REFERAT

LEGENDELE MATEMATICII
(EVRIKA - ARHIMEDE, ȘAH)

MARDARE DARIA – IOANA

CLASA a V-a B

E greu de spus de ce și unde a apărut matematica. Aceasta s-a

născut și a renăscut de nenumărate ori, încât ne-am putea gândi la o
idee de tradiție precum aceea a apologiei din TALMUD despre MOISE și
RABI AKIVA.

1. LEGENDA CUVÂNTULUI “ EVRIKA”

„Evrika!” este una dintre cele mai cunoscute și mai folosite expresii din
lume.
Povestea celebrului cuvânt începe în urmă cu mai bine de 2.250 de ani,
în vremea Regelui Hieron al II-lea al Siracuzei.
În aceeași perioadă în Siracuza trăia unul dintre cei mai mari învăţaţi ai
lumii antice, savantul Arhimede (n. aprox. 287 î.Hr. în Siracusa, pe atunci
colonie grecească, d. 212 î.Hr.)

Arhimede Gânditorul, pictură de Fetti (1620)

Realizările sale se înscriu în numeroase domenii

științifice: matematică, fizică, astronomie, inginerie și filozofie. 
1
 Carl Gauss considera că Arhimede și Isaac Newton au fost cei mai
mari oameni de știință din întreaga istorie a civilizației umane.
Hieron al II-lea al Siracuzei dorea să ofere o coroană de aur zeilor, iar
pentru asta a tocmit un bijutier. Coroana era foarte frumoasă, însă prin
Siracuza circula atunci un zvon. Se spunea că bijutierii luau o parte din aur
şi o înlocuiau cu argint mai ieftin, fără să se observe la cântar. Regele l-a
suspectat pe meșterul făurar că a încerca să-l păcălească, însă nu a putut
dovedi acest lucru. Drept urmare, l-a chemat pe Arhimede ca să-l ajute să
dezlege misterul. El i-a cerut să-i spună dacă meșterul făurar a încercat
să-l fure sau nu, dar fără să strice coroana.
Legenda spune că, într-o bună dimineață, el a găsit soluția în timp ce
făcea baie. Stând în cadă, a observat că nivelul apei crește pe măsură ce
corpul său se scufunda, iar acest lucru l-a ajutat să rezolve dilema.
El a realizat că un obiect scufundat într-un lichid dislocă un volum de
apă egal cu volumul acelui obiect, în cazul de față chiar corpul său. Drept
urmare, a aplicat același principiu cu coroana de aur. Arhimede a introdus
în ecuaţie datele pe care le avea de la rege şi, astfel, a descoperit
următoarele: coroana era mai puţin densă decât aurul, dar mai densă
decât argintul. Asta însemna că bijutierul amestecase cele două metale,
iar suspiciunile regelui erau cât se poate de întemeiate.

Sursa: https://www.libertatea.ro/lifestyle/cine-a-spus-evrika-arhimede

2. POVESTEA ȘAHULUI

  Cea mai veche mentionare a sahului era cea dintr-o romanta

persana – KURMANAK – din perioada anului 600. De asemenea,
Leonard Cottrell ne prezinta ca ultimele cercetari arheologice au relevat
ca arienii care au populat in urma cu 2012 ani Valea Indusului, au
descoperit in HARAPPA si MAHENJA – DARA obiecte ce sugerau
piesele de sah. Pe de alta parte, cercetatorii americani descopera si ei
piese antice de sah in Mesopotamia de Jos ( TEPEGAWRA), iar
2
specialistii sovietici gasesc si ei obiecte antice care sugereaza piesele de
sah. Cu alte cuvinte, am putea mentiona faptul ca in urma acestor mari
descoperiri ale sahului, facute de cercetatori / specialisti s-a ajuns la
concluzia ca sahul ar avea o vechime de aproximativ 1500 – 2012 de
ani. Insa, nu de mult, aflam ca intr-o pestera din aproprierea orasului
Bangkok ( Thailanda ) au fost descoperite piesele unui joc de sah
sculptate din piatra si carora li s-au estimat o vechime de aproape un
milion de ani. Asadar, originile jocului de sah se pierd în negura istoriei
omenirii, informatiile primite fixandu-l totusi in India sau tarile asiatice, de
unde s-a raspandit in intreaga lume.

NAȘTEREA ȘAHULUI – POVESTE din “Carte de sah pentru copii...

si nu numai” - Victor Surdu:

Era odata un print Radja - renumit pentru despotismul sau. Asadar, la

un moment dat din perioada domniei sale, unul dintre supusii lui a
inventat un joc pentru a-i demonstra printului cat de mult depinde acesta
de supusii sai. Pe o scandura patrata si impartita in patratele colorate in
alb si negru, acesta a asezat piese de doua culori, care reprezentau
doua armate. La randul lor, armatele erau conduse de cate un rege.
Acestea erau aproape cea mai slaba piesa. Principala regula a jocului
era ca pierderea regelui aducea si piederea jocului. Mai slab ca regele
era pionul, dar, si acesta, daca era coordonat cu pricepere, putea deveni
o piesa puternica. Acesta era jocul de sah, din perioada timpurilor antice
ale societatii omenesti.
Surpriza povestii sahului si cea mai plina de invataminte este
recompensa solicitata de supusul SISSA la insistentele printului pentru
inventarea jocului de sah.  Sissa a cerut un bob de grau pentru primul
patrat al tablei de joc/sah si dublat de fiecare data pentru patratele
urmatoare. Ceea ce parea foarte putin, s-a dovedit in cele din urma ca
fiind o recompensa uriasa, pe care printul o avea de achitat supusului.
Recompensa calculata in zilele noastre ar putea fi echivalata cu
3.689.348.814 de trenuri de cate 50 de vagoane sau cam un biliard de
tone de grau.