06.05.

2020
Inducția
-Raționamente nedeductive-
part II
 2) INDUCŢIA INCOMPLETĂ / AMPLIFICATOARE

 Definiție=>
Tip de raţionament inductiv în care generalizarea se face pornind doar de la o parte din
obiectele unei clase.

 Observație=>
Spre deosebire de inducţia completă, unde concluzia este certă, în cazul inducţiei
incomplete, concluzia este doar probabilă, iar probabilitatea acesteia creşte o dată
cu creşterea numărului de cazuri care o confirmă; dacă apare cel puţin un caz care o
infirmă, atunci concluzia unei inducţii incomplete este falsă.
06.05.2020
 În cazul inducţiei incomplete se trece de la un număr finit de cazuri la un număr
infinit de cazuri; presupunem că numărul elementelor dintr-o clasă este atât de mare
încât nu le putem studia pe toate şi de aceea studiem numai o parte pentru a conchide
ulterior că întreaga clasă are proprietatea P.

 Schema inferenţială:
 I.
a1 este P
a2 este P
…
…
…
an este P
a1, a2, … sunt unii S
(Probabil) Toţi S sunt P.
06.05.2020
Exemplu de inducţie incompletă:

 Exemplu :
Pisica are blană
Tigrul are blană
Leul are blană
Pisica, tigrul şi leul sunt feline
Prin urmare, probabil toate felinele au blană.

06.05.2020
 Observaţia 1:
 Inducţia incompletă =este o formă de raţionament ipotetic, pentru că deşi premisele
sunt adevărate, concluzia rămâne totuşi probabilă; inducţia incompletă respectă
trei principii logice din cele patru: nu satisface în întregime principiul raţiunii
suficiente (premisele, deşi adevărate, nu pot fi temei suficient pentru concluzie).

 Observaţia 2:
 Inducţia incompletă / amplificatoare = are un rol important în cunoaştere întrucât
orientează demersurile cunoaşterii de la particular la general, permite totodată
trecerea de la cazurile cunoscute (limitate) la cele necunoscute (toate cazurile
existente).

06.05.2020
 3) INDUCŢIA PRIN SIMPLĂ ENUMERARE

 Definiție =
Deducerea unei concluzii generale despre o clasă de obiecte, pornind de la
enumerarea aleatorie a unor cazuri particulare, ceea ce conduce la o
probabilitate mai scăzută a concluziei.

 Este cea mai simplă formă de inducţie, se bazează pe simpla trecere în

revistă a unui număr cât mai mare de cazuri din care niciunul nu
contrazice rezultatul către care tindem.

 Schema inferenţială
este aceeaşi ca și în cazul inducţiei incomplete
06.05.2020
 ➢ Observaţie:

 Inducţia prin simplă enumerare = (denumită și)„inducţie populară” se

desfăşoară mai ales la nivelul cunoaşterii comune: simpla repetare a unor
constatări şi absenţa oricărui contra-exemplu;

În cazul acesteia gradul de probabilitate al concluziei este foarte redus; există situaţii în
care din premise adevărate se obţin concluzii false = EROAREA GENERALIZĂRII
PRIPITE (exemplu: vezi străzile pline de elevi la ora 10 şi conchizi că ei chiulesc de la
ore) sau TRATAREA SIMPLEI SUCCESIUNI DREPT O RELAŢIE CAUZALĂ (prejudecăţi
legate de cifra 13 sau întâlnirea cu o pisică neagră).

06.05.2020
Exemple:

 Exemplul 1: Toate lebedele sunt albe, pentru că toate lebedele

observate (până la descoperirea lebedelor negre în Australia)
sunt albe.

 Exemplul 2: Toate metalele sunt solide, pentru că toate

metalele cunoscute (până la descoperirea mercurului) sunt
solide.

06.05.2020
 4). INDUCŢIA ŞTIINŢIFICĂ

 Definiție:
=Formă de inducţie bazată pe o analiză organizată a datelor obţinute prin
observaţie şi experiment ştiinţific, ceea ce creşte gradul de probabilitate al
concluziei.

➢ Inducţia ştiinţifică este o formă de raţionament nedeductiv bazată pe

reguli stricte, pe utilizarea observaţiei riguros organizate, a
experimentului ştiinţific şi unor metode speciale de cercetare inductivă
(numite şi metode cauzale).

06.05.2020
 Schema inferenţială:

 Schema inferenţială:

A posedă în mod necesar proprietatea X

A aparţine clasei de obiecte C
Prin urmare, probabil toată clasa C are proprietatea X.

 Exemplu de inducţie ştiinţifică:

Acest animal este carnivor

Acest animal este lup

Prin urmare, probabil (toţi) lupii sunt carnivori.
 Observaţie: exemplul de mai sus este o inducţie ştiinţifică, întrucât s-a observat
ştiinţific faptul că membrii aceleiaşi specii au, de regulă acelaşi mod de hrănire. 06.05.2020