CARTE ARTIC+BILANT ARTICULAR MB Inf 2013

Corina PANTEA
GHID PRACTIC DE
ARTROLOGIE, MIOLOGIE ȘI
GONIOMETRIE
Fasciculul II – membrul inferior
CAPITOLUL 1 – ARTICULAȚIILE MEMBRULUI
INFERIOR
1.1. ARTICULAŢIA COXOFEMURALĂ
Este o enartroză, o articulaţie sferoidală tipică ce prezintă 3 axe şi 3 grade de

libertate la formarea căreia participă capul femural și acetabulul de la nivelul
osului coxal.
Suprafeţele articulare sunt reprezentate de:
 Epifiza proximală a femurului care prezintă capul femural ce reprezintă 2/3
dintr-o sferă cu diametrul de 4 - 5 cm. Prezintă foseta capului pentru
inserţia ligamentului capului femural.
 Coxalul prin acetabulul sau cavitatea cotiloidiană, care este o cavitate
emisferică, profundă situat în planul lateral al articulaţiei. Circumferinţa
acetabulului este proeminentă şi ascuţită şi se numeşte sprânceana
cotiloidiană sau acetabulară. Suprafaţa interioară a acetabulului prezintă
suprafaţa semilunară care este articulară şi fosa acetabulului nearticulară.
Suprafeţele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin care lipseşte în partea
anterioară a fosetei capului femural cât şi în fosa acetabulului. Labrul
acetabular este un inel fibrocartilaginos ce se inseră pe sprânceana acetabulară
și măreşte considerabil acetabulul.
Mijloacele de unire sunt:
 Capsula articulară care are forma unui manşon conoid cu baza mică
prinsă pe femur şi baza mare inserată pe coxal,fiind alcătuită din 4 tipuri de
fibre: longitudinale, oblice, arcuate și circulare. Trohanterul mare, fosa
trohanterică şi trohanterul mic rămân în afara inserţiei capsulei.
 Ligamentul iliofemural se găsește pe fața anterioară a articulației
coxofemurale, fiind cel mai puternic ligament al acestei articulații. Are
formă de evantai cu vârful pe spina iliacă anteroinferioară şi cu baza se
inseră pe linia intertrohanterică. Acest ligament are rolul de a limita
mișcările de: extensie, rotaţie externă şi adducţie. De asemenea menține
capul femural în acetabul când corpul este în poziție ortostatică.
 Ligamentul pubofemural este situat pe faţa anterioară a articulaţiei. Are
originea pe porţiunea anterioară a eminenţei iliopubiene, pe creasta
pectineală și pe ramura superioară a pubelui, iar inserția este anterior de
trohanterul mic. Are rolul de a limita abducţia şi rotaţia externă la nivelul
articulației coxofemurale.
 Ligamentul ischiofemural se găsește pe faţa posterioară a articulaţiei. Se
întinde de la ischion – posterior și inferior de acetabul apoi fibrele sale se
orientează superior şi lateral traversează partea posterioară a colului
femural şi se inseră pe suprafaţa internă a trohanterului mare. Ligamentul
ischiofemural limitează mișcările de: rotaţie internă şi adducţie.
 Ligamentul capului femural este un ligament intraarticular de formă
triunghiulară, cu vârful se inseră pe foseta capului femural și baza se
fixează pe ligamentul transvers al acetabulului şi pe porţiunile învecinate
ale sprâncenei acetabulare. Este străbătut de arteriole care asigură nutriția la
nivelul capului femural. Are rolul de a menține capul femural în interiorul
cavității acetabulare.
 Sinoviala tapetează faţa internă a capsulei reflectându-se pe porţiunea
intraarticulară a colului şi pe faţa externă a cadrului cotiloidian.
Fig.1. – Articulația coxofemurală suprafețe articulare vedere anterioară:

1. Creasta iliacă; 2. Spina iliacă antero-superioară; 3. Marginea anterioară a
acetabulului; 4. Capul femural; 5. Trohanterul mare; 6.Linia intetrohanterică;
7. Trohanterul mic; 8. Colul femural; 9. Tuberculul pubelui;
Fig.2. – Articulația coxofemurală suprafețe articulare vedere posterioară:
1. Creasta iliacă; 2. Spina iliacă postero-superioară; 3. Spina iliacă postero-
inferioară; 4.Marginea posterioară a acetabulului; 5. Spina ischiadică;
6. Tuberozitatea ischiadică; 7. Capul femural; 8. Trohanterul mare; 9. Colul
femural; 10. Creasta intertrohanterică; 11. Tuberozitatea gluteală; 12. Linia
pectineală; 13. Linia aspră; 14. Trohanter mic
Fig.3. Ligamentele articulației coxofemurale vedere anterioară:1. Ligament
iliolombar; 2. Creasta iliacă; 3. Spina iliacă antero-superioară; 4. Ligament
inghinal; 5. Ligament iliofemural; 6. Trohanter mare; 7. Linia intertrohanterică;
8. Trohanter mic; 9. Ligament pubofemural; 10. Simfiza pubiană; 11. Spina
ischiadică; 12. Ligament sacrospinal; 13. Ligament sacrotuberal; 14. Ligament
sacroiliac anterior; 15. Promotoriul osului sacru; 16. Vertebra L5;
17. Ligamentul longitudinal anterior; 18. Vertebra L4.
Fig.4. Ligamentele articulației coxofemurale vedere posterioară 1.
Ligament iliolombar; 2. Vertebra L4; 3. Vertebra L5; 4. Ligament sacroiliac
posterior; 5. Spina ischiadică; 6. Ligament sacrospinal; 7. Ligament
sacrotuberal; 8. Tuberozitatea ischiadică; 9. Ligament ischiofemural; 10.
Trohanter mic; 11. Creasta intertrohanterică; 12. Trohanter mare; 13.
Ligament iliofemural; 14. Spina iliaca postero-superioară; 15. Creasta iliacă
Mișcările posibile - fiind o enartroză, articulaţie sferoidală tipică ce prezintă 3 axe

şi 3 grade de libertate prezintă mișcări de flexie, extensie, abducție, adducție, rotație
internă, rotație externă și circumducție.
 în plan sagital şi ax frontal – axul mişcării trece prin vârful trohanterului
mare. Mişcările sunt de flexie-extensie.
 Flexia – este mişcarea prin care faţa anterioară a coapsei se apropie de
peretele anterior al abdomenului. Mişcarea de flexie se însoţeşte de
rotaţie internă. Amplitudinea mişcării cu genunchiul în extensie este de
900 fiind limitată de tensionarea muşchilor posteriori ai coapsei.
Limitarea mişcării de flexie cu genunchiul extins poate fi determinată şi
de retracţia muşchilor ischiogambieri. Amplitudinea mișcării de flexie
cu genunchiul flectat măsoară 1250 – 1300, iar flexia pasivă are o
amplitudine de 1450 – 1500. Muşchii flexori ai articulaţiei coxofemurale
sunt:
 iliopsoas – cel mai puternic flexor
 drept femural cu acţiune principală
 croitorul
 tensorul fasciei lata cu acţiune secundară.
 Extensia – este mişcarea prin care faţa anterioară a coapsei se
îndepărtează de peretele anterior al abdomenului sau faţa posterioară a
coapsei se apropie de regiunea fesieră. Extensia se însoţeşte de rotaţie
externă. Amplitudinea extensiei este mai mică decât cea a flexiei fiind
limitată de tensionarea ligamentului iliofemural, astfel amplitudinea
extensiei executate cu genunchiul extins este de 150 – 200 , cu
genunchiul flectat este de 100 , iar extensia pasivă are o amplitudine de
300. Muşchii extensori sunt:
 gluteul mare,
 gluteul mijlociu
 gluteul mic
 biceps femural
 semitendinos
 semimembranos.
 în plan frontal şi ax sagital – axul trece prin centrul capului femural.
Mişcările sunt de abducţie-adducţie.
 Abducţia – este mişcarea prin care membrul inferior se depărtează de
linia mediană a corpului. Abducţia este limitată de ligamentul
iliopretrohanterian când este efectuată cu coapsa în flexie şi de
ligamentul pubofemural când este executată cu coapsa în extensie.
Amplitudinea abducţiei executată cu coapsa în extensie este de 600 , iar
cu coapsa în flexie este de 700 .Amplitudinea poate fi mărită prin
înclinarea anterioară a bazinului şi prin accentuarea lordozei lombare
când poate ajunge la 1800. La realizarea ei participă muşchii:
 tensorul fasciei lata,
 gluteul mijlociu
 croitor (secundar).
 Adducţia – este mişcarea prin care membrul inferior se apropie de linia
mediană a corpului. Adducţia este limitată de apropierea coapselor până
în poziţia anatomică, iar când coapsele se încrucişează de ligamentul
iliopretrohanterian şi de ligamentul capului femural. Amplitudinea
mişcării este de 300. Adducţia este efectuată următorii mușchi:
 adductor lung,
 adductor scurt,
 adductor
 iliopsoas (secundar)
 gracilis (secundar)
 pectineu (secundar).
Fig.5. Mișcările la nivelul articulației coxofemurale
 în plan transversal şi ax vertical – mişcările sunt de rotaţie internă

(medială) - rotaţie externă (laterală).
 Rotaţia internă (medială) – În poziţia de decubit dorsal cu genunchii
extinşi este mişcarea care aduce vârful degetelor membrului inferior în
interior. Se realizează în jurul unui ax vertical ce trece prin capul
femural. În poziţia aşezat la marginea mesei cu genunchii flectaţi la
900 este mişcarea prin care coapsa este deplasată intern şi gamba
extern. Mişcarea este limitată de ligamentul ischiofemural şi
iliopretrohantinian. Amplitudinea mişcării active este de 450. Muşchii
rotatori interni sunt:
 gluteul mijlociu,
 gluteul mic
 semimembranos.
 Rotaţia externă (laterală) – În poziţia de decubit dorsal cu genunchii
extinşi este mişcarea care aduce vârful degetelor membrului inferior în
exterior. În poziţia aşezat la marginea mesei cu genunchii flectaţi la
900 este mişcarea prin care coapsa se deplasează extern şi gamba intern.
Mişcarea de rotaţie externe este limitată de: fasciculul
iliopretrohanterian al ligamentului iliofemural, ligamentul rotund şi
ligamentul pubofemural. Mişcarea are o amplitudine de 350. Muşchii
care realizează rotaţia externă sunt:
 gluteul mijlociu,
 gluteul mare
 piriformul
 pătrat femural (secundar)
 gracilis (secundar).
 Circumducţia – este o mişcare complexă de trecere a coapsei prin
toate planurile de mişcare descrise, ce rezultă din sumarea mişcărilor
precedente. Circumducţia este mişcarea prin care membrul inferior
descrie un con cu vârful orientat la nivelul articulaţiei coxofemurale ce
poartă numele de conul circumducţiei. În realizarea circumducţiei
intervin toate grupele musculare ale şoldului. Această mişcare are o
amplitudine mai mică decât cea de la nivelul umărului.
Fig.6. – Amplitudinea mișcărilor la nivelul articulației coxofemurale

1.2. ARTICULAŢIA GENUNCHIULUI
Articulaţia genunchiului este cea mai mare articulaţie a corpului. Este o

articulație de tip condilian la care participă epifiza distală a femurului, epifiza
proximală a tibiei și patela.
Suprafeţele articulare Sunt reprezentate de:
 Epifiza distală a femurului participă prin intermediul celor doi condili și
prin fața patelară. Posterior între cei doi condili se delimitează fosa
intercondilară. Condilul medial este mai coborât și mai îngust decât cel
lateral, de aceea între coapsă şi gambă se delimitează un unghi de 170-175°
deschis în afară. Scăderea unghiului lateral sub 145° duce la genu valgum,
deformare caracterizată prin apropierea genunchilor și depărtarea gleznelor.
 Epifiza proximală a tibiei prezintă o suprafață articulară superioară
alcătuită din două cavități glenoide ce răspund condililor femurali. Între
cele două cavități glenoide se găește eminenţa intercondilană.
 Patela (rotula) este un os scurt situat în tendonul muşchiului cvadriceps
femural. La formarea articulației participă prin fața sa posterioară (cele ¾
superioare) ce vine în contact cu fața patelară a femurului.
Între suprafeţele articulare descries nu există o concordanţă perfectă,
motiv pentru care este necesară prezenţa unui fibrocartilaj denumit menisci. Se
descriu două meniscuri unul medial și altul lateral.
Meniscul lateral are forma unui cerc (forma literei O) se inseră pe
eminența intercondiliană prin intermediul cornului anterior și posterior. De la
nivelul acestor coarne se desprind ligamentele: meniscofemural anterior și
meniscofemural posterior care se inseră pe condilul lateral.
Meniscul medial are formă semilunară (forma literei C) al cărui corn
anterior se inseră pe marginea anterioară a platoului tibial iar cornul posterior
pe aria intercondiliană posterioară.
Cele două meniscuri sunt unite în partea anterioară prin ligamentul
transvers al genunchiului.
Fig.7. Articulația genunchiului suprafețe articulare vedere anterioară: 1.
Patela; 2. Epicondilul lateral al femurului; 3. Condilul lateral al femurului; 4.
Condilul lateral al tibie; 5. Platoul tibial; 6. Capul fibulei; 7. Fibula; 8. Tibia; 9.
Tuberozitatea tibiei; 10. Condilul medial al tibiei; 11. Condilul medial al
femurului; 12. Epicondilul medial al femurului; 13. Femurul
Fig.8. Articulația genunchiului suprafețe articulare vedere posterioară:
1. Epicondilul medial al femurului; 2. Condilul medial al femurului;
3. Condilul medial al tibiei; 4. Linia mușchiului solear; 5. Tibia; 6. Fibula;
7. Colul fibulei; 8. Capul fibulei; 9. Articulația tibio-fibulară; 10. Eminența
intercondilară; 11. Condilul lateral al femurului; 12. Epicondilul lateral al
femurului; 13. Fosa intercondilară; 14. Fața popiltee a femurului
Mijloacele de unire sunt reprezentate de:

 Capsula articulară este un manşon fibros care uneşte epifiza distală a
femurului, epifiza proximală a tibiei. Anterior este perforată de patelă, pe
marginile căreia se inseră. Inserţia capsulei se face astfel încât epicondilii
rămân extracapsulari.
 Ligamentul patelei are formă triunghiulară având baza la rotulă și vârful
la tuberozitatea tibiei.
 Ligamentul colateral fibular (ligamentul colateral extern) este un
ligament care nu aderă la capsulă ce se inseră superior pe epicondilul lateral
al femurului, iar în inferior pe partea anterolaterală a capului peroneului.
Când genunchiul este în flexie ligamentul este relaxat, iar când genunchiul
este în extensie ligamentul este întins.
 Ligamentul colateral tibial (ligamentul colateral intern) se inseră superior
pe epicondilul medial al femurului şi inferior pe faţa medială a tibiei în
porțiunea superioară. Ligamentul colateral tibial aderă la capsula articulară.
Ligamentele colaterale asigură stabilitatea articulară în extensia
genunchiului.
 Ligamentul încrucişat anterior are originea inferior pe aria
intercondiliană anterioară de la nivelul platoului tibial și inserția superioară
pe faţa intercondiliană a condilului lateral al femurului în zona posterioară.
 Ligamentul încrucişat posterior are originea pe aria intercondiliană
posterioară de la nivelul platoului tibial şi se inseră pe partea anterioară a
feţei intercondilene a condilului medial al femurului.
 Ligamentul popliteu oblic – se găsește posterior de articulația
genunchiului pornind din tendonul mușchiului semimembranos după care
se orientează superior și lateral pentru a se insera pe condilul lateral al
femurului.
 Ligamentul popliteu arcuat – începe pe condilul lateral al femurului de
unde se îndreaptă medial, trece pe sub ligamentul popliteu oblic după care
fibrele se pierd printre fibrele capsulei articulare a genunchiului.
 Sinoviala acoperă faţa profundă a capsulei inserându-se pe marginea
cartilajelor articulare ce acoperă suprafețele articulare ale epifizei distale a
femurului, a epifizei proximale a tibiei și a rotulei.
Fig.9. Ligamentele articulației genunchiului vedere anterioară: 1. Fața
patelară a femurului; 2. Ligamentul încrucișat anterior; 3. Ligamentul transvers
al genunchiului; 4. Meniscul lateral; 5. Ligamentul colateral fibular;
6. Ligamentul anterior al capului fibular; 7. Fibula; 8. Patela; 9. Ligamentul
patelei; 10. Ligamentul colateral tibial; 11. Meniscul medial; 12. Ligamentul
încrucișat posterior;
a
Fig.10. Ligamentele articulației genunchiului: a - vedere posterioară:1.
Condilul medial al femurului; 2. Ligamentul încrucișat posterior; 3. Meniscul
medial; 4. Ligamentul colateral tibial; 5. Tibia; 6. Membrană interosoasă ; 7.
Capul fibulei; 8. Ligamentul posterior al capului fibular; 9. Ligamentul
colateral fibular; 10. Meniscul lateral; 11. Ligamentul menisco-femural
posterior; 12. Ligamentul încrucișat anterior; 13. Condilul lateral al
femurului; 14. Fosa intercondilară
b
Fig.11. Ligamentele articulației genunchiului: b - vedere posterioară:
1. femur; 2. Bursa subtendinoasă a mușchiului gastrocnemian medial; 3.
Ligamentul colateral tibial; 4. Bursa mușchiului semimembranos; 5. Recesul
subpopliteu; 6. Tibia; 7. Fibula, 8. Mușchiul popliteu; 9. Ligamentul popilteu
arcuat; 10. Ligamentul colateral fibular; 11. Ligamentul popilteu oblic; 12.
Bursa subtendinoasă a mușchiului gastrocnemian lateral
Fig.12. Ligamentele articulației genunchiului vedere medială: 1. articulația
femuro-patelară; 2. Ligamentul patelar, 3. Fața medială a tibie; 4. Fibula;
5. Ligamentul colateral tibial; 6. Meniscul medial; 7. Condilul medial al
femurului; 8. Epicondilul medial; 9. Tendonul mușchiului cvadriceps femural;
10. Femur
Fig.13. Ligamentele articulației genunchiului vedere laterală: 1. femur;
2. Tendonul mușchiului cvadriceps femural; 3. Epicondil lateral; 4. Condilul
lateral al femurului; 5. Ligamentul colateral fibular; 6. Ligamentul posterior al
capului fibular; 7. Fibula; 8. Tuberozitatea tibiei; 9. Ligamentul anterior al
capului fibulei; 10. Ligamentul patelei; 11. Meniscul lateral; 12. Fața patelară a
femurului; 13. Patela
Mișcările posibile
Articulația genunchiului este o articulaţie cu un singur grad de libertate deci
permite mişcări de flexie – extensie. La nivelul articulaţiei genunchiului se
descriu mişcări secundare de rotaţie medială (internă) - rotaţie laterală (externă)
şi mişcări de lateralitate.
 Flexia – este mişcarea prin care faţa posterioară a gambei se apropie de faţa
posterioară a coapsei. În mod normal flexia este oprită prin atingerea
musculaturii posterioare a gambei de musculature posterioară a coapsei.
Mişcarea de flexie pură se desfăşoară până la o amplitudine de 70°, după
care se combină cu mişcarea de rotaţie internă a gambei. Mişcarea activă
are amplitudinea de 1200 - 1400 iar cea pasivă de 1600. Muşchii care
realizează flexia din articulaţia genunchiului sunt:
 biceps femural,
 semitendinos
 semimembranos
 gastrocnemian (secundar)
 gracilisul (secundar)
 croitorul (secundar)
 popliteu
 plantar
 Extensia – este mişcarea prin care faţa posterioară a gambei se
îndepărtează de faţa posterioară a coapsei, fiind mişcarea de revenire la
poziţia anatomică cu gamba în prelungirea coapsei. Mişcarea de extensie
propriu-zisă este nulă. Prin testare se poate aprecia deficitul de extensie sau
hiperextensia din cadrul deficienţei numite genu recurvatum. Extensia este
limitată de ligamentele: Winslow, încrucişat anterior, încrucişat posterior,
colaterale și de muşchii ischiogambieri. Mişcarea de extensie este produsă
de muşchii:
 cvadriceps femoral
 tensor al fasciei lata.
Mişcările de flexie – extensie nu sunt pure ci se însoţesc de mişcări de
rotaţie internă şi externă datorită ligamentelor încrucişate şi a inegalităţii
condililor femurali.
 Rotaţia internă – este mişcarea prin care vârful piciorului se orientează
medial (intern). Apare când flexia depăşeşte 700. Amplitudinea este de 200.
În timpul mişcării ligamentele încrucişate se întind iar cele colaterale se
relaxează. Mişcarea de rotaţie internă este produsă de muşchii:
 semimembranos,
 semitendinos,
 croitor
 popliteu (secundar)
 gracilis (secundar).
 Rotaţia externă – este mişcarea prin care vârful piciorului se orientează
lateral (extern). Rotaţia activă se produce odată cu extensia genunchiului,
amplitudinea mişcării fiind de 300 - 400. În timpul rotaţiei externe
ligamentele încrucişate se relaxează şi cele colaterale se întind. Mişcarea de
rotaţie externă este realizată de muşchiul biceps femural, capul lateral al
mușchiului gastrocnemian iar mușchiul tensor al fasciei lata participă la
flexie şi rotator externă când genunchiul este flectat.
În anumite situaţii patologice la nivelul articulaţiei genunchiului se pot întâlni
mişcări de: lateralitate, “sertar”.
Mişcările de lateralitate – se testează cu genunchiul în semiflexie deoarece
atunci obţinem o relaxare maximă a ligamentelor colaterale. Amplitudinea
acestor mişcări este foarte mică.
Mişcările de “sertar” – sunt consecinţa laxităţii ligamentelor încrucişate şi
reprezintă alunecări antero-posterioare ale tibiei faţă de condilii femurali. Se
testează cu genunchiul flectat la 900.
1.3.ARTICULAŢIA TIBIOFIBULARĂ
Este o articulaţie plană de tip artroidal.

Suprafeţele articulare sunt
 epifiza proximală a tibiei – participă prin fețișoara articulară situată în porțiunea
supero-laterală a condilului tibial lateral
 epifiza proximală a fibulei (peroneului) participă prin fețișoara articulară situată
în porțiunea ei supero-medială.
Cele două suprafețe articulare sunt acoperite de cartilaj articular.
 Capsula articulară se inseră pe marginile suprafeţelor articulare.
 Ligamentul anterior al capului fibulei se întinde între condilul lateral al
tibiei şi partea anterioară a capului fibulei.
 Ligamentul posterior al capului fibulei se găsește între partea posterioară
a capului fibulei şi partea posterioară a condilului lateral al tibiei.
 Sinoviala tapetează suprafaţa interioară a capsulei. Uneori comunică cu
sinoviala articulaţiei genunchiului.
Mișcări posibile – la nivelul acestei articulații sunt prezente doar mișcări reduse de
alunecare.
1.4. SINDESMOZA TIBIOFIBULARĂ
Este tot o artrodie la formarea căreia participă epifizele distal ale tibiei și
peroneului.
 epifiza distal a tibiei cu incizura fibulară situată lateral pe tibie,
 epifiza distal a peroneului care prezintă o feţişoară articulară pe faţa medială a
fibulei.
Aceste suprafețe nu sunt acoperite de cartilaj articular ci de un strat subțire de
periost.
 Ligamentul tibiofibular anterior se întinde între marginea anterioară a
feţişoarei articulare tibiale și marginea anterioară a fețișoarei articulare
fibulare.
 Ligamentul tibiofibular posterior se găsește între marginea posterioară a
maleolei fibulare şi marginea posterioară a feţişoarei tibiale.
 Sinoviala acoperă suprafețele articulare și provine din sinoviala de la
nivelul articulaţiei talocrurale.
Mișcări posibile – la nivelul acestei sindesmoze sunt prezente doar mișcări reduse
de alunecare.
1.5. ARTICULAȚIILE PICIORULUI
1.5.1.Articulaţia talocrurală este o trohleoartroză la formarea căreia participă

epifiza distal a tibiei, epifiza distal a fibulei (peroneu) și talusul.
 Epifiza distală a tibiei care prezintă o faţă articulară inferioară ce răspunde
trohleei talusului cu care se articulează.
 Epifiza distală a fibulei (peroneu) care prezintă o faţă articulară inferioară ce
formează împreună cu fața articulară a tibiei o suprafață concavă ce va
corespunde suprafeței convexe de la nivelul talusului.
 faţa superioară a talusului este în cea mai mare parte articulară și prezintă
trohleea talusului prelungită medial cu feţişoara maleolară medială şi lateral cu
feţişoara maleolară laterală.
Aceste suprafețe articulare sunt acoperite de cartilaj articular.
 Capsula articulară este subțire, se inseră la periferia cartilajului articular,
iar maleola laterală și medială rămân extracapsulare.
 Ligamentul colateral lateral pleacă de pe maleola laterală spre oasele
tarsiene învecinate având formă de evantai, fiind alcătuit din trei fascicule:
o Ligamentul talofibular anterior – se inseră pe marginea anterioară a
maleolei fibulare (peroniere sau laterale), de unde se îndreaptă oblic
inferior şi anterior pentru a se insera pe talus în zona laterală.
o Ligamentul talofibular posterior – se inseră pe maleola laterală se
îndreaptă apoi inferior, posterior și medial pentru a se insera pe
tuberculul feței posterioare a talusului.
o Ligamentul calcaneofibular - se inseră pe vârful maleolei laterale, se
îndreaptă apoi inferior şi posterior spre tuberculul de pe faţa laterală
a calcaneului.
 Ligamentul colateral medial (ligamentul deltoidian) are formă
triunghiulară constituie având originea pe maleola medială formând apoi
patru porțiuni care se inseră pe oasele tarsiene:
o porțiunea tibionaviculară – se inseră pe fața medială și dorsală a
navicularului și pe ligamentul calcaneonavicular plantar
o porțiunea tibiocalcaneană – se inseră pe sustentaculum tali al
calcaneului
o porțiunea tibiotalară anterioară – se inseră în zona medială a colului
talusului
o porțiunea tibiotalară posterioară – se inseră pe feței mediale a
talusului în zona posterioară.
 Sinoviala tapetează faţa profundă a capsulei articulare.
Mișcări posibile - Articulaţia talocrurală este o trohleartroză cu un singur grad
de libertate ce permite doar mişcări în plan sagital.
 în plan sagital şi ax frontal – axul trece aproximativ prin vârful celor două
maleole. Mişcările sunt de flexie-extensie.
 Flexia (flexia dorsală, dorsiflexia) – este mişcarea de apropiere a feţei
dorsale a piciorului de faţa anterioară a gambei. Flexia dorsală este
limitată prin întinderea fasciculelor posterioare ale ligamentelor
colaterale şi a tendonului lui Achille. Amplitudinea mişcării este de 200
– 250. Ea poate creşte prin flexia genunchiului, care determină relaxarea
muşchiului triceps sural. Mușchii care realizează mișcarea sunt:
- tibial anterior
- lung extensor al halucelui
- lung extensor al degetelor
- peronier al treilea
 Extensia (flexia plantară) – este mişcarea prin care faţa dorsală a
piciorului se îndepărtează de faţa anterioară a gambei. Flexia plantară
este limitată prin întinderea fasciculelor anterioare ale ligamentelor
colateral medial şi colateral lateral. Amplitudinea mişcării este de 450 –
500. Mușchii care realizează mișcarea sunt:
- gastrocnemian
- solear
- plantar
- tibial posterior
- flexorul lung al degetelor
- flexor lung al halucelui
- peronierul lung
- peronierul scurt
Fig. 14. Mișcările de flexie – extensie la nivelul articulației talocrurale

Fig.15. Amplitudinea mișcărilor de flexie și extensie la nivelul piciorului
1.5.2. Articulaţiile intertarsiene Cele 7 oase ale tarsului formează între ele
următoarele articulaţii:
1. Subtalară sau talocalcaneană
2. Talocalcaneonaviculară;
3. Calcaneocuboidiană;
4. Cuneonaviculară;
5. Cuboidonaviculară;
6. Intercuneiformă;
7. Cuneocuboidiană.
Dintre acestea vom prezenta doar articulațiile talocalcaneană și
talocalcaneonaviculară.
1.5.3. Articulatia subtalară sau talocalcaneană este o articulaţie de tip

artroidal la care participă talusul (astragalul) și calcaneul. (o altă terminologie
întâlnită pentru această articulație este cea de articulație subastragaliană sau
astragalocalcaneană).
Suprafeţele articulare
 calcaneul participă cu feţişoara talară convexă
 talusul (astragalul) participă prin feţişoara calcaneană concavă.
Suprafeţele articulare sunt acoperite de cartilaj articular.
 Capsula se inseră pe marginea suprafețelor articulare.
 Ligamentul talocalcanean interosos este principalul ligament al
articulaţiei, prezintă fibre verticale și oblice ce se întind între suprafețele
articulare ale talusului și calcaneului. El ocupă o poziţie centrală fiind situat
în prelungirea axului piciorului, fiind supus răsucirilor şi întinderilor
puternice.
 Ligamentul talocalcanean lateral se întinde de la tuberculul lateral al
talusului la faţa laterală a calcaneului.
 Ligamentul talocalcanean medial se întinde între tuberculul medial al
procesului posterior al talusului şi sustentaculum tali.
 Ligamentul talocalcanean posterior se întinde de la tuberculul lateral al
talusului la partea supero-medială a calcaneului.
 Sinoviala reprezintă stratul intern al capsulei.
1.5.4. Articulaţia talocalcaneonaviculară este o articulaţie de tip sferoidal.

 talusul participă prin capul talusului care este o proeminenţă rotunjită ce
prezintă faţa articulară naviculară şi prin faţa inferioară a talusului care
prezintă faţa calcaneană anterioară şi faţa calcaneană mijlocie.
 faţa superioară a calcaneului prezintă 2 feţişoare articulare, feţişoara talară
anterioară şi feţişoara talară mijlocie.
 faţa posterioară a navicularului (scafoid).
 Capsula articulară se inseră la marginea suprafeţelor articulare.
 Ligamentul talonavicular este situat între partea posterioară a colului
talusului şi faţa superioară a navicularului.
 Ligamentul bifurcat are originea pe extremitatea anterioară în partea
superioară a calcaneului de unde se bifurcă formând:
o ligamentul calcaneonavicular ce se inseră pe fața lateral a
navicularului
o ligamentul calcaneocuboidian ce se inseră pe cuboid.
 Sinoviala tapetează fața profundă a capsule articulare.
Fig.16. Fața dorsală a piciorului - 1. falanga distală a halucelui; 2. capul

falangei proximale a halucelui; 3. corpul falangei proximale a halucelui; 4.
baza falangei proximale a halucelui; 5. falanga proximală a halucelui; 6. capul
metatarsianului I; 7. corpul metatarsianului I; 8. baza metatarsianului I;
9. metatarsianul I; 10. osul cuneiform medial; 11. osul cuneiform intermediar;
12. osul navicular; 13. capul talusului; 14. colul talusului; 15. corpul talusului;
16. talus; 17. tuberozitatea calcaneană; 18. calcaneu; 19. osul cuboid; 20.
tuberozitatea metatarsianulu V; 21. osul cuneiform lateral; 22. metatarsianul V;
23. falanga proximală a degetului V; 24. falanga mijlocie a degetului V; 25.
falanga distală a degetului V
Fig.17. Articulațiile piciorului - 1. articulația subtalară; 2. articulația
intercuneiformă; 3. articulația cuneocuboidală; 4. articulația tarsometatarsiană;
5. articulații interfalangiene distale; 6. articulații interfalangiene proximale; 7.
articulații metatarsofalangiene; 8. articulații intermetatarsiene; 9. articulația
cuneonaviculară; 10. articulația calcaneocuboidală; 11. articulația
talocalcaneonaviculară; 12. articulația talocrurală;
Fig.18. Ligamentele de la nivelul feței dorsale a piciorului - 1. fibula;
2. ligamentul tibiofibular anterior; 3. maleola laterală; 4. ligamentul
taloperonier anterior; 5. ligamentul bifurcat; 6. osul cuboid; 7. ligamentele
metatarsiene dorsale; 8. falanga distală a halucelui; 9. falanga proximală a
halucelui; 10. capsula articulațiilor metatarsofalangiene; 11. osul metatarsian I;
12. ligamentele tarsiene dorsale; 13. osul navicular; 14. ligamentul
talonavicular;15. ligamentul deltoid; 16. talus; 17. maleola medială; 18. tibia
Fig.19. Ligamentele de la nivelul feței plantare a piciorului 1. talus; 2. osul
navicular; 3. osul cuneiform medial; 4. aponevroza plantară; 5. ligamentul
plantar lung; 6. ligamentul calcaneonavicular plantar; 7. sustentaculum tali; 8.
tuberculul medial; 9. maleola medială; 10. m. flexor lung al degetelor; 11. m.
flexor lung al halucelui
Mișcări posibile - Cele două articulaţii determină mişcări în plan frontal,

sagital şi în axul longitudinal al piciorului.
 în plan frontal şi ax sagital – avem mişcări de:
 Abducţie – este mişcarea prin care vârful piciorului se orientează spre
exterior (lateral) sau halucele se îndepărtează de planul mediosagital al
corpului. La realizarea mișcării participă mușchii:
o abductor al halucelui
o lung extensor al degetelor
o lung extensor al halucelui
o peronier al treilea
 Adducţie – este mişcarea prin care vârful piciorului se orientează spre
interior (medial) sau halucele se apropie de planul mediosagital al
corpului. La realizarea mișcării participă mușchii:
o Adductorul halucelui
o Gastrocnemian
o Solear
o Flexor lung al degetelor
o Flexor lung al halucelui
o Tibial posterior
o Tibial anterior
 Mişcările se produc între talus şi celelalte oase ale piciorului. Cele două
mişcări au o amplitudine totală de 350 – 400.
Fig.20. Mișcările de abducție-adducție la nivelul piciorului
 în plan sagital şi ax frontal – mişcările sunt de flexie – extensie a

calcaneului şi talusului (astragalului) – sunt mişcări cu amplitudine mică.
 în axul longitudinal al piciorului – mişcările sunt de:
 Supinaţie – este mişcarea prin care se desprinde de pe sol marginea
internă (medială) a piciorului astfel încât plantele se orientează intern.
Amplitudinea este de aproximativ 450.
 Pronaţie – este mişcarea prin care marginea externă (laterală) se
desprinde de pe sol iar plantele sunt orientate spre exterior.
Amplitudinea mişcării este de 250 – 300.
Fig.21. Mișcările de pronație-supinație la nivelul piciorului
Mişcările de la nivelul piciorului se sumează şi realizează o serie de mişcări

complexe reprezentate de:
 Inversie – este mişcarea compusă din:
 adducţie
 supinaţie
 uşoară extensie
 amplitudine – teoretic poate ajunge până la 900
Mișcarea este realizată de mușchii:
- Tibial posterior
- Flexorul lung al degetelor
- Flexor lung al halucelui
- Lung extensor al halucelui
- Tibial anterior
- Lung extensor al degetelor
 Eversie – este mişcarea compusă din:
 abducţie
 pronaţie
 uşoară flexie
 amplitudine cuprinsă între 00 - 900
Mișcarea este realizată de mușchii:
- Peronierul lung
- Peronierul scurt
- peronier al treilea
Fig.22. Mişcările de inversie- eversie
1.5.5. Articulaţiile tarsometatarsiene Sunt articulaţii de tip artroidal la acre

participă cuboidul, cele 3 cuneiforme și cele 5 metatarsiene.
Suprafeţele articulare
 primul metatarsian se articulează cu cuneiformul medial.
 al doilea metatarsian se articulează cu toate cele 3 cuneiforme.
 al treilea metatarsian se articulează cu cuneiformul lateral.
 al patrulea metatarsian se articulează cu cuneiformul lateral și cu cuboidul.
 al cincilea metatarsian se articulează cu cuboidul.
Mijloacele de unire
 Capsula articulară tapetată la interior de sinovială.
 Ligamentele tarsometatarsiene dorsale unesc cuboidul şi cuneiformele cu
metatarsienele, la nivelul feţelor lor dorsale.
 Ligamentele tarsometatarsiene plantare, în număr de 5 fac legătura între
oasele tarsului cu cele 5 metatarsiene.
 Ligamentele cuneometatarsiene interosoase sunt în număr de 3:
o Ligamentul interosos medial se inseră pe extremitatea laterală a
cuneiformului medial și metatarsianul II.
o Ligamentul interosos mijlociu uneşte cuneiformele lateral cu
metatarsianul II.
o Ligamentul interosos lateral uneşte cuneiformul lateral cu
metatarsianul III.
1.5.6. Articulaţiile intermetatarsiene Sunt articulaţii plane.
Suprafeţele articulare - sunt reprezentate de feţişoarele articulare adiacente
situate la baza metatarsienelor.
Mijloacele de unire
 Capsula articulară este formată dintr-un strat extern fibros şi unul intern
sinovial.
 Ligamentele metatarsiene dorsale sunt dispuse transversal între fețele
dorsale ale metatarsienelor învecinate.
 Ligamentele metatarsiene plantare sunt dispuse transversal între fețele
plantare ale metatarsienelor învecinate..
 Ligamentele metatarsiene interosoase sunt dispuse transversal între părțile
nearticulare ale fețelor adiacente ale metatarsienelor II-V.
Mișcări posibile – sunt permise mișcări ușoare de alunecare a suprafețelor
articulare unele față de altele.
1.5.7. Articulaţiile degetelor

Articulaţiile metatarsofalangiene Sunt articulaţii elipsoide.
Suprafeţele articulare sunt reprezentate de capul metatarsianului respectiv
cavitatea extremității proximale a falangei corespunzătoare.
 Capsula articulară
 Ligamentele colaterale se inseră pe tuberculul posterior al metatarsianului
și pe extremitatea adiacentă a falangei proximale
 Ligamentele plantare se găsesc pe fața plantară a articulației între
ligamentele coalterale.
 Ligamentul metatarsian transvers profund este dispus transversal și unește
capetele metatarsienelor I-V.
Mișcări posibile - Articulaţiile metatarso-falangiene fiind articulaţii condiliene
permit mişcări de flexie-extensie ample şi mişcări de abducţie-adducţie cu
amplitudine mică. Flexia este realizată mai ales pasiv cu amplitudine de 300 –
400. Extensia activă a halucelui atinge 700 iar cea pasivă poate ajunge până la
900. Amplitudinea extensie este mult mai mică la celelalte degete.
Articulaţiile interfalangiene - Sunt articulaţii de tip trohlean, sunt câte două
pentru fiecare deget, iar la nivelul halucelui există doar una.
Suprafeţele articulare - sunt reprezentate de trohleea falangei proximale,
cavitatea de recepţie de pe falanga medie, trohleea falangei medii şi de
cavitatea de recepţie de pe falanga distală.
Mijloacele de unire
 Capsula articulară tapetată la interior de sinovială
 Ligamentul plantar
 Ligamentele colaterale
Mișcări posibile - articulaţiile interfalangiene permit mişcări de flexie-extensie.
Amplitudinea flexiei halucelui este de 300 - 600. Flexia celorlalte degete se face de
obicei pasiv putând merge până la 300 – 400.
Fig.23. Mișcările la nivelul articulațiilor metatarsofalanfiene și

interfalangiene
CAPITOLUL 2 – MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR
Mușchii membrului inferior se clasifică astfel:
Mușchii șoldului
 Mușchii interni ai șoldului
o Iliopsoas (psoas mare + iliac)
 Mușchii externi ai șoldului
o Gluteu mare gluteu mijlociu
o Gluteu mic
o Tensor al fasciei lata
o Piriform
o Obturator intern
o Gemen superior
o Gemen inferior
o Pătrat femural
 Mușchii adductori ai șoldului
o Obturator extern
o Pectineu
o Adductor lung
o Adductor scurt
o Adductor mare
o Gracilis
Mușchii coapsei
 Mușchii anteriori ai coapsei
o Croitor
o Cvadriceps femural:
 Drept femural
 Vast lateral
 Vast medial
 Vast intermediar
 Mușchii posteriori ai coapsei sau ischiogambieri:
o Biceps femural
o Semimembranos
o Semitendinos
o Popliteu
Mușchii gambei
 Mușchii anteriori ai gambei – grupul extensor
o Tibial anterior
o Extensor lung al degetelor
o Extensor lung al halucelui
 Mușchii laterali ai gambei- grupăul peronier
o Peronier lung
o Peronier scurt
o Peronier la treilea
 Mușchii posteriori ai gambei – grupul flexor
o Superficiali
 Tricepsul sural:
o Solear
o Gactrocnemian (capul medial și lateral)
 plantar
o Profunzi
 Tibial posterior
 Flexor lung al degetelor
 Flexor lung al halucelui
Mușchii piciorului
 Mușchii feței dorsale a piciorului
o Extensor scurt al degetelor
o Extensor scurt al halucelui
 Mușchii feței plantare a piciorului
o Mușchii grupului medial
 Abductor al haucelui
 Flexor scurt al halucelui
o Mușchii grupului lateral
 Abductor al degetului mic
 Flexor al degetului mic
 Opozant al degetului mic
o Mușchii grupului mijlociu
 Flexor scurt al degetelor
 Adductor al halucelui
 Pătrat plantar
 Lumbricali I-IV
 Interosoși plantari I-III
 Interosoși dorsali I-IV
Tabel nr.1 - Mușchii interni ai șoldului
Mușchiul Origine Inserție Acțiune Inervație

Ilio-psoas Psoas mic Fața laterală a Arcul Slab flexor al trunchiului plexul lombar
corpurilor vertebrale și iliopectineu +
a discurilor N. femural
intervertebrale T12-L1
Psoas mare Superficial: Fața Trohanterul Asupra articulației coxo-
laterală a corpurilor mic femurale: flexie și rotație
vertebrale și a externă.
discurilor Asupra coloanei lombare: în
intervertebrale T12-L4 contracție unilaterală –
Profund: procesele înclinare laterală de aceeași
transverse ale parte; în contracție bilaterală –
vertebrelor L1-L5 flexia trunchiului pe bazin (din
Iliac Fosa iliacă Trohanterul decubit dorsal) N. femural
mic
Fig.24. Mușchii interni ai șoldului: 1. Mușchiul psoas mic; 2. Mușchiul psoas
mare; 3. Vertebra L 5; 4. Promontoriul osului sacru; 5. Creasta iliacă;
6. Mușchiul iliac; 7. Spina iliacă antero-superioară; 8. Ligamentul inghinal;
9. Ligamentul sacrospinal; 10. Trohanterul mare; 11. Linea intertrohanterică;
12. Trohanterul mic; 13. Mușchiul iliopsoas
Tabel nr.2 - Mușchii externi ai șoldului
Gluteu Osul sacru – fața posterioară Fibrele superioare – Asupra articulației coxofemurale: mușchiul în n. gluteu
mare Osul iliac – partea posterioară a tractul iliotibial totalitate participă la extensie și rotație inferior
feței gluteale Fibrele inferioare – externă,stabilizează șoldul în plan sagital și
Fascia toracolombară tuberozitatea gluteală frontal; fibrele superioare participă la abducție,
Lig. sacrotuberal a femurului fibrele inferioare participă la adducție
Gluteu Osul iliac – pe fața gluteală sub pe fața laterală a Asupra articulației coxofemurale: mușchiul în n. gluteu
mijlociu creasta iliacă între linia gluteală trohanterului mare al totalitate participă la abducție și stabilizează superior
anterioară și posterioară femurului bazinul în plan frontal; fasciculele anterioare:
flexie și rotație internă; fasciculele posterioare:
extensie și rotație externă
Gluteu mic Osul iliac – pe fața gluteală sub pe fața anterolaterală Asupra articulației coxofemurale: mușchiul în n. gluteu
originea mușchiului gluteu mijlociu a trohanterului mare totalitate participă la abducție și stabilizează superior
al femurului bazinul în plan frontal; fasciculele anterioare:
flexie și rotație internă; fasciculele posterioare:
extensie și rotație externă
Tensor al Spina iliacă antero-superioară Tractul iliotibial Asupra articulației coxofemurale: abducție, n. gluteu
fasciei lata flexie și rotație internă superior
Piriform Fața pelvină (anterioară) a osului Vârful trohanterului Asupra articulației coxofemurale: abducție, Ramuri directe
sacru mare rotație externă și extensie. Stabilizează din plexul
articulația șoldului. sacrat
Obturator Coxal pe fața medială la periferia Fața medială a Asupra articulației coxofemurale: adducție, Ramuri directe
intern găurii obturate și pe fața internă trohanterului mare rotație externă și extensie din plexul
(pelvină) a membranei obturatorii sacrat
Gemeni Gemenul superior – pe spina Fața medială a Asupra articulației coxofemurale: adducție, Ramuri directe
superior și ischiadică (fața laterală) trohanterului mare rotație externă și extensie din plexul
inferior Gemenul inferior – tuberozitatea sacrat
ischiadică (partea superioară)
Pătrat Tuberozitatea ischiadică (marginea Creasta Asupra articulației coxofemurale: adducție, Ramuri directe
femural laterală) intertrohanterică a rotație externă din plexul
colului femural sacrat
Tabel nr.3 – Mușchii adductori ai șoldului
Obturator Membrana obturatorie Fosa trohanterică a femurului Asupra articulației coxofemurale: n. obturator
extern (2/3 mediale) și pe cadrul adducție, rotație externă.
osos al găurii obturate Stabilizează bazinul în plan sagital.
Pectineu Pube – pe suprafața Linia pectineală a femurului în Asupra articulației coxofemurale: n. femural, n.
pectineală partea proximală a liniei aspre adducție, rotație externă, ușoară obturator
flexie. Stabilizează bazinul în plan
frontal și sagital.
Adductor Pube - pe ramura Linia aspră a femurului în 1/3 Asupra articulației coxofemurale: n. obturator
lung superioară și pe fața mijlocie adducție și flexie până la 700 și
anterioară a simfizei rotație externă. Stabilizează bazinul
pubiene în plan frontal și sagital.
Adductor Pube - pe ramura Linia aspră a femurului în 1/3 Asupra articulației coxofemurale: n. obturator
scurt inferioară superioară adducție și flexie până la 700 și
rotație externă. Stabilizează bazinul
în plan frontal și sagital.
Adductor Pube - pe ramura Fasciculele profunde- fața Asupra articulației coxofemurale: Fasciculele
mare inferioară; ramura medială a liniei aspre a femurului. adducție, extensie, rotație externă. profunde- n.
ischionului și Fasciculele superficiale- Stabilizează bazinul în plan frontal obturator.
tuberozitatea ischiadică epicondilul medial al femurului și sagital. Fasciculele
superficiale – n.
tibial
Gracilis Pube - pe ramura Tibie – fața medială a tuberozității Asupra articulației coxofemurale: n. obturator
inferioară tibiei unde formează împreună cu adducție și flexie. Asupra
mușchii croitor(sartorius) și genunchiului: flexie și rotație
semitendinos formațiunea numită internă
“piciorul gâștei” sau „pes
anserinus”
Tabel nr.4 – Mușchii anteriori ai coapsei
Croitor Spina iliacă antero-superioară (SIAS) Medial de Asupra articulației n. femural
(sartorius) tuberozitatea tibiei coxofemurale: flexie,
formând împreună abducție și rotație externă.
cu tendoanele Asupra genunchiului:
mușchilor gracilis și flexie și rotație internă
semitendinos
formațiunea fibroasă
numită „pes
anserinus” (laba
gâștei)
Cvadriceps Drept Spina iliacă antero- Tuberozitatea tibiei Asupra articulației n. femural
femural femural inferioară (SIAI) și coxofemurale: flexie.
deasupra sprâncenei Asupra genunchiului:
acetabulare extensie
Vast Partea medială a liniei Asupra genunchiului:
medial aspre și partea inferioarăa extensie
liniei intertrohanterice
Vast Partea laterală a liniei Asupra genunchiului:
lateral aspre, partea superioară a extensie
liniei intertrohanterice și
pe fața laterală a
trohanterului mare
Vast Fețele anterioară și Asupra genunchiului:
interme laterală (2/3 superioare) extensie
diar ale femurului
Fig.25. Mușchii anteriori ai coapsei : 1. Creasta iliacă; 2. Mușchiul iliac;
3. Spina iliacă antero-superioară; 4. Mușchiul tensor al fasciei lata; 5. Mușchiul
iliopsoas; 6. Mușchiul drept femural; 7. Tractul iliotibial; 8. Mușchiul vast
lateral; 9. Capul fibulei; 10. Pes anserinus; 11. Ligamentul patelei; 12. Patela;
13. Mușchiul cvadriceps; 14. Mușchiul vast medial; 15. Mușchiul adductor
mare; 16. Mușchiul gracilis; 17. Mușchiul croitor; 18. Mușchiul adductor lung;
19. Mușchiul pectineu; 20. Simfiza pubiană; 21. Ligamentul inghinal; 22.
Mușchiul piriform; 23. Mușchiul psoas mare; 24. Promontoriul osului sacru;
25. Ligamentul longitudinal anterior
Fig.26. Fig.Mușchii coapsei fața posterioară: 1. Procesul spinos al vertebrei
L5; 2. Mușchiul adductor mare; 3. Mușchiul semitendinos; 4. Mușchiul
gracilis; 5. Mușchiul semimembranos; 6. Mușchiul gastrocnemian – capul
medial si lateral; 7. Mușchiul plantar; 8. Fosa poplitee; 9. Capul lung al
mușchiului biceps femural; 10. Tractul iliotibial; 11. Trohanter mare; 12.
Mușchiul gluteu mare; 13. Mușchiul tensor al fasciei lata; 14. Mușchiul gluteu
mijlociu; 15. Spina iliacă antero-superioară; 16. Creasta iliacă
Fig.27. Mușchii coapsei fața medială: 1. Creasta iliacă; 2. Mușchiul iliac; 3.
Spina iliacă antero-superioară; 4. Mușchiul psoas mare; 5. Mușchiul psoas mic;
6. Mușchiul obturator intern; 7. Simfiza pubiană; 8. Mușchiul croitor;
9. Mușchiul adductor lung; 10. Mușchiul drept femural; 11. Mușchiul vast
medial; 12. Patela; 13. Ligamentul patelei; 14. Pes anserinus; 15. Mușchiul
tibial anterior; 16. Tibia; 17. Mușchiul gastrocnemian; 18. Mușchiul
semimembranos; 19. Mușchiul gracilis; 20. Mușchiul semitendinos;
21. Mușchiul adductor mare; 22. Mușchiul gluteu mare; 23. Mușchiul piriform;
24. Osul sacru; 25. Promontoriul osului sacru; 26. Corpul vertebrei L5
Fig 28. Mușchii coapsei fața laterală. 1. procesul spinos al vertebrei L4;
2. Spina iliacă postero-superioară; 3. Mușchiul gluteu mijlociu; 4. Mușchiul
gluteu mare; 5. Tract iliotibial; 6. Capul lung; 7. capul scurt; 8. Mușchiul
biceps femural; 9. capul fibulei; 10. Mușchiul fibular lung; 11. Mușchiul
gastrocnemian; 12. Mușchiul tibial anterior; 13. Tuberozitatea tibială;
14. Ligametul patelei; 15. Patela; 16. Mușchiul vast lateral; 17. Mușchiul drept
femural; 18. Mușchiul croitor; 19. Mușchiul tensor al fasciei lata; 20. Spina
iliacă antero-superioară; 21. Creasta iliacă
Tabel nr.5 – Mușchii posteriori ai coapsei sau ischiogambieri:
Biceps femural Capul lung – tuberozitatea Capul fibulei Asupra articulației coxofemurale: n. tibial
ischiadică și ligamentul extensie, stabilizează bazinul în
sacrotuberal plan sagital. Asupra genunchiului:
flexie și rotație externă
Capul scurt – fața laterală a Asupra genunchiului:flexie și n. peronier
liniei aspre a femurului în 1/3 rotație externă comun
mijlocie
Semimembranos Tuberozitatea ischiadică Condilul medial al Asupra articulației coxofemurale: n. tibial
tibiei extensie, adducție, stabilizează
bazinul în plan sagital. Asupra
genunchiului: flexie și rotație
internă
Semitendinos Tuberozitatea ischiadică și Medial de Asupra articulației coxofemurale: n. tibial
ligamentul sacrotuberal tuberozitatea tibiei, extensie, adducție, stabilizează
formează împreună cu bazinul în plan sagital. Asupra
tendoanele mușchilor genunchiului: flexie și rotație
gracilis și croitor internă
formațiunea fibroasă
numită „pes anserinus”
(laba gâștei)
Popliteu Epicondilul lateral femural Fața posterioară a Asupra genunchiului: flexie și n. tibial
tibiei deaspura de rotație internă. Stabilizează
originea m. solear genunchiul.
Tabel nr.6 – Mușchii gambei compartimentul anterior
Tibial Fața laterală a tibiei (2/3 Fața medială plantară a Asupra articulației talocrurale: flexie n. peronier
anterior superioară), membrana cuneiformului medial și pe fața dorsală (flexie sau dorsiflexie). (fibular)
interosoasă și fața profundă a medială a bazei metatarsianului Asupra articulației subtalare: inversie profund
fasciei crurale. I (supinație), adducția piciorului.
Extensor Capul fibulei, fața medială a Pe fața dorsală a bazei falangei Asupra articulației talocrurale: flexie n. peronier
lung al fibulei, condilul lateral al distale a degetelor II-V și pe dorsală (flexie sau dorsiflexie). (fibular)
degetelor tibiei, membrana interosoasă aponevroza dorsală a degetelor Asupra articulației subtalare: eversie profund
II-V (pronație), abducția piciorului.
Asupra artic. metatarsofalangiene și
interfalangiene: extensia degetelor II-
V.
Extensor Fața medială a fibulei (1/3 Pe fața dorsală a bazei falangei Asupra articulației talocrurale: flexie n. peronier
lung al mijlocie), membrana distale a halucelui și pe dorsală (flexie sau dorsiflexie). (fibular)
halucelui interosoasă aponevroza dorsală Asupra articulației subtalare: profund
eversie/inversie (pronație/supinație)
în funcție de poziția inițială a
piciorului. Asupra artic.
metarsofalagiene și interfalangiene:
extensia halucelui.
Peronier al 1/3 inferioară a feței Fața dorsală a bazei Asupra articulației talocrurale: flexie n. peronier
treilea anterioare a fibulei metatarsianului V dorsală (flexie sau dorsiflexie). (fibular)
Asupra articulației subtalare: eversie profund
(pronație), abducția piciorului.
Tabel nr.7 – Mușchii gambei compartimentul lateral
Peronier Capul fibulei, fața Fața plantară a Asupra articulației talocrurale: n. peronier
lung laterală (2/3 superioară) cuneiformului medial și flexie plantară (extensie). (fibular)
și marginea anterioară a baza metatarsianului I. Asupra articulației subtalare: superficial
fibulei, septul eversie (pronație) și abducția
intermuscular piciorului.
Susține bolta transversală a
piciorului.
Peronier fața laterală (2/3 Fața plantară a bazei Asupra articulației talocrurale: n. peronier
scurt inferioare) a fibulei, metatarsianului V flexie plantară (extensie). (fibular)
septul intermuscular Asupra articulației subtalare: superficial
eversie (pronație) și abducția
piciorului.
Tabel nr.8 – Mușchii gambei compartimentul posterior planul superficial
Triceps m. solear – fața posterioară Segmentul inferior al feței Asupra articulației talocrurale: n. tibial
sural a capului și corpului fibulei, posterioare a calcaneului flexie plantară (extensie),
pe tibie corespunzător liniei formând tendonul calcanean supinația (inversie) și adducția
solearului sau tendonul lui Achille. piciorului
m. gastrocnemian – capul Asupra articulației talocrurale:
medial pe epicondilul flexie plantară (extensie),
medial al femurului și capul supinația (inversie) și adducția
lateral pe epicondilul lateral piciorului.
al femurului Asupra genunchiului: flexie,
rotația internă a gambei prin
capul lateral și rotația externă a
gambei prin capul medial
Plantar Epicondilul lateral al Segmentul inferior al feței E un mușchi rudimentar cu o n. tibial
femurului proximal de capul posterioare a calcaneului acțiune neglijabilă, fiind auxiliar
lateral al gastrocnemianului împreună cu tendonul al tricepsului sural.
calcanean sau tendonul lui
Achille.
Fig.29. Mușchii gambei compartimentul anterior: 1. m. drept femural;
2. M. vast lateral; 3. Tract iliotibial; 4. Ligamentul patelei; 5. M. peronier lung;
6. M. extensor lung al degetelor; 7. M. peronier al treilea ; 8. M. extensor lung
al halucelui; 9. M. extensor lung al degetelor; 10. M. interosoși dorsali; 11. M.
extensor scurt al halucelui; 12. Maleola medială; 13. M. extensor lung al
halucelui; 14. M. tibial anterior; 15. Tibia; 16. M. solear; 17. Capul medial al
m. gastrocnemian; 18. Pes anserinus; 19. Patela; 20. M. vast medial; 21. M.
croitor; 22. M. gracilis
Fig.30. Mușchii gambei compartimentul lateral: 1. capul lung al m. biceps
femural; 2. capul scurt al m. biceps femural; 3. tendonul m. biceps femural; 4.
capul fibulei; 5. capul lateral al m. gastrocnemian; 6. m. solear; 7. m. triceps
sural; 8. m. peronier scurt, 9. maleola laterală; 10. tendonul lui Achile; 11.
calcaneul; 12. m. peronier lung; 13. m. peronier scurt; 14. m. extensor lung al
degetelor; 15. m. peronier al treilea; 16. m. extensor scurt al degetelor; 17. m.
extensor lung al halucelui; 18. m. extensor lung al degetelor; 19. m. tibial
anterior; 20. m. peronier lung; 21. condilul lateral al tibiei; 22. ligamentul
patelei; 23. patela; 24. tractul iliotibial; 25. m. vast lateral; 26. m. drept femural
Fig.31. Mușchii gambei compartimentul posterior planul superficial: 1. m.
gracilis; 2. m. semitendinos; 3. m. semimembranos; 4. capul medial al m.
gastrocnemian; 5. m. flexor lung al degetelor; 6. tendonul lui Achile;
7. maleola medială; 8. m. tibial posterior; 9. m. flexor lung al degetelor;
10. m. flexor lung al halucelui; 11. m. peronier lung; 12. m. peronier scurt;
13. calcaneul; 14. maleola laterală; 15. m. peronier lung; 16. m. flexor lung al
halucelui; 17. m. solear; 18. m. peronier scurt; 19. capul lateral al m.
gastrocnemian; 20. m. biceps femural; 21. m. plantar; 22. tract iliotibial
Fig.32. Mușchii gambei compartimentul posterior planul profund 1.
condilul medial al tibiei; 2. m. flexor lung al degetelor; 3. maleola medială; 4.
tendonul m. tibial posterior; 5. tendonul m. flexor lung al halucelui; 6.
tendoanele m. flexor lung al degetelor; 7. maleola laterala; 8. tuberozitatea
calcaneană; 9. m. flexor lung al halucelui; 10. m. tibial posterior; 11. capul
fibulei; 12. m. popilteu
Tabel nr.9 – Mușchii gambei compartimentul posterior planul profund
Tibial Fața posterioară a tibiei Tuberozitatea osului Asupra articulației talocrurale: n. tibial
posterior și peroneului, membrana navicular, pe fața plantară flexie plantară (extensie).
interosoasă cuneiformelor medial, Asupra articulației subtalare:
intermediar și lateral și pe inversie (supinație) și adducția
fața plantară a bazei piciorului.
metatarsienelor II-V. Susține bolta transversală și
longitudinală a piciorului
Flexor Fața posterioară a tibiei Fața plantară a bazei Asupra articulației talocrurale: n. tibial
lung al în 1/3 mijlocie falangelor distale a flexie plantară (extensie).
degetelor degetelor II-V Asupra articulației subtalare:
inversie (supinație) și adducția
piciorului.
Asupra artic. metarsofalagiene și
interfalangiene: flexia degetelor.
Flexor Fața posterioară a fibulei Fața plantară a bazei Asupra articulației talocrurale: n. tibial
lung al în 2/3 inferioare falangei distale a halucelui flexie plantară (extensie).
halucelui Asupra articulației subtalare:
inversie (supinație) și adducția
piciorului.
Asupra artic. metarsofalagiene și
interfalangiene: flexia halucelui.
Susține porțiunea medială a
boltei longitudinale a piciorului.
Tabel nr.10 – Mușchii feței dorsale a piciorului

Extensor Fața dorsală a Pe aponevroza dorsală a Asupra articulațiilor n. peronier
scurt al calcaneului degetelor II-IV, fața dorsală
metatarsofalangiene și (fibular)
degetelor a bazei falangelor mijlocii a
interfalangiene proximale a profund
degetelor II-IV degetelor II-IV :
extensie
Extensor Fața dorsală a Pe aponevroza dorsală a Asupra articulației n. peronier
scurt al calcaneului halucelui, fața dorsală a metatarsofalangiene a halucelui: (fibular)
halucelui bazei falangei proximale a extensie profund
halucelui
Tabel nr.11 – Mușchii feței plantare a piciorului - grupul medial
Abductor al Procesul medial al Pe fața plantară a bazei falangei Asupra articulației n. plantar medial
halucelui tuberozității calcaneului, proximale a halucelui și pe osul metatarsofalangiene a
aponevroza plantară sesamoid medial al halucelui halucelui: flexie și abducție.
Susține bolta longitudinală a
piciorului
Flexor scurt Pe fața plantară a osului Capul medial - pe partea medială Asupra articulației Capul medial -
al halucelui cuboid și a a feței plantare a bazei falangei metatarsofalangiene a n. plantar medial
cuneiformului lateral proximale a halucelui, pe halucelui: flexie. Susține bolta
sesamoidul medial al halucelui. longitudinală a piciorului.
Capul lateral - pe partea laterală a Capul lateral - n.

feței plantare a bazei falangei plantar lateral
proximale a halucelui, pe
sesamoidul lateral al halucelui
Adductor al Capul oblic – fața pe partea laterală a feței plantare a Asupra articulației n. plantar lateral
halucelui plantară a bazei bazei falangei proximale a metatarsofalangiene a
metatarsienelor II-IV, halucelui, pe sesamoidul lateral al halucelui: flexie, adducție.
osul cuboid și halucelui Capul oblic susține bolta
cuneiformul lateral longitudinală a piciorului.
Capul transvers – Capul transvers susține bolta
articulațiile transversală a piciorului.
metatarsofalangiene ale
degetelor III-V,
ligamentele metatarsiene
transverse profunde
Tabel nr.12 – Mușchii feței plantare a piciorului – grupul lateral

Abductor al Tuberozitatea Pe fața plantară a bazei Asupra articulației n. plantar
degetului calcaneului, falangei proximale a metatarsofalangiene a degetului lateral
mic aponevroza plantară degetului V (mic) și pe V: flexie, abducție. Susține bolta
tuberozitatea longitudinală a piciorului.
metatarsianului V
Flexor scurt Pe fața plantară a Fața plantară a bazei Asupra articulației n. plantar
al degetului bazei metatarsianului falangei proximale a metatarsofalangiene a degetului lateral
mic V, ligamentul plantar degetului V (mic) V: flexie.
lung
Opozant al Ligamentul plantar Metatarsianul V Împinge metatarsianul V în n. plantar
degetului lung și mușchiul direcție medială și plantară lateral
mic peronier lung
Tabel nr.13 – Mușchii feței plantare a piciorului – grupul mijlociu
Flexor scurt Procesul medial al Fața plantară a falangelor mijlocii Asupra articulațiilor n. plantar
al degetelor tuberozității a degetelor II-V metatarsofalangiene și medial
calcaneului, interfalangiene proximale a
aponevroza plantară degetelor II-IV : flexie. Susține
bolta longitudinală a piciorului.
Pătrat Pe fața plantară a Partea laterală a tendonului Este mușchi auxiliar flexorului lung n. plantar
plantar procesul medial și mușchiului flexor lung al al degetelor ajutând la flexia lateral
lateral al tuberozității degetelor degetelor II-V
calcaneului
Lombricali Marginea medială a Aponevroza dorsală a degetelor Asupra articulațiilor m. lumbrical
I-IV tendoanelor II-V metatarsofalangiene a degetelor II- I+II - n.
mușchiului flexor lung V: flexie. plantar medial
al degetelor Asupra articulațiilor interfalangiene m. lumbrical
degetelor II-V : extensie. III+IV - n.
Adducția degetelor II-V plantar lateral
Interosoși Partea medială a Partea medială a bazei falangei Asupra articulațiilor n. plantar
plantari I - metatarsioenelor III-V proximale a degetelor III-V metatarsofalangiene a degetelor III- lateral
III V: flexie.
Asupra articulațiilor interfalangiene
degetelor III-V : extensie,
adducția degetelor III-V
Interosoși Cu două capete pe Interosos I – pe partea medială a Asupra articulațiilor n. plantar
dorsali I -IV fețele laterale ale celor falangei proximale a degetului II metatarsofalangiene a degetelor II- lateral
două metatarsiene IV: flexie.
învecinate (I-V) Interosoși II-IV – pe partea Asupra articulațiilor interfalangiene
laterală a falangei proximale a degetelor II-IV : extensie,
degetelor II-IV și pe aponevroza abducția degetelor III-IV
dorsală a degetelor II-IV.
Fig.33 Mușchii feței dorsale a piciorului: 1.m. triceps sural, 2. M. tibial
anterior, 3. Tibia, 4. M. extensor lung al halucelui, 5. Maleola medială, 6.
Retinaculul extensorilor, 7. Capsula tendoanelor, 8. M. extensor scurt al
halucelui, 9. M. extensor scurt al degetelor, 10. Tendoanele m. extensor lung al
degetelor, 11. M. interosoși, 12. Tendonul m. extensor lung al halucelui, 13. M.
abductor al degetului mic, 14. Tuberozitatea metatarsianului V, 15. M. peronier
al treilea, 16. M. peronier scurt, 17. Maleola laterală, 18. Retinaculul
extensorilor, 19. M. peronier scurt, 20. M. extensor lung al degetelor, 21. M.
peronier lung.
Fig.34 Mușchii feței plantare a piciorului: 1. tendoanele m. flexor scurt al
degetelor; 2. m. interosos plantar III; 3. m. interosos dorsal IV; 4. m. flexor
scurt al degetelor; 5. m. abductor mic al degetelor; 6. m. peronier lung;
7. aponevroza plantar; 8. m. flexor lung al halucelui; 9. m. flexor lung al
degetelor; 10. m. tibial posterior; 11. m. abductor al halucelui; 12. m. flexor
scurt al degetelor; 13. m. flexor scurt al halucelui; 14. m. lombricali;
15. tendonul m. flexor lung al halucelui
Fig.35 Mușchii feței plantare a piciorului planul profund: 1.Lig plantare,
2. M. lombricali I-IV, 3. Capul transvers al m. adductor al halucelui, 4. Capul
oblic al m. adductor al halucelui, 5. M. flexor scurt al halucelui, 6. M. interosoș
dorsal I, 7. M. interosoș dorsal II, 8. M. abductor al halucelui, 9. Capul oblic al
m. adductor al halucelui,10. M. flexor scurt al halucelui, 11. Tendonul m. tibial
anterior, 12. Tendonul m. peronier lung, 13.lig. calcaneonavicular plantar, 14.
Tendonul m. tibial posterior, 15. M. abductor al halucelui, 16. Aponevroza
plantară, 17. M. flexor scurt al degetelor, 18. M. abductor al degetului mic, 19.
M. lung peronier, 20. M. pătrat plantar, 21. M. peronier scurt, 22. Lig.. plantar
lung, 23. M. flexor scurt al degetului mic, 24. M. opozant al degetului mic, 25.
M. interosos plantar I, 26. M. interosos dorsal IV, 27. M. interosos plantar III,
28. M. flexor scurt al degetului mic.
CAPITOLUL 3 – BILANȚUL ARTICULAR AL
MEMBRULUI INFERIOR
3.1.TESTAREA ARTICULAŢIEI COXOFEMURALE
Repere osoasenecesare testării la nivelul articulației coxofemurale
b
Fig.36. Repere osoase importante pentru testarea articulară la nivelul
șoldului: a- vedere anterioară: SIAS (spina iliacă anterosuperioară); b- vedere
laterală
Testarea mișcărilor de flexie-extensie:

Poziția subiectului:
 decubit dorsal
 decubit ventral pentru testarea extensiei
Poziţia zero: decubit dorsal cu genunchiul extins, iar la nivelul șoldului 00
abducție, adducție sau rotație sau decubit ventral pentru testarea extensiei.
Goniometrul:
 axul lateral la nivelul articulației coxofemurale corespunzător proiecției
cutanate a trohanterului mare
 braţul fix situat pe partea lateral a trunchiului parallel cu linia medio-
axilară,
 braţul mobil aşezat pe linia mediană a feţei laterale a coapsei, spre
condilul lateral
a b c
Fig.37. – Plasarea goniometrului pentru măsurarea amplitudinii mișcării
de flexie: a-poziție inițială , b-poziție finală flexie cu genunchiul flectat, c-
poziție finală flexie cu genunchiul extins
a b
c
Fig.38. Plasarea goniometrului pentru măsurarea amplitudinii mișcării de
extensie: a-poziție inițială , b- poziție finală extensie cu genunchiul extins, c-
poziție finală extensie cu genunchiul flectat
Testarea mișcărilor de abducție-adducție:
Poziţia subiectului:
 decubit dorsal, genunchii fiind în extensie
Poziţia zero: decubit dorsal cu genunchiul extins, la nivelul șoldului 00 flexie,
extensie sau rotație. Se urmărește ca linia care uneşte cele două spine iliace
antero-superioare (SIAS) trebuie să fie perpendiculară pe linia mediană a feţei
anterioare a coapsei de testat şi trebuie menţinută astfel pe tot parcursul
examinării. Pentru testarea adducției este necesar ca membrul contralateral să
fie în abducție.
Goniometrul:
 axul plasat anterior de spina iliacă anterosuperioară (SIAS)
 braţul fix este situat orizontal, paralel cu linia care uneşte cele două
spine iliace antero-superioare
 braţul mobil aşezat pe linia mediană a feţei anterioare a coapsei,
orientat spre mijlocul rotulei.
Pentru a nu obţine erori la măsurători trebuie avut grijă ca subiectul:
 să nu execute o mişcare de abducţie a şoldului opus deoarece măreşte
aparent unghiul la nivelul articulaţiei coxofemurale testate
 să nu realizeze o basculare laterală a bazinului
 să pornească mişcarea din poziţia zero deoarece în unele cazuri şoldul
este în uşoară abducţie
 să nu încline trunchiul spre partea în care se execută mişcarea.
a b
c
Fig.39 – Plasarea goniometrului pentru măsurarea amplitudinii mișcărilor
de abducție-adducție: a-poziție inițială , b- poziție finală pentru mișcare de
abducție, c- poziție finală pentru mișcarea de adducție
Testarea mișcărilor de rotație internă-rotație externă:
 aşezat pe o suprafață mai înaltă cu genunchiul flectat la 900
 decubit dorsal genuchiul flectat la 900 (genunchiul la marginea patului)
 decubit dorsal cu coapsa la verticală, genunchiul flectat astfel încât
gamba să formeze cu coapsa un unghi de 900.
Poziţia zero: așezat pe o suprafață mai înaltă (masă, pat de masaj) cu
genunchiul flectat la 900și se plasează un burete sau un sul sub extremitatea
inferioară a coapsei pentru a o menține orizontală. Articulația coxofemurală
este în flexie de 900 și 00 abducție și adducție.
Goniometrul:
 axul pe vârful rotulei
 braţul fix aşezat paralel cu linia ce uneşte vârful celor două rotule sau
perpendicular pe sol
 braţul mobil situat pe linia mediană a feţei anterioare a gambei parallel
cu creasta tibiei.
Pentru a măsura rotația internă este deplasată gambă spre exterior, iar pentru
rotația externă gamba se mișcă spre interior.
a b c
Fig.40 Plasarea goniometrului pentru măsurarea amplitudinii mișcărilor
de rotație internă-rotație externă cu brațul fix paralel cu linia ce unește cele
două rotule: a-poziție inițială , b- poziție finală pentru mișcare de rotație
internă, c- poziție finală pentru mișcarea de rotație externă
de rotație internă-rotație externă cu brațul fix perpendicular pe sol: a-poziție
inițială , b- poziție finală pentru mișcare de rotație internă, c- poziție finală
pentru mișcarea de rotație externă
a b
Fig. 42. Plasarea goniometrului pentru măsurarea amplitudinii mișcărilor
de rotație internă-rotație externă din decubit ventral: a- poziție finală pentru
mișcare de rotație internă, b- poziție finală pentru mișcarea de rotație externă
Circumducţia – este o mişcare complexă de trecere a coapsei prin toate

planurile de mişcare descrise. Această mişcare are o amplitudine mai mică
decât cea de la nivelul umărului.
Tabel nr14. – Valorile normale ale amplitudinii mișcărilor la nivelul umărului

Mișcarea Valorile AAOS AMA
normale = American = American
Association of Medical
Orthopaedic Surgeons; Association
Flexie 1400 120 0
100 0
Extensie 200 200 300

Abducție 500 - 400
Adducție 300 - 200
Rotație internă 400 450 400
Rotație externă 500 450 500
3.2.TESTAREA ARTICULAŢIEI GENUNCHIULUI
Repere osoasenecesare testării la nivelul genunchiului
Fig.43 Repere osoase importante pentru testarea articulară la nivelul

genunchiului

 decubit ventral
 decubit dorsal
 decubit lateral cu partea testată în sus
Poziţia zero:
 varianta 1: decubit ventral cu genunchiul în extensie. La nivelul
șoldului 00 extensie, abducție și adducție.
 varianta 2: decubit dorsal cu genunchiul în extensie cu plasarea unui
sul la nivelul gleznei pentru ca genunchiul să fie cât mai extins. La
nivelul șoldului 00 extensie, abducție și adducție.
Goniometrul:
 axul pe partea laterală a articulaţiei genunchiului corespunzător
epicondilului lateral al femurului
 braţul fix aşezat pe mijlocul feţei laterale a coapsei spre trohanterul
mare
 braţul mobil situat pe linia mediană a feţei laterale a gambei spre
maleola externă (peronieră sau fibulară).
Mişcările de flexie – extensie nu sunt pure ci se însoţesc de mişcări de
rotaţie internă şi externă datorită ligamentelor încrucişate şi a inegalităţii
condililor femurali.
a b
Fig.44 Plasarea goniometrului pentru măsurarea amplitudinii mișcării de
flexie varianta 1 din decubit ventral: a- poziție inițială, b- poziție finală
a b
c
Fig.45. Plasarea goniometrului pentru măsurarea amplitudinii mișcărilor
de flexie-extensie varianta 2 din decubit dorsal: a- poziție inițială, b- poziție
finală, c- poziție finală pentru hiperextensie
În anumite situaţii patologice la nivelul articulaţiei genunchiului se pot întâlni

mişcări de:
 lateralitate
 “sertar”
Mişcările de lateralitate – se testează cu genunchiul în semiflexie deoarece
atunci obţinem o relaxare maximă a ligamentelor colaterale. Amplitudinea
acestor mişcări este foarete mică.
Mişcările de “sertar” – sunt consecinţa laxităţii ligamentelor încrucişate şi
reprezintă alunecări antero-posterioare ale tibiei faţă de condilii femurali. Se
testează cu genunchiul flectat la 900.
a b
Fig.46 Mişcările de “sertar” la nivelul articulației genunchiului: a-
mişcarea de sertar anterior (ruptură ligament încrucișat anterior LIA), b-
mişcarea de sertar posterior (ruptură ligament încrucișat posterior LIP)
Tabel nr.15 – Valorile normale ale amplitudinii mișcărilor la nivelul

genunchiului
Mișcarea Valorile
normale
Flexie 1200-1400
Extensie 100
Rotație internă 300
Rotație externă 500
3.3.TESTAREA ARTICULAŢIILOR GLEZNEI ȘI PICIORULUI
Repere osoasenecesare testării la nivelul gleznei
Fig.47 Repere osoase importante pentru testarea articulară la nivelul

genunchiului

 aşezat la marginea patului cu genunchiul flectat 900 iar între gambă şi
picior un unghi de 900
 decubit dorsal cu genunchiul flectat, cu respectarea unghiului de 900
între gambă şi picior
 decubit dorsal
 ortostatism
Poziţia zero:
 Varianta 1: aşezat la marginea patului cu genunchiul flectat la 900 iar
între gambă şi picior un unghi de 900
 Varianta 2: decubit dorsal cu genunchiul flectat, unghiul dintre gambă
și picior de 900
 Varianta 3: decubit dorsal cu un unghi de 900 între gambă și picior
Goniometrul:
 axul se plasează sub vârful maleolei laterale (peroniere)
 braţul fix este fixat pe linia mediană a feţei laterale a gambei pe linia ce
unește maleola lateral cu capul peroneului
 braţul mobil este paralel cu metatarsianul V
a b
c
de flexie-extensie varianta 3 din decubit dorsal: a- poziție inițială, b- poziție
finală pentru flexie (flexie dorsală), c- poziție finală pentru extensie (flexie
plantară)
Testarea mișcărilor de abducție-adducție:

 aşezat la marginea patului cu genunchiul flectat 900
 decubit ventral
Poziţia zero:
 varianta 1: aşezat la marginea patului cu genunchiul flectat la 900
 varianta 2: decubit ventral cu piciorul în afara suprafeței de sprijin
Goniometrul:
 varianta 1:
 axul se plasează pe fața anterioară a articulației gleznei la mijlocul
distanței dintre cele două maleole
 braţul fix este fixat pe linia mediană a feţei anterioare a gambei spre
tuberozitatea tibiei
 braţul mobil este paralel cu metatarsianul II
a b c
de abducție-adducție varianta 1: a- poziție inițială, b- poziție finală pentru
abducție, c- poziție finală pentru adducție
 varianta 2:
 axul se plasează pe fața posterioară a articulației gleznei la mijlocul
 braţul fix este fixat pe linia mediană a feţei posterioare a gambei
 braţul mobil este paralel cu mijlocul feței posterioare a calcaneului
a b c
abducție, c- poziție finală pentru adducție29
 varianta 3:
 axul se fixează pe talpă la nivelul calcaneului
 braţul fix situat în continuarea brațului mobil (metatarsianul II) spre
calcaneu
 braţul mobil paralel cu metatarsianul II
Pentru ca aprecierea să fie cât mai corectă trebuie să avem grijă ca subiectul să
nu execute mişcări de flexie-extensie ale piciorului şi nici ale genunchiului,
acestea din urmă antrenânâd şi mişcări de rotaţie.
Fig.51. Plasarea goniometrului pentru măsurarea amplitudinii mișcărilor

abducție, c- poziție finală pentru adducție
Testarea mișcărilor de pronație-supinație:

Supinaţie – este mişcarea prin care se desprinde de pe sol marginea internă
(medială) a piciorului astfel încât plantele se orientează intern. Amplitudinea
este de aproximativ 450.
Pronaţia – este mişcarea prin care marginea externă (laterală) se desprinde de
pe sol iar plantele sunt orientate spre exterior. Amplitudinea mişcării este de
250 – 300.
La realizarea acestor mişcări participă articulaţia medio-tarsiană şi articulaţia
subastragaliană.
Fig. 52. Mişcările de pronație- supinaţie
Testarea mișcărilor de inversie-eversie:

Mişcările descrise anterior se sumează şi realizează mişcările complexe
reprezentate de:
Inversie – este mişcarea compusă din:
 adducţie
 supinaţie
 uşoară extensie
Poziţia subiectului: aşezat la marginea patului cu genunchiul flectat 900
Poziţia zero: aşezat la marginea patului cu genunchiul flectat la 900
Goniometrul:
Pe parcursul măsurătorii se urmărește ca subiectul să nu realizeze flexie
dorsală, piciorul realizând ușoară flexie plantară (extensie), adducție și
supinație..
a b c
Fig.53 – Plasarea goniometrului pentru măsurarea amplitudinii mișcării
de inversie: a- mișcarea de inversie, b- poziție inițială, c- poziție finală20
Eversie – este mişcarea compusă din:
 abducţie
 pronaţie
 uşoară flexie
Poziţia subiectului: aşezat la marginea patului cu genunchiul flectat 900
Poziţia zero: aşezat la marginea patului cu genunchiul flectat la 900
Goniometrul:
Pe parcursul măsurătorii se urmărește ca subiectul să nu realizeze flexie
plantară (extensie), piciorul realizând ușoară flexie dorsală, abducție și
pronație..
a b c
eversie: a- mișcarea de eversie, b- poziție inițială, c- poziție finală20
Tabel nr.16 Valorile normale ale amplitudinii mișcărilor la nivelul gleznei 1,2,9
Mișcarea Valorile AAOS AMA
normale = American = American
Association of Medical
Orthopaedic Surgeons; Association
Flexie 200-300 20 0
20 0
Extensie 400-500 500 400

Abducție 100 150 200
Adducție 200 350 300
Testarea mișcărilor de flexie-extensie la nivelul articulației
metatarsofalangiene
Poziţia subiectului: decubit dorsal cu piciorul în afara suprafeței de sprijin
Poziţia zero: decubit dorsal cu piciorul în afara suprafeței de sprijin , la nivelul
articulației gleznei 00 flexie, extensie, abducție, adducție, din articulația
metatarsofalangiană 00 abducție, adducție, iar din articulația interfalangiană 00
flexie, extensie.
Goniometrul:
 axul se plasează pe fața dorsal a articulației metatarsofalangiene testată
 braţul fix este fixat pe linia mediană a feţei dorsale a metatarsianului
corespunzător articulației metatarsofalangiene testatei
 braţul mobil este plasat pe mijlocul feței dorsale a falangei proximale
corespunzătoare testării
a b
flexie din articulația metatarsofalangiană: a- poziție inițială, b-poziție
finală20
a b
flexie din articulația metatarsofalangiană a halucelui: a- poziție inițială, b-
poziție finală29
a b
extensie din articulația metatarsofalangiană: a- poziție inițială, b-poziție
finală20
a b
extensie din articulația metatarsofalangiană a halucelui: a- poziție inițială,
b-poziție finală29
Testarea mișcărilor de abducție-adducție la nivelul articulației

metatarsofalangiene
Poziţia subiectului: decubit dorsal sau așezat cu piciorul sprijinit pe suprafeței
de sprijin
Poziţia zero: decubit dorsal sau așezat cu piciorul sprijinit pe suprafeței de
sprijin flexie, extensie, abducție, adducție, din articulația metatarsofalangiană
00 abducție, adducție, din articulația metatarsofalangiană și interfalangiană 00
flexie, extensie.
Goniometrul:
 axul se plasează pe fața dorsal a articulației metatarsofalangiene testată
 braţul fix este fixat pe linia mediană a feţei dorsale a metatarsianului
corespunzător articulației metatarsofalangiene testatei
 braţul mobil este plasat pe mijlocul feței dorsale a falangei proximale
a b
abducție din articulația metatarsofalangiană a halucelui: a- poziție inițială,
b-poziție finală20
Testarea mișcărilor de flexie-extensie la nivelul articulației interfalangiene
Poziţia subiectului: decubit dorsal sau așezat cu piciorul în afara suprafeței de

sprijin
Poziţia zero: decubit dorsal sau așezat cu piciorul în afara suprafeței de sprijin
la nivelul articulației gleznei 00 flexie, extensie, abducție, adducție, din
articulația metatarsofalangiană flexie, extensie, abducție, adducție.
Goniometrul:
 axul se plasează pe fața dorsal a articulației interfalangiene testată
 braţul fix este fixat pe linia mediană a feţei dorsale a falangei proximale
 braţul mobil este plasat pe mijlocul feței dorsale a falangei distale
corespunzătoare degetului testat.
a b c
de flexie-extensie din articulația interfalangiană a halucelui: a- poziție
inițială pentru mișcarea de flexie, b-poziție finală pentru mișcarea de flexie; c-
poziție inițială pentru mișcarea de extensie29
a b
flexie din articulația interfalangiană distală: a- poziție inițială , b-poziție
finală29
a b
extensie din articulația interfalangiană distală: a- poziție inițială , b-poziție
finală29
Tabel nr.17 Valorile normale ale amplitudinii mișcărilor la nivelul

degetelor1.2.9
Mișcarea Articulația AAOS AMA
= American = American Medical
Association of Association
Orthopaedic Surgeons;
0
Flexie Metatarsofalangiană 1 45 300
Metatarsofalangiană 2 400 300
Interfalangiană 1 900 300
Interfalangiană proximală 350 -
2-5
Interfalangiană distală 2-5 600 -
Extensie Metatarsofalangiană 1 700 500
Interfalangiană 1 - -
Interfalangiană proximală - -
2-5
Interfalangiană distală 2-5 - -
BIBLIOGRAFIE
1. AMERICAN ACADEMY OF ORTHOPAEDIC SURGEONS: Joint

Motion: Methods of Measuring and Recording. AAOS, Chicago, 1965.
2. AMERICAN MEDICAL ASSOCIATION: Guides to the Evaluation of
Permanent Impairment, ed 3 (revised). AMA, Chicago, 1988.
3. BACIU, CL., - Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor,
Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1977.
4. BLANDINE, CALAIS-GERMAIN - Anatomie pentru mişcare, vol I-II,
Editura Polirom, Iaşi, 2009
5. COCCHIARELLA, L, ANDERSSON, GBJ (eds): American Medical
Association: Guides to the Evaluation of Permanent Impairment, ed 5.
AMA Press, Chicago, 2001.
6. BOLINTINEANU, S., VAIDA, M., MOTOC, A., DUMITRAȘCU-DORU,
E., - Miologia, Artrologia, Angiologia și nevrologia membrelor, ediția a II-
a, Editura Eurostampa, Timișoara, 2011
7. FENEIS, H., DAUBER, W., - Pocket Atlas of Human Anatomy, 4th edition,
Editura. Thieme Stuttgart, 2000.
8. GILROY ANNE, MacPHERSON, b., ROSS, L., - Atlas of anatomy,
Editura Thieme Stuttgart 2009.
9. GREENE, WB, HECKMAN, JD (eds): The Clinical Measurement of Joint
Motion. American Academy of Orthopaedic Surgeons, Rosemont, Ill.,
1994.;
10. HAMILL, J., KNUTZEN, KATHLEEN., - Biomechanical basis of human
movement, Imprint Lippincot Williams&Wilkins, 2009
11. HUME, M, et al: Functional range of motion of the joints of the hand. J
Hand Surg (Am) 15:240, 1990.
12. IFRIM, M., ILIESCU, A., - Anatomia şi biomecanica educaţiei fizice şi
sportului, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1978.
13. KAMINA, I., - Anatomie Clinique, Malione, Paris 2008
14. KAPANDJI, J. A., - Physiologie articulaire du membre inférieur, 5
editione, Editura Maloine, Paris, 2004.
15. KAPANDJI, J.A., - Physiologie articulaire du membre superieur, 6
editione, Editura Maloine, Paris, 2005.
16. KAPANDJI, I. A. - Physiologie articulaire du tronc et rahis, 7 editione,
Editura Maloine, Paris, 2007
17. LIPPERT, L., - Clinical Kinesiology and Anatomy, fourth edition, Editura
F.A. Davis Company Philadelphia, 2006.
18. MATSEN, FA, et al: Practical Evaluation and Management of the
Shoulder. WB Saunders, Philadelphia, 1994.
19. NETTER, H. F., Atlas der Anatomie des Menschen, ICON Lerning System,
Stuttgart 2003.
20. NORKIN, CYNTIA., WHITE, J., - Measurement of Joint Motion a Guide
to Goniometry, fourth edition, Editura F.A. Davis Company Philadelphia,
2009.
21. OATIS, C., - Kinesiology: the mechanics and pathomechanics of human
movement, Editura Lippincott Williams & Wilkins, 2003,
22. ORAVIȚAN, MIHAELA., - Ghid de anatomie, aparatul locomotor,
Editura Mirton Timișoara, 2003.
23. PANTEA, CORINA.,- Elemente de biomecanică cu aplicații în sport și
kinetoterapie, Editura Politehnica, Timișoara, 2009.
24. PAPILIAN, V., ALBU, I., - Anatomia Omului – Aparatul locomotor.
Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1974.
25. PHILLIPS, R., - Musculoskeletal Biomechanics, J Am Podiatr Med Assoc,
Sep 2002; 92: 475.
26. PRUNDEANU, H., - Noţiuni de anatomie umană, Editura Eurobit,
Timişoara 2001
27. SAFAEE-RAD, R, et al: Normal functional range of motion of upper limb
joints during performance of three feeding activities. Arch Phys Med
Rehabil 71:505, 1990.
28. SÎRBU, ELENA., CHIRIAC, M., IANC, DORINA., - Fundamentele
kinetoterapiei – noțiuni și tehnici, Editura Universității Oradea 2012
29. TABOADELA, C., - Goniometria: una herramienta para la evolucion de
las incapacidades laborales, Editura Asociart Art Buenos Aires, 2007
30. VAN DE GRAAFF, K., - Human Anatomy, Editura McGraw-Hill
Science/Engineering/Math; 6 edition, 2001
31. VOLL, M., - Lern Atlas der Anatomie, Stuttgart, Editura Prometheus,
2005.

CARTE ARTIC+BILANT ARTICULAR MB Inf 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARTE ARTIC+BILANT ARTICULAR MB Inf 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corina PANTEA

1.1. ARTICULAŢIA COXOFEMURALĂ

Este o enartroză, o articulaţie sferoidală tipică ce prezintă 3 axe şi 3 grade de

Fig.1. – Articulația coxofemurală suprafețe articulare vedere anterioară:

Mișcările posibile - fiind o enartroză, articulaţie sferoidală tipică ce prezintă 3 axe

Fig.5. Mișcările la nivelul articulației coxofemurale

 în plan transversal şi ax vertical – mişcările sunt de rotaţie internă

Fig.6. – Amplitudinea mișcărilor la nivelul articulației coxofemurale

Articulaţia genunchiului este cea mai mare articulaţie a corpului. Este o

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:

Este o articulaţie plană de tip artroidal.

1.4. SINDESMOZA TIBIOFIBULARĂ

1.5. ARTICULAȚIILE PICIORULUI

1.5.1.Articulaţia talocrurală este o trohleoartroză la formarea căreia participă

Fig.15. Amplitudinea mișcărilor de flexie și extensie la nivelul piciorului

1.5.3. Articulatia subtalară sau talocalcaneană este o articulaţie de tip

1.5.4. Articulaţia talocalcaneonaviculară este o articulaţie de tip sferoidal.

Fig.16. Fața dorsală a piciorului - 1. falanga distală a halucelui; 2. capul

Mișcări posibile - Cele două articulaţii determină mişcări în plan frontal,

 în plan sagital şi ax frontal – mişcările sunt de flexie – extensie a

Fig.21. Mișcările de pronație-supinație la nivelul piciorului

Mişcările de la nivelul piciorului se sumează şi realizează o serie de mişcări

Fig.22. Mişcările de inversie- eversie

1.5.5. Articulaţiile tarsometatarsiene Sunt articulaţii de tip artroidal la acre

1.5.7. Articulaţiile degetelor

Fig.23. Mișcările la nivelul articulațiilor metatarsofalanfiene și

Mușchiul Origine Inserție Acțiune Inervație

Mușchiul Origine Inserție Acțiune Inervație

Capul lateral - pe partea laterală a Capul lateral - n.

Mușchiul Origine Inserție Acțiune Inervație

3.1.TESTAREA ARTICULAŢIEI COXOFEMURALE

Repere osoasenecesare testării la nivelul articulației coxofemurale

Testarea mișcărilor de flexie-extensie:

Circumducţia – este o mişcare complexă de trecere a coapsei prin toate

Tabel nr14. – Valorile normale ale amplitudinii mișcărilor la nivelul umărului

Extensie 200 200 300

Repere osoasenecesare testării la nivelul genunchiului

Fig.43 Repere osoase importante pentru testarea articulară la nivelul

Testarea mișcărilor de flexie-extensie:

În anumite situaţii patologice la nivelul articulaţiei genunchiului se pot întâlni

Tabel nr.15 – Valorile normale ale amplitudinii mișcărilor la nivelul

Repere osoasenecesare testării la nivelul gleznei

Fig.47 Repere osoase importante pentru testarea articulară la nivelul

Testarea mișcărilor de flexie-extensie:

Testarea mișcărilor de abducție-adducție:

Fig.51. Plasarea goniometrului pentru măsurarea amplitudinii mișcărilor

Testarea mișcărilor de pronație-supinație:

Testarea mișcărilor de inversie-eversie:

Extensie 400-500 500 400

Testarea mișcărilor de abducție-adducție la nivelul articulației

Testarea mișcărilor de flexie-extensie la nivelul articulației interfalangiene

Poziţia subiectului: decubit dorsal sau așezat cu piciorul în afara suprafeței de

Tabel nr.17 Valorile normale ale amplitudinii mișcărilor la nivelul

1. AMERICAN ACADEMY OF ORTHOPAEDIC SURGEONS: Joint

S-ar putea să vă placă și