AERUL.

POLUAREA AERULUI

ELEV: GOȚA EVELINA FLORINA

CLASA: A VII-A A
PROFESOR: NEAȚĂ PAULINA
 CUPRINS

1. I. Aerul. Tipurile de aer...........................................................................................pag 3

2. II.Poluarea aerului....................................................................................................pag 3
3. II.1.Istoria poluării aerului........................................................................................pag 3
4. II.2.Care sunt principalele surse de poluare a aerului?.............................................pag 3
5. II.3.Poluarea aerului prin focul de sobă, focul agricol sau cele din grădini.............pag 3-4
6. II.4.Poluarea aerului prin vehiculele cu motor.........................................................pag 4
7. II.5.Despre poluarea aerului prin procesul de producere a energiei electrice..........pag 4
8. II.6. Aerul poluat de activitatea industrială..............................................................pag 4
9. II.7. Surse de poluare a aerului în agricultură...........................................................pag 5
10. II.8. Măsuri de prevenire a poluării aerului.............................................................pag 5
11. Sitografie.................................................................................................................pag 6

2
 I. AER
Aerul este amestecul de gaze alcătuind straturile inferioare ale atmosferei Pământului.

Tipurile de aer:

1. Aer comprimat
Aerul comprimat este aerul din atmosferă menținut sub o presiune mai mare decât cea
atmosferică.
2. Aer lichid
Aerul lichid se obține prin răcirea aerului sub temperatura de –140,7 °C și menținere la o
presiune de circa 38,4 atmosfere.

II. POLUAREA AERULUI

1.Istoria poluării aerului – date importante

Poluarea aerului prin produse gazoase a început odată cu secolul al XIX-lea, când utilizarea
cărbunelui și construcția de uzine a început să crească în mod semnificativ. Efectele asupra
sănătății erau atunci vizibile mai ales în cazul lucrătorilor, ale căror locuințe se aflau de obicei
în imediata apropiere a întreprinderilor.
În Anglia victoriană, până la începutul secolului al XX-lea, poluarea aerului era pentru mulți
oameni încă o curiozitate, fiind percepută încă ca fiind un semn al progresului și al bogăției
pe care dezvoltarea industrială o aducea, iar această viziune s-a menținut uneori până mai
târziu.
În prezent, poluarea din surse industriale reprezintă o problemă mai ales în țările în curs de
dezvoltare, precum India, în care în 2018 se aflau 10 dintre cele mai poluate orașe din lume,
Nigeria și China. Cu toate acestea, nici în unele orașe influente europene nu se respectă încă
toate normele impuse de Organizația Mondială a Sănătății.

2.Care sunt principalele surse de poluare a aerului?

Există nenumărate tipuri de contaminați și o varietate de surse de poluare, care au legătură cu

diferite activități antropice. Există rareoriși cauze naturale ale scăderii calității aerului,
precum focurile spontane întinse pe suprafețe extinse, dar cele artificiale rămân principala
problemă.
Pentru a combate în mod eficient scăderea calității aerului în cadrul propriei afaceri, trebuie
să cunoști cum are loc aceasta, pentru a găsi cele mai bune metode de eficientizare a
activității tale economice.

3. Poluarea aerului prin focul de sobă, focul agricol sau cele din grădini

În timpul iernii, între 50 și 70% din masa aerosolilor, atât la nivelul solului, cât și la o
altitudine ridicată, provine din combustia biomasei (prin focul din sobă, focul agricol sau cele
din grădini).
Prin anumite procedee chimice, în cadrul programului european Carbosol (2001-2005) au fost
realizate cercetări prin care s-au diferențiat aerosolii din această sursă față de cei având ca
sursă combustibilii fosili. Concluzia studiului a fost că „maniera cea mai eficace de limitare a
poluării la nivel continental, în special iarna, constă în atacarea problemei combustiei de

3
biomasă prin dezvoltări tehnologice și prin reglementarea strictă a modului de utilizare a
acesteia”.
Alte studii au constatat faptul că fumul provenit din biomasă are aceleași efecte asupra
sănătății precum cel provenit din produse petroliere.
4. Poluarea aerului prin vehiculele cu motor

Vehiculele cu motor poluează eliberând următoarele substanțe:

 dioxidul de carbon (CO2), care nu este toxic, dar cunoscut drept una dintre cauzele
efectului de seră;
 gaz cu proprietăți de toxicitate;
 particule în suspensie– o treime din acestea au ca origine traficul rutier;
 compuși organici volatili, eliberați prin evaporare și prin gazele de eșapament.

Pentru că traficul rutier a crescut în ultimele câteva decenii în mod considerabil, poluarea
provocată de vehiculele cu motor a devenit un pericol pentru sănătatea publică. Primele
măsuri legate de emisiile de poluanți în aer au fost luate în Europa în 1990 în cazul
vehiculelor cu tonaj ridicat iar în 1992 pentru mașinile personale.
De atunci, măsurile la nivel european au fost modificate la fiecare câțiva ani, pentru a veni în
întâmpinarea creșterii numărului de vehicule și pentru a fi adaptate noilor dezvoltări
tehnologice.
În cadrul sectorului de transport, cel rutier rămâne principala sursă de poluare, în ciuda
măsurilor luate la nivel european începând cu 1990. Până în 2018, procentul de emisii a
scăzut doar de la 88 la 82%, însă s-a redus la jumătate dacă se iau în considerare și aparatele
de zbor și pe apă.
La nivel internațional, un acord important care privește efectul de seră provocat de vehicule
este Protocolul de la Kyoto, care a urmărit limitarea drastică a consumului de CO2 în
domeniul transporturilor, începând cu 1995.
Chestiunea poluării aerului de către vehiculele cu motor privește și interiorul acestora.
Persoanele care călătoresc astfel sunt expuse în autoturism la particule fine și la mucegaiuri
cu efect alergenic, iar în exterior la monoxidul de carbon.

5. Despre poluarea aerului prin procesul de producere a energiei electrice

În 2016 a fost publicat un raport realizat cu susținerea Uniunii Europene, care analiza decesul
prematur al unui număr de persoane având drept cauză poluarea atmosferică provocată de
centralele pe bază de cărbune. Numărul deceselor putea fi comparat cu cel provocat de
accidentele rutiere (26.000).
Conform unui raport european din 2014, în perioada 2008-2012, din 30 de întreprinderi
industriale aducând daune economice ridicate, 26 sunt reprezentate de centralele electrice
care funcționează în principal pe bază de cărbune sau lignit, situate preponderent în Germania
și Europa de Est.
Necesarul de energie crește la nivel mondial, iar producerea acesteia implică resurse din ce în
ce mai ridicate și consecințe semnificative, îndeosebi în China, responsabilă pentru 27,5% din
totalul mondial de CO2 și Statele Unite, pentru 16,9%.

6. Aerul poluat de activitatea industrială

Confecționarea unei mari părți din obiectele necesare pentru viața de zi cu zi implică
eliberarea de substanțe chimice în atmosferă, în special în cazul produselor din plastic.

4
În fiecare țară există anumite legi care prevăd controale realizate de agenții speciale sau de
către firmele însele, pentru evaluarea emisiilor de poluanți.

7. Surse de poluare a aerului în agricultură

Și agricultura este responsabilă în parte pentru efectul de seră și încălzirea climatică, prin
eliberarea unei cantități însemnate din aceste trei tipuri de gaze:
 protoxid de azot, prin răspândirea îngrășămintelor pe bază de azot;
 metan, produs de sistemul digestiv al animalelor rumegătoare;
 dioxid de carbon, emis de motoarele utilajelor și de încălzirea grajdurilor.

8. Măsuri de prevenire a poluării aerului

 Folosirea transportului public în locul mașinii personale, măcar câteva zile pe lună.

 Folosirea în comun a unei mașini cu colegii de muncă pentru navetă.

 Folosirea mașinii doar dacă e în stare tehnică foarte bună.

 Compostarea resturilor vegetale în loc de arderea lor (care oricum e ilegală).

 Reducerea numărului de călătorii cu mașina dacă nu sunt esențiale (poți merge și pe
jos la cumpărături etc.)

 Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și/sau aspirarea lor ulterioară

(reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului).

  Plantarea de garduri vii și tufe perene la marginea bulevardelor și a străzilor.

 Interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze și a mașinilor de tăiat iarba pe benzină și

înlocuirea lor cu suflătoare electrice.

 Intervenții masive în trafic pentru pedepsirea mașinilor neconforme.

 Crearea unui sistem de zeci de senzori de măsurare în timp real a calității aerului,
dispuși atât în zonele cu trafic aglomerat, cât și în cele rezidențiale.

5
 SITOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki/Aer
https://pressone.ro/poluarea-aerului-20-de-masuri-care-ne-pot-aduce-rapid-un-aer-curat-in-
oras
https://stratos.ro/poluarea-aerului/?gclid=Cj0KCQiA-
qGNBhD3ARIsAO_o7ylZTVVhdS7nOvqxnLzbd1z3FhMIxv0FpEhLYqK3ctizX9EjcSo6mS
EaApOIEALw_wcB