Sunteți pe pagina 1din 3

Copşa mică

a) Aşezarea zonei. Orasul Copşa Mică (circa 5200 de locuitori) este situat la aproximativ 14 km
Vest-Sud-Vest de municipiul Mediaş şi la aproximativ 42 km Nord-Nord-Est de municipiul
Sibiu, capitala judeţului cu acelasi nume. Are o suprafata de 2590 ha din care 278ha în
intravilanul localităţii. Aceasta se învecinează la Nord cu comuna şi staţiunea Bazna, la Nord-Est
cu comuna Târnava şi municipiul Mediaş, la Est cu comuna Valea Viilor, la Sud cu comuna
Axente Sever, iar la Vest cu comuna Micăsasa.
Zona Copşa Mică ocupă cursul mijlociu al râului Târnava Mare, la confluenţa acestuia cu
afluentul lui Visa, fiind o zonă situată la o importantă răscruce de căi de comunicaţie, aici
intersectându-se drumurile naţionale DN 14 si DN 14 B. De asemenea intersecţia magistralei
feroviare numarul 3, Bucuresti - Brasov - Sighisoara - Medias - Copsa Mica - Teius - Cluj
Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului, cu calea ferată care ajunge la Sibiu face din Copşa Mică
un nod feroviar de importantă medie. Această intersecţie de căi de comunicaţie este importantă pe
aici făcându-se legatura între Sudul si Nordul Transilvaniei, Vestul si Estul ei.

b) Relieful Relieful predominant este cel de culoar de vale, sculptat în valea râului Târnava
Mare, culoar care este încadrat de dealuri larg boltite, în unele locuri cu aspect teşit, terminate
înspre vârfuri cu păduri de foioase, pe partea Sudică a văii, sau lipsite de vegetatie în partea
Nordică din dreptul orasului Copşa Mică. Valea Târnavei Mari este adâncită în marnele,
nisipurile si tufurile specifice întregului Podiş al Târnavelor. Înăltimea medie absolută variază în
jurul valorii de 300m, cu adâncimi ale fragmentării de peste 200m în unele locuri, aceste conditii
ca şi precipitaţiile relativ bogate au condiţionat prezenţa unei medii a fragmentării reliefului de
0,60 km/km2. Ca urmare a eroziunii exercitate de micile pâraie şi torenţi din zonă, întreaga
regiune prezintă un aspect vălurit, compartimentat, în unele locuri cu aspect de "pământuri rele",
la care se adaugă o puternică degradare a terenurilor manifestată prin alunecari, datorate în
special poluării care a condus la distrugerea vegetaţiei de pe versanţi.

c) Clima. Climatul este temperat-moderat, cu valoarea temperaturii medii anuale de circa 8,5' C,
cu perioade lungi de calm atmosferic, ceea ce favorizează poluarea atmosferică. Media termică a
lunii cele mai calde "Iulie" înregistrează valori de 19, 2' C, iar a lunii cele mai reci "Ianuarie"
ajunge la valori de -3,1' C. Maximele absolute au depaşit 37' C iar minimele absolute au coborât
sub -30' C, numărul mediu anual al zilelor de îngheţ fiind de circa 117. Numărul mediu anual de
zile cu cer acoperit este în jur de 140, cantitatea medie anuală de precipitaţii variind în jurul
valorii de 625 mm/mp, durata medie a intervalului posibil cu ninsoare fiind de 115 - 120 zile.
Primele ninsori pot sa cadă în luna Noiembrie iar ultimile la începutul lunii Aprilie, stratul de
zapadă persistând în medie 55 - 60 de zile anual. Cantităţile medii lunare cele mai mari de
precipitaţii cad în luna Iunie şi totalizează circa 120 mm iar cele mai mici în luna Februarie şi
coboară până la circa 30 mm. Umiditatea aerului este în permanenţă crescută datorita condiţiilor
locale de relief, fapt care face ca frecvenţa zilelor cu ceaţă să fie mare, agravându-se poluarea
prin concentrarea impuritaţilor. Vântul predominant bate dinspre Nord-Est însă adeseori el este
înlocuit cu o mişcare a aerului canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

d) Apele. Reţeaua hidrografică este reprezentată de cursul puternic meandrat al râului Târnava
Mare, cu un debit mediu multianual de aproximativ 14 mc/s şi de afluentul său stâng Visa, cu un
debit mediu de circa de 2 mc/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie al Târnavei
Mari variază între 9kg/s si 12kg/s, aportul râului Visa fiind de circa 1,5 - 2,0 kg/s. Panta medie a
Târnavei Mari este redusă în această zona, circa 0,05% fapt care a dus la o lăţime relativ mare a
văii în care este situat oraşul Copşa Mică. Scurgerea medie multianuală are o amplitudine
cuprinsă între 2,30 - 2,50 l/sec/kmp, cea minimă coboară sub 1 l/sec/kmp, iar cea maximă, care
poate provoca inundaţii, poate depaşii 30 l/sec/kmp. Lunca Târnavei Mari are un apreciabil
potenţial al apelor subterane care din nefericire în zonă nu poate fi valorificat integral datorită
poluarii sale de către uzina care prelucrează metale neferoase şi de către fosta uzină de prelucrare
a negrului de fum.

e) Solurile. Solurile, care reflectă particularităţile condiţiilor de formare, sunt repezentate mai
ales de podzoluri, soluri brune-podzolite, brune tipice si argilice, podzolice argilo-iluviale
pseudogleizate, soluri aluviale, iar pe versantul nordic al văii Târnavei Mari, în dreptul localităţii
se întâlnesc regosoluri (soluri erodate).

f) Vegetaţia si fauna. În zonă vegetaţia specifică este cea a etajului de deal şi podiş, acoperit cu
păduri de foioase care au în componenţă: stejar, gorun, carpen, arţar, dar şi o vegetaţie de luncă
cu sălcii, plopi, arini sau plante ierboase. Fauna este rară şi este reprezentată mai ales de insecte,
rozătoare şi păsări.