1

DERMATOZE PARAZITARE

I. Scabia (raia)

Etiologie: Sarcoptes scabie, varietatea hominis. Femela este mai mare decât masculul, are corp
turtit, gălbui, cu şanţuri transversale, prezintă ventral 4 perechi de picioare gheare, iar pe partea
dorsală spini (denticule). Extremitatea cefalică, fără ochi, prevăzută cu un rostrum cu dinţi.
Masculul moare imediat după copulaţie, iar femela fertilizată sapă un şanţ (sub stratul cornos) în
care depune ouăle şi unde va muri. Din ouă (în câteva zile)  larve (3 perechi de picioare) 
nimfe  paraziţi adulţi.

Epidemiologie: este răspândită în lume. Pot apare epidemii în perioade de 25-30 ani
caracterizate de o perioadă de creştere până la un vârf, după care urmează o perioadă de scădere
şi apoi de dispariţie (imunitate temporară). În perioadele interepidemice persistă cazuri
sporadice. Transmiterea poate fi directă (contact sexual) sau indirectă (rar: prin lenjerie). Factori
favorizanţi pot fi socioeconomici, demografici, comportamentali, medicali.
Clinic:
a) prurit nocturn (la căldura patului, parazitul este mai activ)
 2

b) leziuni cutanate caracteristice:

- şanţul scabios (galeria săpată de femelă): o mică ridicătură a stratului cornos de câţiva
mm lungime, sinuoasă (S, Z sau zig-zag), uşor de evidenţiat cu un colorant (cerneală). Localizări
de elecţie pot fi partea de flexie a pumnului, partea ulnară a mâinii, partea laterală a
degetelor, coate (rar). La sugar, palmă, talpă. La bătrâni, pe trunchi.

- eminenţa acariană unde se găseşte femela: o mică papulă la extremitatea şanţului

- vezicula perlată (reacţie alergică): la extremitatea şanţului sau aproape de aceasta
c) leziuni cutanate necaracteristice (proces alergic, grataj, suprainfecţie):
 3

- papulovezicule (mecanism alergic): papule mici centrate în vârf de o veziculă are se

usucă şi rezultă cruste. Zone de elecţie pot fi partea laterală a degetelor mâinii, faţa de extensie a
cotului, peretele anterior al axilei, areola mamară la femeie, abdomen (subombilical), partea de
flexie a pumnului, perigenital, fese şi regiunea subfesieră. La copilul mare şi adult sunt
respectate extremitatea cefalică, gâtul, zona interscapulară, palmele şi tălpile. La sugar pot

fi localizate oriunde pe suprafaţa cutanata

 4

a.
- leziuni de grataj: excoriaţii
- noduli: cu diametrul 10-12mm, culoare roşie-maronie, consistenţă dură, situaţi pe zone
acoperite (scrot, axilă, teaca penisului).
Complicaţii:
 suprainfecţie microbiană
 glomerulonefrită secundară unei piodermite streptococice
 eczematizare (în special la sân la femei)
 boală Paget (dermatoză precarcinomatoasă)
 lichenificare.
Diagnosticul pozitiv al scabiei
 prurit nocturn, leziuni cutanate necaracteristice şi caracteristice
 context epidemiologic (mai multe cazuri în familie sau în colectivitate)
 examenul de laborator (recoltare prin grataj se observă la MO: paraziţi, ouă, fecale de
parazit)
 tratamentul de probă (pruritul şi leziunile dispar sub tratament antiscabios), examenul
histologic (rar este necesar).
Tratament topic (esenţial):
a) clasic: medicamente cu sulf, benzoatul de benzil
b) insecticide de contact: lindan, malation, piretrine, piretroizi, tiabendazol
c) la începutul şi sfârşitul tratamentului: baie generală şi schimbarea lenjeriei de corp. Lenjeria
trebuie dezinfectată prin fierbere şi călcare. Dacă nu este posibil, haine trebuie să fie puse în
 5

pungi de nylon închise ermetic pentru 10 zile (paraziţii mor şi apoi hainele pot fi spălate
obişnuit)
Profilaxie: tratamentul corect, dezinfecţia lenjeriei şi hainelor, educaţie sanitară.

II.Pediculoza capului (paduchii de cap)

Etiologie: Pediculus humanus subspecia capitis.

(Pediculus humanus capitis): femela are 3-4mm lungime (masculul este mai mic), culoare gri-
albicioasă, se deplasează încet. Se ataşează puternic de firele de păr la scalp prin membre
prevăzute cu gheare şi depun ouă (lindeni) pe firele de păr.
Epidemiologie: răspândită în lume. Transmiterea se face prin contact direct, îmbrăcăminte.
Clinic: apar pe scalp (occipital, partea laterală), rar barbă, excepţional alte zone păroase.

- prurit, pete hemoragice urmate de papule pruriginoase.

- grataj  suprainfecţie cu adenopatia regională
- uneori apare prurit, cu erupţie papuloveziculară generalizată, prin mecanism alergic.
Diagnostic: prurit nocturn (occipital, partea laterală a scalpului), papulo-vezicule, suprainfecţie,
evidenţierea lindenilor (cu lampa Wood) şi a parazitului adult.
 6

Tratament: lindan, piretrine, piretroid, malation, paraplus (spray), xilon

Profilaxie: tratament corect şi tratamentul colectivităţii, măsuri de igienă, educaţie sanitară şi
sexuală.

Pediculoza corpului

Etiologie: Pediculus umanus corporis. Femela are 3-4 mm lungime (masculul este mai mic),
culoare gri-albicioasă, se deplasează încet. Se agaţă de lenjerie, se deplasează pe piele pentru a
suge sângele (depun ouă pe îmbrăcăminte). Din ouă ies în 7-8 zile nimfe care devin adulţi în alte
7-8 zile.
Epidemiologie: răspândită în lume. Transmiterea se face prin contact direct, lenjerie şi
îmbrăcăminte.
Clinic:
- pe locul înţepăturii: puncte hemoragice papulo-vezicule pruriginoase
- zonele de elecţie: regiunile scapulare şi interscapulare, regiunea taliei
- excoriaţii care duc la piodermizări secundare, cicatrici şi leziuni pigmentare
 7

- la persoanele intens parazitate: prezintă aspect pestrit al tegumentelor (la nivelul regiunii
interscapulare: hipercromie şi cicatrici), fiind denumită maladia vagabonzilor.
Diagnostic: prurit, papulovezicule, piodermizare secundară, evidenţierea paraziţilor pe lenjerie
şi haine.
Tratament: pentru lenjerie şi îmbrăcăminte (insecticide de contact, distrugerea paraziţilor prin
căldură la etuvă) şi pentru leziuni (baie generală, schimbarea lenjeriei, tratamentul
piodermizării).
Profilaxie: tratament corect şi tratamentul colectivităţii, măsuri de igienă, educaţie sanitară şi
sexuală.

Pediculoza pubiană

Etiologie: Phthirius pubis. Femela are 1-1,5mm, culoare alb-gălbuie, se agaţă de firele de păr din
regiunea suprapubiană, depune ouă pe firele de păr.
Epidemiologie: răspăndita în lume, transmitere prin contact sexual
Clinic:
- localizări: suprapubian, axilar, gene şi sprâncene (la copil). Rar: pilozitatea de pe corp (doar în
caz de intensă parazitare). Obişnuit scalpul nu este interesat.
- pe locul înţepăturii: puncte hemoragice  papulo-vezicule pruriginoase
- pete albăstrui (macule ceruleae) pe abdomen, pe coapse intern. ± suprainfecţie
- febră, astenie, poliadenopatie, leucocitoză (la persoanele intens parazitate)
Diagnostic: leziunile cutanate + lindeni pe firele de păr suprapubiene
Tratament: lindan, piretrine, piretroid, malation, paraplus (spray), xilon
Profilaxie: tratament corect şi tratamentul colectivităţii, măsuri de igienă, educaţie sanitară şi
sexuală.
8