;
• Consum de alcool;
• Diverse medicamente (in special consumul frecvent de antiinflamatoare nesteroidiene);
• Stres;
• Refluxul biliar in stomac;
• Afectari ale vascularizatiei locale;
• Boala Behcet;
• Sindromul Zollinger-Ellison (hipersecretie de gastrina);
• Boala Crohn;
• Ciroza hepatică
Simptomele ulcerului gastroduodenal
Primul semnal care trebuie sa te trimita de urgenta la medic este durerea. Aceasta apare in
cele mai multe dintre cazuri si are caracter de arsura. Aceasta este localizata in zona
epigastrica (cunoscuta in popor sub denumirea de “capul pieptului”) si iradiaza in spate.
Durerea poate tine de la cateva minute pana la cateva ore. De cele mai multe ori durerile pot
fi calmate cu antiacide sau inhibatoare ale secretiei gastrice.

In faze incipiente pacientii se pot confrunta cu:

• Arsuri epigastrice;
• Jena abdominala difuza;
• Senzatie de foame cauzata de aciditate;
• Durere colicativa;
• Gust acru in gura (provocat de hieraciditate);
• Varsaturi;
• Prezenta sangelui in scaun.
• Scaderea in greutate;
• Lipsa poftei de mancare.

In cazuri grave pacientii se pot confrunta cu:

• Sangerari;
• Perforare de stomac;
• Blocajul stomacului.

Diagnosticul ulcerului gastroduodenal:

Diagnosticul de ulcer gastroduodenal trebuie stabilit de catre medicul specialist in urma unor
investigatii amanuntite.
Pentru diagnosticarea ulcerului gastroduodenal se recomanda endoscopia, dar si teste de
sange pentru depistarea anticorpilor pentru H. pylori, test de respiratie ureica, testarea
scaunului si chiar o biopsie a stomacului.

Regim alimentar
Regimul alimentar urmărește cruțarea gastrică și, dacă este prescris corect, poate acționa ca un
veritabil „pansament“ pentru stomac. Alimentul de bază pentru obținerea efectului de „cruțare“ și
„pansare“ gastrică este laptele. Mâncarea va fi preparată astfel încât să nu sporească secreția de suc
gastric și să nu favorizeze stagnarea alimentelor în stomac. Supele se vor prepara prin fierberea
suficientă a legumelor și zarzavaturilor, zeama fiind îngroșată cu griș, paste făinoase, orez, cartofi sau
zarzavaturi trecute prin sită. Legumele (bine fierte) se vor servi sub formă de piureuri, soteuri, budinci
sau sufleuri (preparate la baia de apă) la care se poate adăuga unt sau ulei crud (rețineți că grăsimile
permise se vor consuma doar crude, adăugându-le în farfurie la masă). Carnea permisă se prepară la
începutul bolii doar prin fierbere, înăbușire sau sub formă de perișoare fierte la abur. După
ameliorarea simptomelor se poate încerca și prepararea la grătar (dar nu prăjirea în ulei ori grăsime).

Alimente permise
Carne (proaspătă sau congelată), fără grăsime, de vacă, vițel, pasăre (găină), iepure de casă. După
ameliorarea simptomelor se poate consuma și carne de porc, miel, oaie, alte păsări, cu condiția ca
înainte de preparare să fie curățată de grăsime, piele, fascii.
Mezeluri: șuncă slabă, parizer, polonezi, crenvurști.
Pește alb slab, preparat numai rasol.
Lactate: lapte dulce consumat simplu sau cu făinoase, smântână, frișcă, brânză proaspătă de vaci,
caș (de vacă sau de oaie), urdă, iar după ameliorarea simptomelor și telemea proaspătă.
Ouă proaspete, fierte moi (oul se pune în apa clocotită și se ține 3 minute) sau preparate sub formă
de ochiuri românești ori omletă dietetică (în baie de apă).
Grăsimi: unt proaspăt, ulei, smântână, frișcă.
Făinoase: griș, arpacaș, orez, fulgi de ovăz, paste făinoase; pâine (veche de o zi), cozonac uscat,
biscuiți, pișcoturi;
Dulciuri: lapte de pasăre, budinci de griș sau de orez, prăjituri de casă cu aluat uscat sau aluat fiert
(ecler), pandișpan, gelatină de fructe, spumă de fructe, creme de vanilie. Zahărul sau mierea sunt
permise în cantitate mică, adăugate în ceai sau desert.
Fructe dulci, bine coapte și fără sâmburi sau coajă: mere, piersici, banane, struguri, prune.
Legume și zarzavaturi fragede, cu celuloză moale: morcovi, dovlecei, spanac, fasole verde tânără,
mazăre verde, salată verde, cartofi (fierți, copți sau pireu, dar nu prăjiți).
Băuturi: ceaiuri (de mentă, mușețel, sunătoare, tei), apă minerală plată (neacidulată), sucuri crude de
morcovi, mere, piersici.

Alimente interzise
Carne grasă, sărată, afumată, mezeluri (altele decât cele permise), cârnați, supele de carne sau
zeama în care fierbe carnea adăugată la alte mâncăruri, vânat.
Pește gras, sărat, afumat, conserve de pește.
Lactate: brânzeturi fermentate, sărate, afumate, lapte bătut, iaurt, kefir.
Grăsimi: untură, slănină, alimente preparate cu grăsime încinsă, rântașuri, maioneză.
Făinoase: pâine moale, pâine prăjită, pâine neagră, găluște de făină sau griș, tăiței grași, pesmet
prăjit.
Dulciurile concentrate, marmeladă, dulceață, miere, ciocolată, cacao, compoturile preparate cu
conservant de iarnă, aluaturile dospite proaspete, aluaturile fragede și foitajele (ștrudel), prăjiturile
cu cremă.
Zarzavaturi crude, zarzavaturi fibroase, ațoase sau cu celuloză dură (castraveți, ridichi, gulii, sfeclă,
varză albă, varză roșie, fasole uscată, mazăre uscată, linte, ciuperci, vinete, roșii (mai ales sub formă
de sos sau supă de roșii), legume picante (ceapă, usturoi, ardei iute).
Fructe crude sau acre, fructele cu sâmburi (nucile, alunele, migdalele, macul).
Condimente iuți și iritante: piper, boia, ardei iute, hrean, muștar, dafin, oțet, murături.
Băuturi: orice băutură foarte rece sau fierbinte, băuturi acre, alcool, ceai rusesc, chinezesc, cafea.
Cercetările clinice pe bolnavi sugerează că flavonoidele pot fi un tratament eficient pentru ulcere
gastrice. Flavonoidele sunt compuși care se găsesc în mod natural în multe fructe și legume.
Alimentele și băuturile bogate în flavonoide sunt: boabele de soia, leguminoasele, strugurii roșii,
napii, broccoli, merele, fructele de pădure, ceaiurile (ceai verde, în special). Cu toate acestea, unele
alimente și băuturi care conțin flavonoide, cum ar fi citricele și vinurile roșii, pot irita un ulcer gastric.
Flavonoidele sunt denumite gastroprotectori, deoarece apară mucoasa stomacului și permit
cicatrizarea mucoasei gastrice. Potrivit unor studii clinice, nu există efecte secundare ale consumului
de flavonoide dacă se consumă cantități normale, dar dacă se consumă cantități mai mari pot apărea
interferențe cu coagularea sângelui.
Extractul de usturoi inhibă dezvoltarea bacteriei H. pylori, conform unor studii clinice efectuate pe
animale de laborator, dar și pe om. Însă usturoiul poate interfera cu medicamentele implicate în
coagulare, precum warfarina.
Afinele sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a lupta împotriva infecțiilor tractului urinar. Afinele
și extractele din afine ajută, de asemenea, la lupta împotriva bacteriei H. pylori, însă o cantitate prea
mare de afine poate cauza disconfort gastric, de aceea cura cu afine se începe cu cantități mici și se
crește treptat. În plus, multe sucuri de afine comercializate sunt îndulcite cu zahăr și/sau sirop de
porumb bogat în fructoză, care poate provoca, de asemenea, disconfort la nivelul stomacului.
O dietă bogată în fructe, legume (în special cele cu polifenoli) și cereale integrale poate ajuta
organismul la vindecarea ulcerului. Alimente care conțin polifenoli includ: rozmarinul uscat, oregano
mexican, ciocolata neagră, coacăzele, măslinele negre.
Unele fructe și legume pot agrava ulcerul, de aceea trebuie evitate: ardeiul iute, ceapa, legumele
verzi, leguminoasele uscate, fructele acide. Nu se consumă fructele și legumele crude, prăjite sau
condimentate, se preferă consumul după fierbere sau coacere.

Concluzii
Ulcerul gastric poate fi extrem de dureros, din cauza cantității de acid prezente în stomac, care
produce ulcerații. Cea mai frecventă cauză este bacteria H. pylori. Ulcerele pot fi, de asemenea,
cauzate de consumul antiinflamatoarelor nesteroidiene.
Medicii nutriționiști recomandă, pentru a evita apariția ulcerelor sau gastritelor, mese la ore fixe,
luate într-o atmosferă calmă, liniștită; de asemenea, sunt absolut necesare cel puțin trei mese pe zi
(sunt de preferat cinci-șase mese, dar mai reduse cantitativ). Alte recomandări sunt acelea de a
mesteca bine hrana, de a nu consuma alimentele prea reci sau prea fierbinți.