INFLUENŢA SISTEMULUI DE LUCRARE ASUPRA

CALITĂŢII STRUCTURII SOLULUI

THE INFLUENCE OF SOIL TILLAGE ON QUALITY

OF SOIL STRUCTURE

Adrian Ioan POP

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Npoca

Str. Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, România
E-mail: aipop21@yahoo.com

ABSTRACT
The system of soil tillage with plough, chisel, paraplow and rotary harrow
influenced the quality of soil structure by modifying the weight of macroaggregate
fractions and the microaggregates percent in the 0-10 cm depth. Compared to
witness variant, where the soil was worked with plough, in the variants worked
with conservative unconventional systems chisel and paraplow, the stable
aggregates percent is maintained or increases. The increase is identified in the
chisel work variant, with a value of 3,2%.
Compared to the ploughed classic system, where the percent of hydrostable
macroaggregates is 95,4%, in the conservative systems with chisel and paraplow,
the quality of structure is maintained and improved, the stable macroaggregates
percent being 95,05% for paraplow work, and 98,6% for chisel work.
The mechanic effects of rotary harrow in 0-10 cm depth lead to a decrease
or degradation of soil structure quality, the percent of hydrostable aggregates being
85,85%, approximately 10% smaller than in classic variant, with plough.

Key words: soil structure, soil tillage, humidity

INTRODUCERE

Valoarea agronomică a structurii solului este dată în special de

influenţa acesteia asupra stării de aşezare a solului şi implicit asupra
regimului de apă, aer, nutritiv, termic şi biologic al solului.
Un sol cu o bună structură este uşor permeabil, reţine apa în porii
capilari iar între agregate se află aer. Ca urmare, la suprafaţa agregatelor de
sol au loc procese aerobe care conduc la mobilizarea elementelor nutritive,
iar în interiorul agregatelor au loc procese care conduc la acumularea şi
păstrarea humusului. Se creează, astfel, un echilibru între humificare şi
mineralizare. Odată cu degradarea agregatelor de sol se reduce volumul

235
porilor capilari şi capacitatea de reţinere a apei scade, evaporarea fiind mai
intensă, la fel şi eroziunea.
Cultivarea plantelor în general şi sistemul de lucrare a solului
practicat, în special implică structura solului în două procese opuse: de
distrugere şi de refacere. Capacitatea sistemului de a favoriza unul sau altul
dintre aceste procese determină deteriorarea sau ameliorarea structurii
solului.

MATERIAL ŞI METODĂ

Rezultatele prezentate în lucrare au fost obţinute în câmpurile

experimentale ale disciplinei de Agrotehnică din localitatea Jucu, judeţul
Cluj, pe un sol de tip Faeoziom argic-stagnic, cu un conţinut de humus de
3,8% şi pH de 6,5. Din punct de vedere climatic zona colinară în care s-au
desfăşurat experienţele, este caracterizată cu precipitaţii medii anuale
cuprinse între 550-650 mm. Regimul termic al zonei este caracterizat prin
temperaturi medii anuale de 8,0-8,2°C.
Scopul cercetării a constat în determinarea influenţei sistemelor de
lucrare a solului asupra calităţii structurii solului
Variantele experimentale au fost următoarele:
Sistem convenţional: - V1 – lucrat cu plugul reversibil
Sistem minim: - V2 – lucrat cu cizel
- V3 - lucrat cu paraplow
- V4 – lucrat cu grapa rotativă

REZULTATELE CERCETĂRILOR

Sistemul de lucrare a solului cu plugul, cizel, paraplow şi grapa rotoativă

influenţează calitatea structurii solului prin modificarea structurii fracţiunilor de
macroagregate şi a procentului de microagregate, identificabil pe adâncimea de
0-10 cm. Comparativ cu varianta martor, variantă în care terenul a fost arat în
variantele cu sisteme conservative cizel şi paraplow, procentele de agregate
stabile se menţine sau creşte. Aceste creşteri sunt identificate în cazul lucrării cu
cizelul când creşterea este de 3,2% de la 95,4% - 98,6%.
În cazul variantei lucrate cu paraplow calitatea structurii exprimată prin
procente de macroagregate stabile rămâne neschimbată comparativ cu varianta
clasică. În varianta cu paraplow modificarea structurii fracţiunilor se
înregistrează la fracţiunea 4 cu mărimea de 1-2 mm când procentul scade la
25,25 faţă de 39,5 în varianta cu arătură şi 37,3 în varianta cu cizelul. La
paraplow se înregistrează şi o creştere a microagregatelor de 0,35% explicabile

236
prin faptul că particulele mici şi fără stabilitate îndeosebi de la fracţiunea 2 cu
dimensiuni 3-5 mm, au fost transportate pe urmele deschise de paraplow spre
adâncime.
Tabelul 1.
Influenţa sistemului de lucrare asupra calităţii structurii solului
The influence of soil tillage system on the quality of soil structure

Sisteme de lucrare
Nr. Mărimea Plug Cizel Paraplow Grapa rotativă
fracţiuni agregatelor (mm) % % % %
I >5 10,20 17,70 17,20 11,55
II 5-3 15,65 13,65 11,40 9,40
III 3-2 13,95 10,80 13,20 7,60
IV 2-1 39,50 37,30 25,25 25,10
V 1-0,5 10,45 10,60 15,15 20,50
VI 0,5-0,25 5,65 8,50 12,85 11,70
Total macroagregate 95,40 98,55 95,05 85,85
Total
VII 4,60 1,45 4,95 14,15
microagregate

În ceea ce priveşte varianta lucrată cu grapa rotativă, se confirmă o

scădere a calităţii structurii întrucât procentul de macroagregate hidrostabile
ajunge la 85,85%, comparativ cu 95,4% la varianta cu arătură şi 98,6% la
varianta lucrată cu cizelul. Scăderea procentului de agregate hidrostabile este
corelată cu creşterea de microagregate de cca. 10% (14,15 faţă de 4,6) în
varianta cu arătură. Pe baza datelor înregistrate se poate formula concluzia
preeliminară în ceea ce priveşte influenţa sistemelor de lucrare asupra calităţii
structurii solului.
Comparativ cu sistemul clasic arat, în care procentul de
macroagregate hidrostabile este de 95,4% în sistemele conservative cu cizel
şi paraplow se menţine sau îmbunătăţeşte calitatea structurii, procentul de
macroagregate stabile fiind de 95,05% la varianta lucrată paraplow şi de
98,6% în varianta lucrată cu cizelul. Efectele mecanice ale grapei rotative pe
adâncimea de 0-10 cm conduc la o scădere sau degradare a calităţii structurii
solului, procentul de agregate hidrostabile ajungând la 85,85% cu cca. 10%
mai mic decât in varianta clasică cu arătură.
Chiar în condiţiile de la Jucu cu soluri de tip cernoziom cu % de
humus de 3-4%, utilizarea grapei rotative pentru lucrare de bază în scopul
înlocuirii plugului nu este benefică în ceea ce priveşte conservarea solului şi
creşterea calităţii structurii acesteia. Grapa rotativă rămâne soluţia de
pregătirea patului germinativ înainte de semănat limitându-se şi
traficabilitatea peste teren.
237
 CONCLUZII

1. Sistemul de lucrare a solului cu plugul, cizel, paraplow şi grapa

rotativă influenţează calitatea structurii solului prin modificarea ponderii
fracţiunilor de macroagregate şi a procentului de microagregate,
identificabil pe adâncimea de 0–10 cm. Comparativ cu varianta martor,
variantă în care terenul a fost arat în variantele cu sisteme neconvenţionale-
conservative cizel şi paraplow, procentele de agregate stabile se menţine sau
creşte. Aceste creşteri sunt identificate în cazul lucrării cu cizelul când
creşterea este de 3,2%.
2. Comparativ cu sistemul clasic arat, în care procentul de
macroagregate hidrostabile este de 95,4 % în sistemele conservative cu cizel
şi paraplow calitatea structurii se menţine sau îmbunătăţeşte, procentul de
macroagregate stabile fiind de 95,05% la varianta lucrată paraplow şi de
98,6% în varianta lucrată cu cizelul.
3. Efectele mecanice ale grapei rotative pe adâncimea de 0–10 cm
conduc la o scădere sau degradare a calităţii structurii solului, procentul de
agregate hidrostabile ajungând la 85,85% cu cca. 10% mai mic decât in
varianta clasică cu arătură.

BIBLIOGRAFIE

1. Guş P., A. Lăzureanu, D.Săndoiu, G. Jităreanu , I. Stancu, 1998.

Agrotehnică. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
2. Guş P., T. Rusu, Bogdan Ileana, 2003. Agrotehnică – Îndrumător de
lucrări practice. ediţia a II-a, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
3. Canarache A., 1990 ,,Fizica solurilor agricole”, Bucureşti,
Intreprinderea Poligrafică 13 Decembrie 1918. 268 pg.
4. Pop A, 2009, Stabilirea influenţei lucrărilor solului şi a rotaţiei
culturilor asupra solului, producţiei şi profitului în Podişul
Someşan. Teză de doctorat. Biblioteca USAMV Cluj-Napoca.

238