Şcoala de Arte Frumoase „Filaret Barbu” LUGOJ Inst.

Ioan & Florica Franţ

PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: a IV-a
DISCIPLINA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Istorie
SUBIECTUL LECŢIEI: Ştefan cel Mare, ctitor de mănăstiri
TIPUL LECŢIEI: predare-învăţare
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: Să identifice poziţia domnitorului Ştefan cel Mare în cadrul schemei genealogice a Muşatinilor şi cetăţile de apărare, folosind harta istorică;
O2: Să distingă politica internă şi externă a domnitorului pe baza relatării întâmplărilor şi faptelor istorice;
O3: Să stabilească calităţile fizice şi sufleteşti ale marelui domnitor pe baza citatelor istorice;
O4: Să recunoască meritul domnitorului român în păstrarea şi apărarea credinţei creştine europene, pe baza unor documente şi pe baza
hotărârii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de a-l numi Ştefan cel Mare şi Sfânt;
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Manea Mihai, Fierăscu Aurelia – Istorie – manual pentru clasa a IV-a, Editura CD Press, Bucureşti, 2006., fişele
de muncă independentă, planşă, prezentare Power Point Domnia lui Ştefan cel Mare, portretul domnitorului, harta Moldovei din timpul lui
Ştefan cel Mare
METODE ŞI PROCEDEE: Conversaţia, observarea dirijată, exerciţiul, explicaţia, problematizarea, munca independentă, învăţarea prin descoperire,
povestirea
FORME DE ORGANIZARE: colectiv-dirijat cu sarcini frontale, individual-independent cu sarcini frontale, pe grupe independent cu sarcini diferenţiate
BIBLIOGRAFIE:
- M. E. C. , Curriculum Naţional, Programa şcolară pentru Istorie, clasa a-IV-a, Bucureşti, 2005.
- Beşliu, Daniela&colab. – Istorie – Sugestii didactice pentru clasa a IV-a, Ed. Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006.
- Gheorghe Alexandru, Vasile Voinescu, Ion R. Popa, Maria Napruiu – Metodica predării istoriei în învăţământul preuniversitar, Ed.
Gheorghe Alexandru, Craiova, 1999.
- www.didactic.ro
- www.stefancelmare.ro
Şcoala de Arte Frumoase „Filaret Barbu” LUGOJ Inst. Ioan & Florica Franţ
TIMP ETAPELE CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL LECŢIEI STRATEGIA DIDACTICĂ
ESTIMA- DESFĂŞURĂRII TEHNICI DE FORME DE MIJLOACE DE
TIV LECŢIEI INSTRUIRE ORGANIZARE ÎNVĂŢĂMÂNT
2 minute 1. Organizarea Elevii îşi pregătesc cele necesare pentru lecţie (manuale, caiete, Conversaţia Colectiv dirijat Manuale, culegeri,
clasei pentru lecţie stilouri, creioane colorate etc.), mapa cu filele de portofoliu rechizite
despre Ştefan cel Mare.

3 minute 2. Captarea atenţiei  Se prezintă portretul domnitorului, după care se intuieşte şi Observarea dirijată Colectiv dirijat Portretul lui Ştefan
se comentează, câteva citate. cel Mare
 Ştefan cel Mare a fost, după cum mărturisea gânditorul
creştin Petre Ţuţea, cea mai mare personalitate
Problematizarea Colectiv dirijat Texte istorice
politică şi militară pe care au dat-o românii în
istoria lor. Carol I spunea: Nu veţi mai da unu’ ca
asta chiar daca mai trăiţi încă un milion de ani.
Papa Sixt al IV-lea, care l-a numit Atletul lui Hristos, i-a
scris: Faptele tale, săvârşite până acum cu
înţelepciune şi vitejie contra turcilor necredincioşi,
duşmanii noştri, au adus atâta celebritate numelui
tău încât eşti pe buzele tuturor şi eşti lăudat de către
toţi.
 Comentaţi citatele respective!
2 minute 3. Anunţarea temei  Astăzi la istorie, vom discuta despre domnia lui Ştefan cel Explicaţia Colectiv dirijat
şi a obiectivelor Mare şi Sfânt şi veţi învăţa de ce a fost numit cel mare şi mai Conversaţia
apoi, în zilele noastre, cel sfânt. Se notează pe tablă şi pe caiete
titlul lecţiei
5 minute 4. Reactualizarea  Care a fost domnitorul care a ţinut piept turcilor în Ţara Conversaţia Pe grupe dirijat cu
cunoştinţelor Românească? De ce era poreclit Ţepeş? Cum era considerat de Exerciţiul sarcini diferenţiate
către popor? Cu cine era crud şi neiertător?
 Vlad Ţepeş a fost văr cu Ştefan cel Mare, l-a învăţat
meşteşugul armelor şi l-a sprijinit să ia tronul de la unchiul său, Explicaţia Colectiv dirijat
Petru Aron, ucigaşul tatălui său.
5 minute 5. Prezentarea  Se prezintă materialul în Power Point: Ştefan cel Mare. Li Observaţia Individual Materialul Power
noului conţinut se cere elevilor să urmărească portretele sale, îmbrăcămintea, independentă independent Point Ştefan cel
spada, privirea, ţinuta, să reţină cele mai importante biserici, În perechi Mare (înv. Stanciu D.
mănăstiri, cetăţi prezentate. independent – Galati)
15 minute 6. Dirijarea învăţării  Se poartă o scurtă discuţie despre materialul prezentat Conversaţia Colectiv dirijat cu
şi obţinerea  Se distribuie fişele cu arborele genealogic şi li se cere sarcini frontale Arborele genealogic
elevilor să urmărească poziţia lui Ştefan cel Mare, apoi se Exerciţiul
performanţelor Învăţarea prin
notează pe caiete ideea: A fost fiul lui Bogdan al II-lea
Şcoala de Arte Frumoase „Filaret Barbu” LUGOJ Inst. Ioan & Florica Franţ
ucis la Reuseni, de fratele său, Petru Aron. descoperire
 Se relatează apoi parcursul celor 7 ani de pribegie, la curtea
lui Iancu de Hunedoara, la muntele Athos şi în Ţara Expunerea Pe grupe dirijat cu
Românească şi se formulează concluzia: Ştefan cel Mare Exerciţiul sarcini frontale
Munca independentă
este sprijinit, în 1457 de Vlad Ţepeş, pentru a
ajunge domnitor în Moldova.
 Priviţi harta Moldovei din timpul lui Ştefan cel Mare din Colectiv dirijat cu Harta Moldovei din
Observarea dirijată
manual! Urmăriţi să vedeţi unde se aflau cetăţile cele mai sarcini frontale timpul lui Ştefan cel
Exerciţiul
puternice! Cetăţile cele mai puternice se aflau pe Explicaţia Mare
Nistru: Soroca, Orhei, Tighina şi Cetatea Albă, în Munca cu manualul
partea de nord Hotinul şi în partea de sud Chilia,
pentru a opri înaintarea turcilor şi tătarilor.
 Se expune politica internă şi externă a lui Ştefan cel Mare,
ţinând seama de numeroasele războaie (36), numărul victoriilor
(34), poziţia cetăţilor şi tipul lor (la hotarele dinspre care era Explicaţia
Problematizarea Colectiv dirijat cu Texte de literatură
atacat N, S, dar mai ales E), grija pentru răsplătirea celor ce sarcini frontale
luptau, pentru văduve şi copiii celor căzuţi în lupte şi se Povestirea
formulează concluzia: Ştefan cel Mare a fost un
domnitor gospodar, bun organizator al luptelor,
priceput în războaie, dorind libertatea poporului
său.
 Din literatură şi din surse istorice aflăm că după fiecare Colectiv dirijat cu Ilustraţii, diapozitive,
bătălie Ştefan ridica un lăcaş de cult în amintirea celor căzuţi pe sarcini frontale citate literare
câmpul de bătălie, recompensa pe cei mai viteji dintre luptătorii Explicaţia
săi cu moşii la hotarele ţării spre a sări în apărarea lor, pe Problematizarea
văduve cu pământ, şi sprijin la nevoie. Astfel au fost ridicate 44
de mănăstiri şi biserici. A ţinut o strânsă legătură cu mulţi regi
europeni şi cu papa Sixt al IV-lea care l-a numit Atletul lui
Hristos şi se formulează concluzia: Ştefan a ridicat 44 de
biserici şi mănăstiri, cărora le-a donat moşii şi
înzestrat cu odoare de preţ.
 A domnit 47 de ani (1457 – 1504) şi a fost
înmormântat la Mănăstirea Putna la 2 iulie 1504, zi
când a fost canonizat de biserica ortodoxă.
5 minute 6. Asigurarea feed-  Cine a fost Ştefan cel Mare? Ce politică externă a dus? De Conversaţia Colectiv dirijat cu
backului ce a fost numit cel mare? Dar cel sfânt? Cum a fost caracterizat Problematizarea sarcini frontale
de papa Sixt al IV-lea? De ce?
10 minute 7. Evaluarea  Se distribuie fişele de muncă independentă Exerciţiul Individual Fişa de muncă
 Se citeşte sarcina de lucru Conversaţia independent cu independentă – vezi
Şcoala de Arte Frumoase „Filaret Barbu” LUGOJ Inst. Ioan & Florica Franţ
 Când toate problemele au fost clarificate li se dă timp de sarcini frontale anexa
lucru în care lucrează independent, fără a mai pune întrebări
3 minute 8. Asigurarea  Se fac aprecieri asupra participării elevilor la activitate, Explicaţia Colectiv dirijat Situri unde se pot
transferului şi a calitatea răspunsurilor Conversaţia informa despre Ştefan
 Se menţionează faptul că domnitorul moldovean a avut cel Mare
retenţiei
legături atât în estul, centrul şi vestul Europei cu scopul de a-şi
apăra ţara în faţa năvălirilor tătare şi turceşti.
 Se recomandă studierea cu atenţie a textelor din manual, a
ilustraţiilor, a hărţii şi pentru aprofundarea cunoştinţelor
dobândite li se recomandă facultativ întocmirea unor file de
portofoliu, individual sau pe grupe despre Ştefan cel Mare şi
Sfânt

Notă: Se apreciază cu calificativul FB dacă au descoperit cel puţin 8 calităţi

B dacă au descoperit cel puţin 6 calităţi
S dacă au descoperit cel puţin 4 calităţi
Şcoala de Arte Frumoase „Filaret Barbu” LUGOJ Inst. Ioan & Florica Franţ
Şcoala de Arte Frumoase Filaret Barbu Lugoj Inst. Florica Franţ
Numele şi prenumele _____________________ Data: ___________

Fişă de evaluare formativă

Tema lecţiei: Ştefan cel Mare, ctitor de mănăstiri
Citiţi cu atenţie textele următoare şi deduceţi calităţile fizice şi sufleteşti ale
domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt

"Într-însul găsire poporul românesc cea mai curată şi mai deplină icoană a sufletului său:
cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime, straşnic în mânie şi senin în iertare,
răspicat şi cu măsură în grai, gospodar şi iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele
sale... "
N. Iorga

„O, bărbat demn de admirat, întru nimic inferior ducilor eroici, pe care atâta îi admirăm,
care cel dintâi dintre principii lumii a repurtat în zilele noastre o victorie atât de strălucită în contra
turcilor. După părerea mea el este cel mai vrednic să i se încredinţeze conducerea şi stăpânirea lumii,
şi mai ales funcţiunea de comandant şi conducător contra turcilor cu sfatul comun, înţelegerea şi
hotărârea creştinilor.”
Cronicarul polon Jan Duglosz

„O! Bărbat glorios şi victorios!… O! Om fericit, căruia soarta i-a hărăzit cu multă dărnicie
toate darurile!… Tu eşti drept, prevăzător, isteţ, biruitor contra tuturor duşmanilor. Nu în zadar eşti
socotit printre eroii secolului nostru…”
Medicul lui Sigismund al Poloniei scrie despre Voievodul Moldovei, după luptele din Codrii Cosminului

„… este un om foarte înţelept, vrednic de multă laudă, iubit mult de supuşii săi, pentru că
este îndurător şi drept, veşnic treaz şi darnic”
Mathaeus Murianus, medic, ce a vegheat asupra sănătăţii Voievodului Ştefan între 1502-1503

„Fost-au acest Ştefan-Vodă om nu mare de stat, mânios şi degrabă a vărsa sânge

nevinovat; de multe ori la ospeţe omorâia fără giudeţ. Amintrelea era om întreg la fire, neleneşu, şi
lucrul său îl ştiia a-l acoperi, şi unde nu gândeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter; unde
era nevoie însuşi se vărâia, ca văzându-l ai săi, să nu îndărăpteze, şi pentru aceia raru război de nu
biruia. Şi unde-l biruiau alţii, nu pierdea nădejdea, că ştiindu-se căzut gios, să rădica deasupra
biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui, şi feciorul său, Bogdan-Vodă, urma lui luase, de lucruri
vitejeşti, cum se tâmplă: den pom bun, roadă bună iase”.
Ion Neculce
„Ştefan Vodă este sfânt pentru faptele sale cele mari, pentru smerenia, dreptatea şi
credinţa sa... A fost un părinte îndurător dorind fericirea tuturor, însufleţit de credinţa în Dumnezeu
întru toate căile sale, vrednic de dragostea şi cinstea tuturor. Deci pentru aceasta l-a numit sfânt.”
Episcopul Atanasie al Râmnicului
Calităţi fizice Calităţi sufleteşti
Şcoala de Arte Frumoase „Filaret Barbu” LUGOJ Inst. Ioan & Florica Franţ
Anexa 2
Pentru comentarii cu elevii şi stârnirea interesului pentru informaţie

A fost sau nu Ştefan cel Mare călugărit înainte de moarte?

Marele domnitor a fost îngropat modest, fără sicriu, cu trupul aşezat pe 13 bare de fier şi cu
capul pe un căpătâi de cărămizi, ritual ce ţine mai degrabă de cel al cinului călugăresc, decât de cel al
credincioşilor de rând, oricât de smeriţi ar fi aceştia.
Prima deschidere a mormântului lui Ştefan cel Mare a fost făcută în februarie 1758, de către
Mitropolitul Iacov al Sucevei, în faţa preoţilor şi monahilor.
Dintr-un document reiese că, la cea de a doua deshumare, în 1886, osemintele domnitorului
nu au fost atinse, dar, din aşezarea lor „se putea stabili însă, cu toată siguranţa, că mormântul fusese
înainte încă odată deschis, cu care prilej, rămăşiţele domnitorului au fost schimbate într-o altă poziţie
decât fusese aşezate la început”.
În legătură cu modul în care a fost înmormântat Domnitorul Moldovei, Silviu Dragomir este
convins că cele 13 bare de fier reprezintă pe cei 12 apostoli, împreună cu Maica Domnului, şi nu are
îndoieli că acesta a fost călugărit înainte de moarte.
Faptele sale ulterioare pot să ateste o legătură specială cu Athosul, unde a construit biserici, pe
care le-a dăruit cu icoane, cărţi rare cu ferecături în aur şi podoabe de metal preţios. Într-o vreme în care
Grecia era înrobită de turci, neputând să sprijine Athosul, Voievodul Ştefan era un fel de „protector
politic şi financiar al Sfântului Munte”, consideră Vasile Andru.