Cola se vindea la pahar în vânzarea şi servirea corectă a băuturii, la sticlă.

Cu ajutorul îmbuteliatorilor de frunte, conducerea companiei a stabilit standarde de

calitate pentru fiecare fază a operaţiei de îmbuteliere. Woodruff a văzut un potenţial
uriaş pentru afacerea cu sticle de Coca-Cola aşa că suportul, constând în publicitate şi
marketing a fost sporitsubstanţial.

Compania Coca-Cola a fost prima care a introdus inovaţia cartonului cu şase sticle Coca-
În 1929, cartonului i s-a alăturat un alt progres revoluţionar,răcitorul de metal cu capac,
care a făcut posibilă servirea băuturilor Coca-Cola rece ca gheaţa lalocurile de vânzare
cu amănuntul. Răcitorul a fost apoi îmbunătăţit cu refrigerare mecanică şi acţionare
automată cu ajutorul monedelor. În felul acesta fabricile, birourile şi multe alte
instituţii au devenit locuri de desfacere pentru băuturile răcoritoare.

Expansiunea internaţională a firmei Coca-Cola a început în 1900 când Charles Howard

Candler, fiul cel mare al fondatorului companiei, a luat cu el un borcan de sirop într-o
vacanţă în Anglia. A urmat o comandă modestă la Atlanta, de cinci galoane de sirop.
În acelaşi an, Coca-Cola a ajuns în Cuba şi Puerto Rico.

Compania a iniţiat o relaţie de parteneriat cu Jocurile Olimpice, relaţie care trecea

dincolo de graniţele culturale.Coca-Cola şi Jocurile Olimpice şi-au început asocierea în
vara anului 1928, atunci când un vas american a sosit în Amsterdam transportând echipa
olimpică a Statelor Unite şi 1000 de navete de Coca-Cola. Patruzeci de mii de spectatori
care au umplut stadionul au asistat la două premieri: aprinderea pentru prima oară a
flăcării olimpice şi prima vânzare de Coca-Cola la o olimpiadă. Îmbracaţi în haine şi şepci
inscripţionate cu marca Coca-Cola, vânzătorii au satisfăcut setea fanilor.

De-a lungul anilor, melodii, versuri şi sloganuri au imprimat ritmul campaniilor

publicitare Coca-Cola. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare, „The Pause
That Refreshes” a apărut pentru prima oară în The Saturday Evening Post în anul 1929.
Au urmat multealte sloganuri memorabile inclusiv „Things Go Better With Coke” în
1963.“It‟s The Real Thing”, folosit pentru prima oară în 1942 a fost readus în 1969
pentru a susţine un nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes
remarcabil. Ilustraţii sugestive, realizate de către artişti recunoscuţi apăreau în anunţuri
publicitare pline de culoare,care „proiectau” imaginea produsului în reviste importante.
„Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon
Sundblom,care au început în anii „30, au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare

în a doua parte a anilor „50 şi în primii ani ai deceniului al şaptelea. Începând cu

jumătatea deceniului al treilea, radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare
pentru Coca-Cola.

Reclamele companiei s-au schimbat o dată cu lumea, adresându-se unor noi grupuri de
consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare, în mod special al televiziunii.
În 1950, de „Thanksgiving Day” (Ziua Recunoştinţei), Edgard Bergen şi prietenul lui,
Charlie McCarthy au apărut în cadrul primului show live al reţelei de televiziune ce a fost
sponsorizat de compania Coca-Cola.
O dată cu evoluţia acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la
reclame comerciale care apăreau în timpul diferitelor show-uri, multe celebrităţi au făcut
reclamă pentru Coca-Cola.

Campania de lansare a produsului Coca-Cola Zero a avut la bază ideea “De ce

majoritatea lucrurilor bune în viaţă trebuie să includă şi un compromis? Atunci… ”de ce
nu putem avea acelaşi gust Coca-Cola cu 0 zahăr?”.

Produsul beneficiază de asemenea şi de un site oficial www.cocacolazero.com. Conform

www.iqads.ro , campania a avut succes, astfel că, 49% dintre cei care au aflat despre
noul produs l-au încercat iar 64% dintre aceştia au repetat achiziţia.Acest lucru s-a
datorat si faptului ca publicul ţintă al Coca-Cola sunt tinerii, iar timpul petrecut de
aceştia în faţa televizorului scade în defavoarea celui pe trecut în faţa calculatorului. De
altfel, promovându-se pe internet, compania poate să comunice direct cu aceştia, să afle
ce-şi doresc şi să segmentezefoarte mult mesajul publicitar până la nivelul individului.

Până acum promovării on-line nu i s-a acordat o foarte mare importanţă, Coca
-Cola investind cel mai mult în publicitatea TV. Cu toate acestea, Coca-Cola este cel mai
recunoscut brand de pe internet, având o notorietate de 35%. Conform studiului
“Leading Brands by Romanian Internet Users” realizat de Gemius, în colaborare cu
Evensys, participanţii la studiu auconsiderat ca fiind foarte importante următoarele
criterii: calitatea (85%), încrederea(51%),diferenţierea de celelalte branduri – 46%,
prestigiu 38%, popularitatea- 26%,modernitatea- 14%.

Acest lucru înseamnă că brandul Coca-Cola este perceput de utilizatorii internetului ca

fiind de o calitate remacabilă, de încredere şi că se diferenţiază în peisajul aglomerat al
societăţii de azi, invadat de tot mai multe reclame. Promovarea on-line a ajutat foarte
mult imaginea Coca-Cola, îmbunătăţind-o şi sporind încrederea consumatorilor în
aceasta, deşi compania nu s-a axat în mod special pe acest tip de promovare. Acordarea
unei atenţii sporite mediului on-line înseamnă pentru Coca-Cola creşterea notorietăţii şi
îmbunătăţirea imaginii la costuri mult mai scăzute şi într -un timp mult mai scurt decât
permite mediul offline.

Rezultatele favorabile ale diverselor campanii sunt reprezentate de numarul in crestere

alclientilor, si numarul in crestere al vanzarilor produselor Coca-Cola.In timpul si ulterior
celor lunilor in care se desfasoara campaniile promotionale, pentru adetermina eficienta
planului, se va reduce numarul constant de depozite realizate lunar, anteriorcampaniei,
din numarul prezent realizat, iar surplusul va fi considerat rezultatul sustineriicampaniei
de promovare a produsului.