1.

Secretia hormonala
hCG, progesteron, œstrogen,
lactogen placentar, oxitocina,
prolactina, prostaglandine
Retur la normal in 6
saptamani
2. Cresterea necesitatilor
metabolice
secundara dezvoltarii feto-
placentare
3. Dezvoltarea uterului
4. Prepararea organismului
matern pentru nastere
1. Modificari ale organelor
genitale
2. Modificari respiratorii
3. Modificari cardio-vasculare
4. Modificari hematologice
5. Modificari digestive
6. Modificari endocrine
7. Modificari metabolice
8. Modificari musculo-
scheletice
9. Modificari de SNC
Evolutia modificarilor

• -instalarea treptata, odata cu adaptarea

organismului la sarcina
• dupa nastere, unele dispar foarte rapid,
altele pot reveni la normal in 6 saptamani-
de ex organele genitale
Modificarile organelor genitale- Uterul
• cresterea de 5 ori a dimensiunilor ( de la 7x5x3
cm la 35x25x22 cm)
• greutatea creste de 20 ori, de la 50 g la 1000 g
• capacitatea cavitatii uterine creste de 1000 ori,
de la 4 ml la 4000 ml
• mecanisme:
– hipertrofia fibrelor miometriale
– cresterea proportiei de tesut conjunctiv elastic
– cresterea numarului si dimensiunilor vaselor, furnizand
O2 si substante nutritive
– interventia hormonala- estrogeni, progesteron- in
primele 6 saptamani (explica cresterea uterului si in
SEU ca in cea IU)
Modificarile organelor genitale- Uterul
• etapele de crestere:
– in primele 20 sapt, pereti ingrosati, si greutatea
creste mai mult
– in urmatoarele peretii se subtiaza, acomodand fatul
– la nastere, CU determina ingrosari segmentare ale
peretilor (vizibile ecografic)
• modificari de pozitie a uterului
– initial anteversie
– apoi, pozitie intermediara, cu
dextrorotatie (colonul sigmoid ramane fix)
• fluxul de sange al uterului:
– in afara sarcinii 50 ml/min => 500 ml/min la termen
Modificarile organelor genitale- Uterul

• Istmul => segmentul uterin

– alungirea istmului in ultima parte a sarcinii
creaza o zona de perete subtire hipovasculara
– prezentatia craniana contribuie si ea
– la termen => 10 cm
• Intensitatea CU:
– se masoara in unitati Montevideo
– tonusul bazal <20 UM
– CU la termen: 30-80 UM
– in timpul travaliului: 80-120 UM, in timpul
expulziei => 250 UM
Modificarile organelor genitale:
colul uterin
• la >6 sapt
• vascularizatie abundenta => congestie, inmuiere
• hipertrofia glandelor cervicale si secretie crescuta
de mucus- sub efectul hormonilor
• absorbtia crescuta de apa din secretiile cervicale
=> mucus gros, “dop gelatinos” cu rol de
protectie fata de ascensiunea germenilor
• cresterea predominanta a epiteliului
endocervical => eversia sa in afara OE
(ectropion)- de diferentiat de eroziuni, inclusiv
citologie si colposcopie
Modificarile organelor genitale- anexe,
parametre ligamente rotunde
• ligamente rotunde:
– hipertrofie si alungire
– mentin uterul apropiat de peretele abdominal
• trompele uterine: alungite, hipertrofia
musculaturii
• ovarele:
– cresterea vascularizatiei, crestere in
dimensiuni
– corpul progestativ atinge dimensiunile maxime
la 3 luni
– absenta ovulatiei
 Modificarile glandei mamare
• cresterea in volum dupa 8 saptamani
• modificarile de culoare ale areolei
• aparitia areolei secundare
• tuberculii lui Montgomery- hipertrofia glandelor
sebacee
• aparitia colostrului la exprimarea mamelonului- la >10
sapt, dar secretia lactata propriu-zisa, inhibata de
estrogeni
• mecanisme:
– estrogenii => proliferarea ductelor
– progesteronul => proliferarea tesutului alveolar
– hipervascularizatie (retea colaterala venoasa)
– dupa nastere, creste secretia de prolactina =>
instalarea secretiei lactate
Modificarile aparatului respirator

• Modificari anatomice respiratorii : ascensionarea

diafragmului cu 4cm, largirea cutiei toracice cu
orizontalizarea coastelor, diametrul toracic
crescand cu 5-7cm,
• largirea si orizontalizarea siluetei cardiace,
edemul si hiperemia cailor respiratorii superioare.
• Modificari de volume respiratorii: Pe sarcina se
modifica spirometria => creste capacitatea vitala
cu 100-200ml, capacitatea inspiratorie cu 300ml,
volumul curent cu 180-200ml (40%), volumul
rezidual scazand cu 300ml.
Modificarile aparatului repirator

• Ritmul respirator se mentine constant, 14-15

miscari/min.
• Schimburile gazoase :
– creste perfuzia pulmonara,
– creste consumul de O2 cu 27% la termen,
– creste pO2, cresc eliminarile de CO2, prin
scaderea PO2 si hiperventilatie sub
actiunea progesteronului care stimuleaza
centrii respiratori.
• Aceste modificari favorizeaza aportul de O2 la
fat si eliminarea CO2 fetal.
 Ventilatie minut
Modificari (%)

VO2

Metabolism bazal

Varsta gestationala (luni)

 L
Capacitate vitala

Control
Sfarsitul sarcinii

Volum Rezerva Volum Rezerva

reziidual expiratorie curentt inspiratorie

Capacitate Capacitate
reziduala inspiratorie
functionala
stabila

Normalizare in 1 - 3 saptamani
frecventa respiratorie
Ventilatie
alveolara

PaCO2
30
7,44
pH

HCO3- 20

BE

7SA 6 - 8 saptamani
Nastere
Varsta gestationala (luni)
 Distensie abdominala
Cresterea VO2

Scaderea capacitatii reziduale functionale

Cresterea ventilatiei minut
 Cresterea diafragmului
Ingustarea toracelui –4cm
Diametrul toracic +5-7cm
Orizontalizarea coastelor

Largirea siluetei cardiace

gravida
Control

Edem si hiperemia cailor aeriene superioare

negravida 36 SA
• Sarcina= hipermetabolism care necesita
cresterea Debitului Cardiac .
• Debitul cardiac creste cu 20% in trimestrul 1, cu
40% pana la sfarsitul lunii a 6-a, apoi debitul
cardiac creste usor sau ramane stabil pana la
termen.
• Cresterea debitului cardiac se face prin
cresterea celor doua componente ale sale :
– frecventa cardiaca (cu 15%)
– volumul de ejectie (cu 35%) cat si prin cresterea
volemiei incepand cu 5 SA.
 Modificarile debitului cardiac
(% control)

Trimestru
Nastere
FC
VE

Postpartum
 Modificari hemodinamice
• Cresc debitele sangvine regionale:
– debitul uterin (de la 50-200 la 700-900 mL/min)
– debit de perfuzie renala : cu 80% intre 16 si 26 SA, cu 50% la
termen
– creste clearance-ul de creatinina
– creste debitul de perfuzie cutanata et musculara de la 15 SA cu
cresterea temperaturii cutanate
• scaderea rezistentelor vasculare sistemice => mentinerea
unei PA joase in ciuda hipervolemiei
– mecanism: circulatie de presiune joasa utero-placentara+
vasodilatatiei prin prostacicline.
– Presiunea arteriala sistolica scade cu 8%, Presiunea arteriala
diastolica cu 20% in trimestrul1,
– aceste valori se mentin constante in trimestrul 2 si urca, pentru a
atinge cifrele tensionale dinainte de sarcina in trimestrul 3.
 Modificari hemodinamice
• Compresie aorto-cava
– se datoreaza cresterii uterului gravid
– in decubit dorsal comprima vena cava si aorta, reducand
sau intrerupand returul sangvin.
– Sangele ia calea circulatiei colaterale care e variabila de la
o femeie la alta, iar cand nu e bine reprezentata,
sechestratia a >30% din masa sangvina in membrele
inferioare determina socul de decubit.
– Fenomenul de compresie aorto-cava se instaleaza de la
16sa dar este simptomatic doar in 10% din cazuri.
– predispozitie hipotensiunea arteriala => decubit lateral stg
• Staza venoasa in membrele inf, risc de varice si tromboza
• Turgescenta venelor peridurale => pasaj intra-vascular la
peridurala si scaderea dimensiunii spatiului peridural
de la 16 SA
• Varful cordului rotat anterior si spre stanga,
impins de uterul gravid
• Auscultatia:
– Cresterea Z1
– Aparitia Z3
– Suflu mezosistolic gradul I - II la nivelul
marginii stangi a sternului : dilatare tricuspida,
cvasi-fiziologica
– Suflu diastolic: patologic
• ECG:
– Tahicardie sinusala
– Scurtarea intervalului PR
– Deviatia axiala stanga (trim 3.)
– Precordiale stangi: ST reduse, izoelectrice
sau negative; unde T diminuate sau
izoelectrice
• Ecocardiografie:
– Hipertrofie de ventricul stang (>12SA) si chiar
AS, AD
– Dilatarea valvelor mitrale, tricuspide si
pulmonaire
– insuficienta tricuspidiana si insuficienta
pulmonara in 94%, insuficienta mitrala in 27%
– Valve aortice nemodificate
– Cresterea fractiei de ejectie prin cresterea
volumului diastolic al VS fara modificarea
volumului de la sfarsitul sistolei si nici a
presiunilor de umplere
 Alte modificari cardiace
• TA nu creste obisnuit in timpul sarcinii
• valorile >140/90 mmHg = HTA
• presiunea venoasa centrala normala- daca creste
arata supraincarcare cardiaca
• presiunea venoasa femurala creste de la 10 la 15
cmH2O
• socul de decubit: prin compresiunea uterului
gravid
– insuficienta intoarcere venoasa
– pacienta palida, ameteli
– se remite la decubit lateral stang
• frecventa cardiaca creste usor
• imediat dupa nastere, CU trimit sange suplimentar
in circulatie => risc de supraincarcare cardiaca
Modificari hemodinamice in cursul
nasterii :
• In cursul nasterii cresc
– debitul cardiac cu 15%
– presiunea arteriala cu 10%,
– aceste valori cresc si mai mult in timpul
contractiilor si a manevrei Valsalva.
• Dupa nastere: decompresia cenei cave
inferioare faciliteaza returul venos,
determinand o ultima crestere tranzitorie a
debitului cardiac cu 30%, care persista
aproximativ 2 saptamani post partum.
Modificari hemodinamice la nastere
• In timpul nasterii se pierd pe cale naturala intre 350 si
500ml de sange pentru o sarcina unica si 1000 ml pentru o
sarcina gemelara
• cu ocazia unei interventii obisnuite de cezariana se pierd
aproximativ 1000ml.
• Hipervolemia limiteaza consecintele unei hemoragii in
timpul nasterii.
– Volumul circulant se reface pe seama volumului plasmatic, cu
scaderea hematocritului proportional cu cantitatea de sange
pierduta.
• Hipervolemia protejeaza si fata de o hipotensiune materna
prin sechestratia sangelui la nivelul membrelor inferioare
Modificari hematologice
• Volumul plasmatic si masa globulara totala cresc in
timpul sarcinii, dar aceste cresteri sa nu fie corelate intre
ele.
• Volumul plasmatic creste regulat de la 5-9 saptamani
pana la 32 saptamani, apoi ramane stabil, ceea ce face
ca in trimestrul 3 sa fie cu 30-40% deasupra valorilor
pregravidice.
• Volumul plasmatic creste si mai mult la multipare ( cu
250ml)
• Creste si mai mult in sarcina multipla, fata de sarcina cu
fat unic ( 1960ml fata de 1250ml in medie).
Modificari hematologice
• Masa eritrocitara creste progresiv intre
sfarsitul primului trimestru si termen.
• in afara sarcinii este de 1400 ml, in
absenta suplimentarii cu fier
• cresterea in sarcina este de 240 ml (8%),
iar in prezenta unui aport de fier cresterea
este de 400ml (30%).
• cresterea este mai putin importanta decat
cresterea volumului plasmatic
=>hemodilutie relativa anemia fiziologica
de sarcina.
• Astfel, valoarea Ht scade de la 37-45% in
afara sarcinii la 30-35% pe sarcina iar Hb
scade de la 12-16g% in afara sarcinii la 11-
13g% in timpul sarcinii.
 34SA

Normalizare in 1 - 3 sapt.
Modificari hematologice

• Numarul mediu de globule albe creste in timpul

sarcinii, ajungand la aproximativ 9000/dl, din
care 6500/dl PMN.
• La debutul travaliului, numarul de leucocite
poate creste pana la 40000/dl.
• Revenirea la valorile dinainte de sarcina se face
in 6 saptamani.
• Procentul de eozinofile,bazofile si limfocite nu se
modifica in cursul sarcinii, iar functiile limfocitare
sunt diminuate, la fel ca imunitatea mediata
celular, sub actiunea HCG si prolactinei.
 Negravida gravida
Hb (g/dL) 12-16 11-13
Ht (%) 37-45 30-35
GR (106/mm3) 4,2-4,5 3,5-4,4
VGM (µm3) 80-100 70-90
Retic. (%) 0,5-1 1-2
GA (/mm3) 4000-8000 5000-12000
Plachete
150-400 100-400
(103/mm3)
Modificari hematologice

• Modificari de coagulare :
– Sarcina se insoteste de modificari importante de
coagulare si fibrinoliza, creind o stare de
hipercoagulabilitate cu diminuarea fibrinolizei,
care atinge un maxim in trimestrul 3 de sarcina.
– Trombocitele se mentin constante pana in
trimestrul 3 cand se constata la 8% din gravide o
trombocitopenie usoara 97000-150000/mm3
legate de o hemodilutie sau de crearea unor
agregate plachetare.
 Modificari hematologice
• Dintre factorii coagularii :
– cresc in timpul sarcinii : fibrinogen (la 5-6g/l >30 saptamani),
FVII (200%), FVIII (180%),FIX, X, XII(usor crescuti 150%)
– ramani stabili factorii :V, II, proteina C, antitrombina III
– scad : proteina S, factorii XI si XIII
• In timpul sarcinii scade activitatea fibrinolitica prin :
– cresterea PAI1(inhib. activatorului plasminogenului de
origine endoteliala) si PAI2(de origine placentara)
– Cresterea Inhibitorului formarii plasminei: α2 antiplasmina,
α2 macroglobulina
– ea se normalizeaza in 4 - 6 saptamani
– cresterea fiziologica a D dimerilor(>500µg/l).=fragmente de
fibrina considerate ca markeri ai activitatii fibrinolitice.In
afara sarcinii D dimerii<500µg/l =test de excludere a unei
BTE. In timpul sarcinii testul nu poate fi folosit
Modificarile hemostazei: hipercoagulabilitate
si hipofibrinoliza

↑ → ↓
• Activare plachetara
Fibrinogen
(200%)
• Proteine regulatorii:
VII (160%)
– ATIIIputin sau deloc diminuata
VIII (180%) – Proteina Cneschimbata
IX – Proteina S diminuata
X (130%)
• Hipofibrinoliza:
XII
– ↑PAI
II – ↑Inhibitorul formarii
V plasminei: α2antiplasmina,
α2macroglobulina
XI
XIII • Normalizare in 4 - 6 saptamani
Modificari digestive
• alterarea pH saliva (scade) favorizeaza cariile pe sarcina
• poate creste cantitatea de saliva produsa- sialoree
• hipertofia si congestia gingiilor (epullis gravidarum) cu
fragilitate crescuta si sangerari
• aciditatea gastrica mai redusa => uneori anemie prin
hipoclorhidie
• alterari de motilitate gastrica: diminua, cu staza si
senzatie de greata/varsaturi
• dupa 20 sapt exista risc hernie hiatala prin impingerea
stomacului de catre uter si relaxarea diafragmului
• incetinirea tranzitului intestinal
• ↓ tonusul sfincterului inferior al esofagului
(deplasarea portiunii intra-abdominale a esofagului in
torace)
• ↓ peristaltismului esofagian
• Deschiderea unghiului cardio-tuberozitar
Brock-Utne JG et al., BJA 1981

80% cazuri: Reflux pasiv al lichidului gastric de la

15SA
↑ cu paritatea si↓cu varsta materna
• Reflux gastro-esofagian
• Fara modificarea evacuarii gastrice
• ↑ P intra-gastrica
• ↑ secretia de HCl secundara secretiei de gastrina
placentara

Cresterea volumului si aciditatii gastrice

Risc de sindrom Mendelson+++ (de aspiratie)

• Restrictia alimentara la femeia gravida este pusa sub
semnul intrebarii. Femeia in travaliu,beneficiind de o
analgezie perimedulara, poate fi autorizata sa bea lichide
(grad B) , cu exceptia cazurilor de DZ, obezitate morbida,
sau cezariana programata.
• Regula de restrictie alimentara preoperatorie se aplica
pentru cezariana programata:
6 - 8 ore pentru solide, 2h pentru lichide limpezi
Recomandarile ACOG:
In cursul travaliului: bauturi limpezi autorizate, solide
neautorizate.
Alte modificari digestive

• In ceea ce priveste ficatul si caile biliare :

– Vezicula biliara este atona, golirea este
incetinita, predispunand la litiaza biliara. De
asemenea, cresterea nivelului de colesterol
favorizeaza formarea de calculi
– Functia ficatului nu e esential modificata pe
sarcina. Bilirubina, transaminazele si
nucleotidazele nu sunt aparent modificate.
Modificarile aparatului renal
Anatomice :
• ureterele se dilata treptat incepand cu 6 saptamani pana
la termen sub actiunea progesteronului si revin la normal
in 1 saptamana-2-3 luni postpartum.
• Dilatarea esta mai importanta pe dreapta, din cauza
– dextrorotatiei uterului gravid,
– a ureterului comprimat pe dreapta intre vasele iliace si uterul
gravid
– a venei ovariene drepte care trece in punte peste ureterul
drept pentru a se varsa in vena cava inferioara.
• creste refluxul vezico-ureteral: spre sfarsitul sarcinii,
ascensiunea vezicii si a trigonului de catre uterul gravid
=> portiunea intramurala a ureterelor perpendiculara in
loc de oblica.
• Dilatarea ureterala si refluxul vezico-ureteral creste riscul
de infectii urinare pe sarcina.
• Hipotonia cailor urinare excretorii sub efectul
progesteronului
• Compresia cailor urinare de catre uterul gravid

Dilatare si staza urinara

Modificarile aparat urinar
Modificari functionale renale
• In timpul sarcinii creste filtrarea glomerulara ( incepand
cu 6 saptamani amenoree, atinge un maxim la 16
saptamani , cu 50% peste valoarea dinaintea sarcinii si
se mentine in platou pana la 35 saptamani dupa care
scade usor cu 15-20% pana la termen.)
• Fluxul plasmatic renal creste cu 50-80% in timpul
primelor 2 trimestre si doar cu 25% in trimestrul 3.
• consecinta: o reducere a creatininemiei de la 64mmol/l ls
44 mmol/l si a azotemiei de la 4,3 la 3,2 mmol/l. Prin
urmare o creatininemie >80mmol/l si o azotemie de
>5mmol/l sunt patologice.
• Cresterea filtrarii glomerulare este responsabila de
prezenta unei glicozurii, a unei proteinurii fine care pot
uneori sa apara si in sarcinile normale.
Modificarile aparatului urinar
Functiile tubulare :
• O glicozurie intermitenta nu e obligatoriu semn de diabet.
Ea s-ar datora cresterii filtrarii glomerulare dar si a
capacitatii tubulare maximale de excretie.
• O excretie a aminoacizilor de pana la 2g/zi s-ar datora
unei cresteri a filtrarii glomerulare cu diminuarea
resorbtiei tubulare, prezenta ocazionala a unei proteinurii
fine neavand obligatoriu o semnificatie patologica.
• Excretia de acid uric creste in primele doua trimestre,
astfel incat uricemia scade cu 25% in trimestrul 1,
ramane stationara in trimestrul 2 si revine la valorile
dinainte de sarcina in trimestrul3.
Modificarile vezicii urinare

• ascensiunea VU pe masura cresterii

uterului gravid
• in prima parte a sarcinii, polakiurie prin:
– presiunea uterului pe vezica
– deplasarea colului vezical
– hiperemia regionala inclusiv a trigonului
vezical
• actiunea hormonilor de S:
– creste distensia prin diminuarea tonusului
peretilor, capacitatea ajungand la 1000-1300
ml
 Modificarile endocrine
1. Hipofiza isi dubleaza greutatea, vascularizatia ei creste, ceea
ce traduce o hiperfunctie. Aceasta crestere se datoreaza in
special hiperplaziei celulelor lactotrope sub actiunea
estrogenilor. Creste totodata productie si secretia de oxitocina
la nivelul retrohipofizei.
2. Glanda suprarenala :
• Mineralocorticolizii : aldosteronul si dezoxicorticosteronul
cresc in sarcina, aldosteronul fiind responsabil alaturi de
sistemul renina angiotensina de balanta sodiului si valorile
tensiunii arteriale.
• Glucocorticoizii cresc in timpul sarcinii ( atat cortizolul legat,
cat si cel liber si CBG-cortizol binding globulina), existand un
hipercorticism fiziologic si adaptativ legat de sarcina.
• ACTH-ul creste prin cresterea productiei placentare
independenta de feed back-ul cortizolului circulant.
Modificari endocrine
3. Tiroida :
• Cantitatea de iod anorganic scade inca de
la inceputul sarcinii prin cresterea filtrarii
glomerulare si prin cresterea excretiei
renale de iod.
• Sub actiunea estrogenilor creste TBG (tiroxin
binding globulin) si T3, T4 legati, in schimb Tf
liber si TSH raman constanti.
• Deci , pentru evaluarea functiei tiroidiene pe
sarcina se dozeaza T3, T4 liberi si TSH si nu T3,
T4 totali care sunt oricum crescuti.
Modificari endocrine

4. Glandele paratiroide :
• In timpul sarcinii este necesar un aport suplimentar de
1,2g de calciu/zi, pentru a asigura homeostazia materna
si a acoperi nevoile de calciu fetale (25-30g pe toata
sarcina) si placentare. Absorbtia gastro-intestinala a
calciului creste.
• calciul ionizat se mentine relativ constant, in schimb
calciul total diminua cu 5% prin scaderea fractiei legate
de albumina, albumina diminuind pe sarcina datorita
expansiunii volemice.
• In ceea ce priveste vitamina D, valoarea 25OH D3, care
e principala forma circulanta nu se modifica, in schimb,
forma activa 1,25OH D3 creste prin cresterea sintezei.
Modificarile metabolice
• Metabolismul proteic:
– balanta azotata pozitiva progresiv accentuata
– aportul minim de proteine: 65 mg/zi
– dozarea azotului urinar/azot total seric:
• normal 60-80
• daca scade la 20-40= aport insuficient de proteine
• Metabolismul carbohidratilor
– scaderea pragului renal de eliminare de la 150-200 la
100-150 mg/dL, si ca urmare a cresterii FG
– consecinta: glicozurie urme fine = fiziologice
– TTGO in caz de glicozurie suspect anormala- DG
– creste secretia de in, si distrugerea ei de placenta
– HLP creste rezistenta tisulara la insulina
Modificari metabolice
• metabolism lipidic
– HLP mobilizeaza acizi grasi liberi, cu lipoliza
– arderea grasimilor poate fi o sursa de energie
– estrogenii: cresc alfa-lipoproteinele, acizi grasi
• Metabolism mineral:
– dublarea necesitatilor de calciu si fosforului- la
1,5 g si respectiv 2 g.
– necesitatile scad la >20 sapt prin scaderea
albuminei care leaga Ca
– dentina nu participa la metabolismul Ca, deci
nu e absorbita in caz de lipsa, carii nu prin
decalcifiere ci prin modificari locale de flora
Modificari metabolice

Fierul
• Necesarul creste mai ales in trim 3 prin
cresterea absorbtiei fetale
• doza necesara 30-60 mg/zi
Acidul folic:
• esential pentru sinteza acizilor nucleici
• neccesarul zilnic 300-500 micro g/zi
• surse: legume verzi, ficat
Modificari metabolice

• echilibrul acido-bazic
– nivelul plasmatic de bicarbonati scade de la
154 mEq/L la 146 mEq/L
– pH sanguin nemodificat
– deficit alcalin compensat prin hiperventilatia
de sarcina
Modificarile musculo-scheletice

• In timpul sarcinii se constata accentuarea lordozei

lombare ,umerii sunt cazuti posterior,
• flexia anterioara a cefei, ,diminuarea spatiului
intervertebral,explicand o dificultate usor crescuta in
reperare pentru rahianestezie sau peridurala.
• Cresterea in timpul sarcinii a mobilitatii articulatiilor
sacro-iliaca, sacro-coccigiene si a pubisului, largirea
pubisului, necesare pentru adaptarea bazinului la
nastere, pot produce dureri articulare in timpul sarcinii si
in post partum ( sindromul simfizei dureroase).
• Accentuarea lordozei
lombare
• Umerii cazuti posterior
• Flexia anterioara a cefei

• Cresterea mobilitatii
articulatiilor sacro-iliaca,
sacro-coccigiene si a
pubisului.
• Largirea pubisului
• Diminuarea spatiului
intervertebral

• Extensia rostrala a
anestezicelor locale in
decubitus lateral
• Diminuarea spatiului intratecal si peridural
• Diminuarea volumului spinal al LCR
• Cresterea sensibilitatii fibrelor nervoase la
anestezice locale
• Cresterea extensiei rostrale a anestezicelor
locale

Scaderea nevoilor de anestezice locale de

25%
• Secretia de neuropeptide endogene analgezice
• Potentializarea efectelor hipnotice prin
progesteron si β-endorfine

• Cresterea pragului la durere

• Scaderea MAC a halogenatilor cu 25-40%
Palahniuk RJ et al., Anesthesiology 1974
• Modificarea absorbtiei
prin modificarea aciditatii gastrice si diminuarea
motilitatii intestinale
• Modificarea fixarii proteice
diminuarea protidemiei si albuminemiei, ocuparea
situsurilor de fixare proteica prin progesteron,
cresterea α1 α2 siβ globulinelor
• Cresterea volumului de distributie
prin cresterea volumului plasmatic si a lichidului
interstitial si crearea de noi compartimente
placentare si fetale
Diminuarea cu 25% a activitatii colinesterazelor
plasmatice
• Cresterea metabolismului hepatic
• Cresterea eliminarii renale prin cresterea DFG
• Toate sistemele organismului sunt interesate
prin adaptarea materna la sarcina.

• Aceste adaptari trebuie sa fie cunoscute fiindca

– ele nu trebuie confundate cu situatiile patologice
– ele modifica ,conduita in special anestezica, ceea ce,
in final amelioreaza securitatea materna si fetala.
VA MULTUMESC!