Yayoi Kusama

Chiar dacă numele de Yayoi Kusama poate nu vă sună foarte cunoscut, operele sale de artă au
fost mereu virale în mediul online. Bulinele colorate, pe care le-a pictat încă din copilărie, în
urma unui episod schizofrenic în care descria că a văzut tiparul „acoperind tavanul, ferestrele și
pereții și în cele din urmă, în toată camera, corpul și Universul“, au transformat-o într-una
dintre cele mai renumite artiste în viață. La cei 90 de ani este pe lista celor mai influente 100
de persoane ale revistei TIME și face parte din colecția permanentă a Crystal Bridges. Cu toate
acestea, drumul său spre faimă nu a fost niciodată unul ușor.

O singură scrisoare i-a dat curaj să părăsească Japonia și să adopte Statele Unite ca loc de
casă și de dezvoltare a creativității sale. A studiat un an arta, însă îndeajuns de mult încât să
facă o carieră din ea. Yayoi Kusama și-a folosit toate uneltele personale, inclusiv simptomele
de halucinație, transformându-le în artă.
Ken Robinson, în cartea „O lume ieșită din minți”, vorbește despre revoluția creativă a
educației, accentuând faptul că valoarea fiecăruia dintre noi este dată de puterea de a ne
adapta la noi înșine, în societatea în care trăim și de a ne folosi capacitățile la cote maxime.
„Ideea de la care pornesc este că fiecare dintre noi are capacități creative uriașe, ca
un rezultat firesc al faptului de a fi o ființă umană. Provocarea este ca aceste capacități
să fie dezvoltate. O cultură a creativității trebuie să îi implice pe toți, nu numai pe cei puțini
aleși.”
Fragmentul din carte aminteste de personajul peste care nu poți trece cu vederea
atunci când îl cunoști: artista Yayoi Kusama. Chiar și aparențele semnalează un om cel
puțin intrigant, dacă nu special. Bulinele de care s-a înconjurat toată viața, culorile excentrice
și vii și camerele sale infinite reprezintă doar coperta poveștii sale. Interiorul este scris tocmai
cu ceea ce Ken Robinson amintește în cartea sa: creativitate, disciplină, muncă și revoluția
împotriva tuturor așteptărilor.
Dacă s-ar fi supus fișei pe care destinul i-a rezervat-o, atunci nu s-ar fi spus multe despre
Yayoi Kusama: o copilărie nefericită, înconjurată de furie și neîncredere, peste care afecțiunea
psihică ar fi încununat cu succes o viață obscură. A experimentat din copilărie o serie de
halucinații, care mai târziu s-au transformat în episoade mai severe de psihoză, pe
care le-a potolit prin medicina artei, așa cum îi place să povestească, chiar și atunci când a
rămas internată în spital, de unde, astăzi, continuă să creeze.
Deși a crescut înconjurată de munții din Matsumoto, din centrul Japoniei și de aversiunea
mamei împotriva artei, copilul Kusama a continuat să deseneze, ca mai târziu să expedieze o
scrisoare care avea să îi ofere încrederea pe care o căuta și de a se arunca într-un New York
nemilos. Georgia O’Keeffe, pictorița de origine americană, cunoscută pentru picturile sale
înflorate, a însemnat pentru tânăra din Japonia atât o inspirație, cât și un mentor. Descoperind
picturile sale într-un album vechi, Yayoi Kusama a îndrăznit să îi scrie, curaj care a fost
răsplătit cu un răspuns de la artista din America.

Astăzi se bucură de vârsta pe care o are, folosind cei 90 de ani pentru a picta la trei dimineața,
pentru a-și face planuri și pentru a se bucura de artă. Întrebată ce înseamnă iubirea, aceasta
răspunde: „Uită-te la arta mea: toată viața mea am exprimat dragoste prin picturile
mele.” Cunoscută pentru instalațiile amplasate în camere în care se oglindește infinitul
bulinelor, Yayoi Kusama poartă în portofoliu aprecieri și merite deosebite.
Printre acestea se numără apariția la Bienala de la Viena, din 1993, ca reprezentant din partea
Japoniei, în 2000 a câștigat Premiul „The Education Minister’s Art Encouragement”, în 2006 a
fost premiată cu Distincția „National Lifetime Achievement Award”, în timp ce direcția sa a fost
orientată înspre a picta cât mai mult.
Drept urmare, lucrările sale și-au întâlnit iubitorii de artă la marele muzee din lume:
Muzeul Mori, din Tokio, care a adunat 520.000 de oameni pentru expoziția „Kusamatrix”,
Muzeul de Artă Contemporană, din Sydney, TATE Modern, din Londra, Centrul Pompidou, din
Paris, Centrul de Arte Regina Sofia, din Madrid și multe altele. Acestea au fost adunate cu alte
colaborări, printre care s-a numărat și colecția „Louis Vuitton & Yayoi Kusama”, alături de
marele Louis Vuitton.

Anamneza pe care viața o scrie la sfârșitul timpului nostru nu ține cont de treptele pe care le-
am avut de urcat sau de golurile pe care le-am avut de umplut. La fel cum nici Yayoi Kusama
nu s-a folosit de minusuri pentru a umple timpul său. Le-a adunat și le-a folosit în scopul artei,
despre care vorbește în autobiografia sa 'Infinity Net' sau în documentarul 'Kusama:
Infinity'