Clasa: a IV-a

Disciplina: Istorie
 O3: să descrie personalitătile domnitorilor;
O4: să sublinieze importanţa actiunilor lui Constantin Brâncoveanu şi
Dimitrie Cantemir in istorie;
Clasa: a IV aB O5: să se mobilizeze pentru rezolvarea sarcinilor de pe fişa de lucru.

Metode şi procedee:
Propunător:LAZAR ADRIANA - Explicaţia;
Aria curriculară: Om şi societate - Povestirea;
Disciplina: Istorie - Conversaţia;
Unitatea de învăţare: Fapte istorice şi personalităţi ale Epocii Medievale - Exerciţiul,
româneşti - Observarea.
Subiectul lecţiei: Mari făuritori de cultură, Constantin Brâncoveanu Forme de organizare:
și Dimitrie Cantemir - frontală;
Tipul lecţiei: Predare şi însuşire de noi cunoştinţe - individuală;

Strategii didactice: Materiale didactice:

- laptop, video-proiector;
Scopul lecţiei: Familiarizarea elevilor cu teme referitoare la fapte istorice - tabla, marker;
şi personalităţi ale Epocii Medievale româneşti, utilizând mijloace - fişă de lucru;
adecvte vârstei acestora - hartă istorică.

Obiective de referinţă (la sfârşitul clasei a IV-a elevii vor fi capabili): Resurse temporale: 50 de minute

2.1 să recunoască şi să utilizeze informaţiile dintr-o sursă istorică; Resurse umane: 28 de elevi
2.2 să selecteze surse necesare pentru prezentarea unor
evenimente/personalităţi; Resurse spaţiale: sala de clasă
3.1 să folosească termeni istorici în situaţii diverse;
4.2 să formuleze puncte de vedere cu privire la Resurse bibliograficee:
evenimente/fapte/personalităţi. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării , „Programe şcolare pentru clasa a
IV-a“, Bucureşti, 2005;
Obiective operaţionale (pe parcusul şi la sfârşitul orei, elevii vor fi - Academia română, Institutul de lingvistică “Iorgu Iordan”,
capabili ): “Dicţionar explicativ al limbii române”, ediţia a II-a, editura Univers
O1: să plaseze în timp domniile lui Constantin Brâncoveanu şi Enciclopedic, Bucureşti, 1998
Dimitrie Cantemir; - www.didactic.ro ;
O2. să evidenţieze situaţia politică a Ţării Românești si a Moldovei din - http://istoriiregasite.wordpress.com
acea perioadă;
 SCENARIUL LECŢIEI
Strategii
Etapele lecţiei Ob. Conţinutul lecţiei Evaluare
didactice
Se asigură condiţiile optime pentru buna desfăşurare a lecţiei. Metode şi procedee: -
1.Moment
Conversaţia
organizatoric Formă de organizare:
(1 minut) Frontală
Ob.Ref. Elevii vor primi întrebări cu privire la domniile lui Stefan cel Mare si Mihai Metode şi procedee: Formativă
2.Reactualizarea
cunoştinţelor 3.1; Viteazul. Anexa 1. Explicaţia; scrisă
(5 minute) Ob. Op. Conversaţia;
O1; O2 Exerciţiul
Formă de organizare:
Frontală;
Individuală
Propunătoarea le va prezenta copiiilor câteva imagini in PowerPoint cu privire Metode şi procedee: -
3.Crearea motivaţiei
la realizările facute de cei doi conducători(imagini cu Palatul Mogoșoaia, Conversatia,
(7 minute)
imagini ce reprezintă stilul brâncovenesc, Mănăstirea Sambăta de Sus, Observarea.
Formă de organizare:
MUZEUL DIMITRIE CANTEMIR etc
Frontală
Pe tablă se trece data (05.03.2013) şi titlul („ Mari făuritori de cultură, Metode şi procedee: -
4.Anunţarea temei
Constantin Brâncoveanu-Domnitor al Ţării Românești (1688-1714) și Explicaţia
(1 minut) Formă de organizare:
Dimitrie Cantemir-Domnitor al Moldovei (1710- 1711)”).
Frontală
Ob. Ref. Se prezintă noul conţinut. Se notează câteva idei principale în caiete şi pe Metode şi procedee: Formativă
5.Dirijarea învăţării
(25 minue) 3.1; tablă, după prezentarea fiecărui subtitlu. Explicaţia; orală
Ob. Op. Mari făuritori de cultură, Constantin Brâncoveanu-Domnitor Povestirea;
O1; al Ţării Românești (1688-1714) și Dimitrie Cantemir-Domnitor al Conversaţia
O2; Moldovei (1710- 1711) Formă de organizare:

O3,O4. Frontală;
In secolul al XVII lea puterea Imperiului Otoman cunoaste o perioadă de Individuală
declin, iar Rusia se ridică ca o nouă mare putere.
Domnia lui Constantin Brâncoveanu in Ţara Româneasca

Constantin Brâncoveanu a domnit 25 de ani (1688-1714). A fost o domnie

lungă, într-o vreme nespus de grea, când otomanii se luptau cu austriecii şi cu
ruşii chiar pe pământul ţării noastre. Birurile imperiului otoman erau din ce în
ce mai mari şi mai grele, ele constau în cereale, vite, aur.
Brâncoveanu s-a dovedit un iscusit conducător căutând să dobândească cât
mai multă independenţă pentru țara . Dorind să scape ţara de otomani,
Constantin Brâncoveanu a făcut o înţelegere secretă cu ţarul Petru al Rusiei.
Au hotărât ca, atunci când ţarul va ajunge cu armata la graniţa Ţării
Româneşti, Brâncoveanu să-l sprijine cu oastea lui şi cu hrana pentru armata
rusă. Aflând despre această înţelegere, sultanul a hotărât să-l piardă pe
Constantin Brâncoveanu. Folosind şi pâra unor boieri care-l urau pe acest
domn, sultanul l-a mazilit, adică l-a scos din domnie şi l-a dus la
Constantinopol. Aici călăii l-au ucis împreună cu cei patru feciori la 15 august
1714. Asemenea cruzime a îngrozit lumea, mai ales că domnitorul a murit
nevinovat. S-a jertfit în marea lui dorinţă de a elibera ţara de dominaţia străină.
Este înmormântat la Biserica Sf. Gheorghe cel Nou din Bucuresti.
Dimitrie Cantemir, Domn cărturar în Moldova

La fel ca Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir a încercat să elibereze ţara de

asuprirea turcească cu ajutorul Rusiei. Legătura între cele două ţări a fost
întărită prin venirea la Iaşi, capitala Moldovei, a ţarului Petru I. Speranţa
domnului de a-şi vedea ţara eliberată s-a năruit la Stănileşti, pe Prut, unde
oastea celor doi aliaţi a fost înfrântă de turci. Cantemir a fost nevoit să se
retragă în Rusia. Cu toate că a domnit foarte puţin, numele lui s-a înscris în
istorie în şirul luptelor pentru independenţa şi eliberarea Moldovei.
În urma acestor tratative şi eforturi ale domnitorilor români de a câştiga
independenţa Ţărilor Române, sultanii turcilor şi-au pierdut încrederea în
domnii pământeni. De aceea, au adus la tron domni străini, numiţi fanarioţi,
după cartierul Fanar din Constantinopol – capitala Imperiului Otoman – locuit
de greci bogaţi. Aceştia au cumpărat cu bani grei dreptul de a domni în
Moldova şi Ţara Românească.
Cei doi domnitori au fost mari cărturari şi iubitori de frumos. Dimitrie
Cantemira fost numit „filosof între regi, dar şi rege între filosofi” pe diploma
acordată de Academia din Berlin pentru opera lui ştiinţifică.
Brâncoveanu a lăsat urmaşilor „stilul brâncovenesc”, un mod de a construi
care presupune existenţa foişoarelor (balcoane), a scărilor exterioare, a
colonadelor (şiruri de coloane) – Mogoşoaia şi Mănăstirea Sâmbăta de Sus.
Creaţiile lui Cantemir i-au adus faimă în întreaga Europă. A scris lucrări de
geografie, istorie, filozofie şi chiar muzică. „Descriptio Moldaviae” (1716) –
„Descrierea Moldovei” este una dintre cele mai remarcabile scrieri din
domeniul geografiei, „Tratat de muzică turcă”, „Hronicul vechimei romano-
moldo-vlahilor”- Istoria Imperiului Otoman.

Metode şi procedee:
 6.Obţinerea Ob.Ref. Conversaţia; Formativă
performanţei 2.1; 2.2; Exerciţiul; scrisa
(10 minute) 4.2; Propunătoarea le va împărți copiiilor câte o fișă de lucru, ce cuprinde exerciții Explicatia.
Ob. Op legate de noul conținut, apoi se va corecta oral.
O5 Formă de organizare:
Individuală;
Frontală
Se fac aprecieri generale asupra comportamentului elevilor în timpul lecţiei. Metode şi procedee: Formativă
7.Încheierea lecţiei
Se va anunța tema pentru acasă: ex 2 de la pag 59 din manual. Conversaţia orală
( 1 minut) Formă de organizare:
Frontală
Anexa 1
Data:05.03.2013

Întrebări:

1. Când a domnit Ştefan cel Mare?

2. Unde a domnit Ştefan cel Mare?
3. Împotriva cui a luptat Ştefan cel Mare?
4. Care a fost cea mai însemnată bătălie a lui Ştefan cel Mare cu turcii, in care acesta a ieṣit învingator?
5. Câte bătălii a purtat Ştefan cel Mare?
6. Unde a murit Ştefan cel Mare?
7. Unde este înmormântat Ştefan cel Mare?
8. Daṭi exemple de ctitorii de-ale lui Ştefan cel Mare.

9. Când a domnit Mihai Viteazul?

10. Unde a domnit Mihai Viteazul?
11. Când a avut loc lupta de la Călugăreni?.
12. De cӑtre cine erau conduse oṣtile otomane?
13. Când s-a înfăptuit Unirea Ţărilor Române sub domnia lui Mihai Viteazul?
14. Când ṣi de cӑtre cine a fost ucis mişeleşte Mihai Viteazul?
Schema tablei
Mari făuritori de cultură, Constantin Brâncoveanu-Domnitor al Ţării Românești (1688-1714) și
Dimitrie Cantemir-Domnitor al Moldovei (1710- 1711)

Constantin Brâncoveanu

- Domn al Țării Românești din 1688-1714;

- ajunge domn sprijinit de marea boierime;
- menține autonomia Țării Românești plătind turcilor sume mari de bani;
- dorind eliberarea țării, incheie tratate de alianță cu Rusia( si Austria);
- turcii îsi pierd încrederea în el;
- pe 15 august 1714, ziua în care creștinii sărbatoresc Adormirea Maicii Domnului, este omorât de turci împreuna cu cei 4 fii ai săi si
ginerele sau;
- fiind canonizați de Biserica Ortodoxa Română se serbeaza pe data de 16 august; o parte din trupul lui Constantin Brâncoveanu se gasește
la Biserica Sf. Gheorghe cel Nou din Bucuresti.

Dimitrie Cantemir

- Domn al Moldovei – 1710-1711;

- ajunge Domn sprijinit de turci;
- încearcă să elibereze Moldova de asuprirea turcească cu ajutorul Rusiei;
- încheie un tratat secret cu Țarul Petru cel Mare al Rusiei;
- la Stănilești pe Prut, oastea celor doi aliati este înfrantă de turci-1711;
- împreună cu familia este nevoit să se refugieze in Rusia, unde moare in anul 1723;
- este înmormantat la Biserica „Sfinții Constantin și Elena” din Moscova, astăzi reînhumat la biserica Sfintii Trei Ierarhi –Iași, unde
se pastreaza si Alexandru Ioan Cuza.