INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ COD MSC 2

METODOLOGIA DE CALCUL A INDICATORILOR

STATISTICII INVESTIŢIILOR, CONSTRUCŢIILOR
ŞI LOCUINŢELOR

APROBATĂ PRIN ORDINUL NR. 368 DIN DATA DE 26.07.2002

 1. INVESTIŢII

Activitatea în domeniul investiţiilor reprezintă un proces complex de transformare a resurselor materiale,

financiare şi de muncă în mijloace fixe, prin realizarea de noi capacităţi şi obiective în toate activităţile
economiei naţionale prin modernizarea, dezvoltarea, reconstrucţia şi reînnoirea mijloacelor fixe existente.

INDICATORII STATISTICII INVESTIŢIILOR

Investiţiile cuprind cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru
achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe (a căror valoare
individuală să depăşească o anumită valoare stabilită printr-un act normativ şi să aibă o durată normată de serviciu
mai mare de un an) pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor existente, precum şi valoarea serviciilor
legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi
(taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de încărcare, descărcare etc.). Toate elementele componente ale
indicatorului investiţii se raportează atunci când sunt realizate din punct de vedere fizic (recepţionarea diverselor
faze de construcţii, terminarea montajului etc.). Nu se cuprinde în volumul de investiţii valoarea terenurilor şi a
mijloacelor fixe din ţară care au mai fost folosite (inclusiv cele din import care au mai fost înregistrate ca mjloace
fixe la unităţi din ţară), cumpărările de obiective în curs de execuţie, respectiv lucrările geologice (se vor include în
volumul de investiţii doar sumele cheltuite cu obiectivele în curs de execuţie după cumpărarea lor pentru
continuarea procesului de investiţii), precum şi valoarea aporturilor şi sumele acordate în avans terţilor.
Indicatorul investiţii cuprinde următoarele elemente de structură:
Lucrările de construcţii reprezintă ansamblul lucrărilor prin care se realizează construcţiile noi,
reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea clădirilor cu destinaţie industrială, agricolă, de locuit precum şi ateliere,
garaje, spaţii pentru vânzare şi depozitare, hoteluri, spitale, săli de spectacole, etc. Ele includ şi instalaţiile
funcţionale interioare: electrice pentru iluminat şi forţă, sanitare, de încălzit, de climatizare şi ventilaţie; amenajarea
şi pregătirea terenurilor pentru construcţii, forajele pentru alimentări cu apă; construcţiile metalice inclusiv
montarea lor; fundaţiile şi postamentele pentru montajul utilajelor. În valoarea lucrărilor de construcţii se cuprinde
şi valoarea lucrărilor de montaj a utilajelor tehnologice şi funcţionale cu întregul complex de operaţii prin care se
realizează asamblarea şi fixarea pe fundaţii; sunt incluse aici şi lucrările de instalare a conductelor industriale, a
lucrărilor de izolare, probele şi rodajele mecanice.
Utilajele cu şi fără montaj reprezintă maşinile, echipamentele, liniile şi instalaţiile tehnologice, aparatele de
măsură şi control care pot funcţiona numai după asigurarea lucrărilor de montaj precum şi cele care pot funcţiona
fără montaj.
Mijloacele de transport sunt acele mijloace folosite pentru deplasarea în exteriorul şi interiorul unităţii, cum
ar fi: mijloace de transport rutier, naval (inclusiv platforme de foraj sau de exploatare), feroviar, aerian, etc.

-2-

Alte cheltuieli de investiţii cuprind: cheltuielile făcute pentru lucrări geologice şi de foraj legate de:
identificarea de noi rezerve de substanţe minerale utile, promovarea rezervelor de substanţe utile în categorii
superioare, obţinerea datelor de proiectare a construcţiilor energetice,
hidrotehnice, industriale, pentru determinarea structurii şi compoziţiei solului, regimului de apă freatică pe
terenurile unde urmează să fie amplasate obiectivele de investiţii; forajul de exploatare, forajul de injecţie;
cheltuielile efectuate pentru cumpărarea animalelor de muncă, de producţie şi reproducţie, plantaţii de pomi, viţă
de vie, împăduriri; achiziţionarea obiectelor de inventar gospodăresc de natura mijloacelor fixe (perdele, covoare,
mobilier din lemn sau metal pentru birou şi magazine etc.), a exponatelor muzeistice şi pentru biblioteci; plata
studiilor de cercetare şi
proiectare pentru obiective de investiţii, comisionul băncilor pentru operaţiuni efectuate în legătură cu investiţiile,
taxe notariale, vamale, de manipulare etc.
Importul reprezintă cheltuielile făcute pentru achiziţionarea de utilaje (cu şi fără montaj), mijloace de
transport şi alte dotări care au fost produse în afara graniţelor ţării (fie că sunt noi sau vechi), indiferent dacă
furnizorul este intern sau extern şi de modalitatea de efectuare a plăţii.
Capacitatea de producţie pusă în funcţiune - reprezintă producţia prevăzută în graficul de realizare a
principalilor indicatori tehnico-economici pentru o anumită structură şi calitate, în condiţiile aplicării regimului
normal de lucru. Se exprimă în unităţile de măsură prevăzute în documentaţia tehnico-economică: tone, m.c.,
MW, etc., iar în cazurile în care producţia este eterogenă, valoric.
Pentru obiectivele neproductive, se utilizează noţiunea de ” capacitate dată în folosinţă ” şi reprezintă
posibilitatea maximă de a satisface un anumit volum de activitate. Se exprimă în unităţi de măsură diferite, ca:
număr de paturi de spital, săli de clasă, locuri în internate, cantine, săli de spectacole, etc.
Pentru unele obiective de investiţii, capacitatea de producţie pusă în funcţiune (dată în folosinţă) se poate
exprima prin două sau mai multe unităţi de măsură ca de exemplu: şcolile prin număr de săli de clasă şi număr de
elevi , capacitatea pentru producţia de ţevi în tone sau m.l., de hârtie în m.p. sau tone, etc.

CERCETAREA STATISTICĂ INFRAANUALĂ

Cercetarea statistică “INV – Investiţiile în trimestrul……” reprezintă suportul informaţional pentru

stabilirea activităţii investiţionale pe ramuri ale economiei naţionale, din punct de vedere al elementelor
componente şi al surselor de finanţare.
Investiţiile se determină trimestrial, pe baza unei cercetări statistice selective, utilizând ca bază de sondaj
nomenclatorul unităţilor de observare utilizat la ultima anchetă structurală în întreprinderi.
Încadrarea investiţiilor pe activităţi ale economiei naţionale se face după activitatea principală a unităţilor
raportoare.
Fac obiectul cercetării statistice agenţii economici, unităţile social–culturale, unităţile administraţiei
publice.
Cercetarea statistică conţine trei capitole.
Capitolul 1 cuprinde volumul investiţiilor pe surse de finanţare, respectiv: surse proprii, credite bancare
interne şi externe, buget de stat şi bugete locale, fondurile populaţiei şi alte surse.

-3-

Valoarea totală din capitolul 2 reflectă întregul efort financiar al unităţii pentru achiziţionarea şi constituirea
de imobilizări corporale.
Din indicatorii raportaţi de unităţile din nomenclator în acest capitol , se calculează ” investiţiile”
ţinându-se seama de elementele componente.
În capitolul 3 se nominalizează capacităţi de producţie, obiective social-culturale şi edilitar-gospodăreşti
(alimentări cu apă, reţele de canalizare, drumuri şi străzi, sedii administrative, spaţii comerciale, şcoli, spitale,
grădiniţe, cămine de bătrâni, etc.) puse în funcţiune (date în folosinţă) în trimestrul raportat.
 Pentru reîntregirea volumului de investiţii realizate la nivelul economiei naţionale, se estimează
investiţiile realizate în sectorul cooperatist, sectorul obştesc şi se determină volumul investiţiilor făcute în
gospodăriile populaţiei, pe baza următoarelor surse:
-cercetarea statistică “CON - Activitatea de construcţii realizată în antrepriză” pentru determinarea volumului
construcţiilor efectuate către populaţie de unităţile de construcţii;
-cercetarea statistică “LOC TR.– Construcţii de locuinţe în perioada 1I - … “ pentru determinarea valorii
locuinţelor terminate de populaţie cu forţe proprii;
-cercetările statistice din domeniul agriculturii pentru stabilirea cheltuielilor cu plantaţii de viţă de vie
şi pomi, achiziţii de animale, cumpărări de utilaje agricole.

În vederea obţinerii indicelui de volum a investiţiilor, se calculează indici deflatori pentru fiecare element de
structură, astfel :

Elemente de structură Indici de preţ

- Lucrări de construcţii Indicele de preţ utilizat la deflatarea lucrărilor
de construcţii noi
-Utilaje (inclusiv mijloace de transport) din ţară Indicii preţurilor producţiei utilajelor (inclusiv
mijloace de transport) pe piaţa internă
- Alte cheltuieli din ţară Indicele de preţ a produselor agroalimentare
vândute de particulari pe piaţa ţărănească
Indicele câştigului salarial în activitatea de
proiectare şi financiar bancară
-Utilaje (inclusiv mijloace de transport) şi alte Indicele cursului de schimb mediu nominal al
cheltuieli din import $ SUA / EURO

Pentru determinarea indicelui de preţ pe total utilaje (inclusiv mijloace de transport) şi alte cheltuieli din ţară
se folosesc date obţinute în urma prelucrării anchetei statistice structurale în întreprinderi, ce cuprinde gruparea
utilajelor (inclusiv mijloacele de transport) şi alte cheltuieli după activitatea de provenienţă, respectiv ponderea
fiecărei diviziuni în totalul indicatorilor.
În urma centralizării datelor se obţine lucrarea“ Investiţii realizate în economia naţională “ care cuprinde
volumul de investiţii realizat pe elemente componente şi surse de finanţare, prezentat pe activităţi CAEN şi
forme de proprietate.
Datele statistice obţinute în urma prelucrărilor cercetărilor statistice infraanuale, au caracter provizoriu şi sunt
diseminate la circa 60 de zile de la expirarea perioadei de referinţă.
Trimestrial indicatorii statisticii investiţiilor sunt publicaţi în Buletinul statistic lunar.
Semestrial elaborează publicaţia Informaţii Statistice Operative- Seria Investiţii- Construcţii.

-4-

2. CONSTRUCŢII
 Activitatea de construcţii reprezintă ramura economiei naţionale, în care se desfăşoară procesul de execuţie
a lucrărilor de construcţii, destinate creării de mijloace fixe, precum şi menţinerii construcţiilor existente la un
nivel tehnic constructiv cât mai apropiat de cel iniţial.
Potrivit Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN - diviziunea 45), activitatea de construcţii
cuprinde:
- organizarea de şantiere şi pregătirea terenului;
- construcţii de clădiri şi de geniu civil;
- lucrări de instalaţii şi izolaţii;
- lucrări de finisare;
- închirierea utilajelor de construcţii şi demolare, cu personal de deservire aferent.

INDICATORII STATISTICII CONSTRUCŢIILOR

Valoarea lucrărilor de construcţii reprezintă ansamblul de lucrări cuprinse în proiectele de execuţie

realizate integral sau parţial, acceptate la plată de beneficiar şi valorificate la preţuri de deviz curente.
Acest indicator se referă la lucrările de construcţii terminate pe stadii fizice (a nu se confunda cu obiectul
sau partea de obiect de construcţii terminat) şi se determină prin însumarea următoarelor elemente:
- valoarea lucrărilor din activitatea de bază la preţul de deviz (fără TVA);
- valoarea lucrărilor de organizare de şantier, executate la preţ de deviz (fără TVA), precum şi
valoarea cheltuielilor care nu se materializează în lucrări de organizare.
După profilul de bază al activităţii unităţii executante, lucrările de construcţii pot fi executate :
- în antrepriză, de către agenţii economici cu activitate principală de construcţii;
- în regie, prin forţe proprii, de către agenţii economici şi sociali cu altă activitate principală decât cea
de construcţii. Se consideră lucrări de construcţii în regie şi lucrările de construcţii executate de populaţie prin
forţe proprii pentru locuinţe şi construcţii gospodăreşti.
Lucrările de construcţii reprezintă ansamblul de activităţi desfăşurate în scopul producerii de bunuri
imobiliare concretizate în clădiri şi construcţii civile noi, precum şi restaurarea, repararea şi întreţinerea celor
exeistente.
Valoarea lucrărilor de construcţii noi reprezintă lucrările de construcţii cuprinse în articolele de deviz la
care s-a executat întregul complex de lucrări prevăzute în indicatoarele de norme de deviz şi acceptate la plată de
beneficiar.
Valoarea lucrărilor de reparaţii capitale reprezintă complexul de lucrări care se execută după expirarea
fiecărui ciclu de funcţionare prevăzut în normativele tehnice şi care au ca scop asigurarea menţinerii
caracteristicilor tehnico- economice ale construcţiilor pe întreaga durată de serviciu normată.
Valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente reprezintă valoarea ansamblului de operaţii care se
realizează la o construcţie existentă pentru a se asigura continuitatea folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide şi
prelungirea duratei de funcţionare (lucrări curente de zidărie, lucrări de vopsitorie, lucrări de încălzire şi
climatizare, lucrări de instalaţii de distribuţie a gazului, etc.).

-5-

Toate aceste tipuri de lucrări de construcţii pot fi executate la clădiri rezidenţiale, nerezidenţiale precum şi
la construcţiile inginereşti.
Clădirile rezidenţiale sunt destinate în exclusivitate, sau în principal , pentru locuit (peste 50 % din spaţiul
locuibil sau din volumul construit este utilizat pentru locuit). Clădirile pentru colectivităţi (case de bătrâni,
orfelinate, cămine) se consideră clădiri rezidenţiale.Nu se consideră clădiri rezidenţiale unităţile de locuit în
comun pe perioade relativ scurte şi justificate din motive de sănătate, învăţământ, turism, producţie (hoteluri,
dormitoare, saloane de spital, camere de gardă, etc.).
Clădirile nerezidenţiale sunt destinate în exclusivitate, sau în principal, altor scopuri decât cele rezidenţiale
(magazine, cinematografe, birouri, spaţii administrative, clădiri industriale).
Construcţiile inginereşti sunt acele lucrări care au la bază o concepţie structurală şi arhitecturală
subordonată unei anumite tehnologii specifice pentru un domeniu de activitate. Ele reprezintă acele obiecte de
construcţii care nu îndeplinesc caracteristicile de clădiri şi care au ca scop crearea condiţiilor pentru realizarea
activităţilor din economie (drumuri, căi ferate, poduri, stadioane, aeroporturi, etc.).
Efectivul de personal reprezintă numărul de persoane care lucrează în întreprindere, existent în ultima zi a
lunii raportate. Nu sunt incluse persoanele detaşate de la alte întreprinderi şi persoanele care efectuează lucrări în
numele altei întreprinderi, cele care satisfac serviciul militar obligatoriu şi cele care absentează o perioadă
nedeterminată.
Stocul de comenzi (contracte) la începutul trimestrului – reprezintă valoarea totală a comenzilor şi
contractelor la începutul trimestrului.
Comenzi (contracte) noi primite în cursul trimestrului – reprezintă valoarea totală a comenzilor şi
contractelor încheiate de la începutul trimestrului şi până la sfârşitul trimestrului raportat, indiferent de
perioada în care urmează a fi onorate.
Comenzi (contracte) anulate în cursul trimestrului – reprezintă valoarea totală a comenzilor şi
contractelor anulate în cursul trimestrului de raportat.
Comenzi (contracte) onorate în cursul trimestrului – reprezintă valoarea totală a comenzilor şi
contractelor care au fost onorate în cursul trimestrului de raportat.
Stocul de comenzi (contracte) la sfârşitul trimestrului – reprezintă valoarea totală a comenzilor şi
contractelor existente la sfârşitul trimestrului.

CERCETAREA STATISTICĂ INFRAANUALĂ

Cercetarea statistică “ CON – Activitatea de construcţii realizată în antrepriză în luna……”

reprezintă suportul informaţional pentru stabilirea valorii lucrărilor de construcţii, a principalelor grupe de
materiale de construcţii (ţară şi import) intrate în operă precum şi stocul de comenzi pe parcursul trimestrului.
Pentru reîntregirea valorii lucrărilor de construcţii la nivelul economiei naţionale se folosesc informaţii
suplimentare din cercetarea statistică “LOC TR.- Construcţii terminate în perioada 1I-…..” şi din Ancheta
Statistică Structurală în Întreprinderi.
Fac obiectul cercetării statistice agenţii economici cu capital social integral de stat, majoritar de stat,
majoritar privat, integral privat, integral străin şi unităţile din sectorul cooperatist.
Cercetarea este de tip selectiv, utilizând ca bază de sondaj nomenclatorul unităţilor de observare utilizat la
Ancheta Statistică Structurală în Întreprinderi.
Nomenclatorul agenţilor economici care completează raportul statistic infraanual “CON” este format din
unităţi cu activitatea principală “construcţii”, cu personalitate juridică, care execută lucrări de construcţii în
antrepriză pentru alte unităţi sau în interes propriu.

-6-

Dacă un agent economic are altă activitate principală decât cea de construcţii, dar are în subordine
subunităţi specializate în construcţii, lucrările de construcţii realizate se consideră în antrepriză. Excepţie: Nu fac
obiectul raportării unităţile care au altă activitate principală decât cea de construcţii şi nu au subunităţi
specializate, dar execută lucrări de construcţii cu forţe proprii. Acest tip de activitate proprie,respectiv realizată
în regie proprie, se estimează prin utilizarea datelor obţinute la Ancheta Statistică Structurală în Întreprinderi.
În scopul constituirii nomenclatorului se utilizează ca bază de sondaj Registrul agenţilor economici şi
sociali (REGIS).
Colectivitatea generală a unităţilor care intră în sfera de cuprindere a anchetei infraanuale este formată din
două subcolectivităţi:
- unităţi cercetate exhaustiv;
- unităţi cercetate prin sondaj
Subcolectivitatea exhaustivă cuprinde unităţile din baza de sondaj care au 20 şi peste 20 de salariaţi.
Subcolectivitatea cercetată prin sondaj, care cuprinde unităţi ce au sub 20 de salariaţi, se realizează pe baza
unei extrageri proporţionale cu talia întreprinderii (venituri realizate).
Cercetarea statistică CON conţine 5 capitole.
Capitolul 1 cuprinde date care se referă la efectivul de personal care lucrează în întreprindere, existent în
ultima zi a lunii raportate, respectiv persoanele cu statut profesional de salariaţi (cu normă întreagă sau redusă ),
inclusiv patronii retribuiţi, persoanele care lucrează în afara sediului întreprinderii, persoanele care efectuează
munca la domiciliu, cuprinse în statutul de salariaţi, ucenicii cu contract de muncă, persoanele angajate pentru
activităţi sezoniere, colaboratorii care lucrează pa bază de convenţie civilă de prestări servicii, persoanele absente
pentru perioade scurte (concedii medicale, concedii plătite) proprietarii, asociaţii şi lucrătorii familiari
neretribuiţi care lucrează în mod regulat în întreprindere.
Capitolul 2 conţine date referitoare la valoarea lucrărilor de construcţii realizate, pe principalele categorii
de obiecte.
In capitolul 3 se înscriu date privind principalele grupe de materiale de construcţii care îndeplinesc
următoarele condiţii:
- sunt prevăzute în nomenclatorul principalelor grupe de materiale de construcţii, fabricate în ţară
(pagina 3 a chestionarului statistic CON);
- au intrat în operă în luna raportată, fapt ce rezultă din documentele de decontare ale lucrărilor
executate în perioada menţionată;
- au cele mai mari ponderi în totalul cheltuielilor cu materiale.
În capitolul 4 se vor înscrie grupele de materiale de construcţii din import, care au ponderile cele mai mari
în totalul cheltuielilor de construcţii raportate în capitolul 2 (peste 50%).
Valoarea de achiziţie a materialelor intrate în operă, exprimată în mii lei (fără zecimală) se stabileşte pe
baza preţurilor la data achiziţiei acestora.
Acest capitol se completează de către toate unităţile care fac parte din nomenclator.
Capitolul 5 cuprinde date care se referă la valoarea comenzilor la începutul trimestrului, comenzi noi
primite în cursul trimestrului, comenzi anulate, onorate în cursul trimestrului, precum şi stocul de comenzi la
sfârşitul trimestrului. Acest capitol se completează cu date trimestriale.
Imputarea datelor.
Pentru unităţile cuprinse în nomenclatorul cercetării statistice, care refuză să răspundă se aplică tehnica
imputării datelor, astfel:
- la unităţile cu peste 250 de salariaţi, imputarea se face pe baza analizei realizărilor anterioare ale
unităţii, de către specialistul în domeniu.

-7-

- la unităţile cu până la 250 de salariaţi, se aplică un coeficient de imputare la nivelul fiecărei celule de
imputare formate în funcţie de mărimea unităţii.
 Coeficientul de imputare se calculează ca un raport între realizările unităţilor repondente din luna curentă şi
valorile corespunzătoare din luna precedentă.
Extinderea datelor.
Pentru a estima realizările unităţilor (cu până la 20 de salariaţi) care nu sunt cuprinse în nomenclator se
efectuează extinderea; acest coeficient este inversul probabilităţii de selecţie.
Deasemenea, pentru unităţile din eşantion care sunt neidentificate sau necontactate se calculează un
coeficient care este inversul probabilităţii de răspuns.
Coeficientul de extindere care se obţine prin înmulţirea acestor coeficienţi, se calculează la nivelul fiecărei
celule de extindere şi se aplică la nivel de unitate, acelor agenţi economici care au cifre raportate sau imputate.
În vederea stabilirii valorii totale a lucrărilor la nivelul economiei naţionale este necesară determinarea
următorilor indicatori:
- valoarea de construcţii ce se execută în regie de către unităţi a căror activitate de bază nu este de
“construcţii”;
- valoarea de construcţii executate de populaţie cu forţe proprii.
Valoarea lucrărilor de construcţii ce se execută în regie proprie, infraanual, se determină pe baza datelor ce
se obţin prin ancheta statistică structurală anuală, acestea estimându-se şi repartizându-se pe trimestru, respectiv
lună ţinând seama de modul de desfăşurare a activităţii de construcţii în antrepriză şi a estimării unui indice de
volum.
Valoarea lucrărilor de construcţii executate de populaţie în regie proprie se determină pe baza datelor ce se
obţin din cercetarea statistică “LOC TR.– Construcţii de locuinţe în perioada ….. “ în care, consiliile
locale raportează locuinţele terminate de populaţie cu forţe proprii şi valoarea acestora. Această valoare se
multiplică cu un coeficient pentru a fi cuprinsă şi valoarea construcţiilor gospodăreşti ce se realizează de către
populaţie (garaje, magazii, hambare, etc.).
Indicii de volum se determină prin deflatarea datelor valorice cu indicii de preţ în construcţii, calculaţi
separat pentru lucrări de construcţii noi, lucrări de reparaţii capitale, respectiv lucrări de întreţinere şi reparaţii
curente, precum şi pe total activitate.
Calcularea indicilor de preţ pentru valoarea totală a lucrărilor de construcţii se realizează prin agregarea
indicilor de preţ a tuturor elementelor de cheltuieli , respectiv materiale, manoperă, echipamente, transport şi
cheltuieli indirecte.
Pentru determinarea ponderilor fiecărui element de cheltuială faţă de total, respectiv pe categorie de lucrări
/ categorie de obiect la o perioadă de 3-5 ani se culeg informaţii statistice de la un eşantion de unităţi de
construcţii, pe baza unor cercetări statistice specifice, respectiv:
- CLD - “Construirea sau reparaţia capitală a clădirilor realizate în anul ………”;
- CING -“Construirea sau reparaţia capitală a construcţiilor inginereşti realizate în anul ……”;
-LIRC -“Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la clădiri rezidenţiale / clădiri nerezidenţiale / construcţii
inginereşti realizate în anul ……..”;
Etapele de calcul detaliate pentru indicii de preţ calculaţi pe categorii de lucrări, respectiv categorii de
obiecte sunt prezentate în “Metodologia de calcul a indicelui preţurilor în construcţii”.
În urma centralizării datelor se realizează lucrarea “Valoarea lucrărilor de construcţii realizate” care
cuprinde date lunare/trimestriale şi cumulate (semestru, 9 luni, an), pe moduri de execuţie, pe elemente de
structură şi pe forme de proprietate.
Datele statistice obţinute în urma prelucrărilor cercetărilor statistice infraanuale, au caracter provizoriu şi sunt
diseminate la circa 60 de zile de la expirarea perioadei de referinţă.
Indicatorii statisticii construcţiilor sunt publicaţi în Buletinul statistic lunar.
Semestrial se elaborează publicaţia Informaţii Statistice Operative–Seria Investiţii-Construcţii.
-8-

3. LOCUINŢE
 Dezvoltarea armonioasă a localităţilor din mediul urban şi rural impune şi construirea de locuinţe noi, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, cu respectarea strictă a regimului de construcţie şi de calitate, care să
conducă la realizarea şi exploatarea unor clădiri de calitate, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor
acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.
Statistica locuinţelor are ca obiectiv aprecierea situaţiei condiţiilor de locuit şi a evoluţiei acesteia, atât din
punctul de vedere al locuinţelor noi construite cât şi al fondului de locuinţe existent.

INDICATORII STATISTICII LOCUINŢELOR

Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia se
asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea
construcţiilor.
Autorizaţia de construire se eliberează beneficiarului lucrării, în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor
de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea începerii lucrărilor de construcţii.
Clădirea rezidenţială este construcţia permanentă care se ridică deasupra solului, formând un tot din punct
de vedere constructiv şi arhitectonic, izolată (distanţată) spaţial sau despărţită de altele prin pereţi exteriori,
având acoperiş propriu şi intrare separată din curte, stradă, grădină etc. şi care este folosită integral sau în
cea mai mare ( peste 50 % din spaţiul locuibil sau din volumul construit ) pentru locuit.
Se consideră clădiri distincte:
- clădirile distanţate spaţial de celelalte clădiri amplasate pe acelaşi lot de teren (curte), precum şi clădirile
legate între ele prin pasarele, balcoane de seviciu, etc;
- construcţiile alipite, situate pe loturi alăturate care au sisteme constructive şi arhitectonice diferite (faţade
şi materiale pentru pereţi exteriori), intrări separate din stradă, curte, grădină, etc. şi fără legături interioare
directe.Dacă între acestea există legături interioare directe se consideră o singură clădire.
În cazul clădirilor alipite, se va proceda la delimitarea lor după criteriul arhitectonic şi constructiv
determinat de faţadă şi materialul de construcţie al pereţilor exteriori şi după independenţa de acces (intrare
separată din curte, grădină, stradă, etc.).
Clădirile nerezidenţiale sunt destinate în exclusivitate sau în principal altor scopuri decât cele rezidenţiale;
din această categorie fac parte clădirile administrative şi alte clădiri.
În categoria alte clădiri se cuprind: cele industriale; agricole (clădiri agrozootehnice, depozite, etc.); pentru
transporturi (autogări, gări, staţii pentru metrou, aeroporturi, porturi, hangare, depouri, garaje, ateliere); poştă şi
telecomunicaţii (centrale telefonice, staţii de emisie radio, studiouri pentru radio şi televiziune, etc.); pentru
afaceri ( centre de afaceri ), comerţ şi
depozitare (clădiri comerciale pentru depozitare – comercializare şi distribuţie, magazine); învăţământ (altele
decât cele administrative); cultură şi artă; ştiinţă; ocrotirea sănătăţii (altele decât cele administrative); asistenţă
socială (altele decât cele rezidenţiale pentru colectivităţi şi administrative); cultură fizică şi agrement.
În categoria clădirilor rezidenţiale pentru colectivităţi sunt cuprinse case de bătrâni, case pentru copii,
leagăne de copii, centre pentru primire minori, cămine ( cămine şcoală pentru deficienţi, cămine spitale
pentru bolnavi cronici, cămine pentru bătrâni), clădiri de tip hotel (hoteluri, moteluri, cabane turistice, case de
oaspeţi, spitale, sanatorii, case de naşteri, etc).

-9-
 Locuinţa (apartamentul) este construcţia formată din una sau mai multe camere de locuit situate la acelaşi
nivel al clădirii sau la niveluri diferite, prevăzute în general cu dependinţe (bucătărie, baie etc.) sau alte spaţii
de deservire, independentă din punct de vedere funcţional,
având intrare separată din casa scării, curte sau stradă şi care a fost construită, transformată sau amenajată în
scopul de a fi folosită de o singură gospodărie.
Locuinţele începute în timpul trimestrului sunt acelea la care s-a executat prima operaţie fizică pe şantier
după stadiul de proiectare (pregătirea şantierului, începutul execuţiei construcţiilor, turnarea fundaţiilor etc.).
Locuinţa în curs de execuţie, la o anumită dată, este locuinţa la care nu s-au realizat încă toate lucrările
prevăzute în documentaţia de execuţie sau care a fost terminată dar nerecepţionată până la data respectivă.
Creşteri ale construcţiilor de locuinţe constau în cumpărarea de locuinţe aflate în diverse stadii de execuţie
sau a unor construcţii neterminate care iniţial au avut altă destinaţie decât cea de locuit.
Diminuări ale construcţiilor de locuinţe se evidenţiază atunci când o unitate vinde locuinţe în diverse stadii
de execuţie sau le schimbă destinaţia în scopul folosirii lor pentru desfăşurarea unor activităţi cu caracter socio-
profesional.
Locuinţa terminată în cursul perioadei raportate este acea construcţie care nu a existat anterior şi ale cărei
elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată, la care s-au realizat toate categoriile de lucrări
prevăzute în documentaţia de execuţie şi care au fost recepţionate de beneficiari.
Locuinţa permanentă este locuinţa ocupată de persoane care locuiesc în aceasta, cea mai mare parte a anului.
Locuinţa sezonieră este aceea care din punct de vedere constructiv poate fi locuită tot timpul anului, dar este
utilizată pentru activităţi sezoniere sau secundare.
Extinderile de locuinţe reprezintă adăugirile numai de camere de locuit sau camere de locuit şi dependinţe
(baie, bucătărie, cămară ) care fac corp comun (aripi, etaje) cu locuinţa.
Camera de locuit reprezintă o încapere dintr-o locuinţă, care serveşte pentru locuit, având suprafaţa de cel
puţin 4 m2, înălţimea de cel puţin 2 m pe cea mai mare parte a suprafeţei sale şi care primeşte lumina naturală fie
direct prin ferestre şi/sau uşi exterioare, fie indirect, prin verande cu ajutorul ferestrelor şi/sau uşilor, sau prin alte
camere de locuit cu ajutorul glasvandurilor. Astfel, sunt considerate camere de locuit : dormitoarele, camerele de
zi, holurile locuibile, încăperile cu dublă utilizare, din care o parte este folosită pentru locuit, alte încăperi
destinate pentru locuit.
Capacitatea clădirilor de locuit date în folosinţă se exprimă prin următorii indicatori:
Suprafaţa (aria) construită desfăşurată (totală) reprezintă suma suprafeţelor secţiunilor orizontale ale
tuturor nivelurilor clădirii (subsol, parter, etaje şi mansarde, exclusiv podurile circulabile sau necirculabile),
delimitate de conturul exterior al pereţilor exteriori. În suprafaţa construită desfăşurată nu se cuprind suprafeţele
aferente treptelor exterioare, teraselor neacoperite, curţilor interioare şi exterioare de lumină sau de acces mai mari
de 4 mp, subsolurile tehnice.
Suprafaţa (aria) utilă desfăşurată (totală) rezultă din suprafaţa construită desfăşurată, din care se scade
suprafaţa ocupată de pereţi (exclusiv pereţii amovibili).
Suprafaţa (aria) locuibilă desfăşurată (totală) reprezintă suma suprafeţelor destinate pentru locuit a tuturor
locuinţelor sau spaţiilor de locuit din clădire.
Valoarea locuinţelor terminate reprezintă suma cheltuielilor ocazionate de construirea acestora, de la
proiectare până la darea în folosinţă, exprimată în mii lei preţuri curente - fără TVA şi se stabileşte pe baza
devizelor de execuţie la preţurile în vigoare.
Suprafeţele construită, utilă şi locuibilă precum şi valoarea clădirii de locuit nu cuprind spaţiile cu alte
destinaţii (magazine, cinematografe, birouri, boxe, garaje etc.).

-10-
 Nivelul este spaţiul dintr-o clădire cuprins între două planşee succesive, cu înălţimea liberă de la pardoseală
până la elementele proeminente ale tavanului ( grinzi, conducte, etc.) de cel puţin 1, 80 m. Se consideră nivel
subsolul, demisolul, parterul, mezaninul, fiecare etaj şi mansarda.
Materialul de construcţie al pereţilor exteriori , poate fi după cum urmează:
- beton armat sau prefabricate din beton;
- cărămidă, piatră sau înlocuitori cu planşee din:
- beton armat;
- lemn;
- lemn (bârne, bile etc.);
- alte materiale ( paiantă, chirpici );
Sistemul de încălzire :
- centrală termică;
- termoficare;
- sobe cu: gaze, combustibil solid, combustibil lichid;
- alte surse;
Sursa de energie la bucătărie (instalaţia de gătit)
- gaze: din reţeaua publică, butelii;
- electricitate;
- alte sisteme;
Sursele de finanţare :
- subvenţii bugetare exclusiv cele pentru locuinţe sociale;
- subvenţii bugetare pentru locuinţe sociale;
- surse proprii (inclusiv credite) ale persoanelor juridice;
- surse proprii (inclusiv credite )ale persoanelor fizice (populaţie) pentru locuinţele executate prin
unităţi specializate;
- surse proprii (inclusiv credite) ale persoanelor fizice (populaţie) pentru locuinţele executate în regie
proprie.
Fondul de locuinţe se stabileşte pe baza datelor obţinute la ultimul recensămănt al populaţiei şi al
locuinţelor, precum şi a cercetărilor statistice anuale.
În urma centralizării datelor conţinute de cercetările statistice anuale se determină:
- numărul locuinţelor terminate ( numărul de camere şi suprafeţele locuibile aferente);
- extinderile la locuinţele existente ( ca număr de camere şi suprafaţă utilă );
- creşteri sau diminuări ale fondului de locuinţe în timpul anului; creşteri ale fondului de locuinţe ce
provin prin schimbare din spaţiu cu altă destinaţie în spaţiu de locuit, în timp ce diminuările acestuia
provin fie din demolări de locuinţe sau schimbări din locuinţe, în spaţii cu altă destinaţie.

CERCETĂRI STATISTICE INFRAANUALE

Cercetarea statistică “ACC - Autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri în luna…..”

reprezintă suportul informaţional pentru stabilirea numărului autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri,
pe parcursul unei luni calendaristice.
Culegerea datelor se bazează pe o cercetare statistică exhaustivă, nomenclatorul care stă la baza raportării
lunare "ACC" fiind format din totalitatea prefecturilor şi consiliilor locale (municipale, respectiv ale sectoarelor
din municipiul Bucureşti, orăşeneşti şi comunale).
Sunt supuse observării prefecturile şi consiliile judeţene şi locale, care în cursul lunii au eliberat autorizaţii
de construire pentru clădiri sau extinderi la clădirile rezidenţiale existente.
 -11-

În această cercetare statistică sunt incluse şi autorizaţiile de construire pentru clădiri cu destinaţie mixtă
(locuinţe + spaţii comerciale, etc.), categoria respectivă stabilindu-se în funcţie de ponderea respectivelor spaţii
în cadrul clădirii ( de ex., dacă spaţiul deţinut de locuinţe reprezintă 51% din suprafaţa utilă a clădirii, atunci
această clădire va fi considerată clădire rezidenţială ).
Nu fac obiectul raportării autorizaţiile de construire eliberate pentru continuarea lucrărilor la clădirile
rezidenţiale începute în anii anteriori perioadei de raportare.
În urma centralizării datelor, se obţine numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri la nivel
naţional, pe medii, regiuni de dezvoltare, judeţe, localităţi.
Lucrarea “Autorizaţii de construire, locuinţe terminate şi în curs de execuţie” cuprinde date statistice
referitoare la numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri şi suprafaţa utilă a acestora la nivel naţional, pe
medii, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe.
Trimestrial, aceste date statistice se diseminează prin Buletinul statistic lunar.
Semestrial se elaborează publicaţia Informaţii Statistice Operative – Seria Investiţii-Construcţii.

Cercetarea statistică “LOC TR. -Construcţii de locuinţe în perioada 1.01….” reprezintă suportul
informaţional pentru stabilirea numărului locuinţelor terminate în perioada raportată şi a celor aflate în diverse
stadii de realizare la începutul şi sfârşitul fiecărui trimestru.
Culegerea datelor se bazează pe o cercetare statistică exhaustivă, nomenclatorul care stă la baza raportării
infraanuale "LOC TR." fiind format din totalitatea consiliilor judeţene şi locale (municipale, respectiv ale
sectoarelor din municipiul Bucureşti, orăşeneşti şi comunale), unităţile care la sfârşitul anului au avut locuinţe în
diverse stadii de execuţie, precum şi cele care au început lucrările la locuinţele noi .
Cercetarea statistică “LOC TR.” este structurată în 4 capitole:
Capitolul 1 cuprinde date care referitoare la locuinte terminate pe judeţe.
În capitolele 2 si 2.1 se evidenţiază locuinţele începute dar rămase în diverse stadii de execuţie la sfârşitul
perioadei raportate.
În capitolul 3 sunt raportate locuinţele noi executate de populaţie în regie proprie. Acest capitol se
completează de către consiliile judeţene şi locale (municipale, respectiv ale sectoarelor din municipiul Bucureşti,
orăşeneşti şi comunale) numai pentru locuinţele noi terminate de populaţie, exclusiv extinderile de camere ale
locuinţelor existente, care se raportează numai anual prin raportul statistic LOC 1.
În capitolul 4 sunt evidenţiate stadiile de execuţie ale construcţiilor de locuinţe executate din fondurile
populaţiei în regie proprie.
În urma centralizării datelor se elaborează lucrarea “Autorizaţii de construire, locuinţe terminate şi în curs
de execuţie” care cuprindE date la nivel naţional, pe medii, regiuni de dezvoltare, judeţe, localităţi şi surse de
finanţare (date provizorii).
Datele statistice trimestriale au caracter provizoriu şi sunt diseminate în circa 60 de zile de la expirarea
perioadei de referinţă.
Trimestrial indicatorii statisticii locuinţelor sunt publicaţi în Buletinul statistic lunar.
Semestrial se elaborează publicaţia Informaţii Statistice Operative – Seria Investiţii-Construcţii.

-12-
 CERCETĂRI STATISTICE ANUALE
Cercetarea statistică “LOC 1 – Locuinţe terminate în anul…” reprezintă suportul informaţional pentru
stabilirea numărului locuinţelor terminate pe parcursul unui an calendaristic.
Culegerea datelor se bazează pe o cercetare exhaustivă, nomenclatorul care stă la baza raportării anuale
"LOC 1" fiind format din totalitatea consiliilor locale (orăşeneşti, municipale, judeţene), precum şi din alte
unităţi care până la sfârşitul anului au terminat locuinţe noi.
Indicatorii conţinuţi în formularul LOC 1 oferă date mai amănunţite asupra unor caracteristici tehnice
(felul locuinţei, numărul de niveluri, materialul de construcţie al pereţilor exteriori), precum şi a gradului de
confort al locuinţelor (înzestrarea cu camere şi dependinţe, lumină electrică, apă curentă, canalizare, sistem de
încălzire, sursa de energie la bucătărie, suprafaţa spaţiului locativ).
În urma centralizării datelor se elaborează lucrarea “Locuinţe terminate şi dotarea cu utilităţi” care cuprinde
date la nivel naţional, pe medii, regiuni de dezvoltare, judeţe, localităţi şi surse de finanţare (date definitive).
Datele anuale definitive sunt publicate în Anuarul statistic al României.

Cercetarea statistică “LOC 2 – Modificări ale fondului de locuinţe în anul…” reprezintă suportul
informaţional pentru stabilirea modificărilor intervenite în cursul anului calendaristic asupra fondului de locuinţe.
Formularul se completează de către primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale cu date privind
modificările intervenite în fondul de locuinţe aflate pe raza localităţii respective, indiferent în proprietatea cui se
află.
Modificările fondului de locuinţe care fac obiectul acestei cercetări statistice, constau în intrări, ieşiri şi
schimbări ale formei de proprietate.
Intrările constau în schimbarea spaţiilor cu altă destinaţie (administrative, comerciale, culturale, etc.) în
spaţii de locuit prin efectuarea de modificări constructive şi de dotare corespunzătoare, în timp ce în cadrul
ieşirilor, în afara transformării locuinţelor în spaţii cu alte scopuri , sunt specificate şi demolările de locuinţe.
Referitor la conţinutul indicatorilor înscrişi în formularul statistic se menţionează următoarele:
- locuinţele cuprind atât apartamentele situate în clădiri de locuit cât şi cele situate în clădiri cu altă
destinaţie (instituţii, magazii, hoteluri, spitale, cămine, etc.);
- încăperile cu dublă folosinţă (bucătărie şi cameră de locuit) se înregistrează în funcţie de destinaţia iniţială
şi nu după modul de folosinţă;
- nu vor fi luate în consideraţie "locuinţele de necesitate" (improvizate) cum sunt: dependinţe sau spaţii cu
altă destinaţie(uscătorii, spălătorii, pivniţe, garaje, poduri, etc.), construcţii gospodăreşti sau dependinţe izolate de
clădire (bucătării, garaje, magazii, ateliere, etc.), construcţii provizorii (barăci, colibe, bordeie, baracamente din lemn
sau metal ocupate de constructor, etc.) şi unităţi mobile (vagoane, remorci, şlepuri, etc.);
- nu se consideră locuinţă încăperile din unităţile de locuit în comun (hoteluri, dormitoare, cămine,
saloane de spital, camere de gardă, etc.);
- nu se consideră camere de locuit dependinţele şi alte spaţii din locuinţă (bucătării, băi, vestibule,
antreuri, holuri nelocuibile, culoare, coridoare, oficii, cămări, boxe, etc.) chiar dacă sunt locuite.
În acest capitol se înscriu şi date pentru locuinţele transferate altor forme de proprietate pentru care s-au
aprobat forme legale pentru vânzare – cumpărare, donaţie, confiscări, reîmproprietăriri, exproprieri în vederea
demolării etc.
În urma cercetării se elaborează lucrarea “Fondul de locuinţe la 31.12.200…”care cuprinde date la nivel
naţional, pe medii, regiuni de dezvoltare, judeţe şi forme de proprietate (date definitive).
Datele anuale definitive sunt publicate în Anuarul statistic al României.