1

Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017

 Etapele realizarii unui produs
2

CAD

CAE

Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017

 Etapele realizarii unui produs
3

Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017

 CAE - Metoda elementelor finite (MEF)
4
 Metoda elementelor finite (MEF) este o metodǎ generalǎ de rezolvare
aproximativǎ a ecuaţiilor diferenţiale cu derivate parţiale care descriu fenomene
fizice.
 MEF a devinit unul dintre cele mai “puternice” instrumente in rezolvarea
problemelor ingineresti.
 Principial MEF constǎ în
 descompunerea domeniului de analiză în porţiuni de formă geometrică simplă,
 analiza acestora şi
 recompunerea domeniului respectând anumite cerinţe matematice.

 "Although the finite element method can make a good engineer better, it can
make a poor engineer more dangerous..... One can now make mistakes with more
confidence than ever before.“
“In timp ce metoda elementului finit poate face ca un inginer bun sa devina mai
bun, ea poate face ca un inginer slab sa devina mai periculos … Se pot face greşeli
cu mai multă încredere decât până acum. ”
R. Cook

Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017

 Domeniu de aplicare
5

 Din punct de vedere al domeniilor de aplicaţie metoda poate

fi extinsǎ în orice domeniu de activitate care descrie un
fenomen cu ajutorul unor ecuaţii diferenţiale.

 Panǎ în prezent metoda s-a dezvoltat în mod deosebit în

domenii ca:
 analiza structuralǎ;
 analiza termicǎ;
 analiza fluidelor;
 analiza electricǎ;
 analiza magneticǎ,

Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017

 Precursori FEA
6
 Arhimede (circa 250 B.C.)
determina numarul p prin
“modelarea” unui cerc
printr-un poligon regulat
inscris.
Curs 4 CAD/CAE
 Euler a impartit intervalul
de definitie a unei functii
uni-dimensionale in
intervale finite pe care
variatia este presupusa
liniara, definite prin valorile
la capete
 1942 - Richard Courant
(NYU) studiază torsiunea-
problema Saint Venant, prin
discretizare cu triunghiuri
1/18/2017
 Analogia

 Hrennikoff imparte spatiul continuu in puncte legate prin intermediul

unor zabrele. Caracteristicile geometrice sunt calculate impunand
conditia ca deplasarile nodurilor grinzii cu zabrele sa fie identice cele ale
cu corpului continuu (nodurile de colt).
 Au fost studiate elemente spatiale de tip: cub si de suprafata: triunghi
echilateral, dreptunghi si patrat.

1/18/2017 Curs 4 CAD/CAE

7
 Cunoştinţe necesare - Programator

 Un utilizator – student –este pus în situaţia rezolvǎrii unei

anumite probleme şi nu în a implementa un program cu elemente
finite pentru rezolvarea ei, de aceea utilizatorul trebuie sǎ afle
dacǎ problema se preteazǎ rezolvǎrii cu MEF şi sǎ foloseascǎ un
program adecvat problemei respective.
 MEF are un caracter pluridisciplinar.
 Implementarea unor programe cu elemente finite pentru anumite tipuri
de probleme sau chiar a unui program general de calcul în domeniul
ingineriei, cu precǎdere pentru calcule ale structurilor de rezistenţǎ,
impune stǎpanirea diciplinelor

1/18/2017 Curs 4 CAD/CAE

8
 Modelarea folosind MEF
9

 Indiferent de metoda abordată, analiza unei structuri reale prezintă câteva

etape esenţiale:

 structura reală se identifică, prin folosirea unor ipoteze simplificatoare, cu

un model fizic primar, numit “model conceptual”;
 modelul primar serveşte la formularea unui “model matematic”, adică la un
set de ecuaţii care urmează a fi rezolvate;
 rezultatele obţinute sunt interpretate şi dacă există motive întemeiate
acestea pot fi validate.

 Astfel seria celor două modele conceptual şi matematic pot fi folosite şi

pentru alte probleme similare.

Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017

 CUNOSTINTE NECESARE UNUI UTILIZATOR M.E.F.
10
Un utilizator este pus in situatia rezolvarii unei anumite probleme.
Programul de calcul aplicat metodei nu REZOLVA problema ci doar un
MODEL al acesteia, pe care in general il concepe utilizatorul.
Rezultatele pot fi confirmate sau nu, functie de modul in care a fost
ales modelul de calcul.
Modelarea este o activitate de simplificare a structurii prin
incadrarea diverselor portiuni ale structurii in categoria: barelor,
placilor, corpurilor masive, prin considerarea incarcarilor si a
rezemarilor.
Modelarea corecta este o problema de experienta, inspiratie si nu
mai putin de cunoasterea bazelor teoretice ale metodei.
Odata stabilit modelul de calcul, se impune pregatirea datelor de
intrare pentru rezolvarea problemei. Fiecare program de elemente
finite prezinta particularitati care trebuie invatate, dar exista o baza
a metodei, care odata stapanita, permite abordarea oricarui
program de elemente finite.
Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017
 Discretizarea
11

O structura (un domeniu) poate fi impartita in diverse moduri, cu mai

mult sau mai putine noduri si elemente. Nodurile sunt asa-numitele
“puncte de lipici”, “piuneze”, care mentin elementele intr-un ansamblu
unitar.
MEF a dezvoltat o serie de tipuri de
elemente finite care pentru inceput
noduri pot fi clasificate in:
elemente
- Unidimensionale;
- Bidimensionale;
- Tridimensionale
Aceste elemente la randul lor pot fi
impartite in elemente:
- Liniare;
- Parabolice (cuadratice);
- Cubice.
Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017
 Etapele de analiza prin MEF
12
Programele mari de firma disting trei faze importante de rezolvare a
unei probleme cu ajutorul MEF.

Date de intrare Procesarea Datele de iesire

(Preprocesare) (Postprocesarea)
- Coordonate nodale;
- Tipuri de rezemare; - Tensiuni;
- Blocaje (conditii la limita); - Deplasari;
- Incarcari (mecanice, termice etc.); - Temperaturi;
- Proprietati de material; - Functie de curent;
- Forma, tipul si dimensi-unile E.F. - Flux electric/magnetic

Preprocesarea este etapa de pregatire a datelor de intrare necesara rezolvarii unei probleme
si salvarea lor intr-un fisier de date.
Procesarea consta in rezolvarea efectiva pe cale numerica a modelului problemei. Datele deja
pregatite (in preprocesor) sunt preluate din fisierul de date si rulate conform tipului de
problema.
Postprocesarea este faza de “vizionare” a rezultatelor in forma tabelara sau grafica. Aceasta
faza permite evaluarea si comentarea rezultatelor.
Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017
 Concepte de bază în MEF - introducere
13

Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017

 Concepte de bază în MEF - introducere

 Un domeniu solid oarecare, considerat plan numai din considerente de

prezentare este raportat la un sistem de referinţă cartezian XOY, este
încărcat cu o forţă F şi încastrat pe conturul din stânga.
 Fiecare punct al domeniului prezintă o deplasare pe direcţia OX, notată
u(X,Y) şi una pe direcţia OY, v(X,Y).
 Domeniul prezentat poate fi identificat cu un model de calcul conceptual,
totuşi în continuare acesta se va numi structură.

1/18/2017 Curs 4 CAD/CAE

14
 Descrierea problemei
15

 Problema prezentată reprezintă practic o bară de secţiune variabilă în

consolă încărcată în capătul liber pentru care se caută soluţia, adică de
exemplu săgeata şi tensiunea echivalentă maximă.
 Din punct de vedere matematic, în teoria elasticităţii, problema
prezentată este descrisă de un set de ecuaţii diferenţiale cu derivate
parţiale şi de anumite condiţii la limită.
 Pentru anumite cazuri particulare, adică forme geometrice simple şi
încărcări bine alese, există soluţii analitice pentru expresiile câmpului
deplasărilor şi al tensiunilor. În general problema nu se poate rezolva pe
cale analitică.

Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017

 MEF

 Se menţionează că o rezolvare analitică prezintă soluţii pentru o

infinitate de puncte din domeniul de analiză. Se spune că domeniul de
analiză reprezintă o structură continuă.
 O alternativă de a rezolva astfel de probleme o constituie metoda
elementelor finite (MEF).

1/18/2017 Curs 4 CAD/CAE

16
 Deplasari

 a: deplasări cunoscute (de cele mai multe ori nule) şi

forţe exterioare reacţiuni necunoscute şi
 b: deplasări necunoscute şi forţe exterioare aplicate
cunoscute, ecuaţiile se pot partiţiona (rearanja) în
raport cu acestea astfel:

 K aa  K ab  U a  Fa 

F   K U     
 K ba  K bb  U b  Fb 
1/18/2017 Curs 4 CAD/CAE
17
 Deplasari

 Din a doua ecuaţie matriceală rezultă deplasările

necunoscute

U b   K bb F b   K ba U a 

1

 iar apoi din prima ecuaţie rezultă forţele necunoscute

(reacţiuni)

Fa   K aa U a   K ab U b

1/18/2017 Curs 4 CAD/CAE

18
 Deplasari

 Deplasarea nodului 27 pe direcţia OY reprezintă practic

săgeata maximă a grinzii. Din formularea completă a
MEF, folosind deplasările nodale, se pot obţine şi
tensiunile în elemente. Aceste aspecte însă se prezintă
în ale capitole.

1/18/2017 Curs 4 CAD/CAE

19
 Deplasari

 Cunoscând câmpul deplasărilor în cele NN noduri se

poate reprezenta, scalat pentru o vizualizare
convenabilă, configuraţia deformatei structurii

1/18/2017 Curs 4 CAD/CAE

20
 Deplasari

 Dacă însă matricile de rigiditate ale elementelor nu au fost

"adecvat" calculate, având în vedere că elementele sunt legate
între ele numai în noduri, e posibil uneori ca deformata să arate
eronat, adică să apară goluri sau suprapuneri între laturile
elementelor finite adiacente (nu este îndeplinită condiţia de
continuitate între laturile comune elementelor finite).

1/18/2017 Curs 4 CAD/CAE

21
 Factorii de influenta ai discretizarii
22

O serie de elemente care conditioneaza discretizarea sunt:

-Tipul elementelor finite. Acestea se aleg in functie de tipul problemei si de
domeniul de analiza, de precizia dorita, de variatia marimii necunoscute etc.
- Elementele parabolice sunt de preferat celor liniare, intrucat la acelasi numar
de noduri, solutia discretizarii cu elemente parabolice este mai precisa decat cea
cu elemente liniare.
- Daca exista mai multe tipuri de elemente finite, la granita dintre acestea
trebuie asigurata continuitatea.
- Marimea si numarul elementelor finite influenteaza convergenta solutiei.
Se observa ca la un numar mai mare de elemente rezultatul se apropie catre
solutia exacta, dar si o crestere excesiva poate conduce la un “colaps” datorita
efectului erorii de masina la un volum mare de calcule.
- Pozitionarea nodurilor, care in general se face uniform in structura.
Discontinuitati in geometrie sau in incarcare impun alegerea unor noduri
intermediare. Trecerea de la o zona cu discretizare fina la una cu discretizare
grosolana trebuie facuta progresiv, nu brusc.

Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017

 Factorii de influenta ai discretizarii
23

F q

Discontinuitate in geomtrie Discontinuitati in incarcare

- Gradul de uniformitate a retelei de elemente finite. Se evita folosirea elementelor cu

forma alungita (triunghiuri foarte ascutite, dreptunghiuri cu raportul dimensiunilor mai
mare ca 3). Preferabil ar fi ca discretizarea cu triunghiuri sa contina numai triunghiuri
echilaterale, discretizarea cu patrulatere sa contina doar patrate, iar cea spatiala cu
elemete de tip BRICK, sa contina cu precadere elemete cubice.

Solutie exacta

NE
NU DA optim
Forme bidimensionale de elemente NE
Influenta NE asupra preciziei

Curs 4 CAD/CAE 1/18/2017