CAPITOLUL 6.

SISTEME ENERGETICE CU MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ

Energia electrică se poate obţine prin antrenarea generatorului electric de către un

motor cu ardere internă. În acelaşi timp prin utilizarea căldurii disipate de motor se poate
produce şi energie termică (căldură), obţinându-se un sisteme de cogenerare de energie.
Sunt utilizate pentru producerea energiei electrice şi termice atât motoare cu aprindere
prin scânteie cât şi motoare cu aprindere prin comprimare (Diesel), la puteri de max. 20 MW.

Avantaje
- au randament comparabil cu al ITA şi mai mare ca ITG
- reprezintă o tehnologie bine pusă la punct d.p.v. tehnic, sigură, robustă, bine
cunoscută
- consum redus de apă de răcire (au circuit închis de răcire)
- costurile de capital (investiţie şi construcţie) sunt rezonabile
- grad ridicat de automatizare, personal de exploatare redus şi mediu calificat
- timp de pornire redus, 15 sec.
- mentenanţă uşoară, cu o infrastructură de service dezvoltată
- pot utiliza o gamă variată de combustibili: gaze naturale, biogaz, combustibili
obţinuţi prin gazeificarea biomasei, combustibili lichizi uşori şi chiar păcură; în
prezent sunt disponibile şi motoare care funcţionează atât cu gaze cât şi cu
combustibili lichizi.
- exploatare flexibilă, posibilă şi in sistem insularizat

Dezavantaje
- necesită combustibili superiori (lichizi sau gazoşi)
- necesită răcire
- putere limitată
- durată de viaţă mai mică
- costuri de exploatare mai mari
- nivel ridicat al frecvenţelor joase de vibraţii în exploatare, necesită fundaţii grele

În fig. 6.1. sunt prezentate performanţele diferitelor sisteme energetice

Fig. 6.1. Performanţele sistemelor necogenerative

1
 Cogenerarea de energie cu motoare cu ardere interna
Recuperarea căldurii disipate de motor îmbunătăţeşte eficienţa totală a acestuia. În
lipsa cogenerării randamentul producerii de energie electrică este de (36-46)%, iar prin
cogenerare creşte la (80-90)%.
Recuperarea căldurii în cazul motoarelor termice nu reduce din puterea produsă de
motor la cuplă (puterea electrică), similar turbinelor cu gaze.
Prin cogenerare de energie se reduc consumul de energie primară şi poluarea mediului,
inclusiv poluarea termică prin căldura gazelor de ardere evacuate.
Cogenerarea cu motoare cu ardere interna este eficientă pentru sistemele de încălzire
cu temperaturi relativ scăzute. Energia termică este produsă sub formă de apă caldă, apă
fierbinte cu temperaturi de (85-90) 0C sau abur saturat la presiune scăzută (p < 12 bar), la
temperaturi de (100-160).
Cogenerarea cu motoare cu ardere interna este adecvata funcţionării în atât regim de
bază cât şi ciclic sau discontinuu. Motoarele termice au o comportare buna la sarcini parţiale,
căldura recuperata fiind practic constanta (în valoare raportată la sarcina nominală) în
domeniul (0,5 ÷ 1) Pn.
Raportul Pt/Pe este redus (0,5 ÷ 3), iar cu ardere suplimentară se poate atinge 5:1.
Avantaje specifice cogenerării cu m.a.i.
- Căldura şi energia electrică pot fi generate în apropierea consumatorului, eliminând
astfel pierderile în reţelele de transport, aşa cum se întâmplă în cadrul marilor sisteme de
încălzire centralizată.
- Eficienţa totală a unei cogenerări se ridică la peste 85%, cu circa 10% mai mare
decât la centrala convenţională din sistemul de încălzire centralizat, având în vedere
consumatorul final.
- Realizarea modulară a centralelor de cogenerare utilizând mai multe unităţi motor -
generator conduce la o mai bună adaptare la cererea de putere şi o întreţinere mai uşoară.
- Pe piaţă există mulţi producători, deci o ofertă bogată;
Echipamente componente
Căldura se recuperează din (fig. 6.2):
- gazele de ardere (cantitativ cea mai mare)
- din sistemul de răcire a motorului
- din sistemul de răcire a uleiului
- din sistemul de răcire a aerului de supra-
alimentare.
Căldura recuperată nu poate fi
utilizată direct datorită problemelor ridicate
de presiune, efectul corosiv şi şocurile
termice. Pentru utilizare este necesar un
schimbător de căldură. Pentru a mări
eficienţa recuperării schimbătorul de căldură
poate fi cu condensarea vaporilor din gazele
de ardere, îndeosebi dacă se utilizează gaz Fig. 6.2. Schema termică a instalaţiei de cogenerarea
natural drept combustibil. cu motoare termice
Echipamentele componente sunt:
- motorul
- generatorul electric
- sistemul de recuperare a căldurii
- sistemul de evacuare a gazelor de ardere
- rezervor de combustibil şi instalaţia de alimentare
- sistemul de reglare

2
 - incinta izolată fonic
Motoarele cu combustie interna pot utiliza o gamă variată de combustibili: gaze
naturale, biogaz, combustibili obţinuţi prin gazeificarea biomasei, combustibili lichizi uşori şi
chiar păcură. În prezent sunt disponibile şi motoare care funcţionează atât cu gaze cât şi cu
combustibili lichizi.
Pentru aducerea emisiilor sub limitele impuse, la motoarele Diesel se impune
instalarea unui echipament de tip SNCR (Selective non-catalytic reduction pentru NOx)
înainte de evacuarea gazelor de ardere la cos.
Tipul motoarelor utilizate
Sunt utilizate motoare în patru timpi, atât m.a.s. cât şi m.a.c., provenite şi adaptate din
motoare pentru autovehicule (la puteri mici) sau motoare industriale (la puteri mari).
Motoarele pentru transport au o durată de viaţă mai mică faţă de cele industriale.
Motoarele cu combustibil gazos, derivate din motoare Diesel, sunt prevăzute cu
instalaţii de aprindere prin scânteie.
Turaţia motoarelor este redusă şi constantă, corespunzătoare turaţiilor de sincronism
pentru energia electrică; obişnuit 1500 rot/min. Adoptarea unor turaţii ridicate duce la
scăderea costurilor de capital dar pe termen lung presupune creşterea uzurii, deci reparaţii
dese.
Motoarele sunt în general supraalimentate şi cu răcirea sistemului de supraalimentare;
prin supraalimentare puterea creşte cu până la 40%, dar cresc solicitările în motor şi pericolul
detonaţiei. La aceste motoare se poate recupera şi căldura din sistemul de răcire al instalaţiei
de supraalimentare.
Randamentul electric este de cca (27 – 35)% la m.a.s. şi de (35 – 45)% la m.a.c., iar
cel global în cogenerare de (85-92)%.
Pentru motoare parametrii standard ai mediului ambiant sunt 25 0C şi 1 bar. Creşterea
altitudinii peste 300 m duce la scăderea randamentului cu cca 4% la fiecare 300 m, iar
creşterea temperaturii peste 25 0C duce la scăderea randamentului cu 1% pentru fiecare 5,60C.
Motoarele folosesc amestecuri sărace sau stoiechiometrice care favorizează
postarderea prin prezenţa oxigenului în gazele de ardere, măresc debitul de gaze de ardere dar
micşorează temperatura gazelor arse şi implicit căldura recuperabilă.

Tabelul 6.1. Tipuri de motoare utilizate

MAS Diesel
Turatia Ardere stoiech Amestec sărac Comb. mixt gaz-lichid
[rpm] [MW] [MW] [MW] [MW]
Ridicată 1000-3600 0,01 – 0,5 0,15 – 3 1 – 3,5 0,01 – 3,5
Medie 275-1000 - 1-6 1 – 25 0,5 – 35
Coborâtă 58- 275 - 2 - 65 2 - 65

Tabelul 6.2. Performanţele MAI utilizate în cogenerare de energie

Pe [kWe] 1 5,5 5,3 10 40 55 60
Pt [kWt] 3 12,5 10,5 87,9 129
ηe 21,3 27 30 30 26,4
ηcog 85 88 89 78 83,1
Cost inst $/kW 2370 1020-2200

Cogenerarea cu m.a.s.
Este recomandată pentru puteri mici, P <30 kW.
Căldura recuperabilă este mare şi permite producerea de abur saturat de joasă presiune.
Combustibilii utilizaţi sunt diversificaţi: benzină, gaz natural, propan, gaz de gazogen.
Costul şi gabaritul sunt reduse; timpul de pornire este redus.

3
 Cogenerarea cu m.a.c.
Este recomandată pentru puteri medii.
Permite obţinerea de apă fierbinte la cca. (85-90) 0C.
Turaţia de funcţionare este redusă: (500-1500) rpm.
De regulă parametrii de funcţionare sunt mai mici decât ai motoarelor din care provin,
corespunzător unei sarcini reduse la (60-80)% din sarcina acestora.
Comportarea la sarcini parţiale
Motoarele termice au o comportare buna la sarcini parţiale, energia electrică produsă
şi căldura recuperata fiind practic constante în domeniul (0,70 – 1)·Pn. În afara acestui
domeniu puterea scade, creşte consumul specific de combustibil dar creşte căldura
recuperabilă.
Emisiile poluante
Emisiile poluante constau în oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO),
hidrocarburi nearse, CO2, şi dioxid de sulf (la combustibilii care conţin sulf). Pentru aducerea
emisiilor sub limitele impuse, se impune instalarea înainte de evacuarea gazelor de ardere la
cos a unor echipamente de reducere precum catalizatorii, care vor mări costul instalaţiei.
Tabelul 6.3. Criterii de selecţie a instalaţiei de cogenerare
Temperatura
Tip Raport Pt/Pe Combustibili
disponibilă
Turbină cu abur 120 - 400 2:1 până la 30:1 Oricare
Turbină cu gaze 120 - 500 1,2:1 până la 4:1 Lichid, Gazos
Motor alternativ 80 - 120 0,8:1 până la 3:1 Lichid, Gazos
Tabelul 6.4. Performanţele sistemelor energetice cogenerative
Pt / Pe ηe ηcog
Sistemul cogenerativ
kWt / kWe % %
1 TA cu contrapresiune 4 ÷ 14 32 ÷ 40 84 ÷ 92
2 TA cu prize reglabile 2 ÷ 10 36 ÷ 44 60 ÷ 80
3 ITG 1,3 ÷ 2 28 ÷ 36 70 ÷ 85
4 Ciclu mixt gaze-abur 1 ÷ 1,7 44 ÷ 57 70 ÷ 85
5 MAI 1,1 ÷ 2,5 33 ÷ 46 75 ÷ 85
Tabelul 6.5. Raprtul Pt / Pe pentru diferite ramuri industriale
Pt / Pe
Domeniul industrial
Minim Maxim Mediu
1 Farmaceutică 1,5 2,5 2,0
2 Îngrăşăminte 0,8 3,0 2,0
3 Alimentară 0,8 2,5 1,2
4 Celuloză şi hârtie 1,5 2,5 1,9
5 Bere 1,1 4,5 3,1
Exemple de centrale termice cogenerative echipate cu motoare termice pe gaz:
CATERPILLAR, DUETZ, FORD, MAN, SKODA-VOLSWAGEN;
-Micro S8 AP 8 kWel şi 18 kWth.
-Premi F25 AP, 25 kWel şi 47 kWth.
-Cento Z48 SP, 48 kWel şi 88 kWth.
-Cento T88 SP, 81 kWel şi 132 kWth.
-Cento T100 SP, 100 kWel şi 153 kWth.
-Cento T150 SP, 150 kWel şi 226 kWth.
-Quanto C400 SP, 412 kWel şi 561 kWth.
-Quanto C500 SP, 514 kWel si 645 kWth.
-Quanto C770 SP, 785 kWel si 1010 kWth.
-Quanto C1000 SP, 1050 kWel si 1387 kWth.
-Quanto C1600 SP, 1618 kWel si 1716 kWth.
-Quanto C2000 SP, 2016 kWel si 2306 kWth.