Sunteți pe pagina 1din 72

MANUAL

AL BUNELOR PRACTICI
DE CULTIVARE A SOIEI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Prima ediție
EDITOR:
„Donau Soja”, sediul central, Viena, Austria

AUTORII versiunii originale în limba engleză:


dr. Vuk Đorđević, Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad, Serbia;
dr. Goran Malidža, Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad, Serbia;
dr. Miloš Vidić, Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad, Serbia;
M.Sc. Željko Milovac, Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad, Serbia;
dr. Srđan Šeremešić, Facultatea de Agricultură, Novi Sad, Serbia

ADAPTAREA pentru Moldova ȘI TRADUCEREA în limba română:


dr.Valentin Crîșmaru, Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe din
Moldova, președintele Asociației producătorilor și procesatorilor de legumnoase
pentru boabe “SOFAMA”

REDACTAREA:
Dragoș Dima, „Donau Soja”, director regional pentru România și Bulgaria;
Galina Leașenco, „Donau Soja”, reprezentant în Republica Moldova;
Leopold Rittler, „Donau Soja”, șef în cercetare și inovare, Viena, Austria;
Marjana Vasiljević, centrul regional „Donau Soja”, Novi Sad, Serbia

MACHETARE COMPUTERIZATĂ:
bazată pe versiunea lui Harald Hackel,
adaptată de designerul moldovean

RECUNOȘTINȚE: Contribuabililor și consultanților pe parcursul elaborării: Christian


Krumphuber (Camera agricolă, AT); Jürgen Recknagel (Deutscher Sojaförderring,
DE); Barbara Janker (WWF, AT); Dagmar Urban (Greenpeace, AT); Heidimarie Porstner
(Global 2000, AT); Waltraud Novak (Global 2000, AT); Wilhelm Birgit (WWF, Germania);
Helmut Gaugitsch (Agenția de Mediu, Austria, AT); Katrin Sedy (Agenția de Mediu,
Austria, AT); Christoph Metzker (RWA, AT); Jennifer Rech, Volker Laabs, Yannick Griveau
(BASF, Germania); Michael Hartl – cu suportul și susținerea: Georgi Georgiev (Stațiunea
experimentală de soia, Pavlikeni, Bulgaria ); Prof. Dr. Teodor Rusu (Universitatea de Științe
Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, RO); Valentin Roman (Academia de Ştiinţe
Agricole şi Silvice, Romania); Josef Wasner (Camera agricolă, AT)

2
Cuprins
1. Introducere 7
1.1. Producția de soia în contextul politicilor europene 7
1.2. Importanța și potențialul de cultivare a soiei în Moldova 8
1.3. Impactul producerii soiei asupra mediului 8
1.4. Protejarea soiei de contaminarea cu organisme modificate
genetic (OMG) 9

2. Tehnologii agricole pentru soia în Moldova 10


2.1. Creșterea și dezvoltarea plantei de soia 10
2.2. Cerințe fața de mediu 10
2.3. Soiuri admise pentru cultivare în Moldova 13
2.4. Soia în rotația culturilor 15
2.5. Pregătirea terenului 17
2.6. Inocularea cu preparate bacteriene 18
2.7. Aplicarea îngrășămintelor 19
2.8. Semănatul soiei 21
2.9. Ingrijirea semănăturilor 24
2.10. Irigarea 25
2.11. Cultura succesivă a soiei 26
2.12. Vătămarea culturilor – decizia de a reînsămânța 27
2.13. Controlul culturilor de soia și inregistrarea observațiilor 28

3. Managementul integrat al buruienilor 29


3.1. Importanța managementului integrat al buruienilor în
producerea soiei 29
3.2. Concurența dintre buruieni și plantele de soia 30

3
3.3. Inspecția câmpurilor și planificarea măsurilor complexe 30
3.4. Măsurile preventive de combatere a buruienilor 30
3.5. Măsurile directe de combatere a buruienilor 32
3.5.1. Controlul buruienilor non–chimice 32
3.5.2. Controlul chimic al buruienilor 35
3.6. Rezistența buruienilor la erbicide și monitorizarea lor 41
3.7. Prejudiciile cauzate de erbicide plantelor de soia 43

4. Managementul integrat al bolilor 46


4.1. Introducere 46
4.2. Controlul și gestionarea bolilor la plantele de soia 47
4.3. Mana soiei (Peronospora manshurica) 48
4.4. Arsura bacteriană (Pseudomonas syringae pv. Glycine) 49
4.5. Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) 49
4.6. Cancerul tulpinii (Diaporthe phaseolorum var. caulivora) 50
4.7. Putregaiul cărbunos al rădăcinii (Macrophomina phaseolina) 51
4.8. Mucegaiul semințelor (Diaporthe / Phomopsis spp.) 52

5. Managementul integrat al dăunătorilor (MID) 53


5.1. Introducere 53
5.2. Mamifere mici (rozătoare și iepuri de câmp) 54
5.2.1. Hamster european (Cricetus cricetus) 54
5.2.2. Vole comună (Microtus arvalis) 55
5.2.3. Soarecul de câmp (Apodemus spp.) 56
5.2.4. Iepurele european ( Lepus europaeus) 57
5.3. Insectele dăunătoare la începutul vegetației 58
5.3.1. Сoleopterele (sârmarii) (fam. Elateridae) 59
5.3.2. Omizile 60
5.3.3. Dăunătorii cu aripi 61

4
5.3.4. Gândacul frunzelor de porumb
(Tanymecus dilaticollis) 61
5.4. Insectele și acarienii – dăunători de frunze și organe
generative 62
5.4.1. Acarienii 62
5.4.2. Fluturele pictat (Thistle caterpillar, Vanessa cardui) 64
5.4.3. Buha fructificațiilor (Helicoverpa armigera) 65
5.4.4. Moliile nocturne (Mamestra spp.) 66
5.4.5. Molia comună (Autographa gamma) 66
5.4.6. Molia păstăilor ( Etiella zinckenella) 66
5.4.7. Plosnițele mirositoare 67

6. Recoltarea, uscarea și depozitarea boabelor de soia 70


6.1. Recoltarea soiei 70
6.2. Uscarea și depozitarea 71

5
PREFAȚĂ
Dragi producători de soia,
„Danube Soya“ este o asociație independentă, internațională,
nonprofit, pentru beneficiari foarte diverși, cu sediul la Viena,
care reunește membri de toate nivelurile lanțului valoric:
producători, comercianți, procesatori și alte organizații.
Soia este una dintre cele mai importante culturi bogate în
proteine pentru nutriția umană și animală. În fiecare an,
Europa importă aproximativ 40 de milioane de tone de soia
sub formă de boabe și făină, în timp ce producția europeană
de soia acoperă doar ~ 15% din cerere. Această dependență
de importuri cauzează probleme mari pentru mediu pe
scară globală, în particular pentru țările mari exportatoare.
Preocupările consumatorilor se axează pe faptul că dezvoltarea
acestei ramuri este în creștere, fiind urmată de un interes înalt
pentru o producție de soia crescută în Europa.
Obiectivul Asociației „Danube Soya“ pentru manualul Bunele
Practici este de a îmbunătăți și de a crește eficiența producției
de soia nemodificată genetic în regiunea Dunării. „Danube
Soya” promovează acest manual, împreună cu contribuabilii
valoroși, selectați din partea experților agricoli din întreaga
Europă. O acțiune remarcabilă a acestui proces este
recomandarea părților interesate și a sistemului „Danube Soya”
către o producție de soia mai durabilă în regiunea Dunării.
Așteptăm cu nerăbdare să vă alăturați, ca să avem un succes
comun în producția de soia.
Cu cele mai bune salutări din Viena,

Matthias Krön
Președintele Asociației „Danube Soya”

6
1. Introducere
În condițiile actuale, când se resimte acut ciu, fier și potasiu. Sroturile (subprodus de
lipsa de proteine în alimentația populației la extragerea uleiului) se folosesc ca pro-
și în rațiile animalelor, când are loc o re- dus furajer de calitate superioară pentru
ducere a posibilităților de cumpărare a animale. Fânul și făina de soia, silozurile
îngrășămintelor minerale, a pesticidelor și au o înaltă valoare nutritivă. Astfel, 1 kg de
a altor preparate, o însemnătate tot mai fân de soia conține 1,51 g unități nutritive,
mare le revine culturilor leguminoase, in- 96 g proteină, 15,6 g calciu, 2,2 g fosfor și
clusiv soia – cultură eficientă în plan eco- peste 50 g carotină cu o înaltă stabilitate
nomico-financiar și ecologic. la păstrare.
Soia este o cultură valoroasă prin faptul că Condițiile naturale de sol și climă, regimu-
îmbină în componența sa o cantitate foar- rile de căldură și lumină din toate zonele
te ridicată de proteină în medie 40% şi de Moldovei sunt prielnice pentru cultivarea
ulei 20%. La o productivitate de 2000 kg soiei.
boabe de soia la hectar, se obțin circa 700
Tot mai mulți fermieri, producători agri-
kg de proteină brută și 400 kg de ulei.
coli au început a conștientiza faptul, că
Este greu de găsit o altă plantă agricolă, creșterea animalelor nu poate fi organi-
care în decurs de 3-4 luni de zile să sinteti- zată făra a asigura o bază furajeră bogată
zeze o cantitate ridicată de proteine și alte în proteine. În ultimul timp a crescut in-
substanțe valoroase. Soia este planta care teresul tot mai multor fermieri, lideri de
asigură la nivel cantitativ și calitativ supe- formațiuni agricole față de această cultură.
rior, și în același timp economic substanțe
Luând în calcul faptul că rentabilitatea
nutritive necesare în alimentația animale-
producției de soia începe de la circa 1 t/ha,
lor.
creșterea economică semnificativă poa-
Proteinele din soia sunt bogate în aminoa- te fi obținută prin aplicarea unor tehnici
cizi esențiali. În plus, soia conține vitamine și practici agricole corespunzătoare prin
din complexul B, beta-caroten și este bo- exercitarea unui control minuțios al costu-
gată în substanțe minerale, în special cal- rilor de producție.

1.1. Producția de soia în contextul politicilor europene

Cei mai mari producători de soia din lume termen lung a culturii de soia și acoperirea
sunt Brazilia, SUA și Argentina, în timp ce consumului european.
țările europene produc doar câteva pro-
cente din producția mondială. Pe de alta Cadrul legislativ-normativ pentru agricul-
parte, Europa este un mare importator de tură în UE este stabilit de către Politica
soia și nu își valorifică potențialul de care Agricolă Comună (PAC). Asociația „Da-
dispune pentru a produce soia. Integrată nube Soya“ este o asociație independen-
corespunzător în rotația culturilor, cu ce- tă, internațională, nonprofit, pentru be-
reale păioase, porumb și alte culturi, va neficiari foarte diverși, cu sediul la Viena.
contribui în mare măsură la viabilitatea pe Soia Dunăreană recomandă să fii la curent

7
cu cerințele de plată directe recente prin NATURA 2000 sunt, de asemenea, rele-
contactarea autorităților locale. vante. Acestea din urmă favorizează cre-
area unor rețele europene privind zonele
În contextul politicilor europene actua-
de protecție. Totodată Soia Dunăreană
le privind aspectele legate de protecția
recomandă să fie contactate autoritatile
mediului și alte politici, precum zonele
locale pentru informații suplimentare cu
de protecție ale naturii Directiva-cadru
privire la unele restricții ce țin de practicile
privind apa (Directiva 2000/60 / CE) sau
agricole.

1.2. Importanța și potențialul de cultivare a soiei în Moldova

Dintre plantele de cultură soia se sută. Acest deficit de proteine afectea-


deosebește printr-o reușită îmbinare de ză în primul rând sănătatea copiilor și a
substanțe chimice prețioase, care prezintă populației de vârsta a treia. El se resimte
o mare valoare pentru economia Moldo- și în sectorul zootehnic, deoarece furajele
vei, aceasta determinând utilizarea ei în care se produc nu corespund cerințelor
alimentația umanã, la furajarea animalelor, actuale de calitate. Condițiile pedoclima-
precum și în diferite scopuri industriale. În tice ale Moldovei sunt favorabile pentru
ceia ce privește conținutul de substanțe cultivarea acestei plante prețioase. Res-
proteice, soia ocupă primul loc între legu- pectarea cerințelor biologice prin utili-
minoasele pentru boabe, care se cultivă în zarea tehnologiilor corespunzătoare ga-
Republica Moldova, iar în privința grăsimi- rantează obținerea unor recolte înalte de
lor ea nu este întrecută decât de floarea- soia. Factorul principal care poate reduce
soarelui și rapiță, care conțin circa 49-50 %. productivitatea soiei în Moldovei, îndeo-
sebi în zona centrală și de sud, este lipsa
În compoziția semințelor și masei verzi de
precipitațiilor, în special în fazele de înflo-
soia sunt și hidrați de carbon, săruri mine-
rire și umplerea boabelor de soia. Irigarea
rale, vitamine, fermenți și alte substanțe.
terenurilor în aceste zone poate spori re-
Albumina din soia se caracterizează printr-
colta de soia.
un înalt grad de dizolvare în apă. Această
însușire simplifică utilizarea ei în industria În ultimul timp se observă o tendință de
alimentară și tehnică. Proteinele din soia creştere a suprafețelor destinate acestei
conțin toți aminoacizii esențiali. culturi prețioase, care a fost numită cultu-
ra secolului XXI.
Actualmente în Moldova se înregistrează
un deficit de proteine de circa 30-35 la

1.3. Impactul producerii soiei asupra mediului

Minimizarea efectului producţiei agricole tura de soia nu este justificată din motive
asupra mediului poate fi realizat urmând de mediu. Fermierii trebuie să urmeze în-
anumite reguli. Producerea soiei conven- totdeauna recomandările privind rotaţia
ţionale are efecte pozitive asupra mediu- culturilor, iar soia este o cultură agricolă
lui, dacă producătorul agricol se conduce care se încadrează în rotaţiile existente.
după bune practici agricole. Rotaţia cultu- Soia poate fixă azotul din aer, astfel că
rilor este o practică agricolă importantă, pentru producţii bune sunt necesare can-
care menţine fertilitatea solului. Monocul- tităţi minime de azot mineral. De aseme-

8
nea soia oferă o serie de servicii ecosiste- conversie şi până la producerea propriu-
mice, care sunt benefice fertilităţii solului. zisă a soiei ecologice. Datorită cerinţelor
Datorită însuşirii de a fixă azot biologic şi specifice ale producţiei agricole ecologice,
aplicării îngrăşămintelor minerale pe baza referitor la diferite practici agricole, acest
analizelor solului, levigarea azotului poate manual este destinat numai producerii so-
fi prevenită. Totodată, soia este o cultură, iei convenţionale. Deşi unele practici agri-
care poate fi încadrată în sistemul de agri- cole sunt aceleaşi în producţia ecologică şi
cultură ecologică. Ea se potriveşte cu uşu- în cea convenţională, producerea ecologi-
rinţă în diferite scheme de producţie agri- că a soiei are anumite reguli şi cerinţe, care
colă ecologică, începând de la procesul de trebuie să fie respectate.

1.4. Protejarea soiei de contaminarea cu organisme modificate


genetic (OMG)

În Republica Moldova, la momentul actual, mai multor inspecţii şi controale pe du-


oficial nu se cultivă plante modificate ge- rata producerii lor, pentru obţinerea de
netic. Însă prin poziţia sa geografică, căile seminţe libere de OMG. Pe de altă parte,
de tranzit şi cantităţile mari de produse, producerea seminţelor la fermă nu este
care sunt aduse îndeosebi din Ucraina, in- controlată strict şi este o sursă potenţială
troducerea produselor genetic modificate de contaminare. Chiar dacă contamina-
este inevitabilă. Totodată în cadrul republi- rea este sub nivelul de a fi detectată, prin
cii sunt aprobate şi adopate o serie de acte multiplicarea seminţelor, în timp, se poate
normativ-legislative privind organismele ajunge la o contaminare mai mare.
modificate genetic. Este adoptată Legea
privind securitatea biologică, nr. 755-XV Contaminarea soiei cu OMG poate fi posi-
din 21.12.2001, iar în ultimul timp în aceas- bilă şi în timpul recoltării. Pe durata recol-
tă Lege s-au făcut unele modificări și ea tării soiei, în combină pot fi prezente can-
va fi aprobată de către organele de resort tităţi de seminţe rămase de la recoltarea
într-o nouă redacţie. anterioară. Dacă combina recoltează atât
soia modificată genetic, cât şi soia con-
În regiunile unde se cultivă soia modifica- venţională, este inevitabil ca soia să fie
tă genetic, boabele de soia convenţionale contaminată cu OMG. De aceea, combina
pot fi contaminate de organisme modifi- trebuie curăţată bine la recoltare sau, dacă
cate genetic. Pentru producătorii de soia utilizaţi serviciile de recoltare ale unei alte
este foarte important să fie luate o serie ferme, trebuie de apelat întotdeauna la
de măsuri preventive în scopul securităţii servicii de încredere.
economice şi ecologice a producţiei lor.
Prevenirea şi aplicarea măsurilor relevante Transportul şi depozitarea pot fi alte surse
pentru a nu admite contaminarea cu orga- de contaminare cu OMG. Dacă remorcile,
nisme modificate genetic necesită elimi- camioanele şi depozitele nu sunt bine cu-
narea punctelor critice, în cazul în care o răţate, acestea sunt o sursă de contamina-
astfel de contaminare poate să se întâm- re. Este o mare problemă pentru fermierii
ple. Seminţele certificate trebuie produse şi firmele care colectează produse agricole
sub supravegherea experţilor agricoli şi şi care lucrează atât cu soia modificată ge-
autorităţilor legale, astfel ele fiind supuse netic, cât şi cu soia convenţională.

9
2. Tehnologii agricole
pentru soia în Moldova
2.1. Creșterea și dezvoltarea plantei de soia

Soia este o cultură care face parte din fa- nă, deasupra cotiledoanelor. Toate frunze-
milia leguminoaselor. Sămânţa de soia are le formate ulterior sunt trifoliate (formate
o structura tipică de leguminoase. din 3 foliole). Dezvoltarea plantei de soia
este caracterizată din două etape de creş-
Înainte de a va hotărî să cultivaţi soia, este
tere distincte. Prima etapă vegetativă (V)
util să va familiarizaţi cu stadiile ei de dez-
durează de la răsărire şi până la începutul
voltare şi cu cerinţele acesteia faţă de me-
înfloritului. A doua este faza reproductivă
diu. În timpul germinației, cotiledoanele
(R), care durează de la începutul înfloritu-
soiei (”frunzele din seminţe”) sunt împinse
lui până la maturitate.
spre suprafaţă. După răsărit, cotiledoane-
le devin verzi, se desfac şi aprovizionează Stadiile pe care le parcurge planta de-a
frunzele în curs de dezvoltare cu substan- lungul perioadei de vegetaţie sunt mar-
ţe nutritive depozitate în ele; în acelaşi cate prin dezvoltarea frunzelor, florilor,
timp, captează şi o cantitate mică de ener- păstăilor şi seminţelor. Precizarea stadiilor
gie luminoasă în procesul de fotosinteză. respective necesită identificarea noduri-
Se consideră că o plantă de soia a răsărit lor. Nodul este partea tulpinii care comu-
atunci când cotiledoanele se află în poziţie nica cu frunzele. O frunză se consideră pe
orizontală. Primele frunze care se dezvoltă deplin deschisă când marginile frunzei nu
deasupra cotiledoanelor sunt unifoliare şi se mai ating.
au poziţia opusă una faţă de altă pe tulpi-

2.2. Cerințe față de mediu

Clima în Moldova este moderat – conti- Durata iluminării soarelui pe teritoriul repu-
nentală. Ea se caracterizează prin veri lun- blicii în medie pe an constituie de la 2060
gi, călduroase, cu cantităţi nu prea mari de ore la nord, până la 2330 ore în sudul repu-
precipitaţii. În timpul verii, în raioanele su- blicii. Durata perioadelor cu temperatură
dice şi de sud-est, deseori, se semnalizea- mai ridicată de plus 5 grade C în raioanele
ză vânturi uscate, iar în ultimii ani sunt tot de nord constituie 200-210 zile, în cele su-
mai frecvente secetele.Umiditatea relativă dice –230-240 zile.
maximă a aerului în perioada rece a anului
Cantitatea medie anuală de precipitaţii în
este de 85%, la sud şi de 89% la nord, iar
partea de nord a republicii e de 500 mm,
umiditatea minimă a aerului în perioada
iar în centrul republicii în jur de 450 mm.
caldă a anului variază în limitele 60-61%. În
La sud –360-420 mm. Numărul zilelor cu
anii secetoşi, mai ales când suflă vânturile
precipitaţii variază de la 100 zile în sudul
uscate, umiditatea relativă a aerului scade
republicii şi 130-140 zile în nordul repu-
până la 20-30%, iar uneori şi mai mult.

10
blicii. Depunerile atmosferice în decursul rect, de exemplu, şi de conservarea gârgă-
anului cad foarte neuniform. Peste 70% de riţelor, care se hrănesc cu afide.
precipitaţii cad în perioada caldă a anului şi
Cerinţele faţă de temperatură
numai 30% în cea rece. Cea mai mare can-
Soia este o plantă cu cerinţe relativ înalte
titate de precipitaţii cade în lunile iunie-iu-
faţă de factorii vitali – temperatură, umi-
lie (peste 25%) din normă anuală. Deşi în
ditate şi sol. Pentru a se dezvolta normal
republică cea mai mare cantitate de pre-
ea are nevoie, în funcţie de soi, de o sumă
cipitaţii cade în lunile de vară, plantele în
de temperaturi ce variază între 1700-3200
această perioadă suferă din cauza secetei.
grade C. Temperatura minimală pentru
Aceasta se lămureşte prin faptul că peri-
germinaţia seminţelor e de 7 grade C.
oada de cădere maximă a precipitaţiilor
Temperatura prielnică pentru germina-
coincide cu perioada celor mai înalte tem-
rea seminţelor de soia ce consideră 12-14
peraturi, ceea ce contribuie la evaporarea
grade C. Dacă primăvara seminţele de soia
puternică a umezelii, care se intensifică şi
s-au semănat într-un sol neîncălzit, atunci
mai mult datorită umidităţii relativ scăzu-
ele pot fi vătămate de boli şi insecte. Plan-
te a aerului, vânturilor puternice şi uscate.
tele care au răsărit pot suporta îngheţurile
Toate aceste particularităţi ale climei au o
de primăvară de minus 3 grade C. Se con-
importanţă primordială atât la amplasarea
sideră că cea mai favorabilă temperatură
justă a culturii de soia după zone, cât şi la
a aerului de creştere a soiei este de-20-25
omologarea soiurilor.
grade C. Schimbările mari de temperaturi
Caracteristica de mai sus a condiţiilor natu- de la zi-noapte influenţează negativ asu-
rale ale republicii arată că condiţiile pedo- pra procesului de înflorire şi formare a
climaterice în toate zonele republicii sunt boabelor.
prielnice pentru cultivarea soiei. Regimuri-
Cerinţele faţă de apă
le de căldură şi lumină de asemenea se pot
Soia este rezistenţă la secetă, datorită pe-
considera favorabile.
rişorilor formaţi pe frunze tulpină şi păstăi.
Totodată Asociaţia „Dunube Soya“ reco- Totodată faţă de umiditate este pretenţi-
mandă ca la cultivarea soiei să se menţină oasă mai ales în faza de înflorire şi formare
un peisaj agricol, care să fie bogat în ele- a boabelor. Pentru germinația seminţelor
mente cum ar fi garduri vii, ziduri de piatră, ea absoarbe cca 150% din greutatea lor.
terase sau copaci de câmp. În special benzi Soia mai puţin reacţionează la neajunsul
de protecţie ca o măsură eficientă pentru de apă la sfârşitul primăverii şi în începu-
a reduce eroziunea şi impactul acesteia tul verii, mai bine spus până în perioada
asupra calităţii apei şi a fluxurilor din jur. înfloririi, atunci când masa biologică e slab
Lăţimea benzilor- tampon poate varia, dar dezvoltată. Începînd cu faza înfloririi, nece-
în cazul unei benzi de păşune poate fi şi de sitatea în apă creşte considerabil, mai ales
câţiva metri. În cazul în care benzile tam- când se formează organele de reproduce-
pon sunt puse în aplicare în mod corect, re şi boabele. Insuficiența de apă în aceas-
scurgerile de suprafaţă şi pierderile de tă perioadă, influenţează negativ asupra
nutrienţi pot fi prevenite. Crearea benzi- dezvoltării plantelor, reţine creşterea lor şi
lor- tampon cu elementele menţionate provoacă inserţia joasă a păstăilor, diminu-
mai sus fac o structură variată în cadrul pe- ând considerabil recolta de boabe la hec-
isajului, unde pot fi protejate specii utile, tar. La diferite soiuri perioada critică în ce
cum ar fi albinele polenizatoare, care se priveşte comportarea faţă de umiditate în
hrănesc cu dăunători ai plantelor agricole. timpul vegetaţiei soiei în condiţiile Moldo-
Totodată fermierii pot beneficia în mod di- vei se manifestă în diferite perioade. Ast-

11
fel, pentru a obţine o recoltă înaltă de soia cipitaţiile căzute în faza de înflorire – for-
la hectar, este necesar de cultivat câteva marea, umplerea boabelor au o influenţă
soiuri la care perioada critică în funcție de decisivă la formarea recoltelor înalte ale
umiditate nu coincide. În afară de aceasta acestei culturi.
în condiţiile Moldovei la productivitatea de
Cerințele față de lumină
seminţe a soiurilor cu o epocă de maturiza-
Soia este o plantă de zi scurtă. Ea nu are
re timpurie, o mare influenţă o are căderea
nevoie de o lumină cu intensitate înaltă.
precipitaţiilor atmosferice în perioada de
Are nevoie de o iluminare uniformă a su-
toamnă – iarnă – primăvară (septembrie-
prafeţei plantei. Conform studiilor efec-
mai). Productivitatea acestor soiuri mai
tuate, sunt patru grupe de soiuri de soia,
puţin depinde de precipitaţiile atmosferice
după gradul de reacţie la lungimea zilei:
de vara. De aceea ele se deosebesc că au
prima cu reacţie neutră, a doua – slabă, a
o productivitate mai stabilă, comparativ
treia – mijlocie, şi ultima – puternică.
cu soiurile care au o epocă de maturizare
medie şi tardivă. Productivitatea soiurilor În practică, regimul de lumină se poate re-
cu o epocă de maturizare medie şi tardivă, gla prin metode şi norme de semănat. În
într-o mare măsură depind de precipitaţiile semănăturile rare se crează condiţii bune
care cad în perioada de vegetaţie. Astfel, de lumină, planta puternic se ramifică,
diminuarea efectelor secetei poate fi asi- dezvoltând o suprafaţă foliară mare şi tot-
gurată nu numai prin operaţii agrotehnice, odată formând o cantitate mare de boabe.
dar şi prin crearea a noi soiuri cu o perioa- În semănăturile dese sau îmburuenite, in-
da de vegetaţie mai scurtă şi totodată mult vers, se încalcă regimul de lumină, plantele
mai rezistente la secetă. se întind formând puţine ramuri şi frunze,
ducând la diminuarea productivităţii indi-
La productivitatea soiei influenţează nu
viduale a fiecărei plante. Astfel este foarte
atât de mult suma de precipitaţii în perioa-
important de a crea şi forma un regim bun
da de vegetaţie, cât distribuirea lor pe faze
de lumină, prin asigurarea unei densităţi
şi perioade de creştere şi dezvoltare. Pre-
optime la ha.

Harta de maturitate a soiei în Europa; 000 (ultra timpurii);


00-0 (timpurii-intermediare); I (tardive); ÎI (ultra tardive)

12
Cerințele faţă de sol soiei. Creşterea soiei, unde pH este mai
Cernoziomurile în Republica Moldova ocu- mic de 3,9 şi mai mare de 9,6, este imposi-
pă cele mai mari suprafeţe (73%), solurile bilă. Soia poate să crească pe toate tipurile
brune şi cenuşii de pădure (10%), solurile de sol, în afară de soloneţuri şi soluri aci-
din vâlcele (12 %) şi solurile-schelet aproa- de mlăştinoase. Cele mai favorabile soluri
pe 2%. Solurile cernoziomice au orizontul pentru soia sunt cernoziomurile, solurile
adânc de humus, care ajunge până la adân- nisipo-lutoase şi luto-nisipoase. Însă cele
cimea de 50-60 cm și un procent înalt de
mai bune recolte de soia se obţin pe cer-
humus. Cernoziomurile conţin o cantitate
noziomuri bogate în humus, unde reacţia
înaltă de potasiu mobil, o cantitate mijlo-
solului este neutră sau slab alcalină. Soia
cie de azot şi mai puţin fosfor.
este sensibilă la gradul de tasare a solului.
Planta de soia are un sistem radicular pu- Densitatea optimală pentru soia este de
ternic şi preferă solurile bine aerate. Pen- 0,9-1,2 g/cm3. Prin mărirea volumului de
tru o mai bună dezvoltare a plantei, solul greutate până la 1,27 g/cm3 şi mai mult se
trebuie să aibă o reacţie neutră. Solurile observă deprimarea creşterii şi dezvoltării
uşoare cu capacităţi mici de reţinere a apei plantelor, care la rândul său duce la dimi-
nu sunt recomandate pentru producerea nuarea productivităţii.

2.3. Soiuri admise pentru cultivare în Moldova

Caracteristica soiurilor cultivate voastră proprie, puteţi să alegeţi soiurile


Volumul recoltei de soia şi calitatea pro- care întrunesc cerinţele dumneavoastră.
ducţiei, la fel ca la orice altă cultură agrico- Grupele de maturitate ale soiurilor, care
lă, depinde nu numai de nivelul agrotehnic sunt omologate în Moldova şi pe care le
de cultivare, dar şi de soi. Pentru alegerea alegeţi, influenţează, de asemenea, pro-
corectă a soiurilor de soia în vederea se- fitul dumneavoastră. În general soiurile
mănatului, există mai mulţi factori impor- cu maturitate tardivă au un potenţial mai
tanţi, care trebuie luaţi în consideraţie, înalt de productivitate comparativ cu cele
deoarece aceștea pot afecta în mod direct
timpurii. Totodată este necesar de luat în
potenţialul de producţie şi rentabilitatea.
calcul perioadele de secetă, care survin
Potenţialul maxim de producţie al unui
des în ultimii ani, deoarece în unii ani so-
anumit soi de soia este determinat gene-
iurile timpurii pot scapă de perioadele de
tic şi poate fi atins doar printr-un mana-
gement corespunzător şi în condiţiile de secetă, care survin în fazele critice pentru
mediu adecvat. Alegerea soiurilor trebu- apă. Este necesar de a utiliza soiuri certi-
ie să se facă în funcţie de productivitate, ficate, care nu conţin boli şi seminţe de
stabilitatea producţiei, precocitate, rezis- buruieni.
tenţă la căderea dehiscentă a păstăilor şi
calitatea recoltei. Analizând performan- Toate soiurile care sunt cuprinse în „Ca-
ţele soiurilor din experienţa altor fermieri talogul soiurilor de plante ale Republicii
şi comparându-le cu experienţa dumnea- Moldova‘‘ sunt admise pentru cultivare.

13
Soiurile admise in 20171:

Grupa de Soiul Originatorul Menținătorul


maturitate
000 Albișoara Institutul de Genetică Institutul de Genetică
Fiziologie și Protecție a Fiziologie și Protecție a
Plantelor, mun. Chișinău, Plantelor, mun. Chișinău,
Republica Moldova Republica Moldova
000 Anastasia, Compania “Soevyi vek”, Compania “Soevyi vek”,
Annushka, Kirovograd, Ucraina Kirovograd, Ucraina
Bileavka
00 Mavca Compania “Soevyi vek”, Compania “Soevyi vek”,
Kirovograd, Ucraina Kirovograd, Ucraina
00 Tanais Semences Prograin Inc., “WeTrade”, mun.Chișinău,
Quebec, Canada Republica Moldova
00 Cheremos, Semences Prograin Inc., “WeTrade”, mun. Chișinău,
Kuban, Quebec, Canada Republica Moldova
Terek,
Korsak
00 Deia Intitutul de cercetări Intitutul de cercetări pentru
Enigma pentru culturile de câmp culturile de câmp “Selecția”,
“Selecția”, mun. Bălți mun. Bălți
00 Eldorado Institutul de Selecție și CI “Agrostoc”, mun. Chișinău,
Genetică al Ucrainei, Odesa Republica Moldova
00 Es-Mentor Euralis Semences, Franța Euralis Semences, Franța
00 Vidra Strube GmbH & Co., Strube GmbH & Co.,
Biser, Schoningen Schoningen
Dana
00 Clavera Institutul de Genetică, Institutul de Genetică,
Nadejda Fiziologie și Protecție a Fiziologie și Protecția
Plantelor, mun. Chișinău, Plantelor, mun. Chișinău,
Republica Moldova Republica Moldova
00 Aura Intitutul de cercetări Intitutul de cercetări pentru
Indra pentru culturile de câmp culturile de câmp “Selecția”,
Moldovița “Selecția”, mun. Bălți mun. Bălți
00 Banjo CS Caussade Semences SA , SC Caussade Semences est
Franța Europa, mun. București,
România
00 Galina, Institutul culturilor de “WeTrade”, mun. Chișinău,
Tihana câmp și legumicole, Novi Republica Moldova
Sad, Serbia

1
http://cstsp.md

14
Ca exemplu poate fi servit descrierea soiu- Frunze cu foliole ovat-ascuțite, de culoare
lui Aura, care prin plasticitatea sa de ani de verde-închisă. Flori violacee, grupate în
zile este solicitat de producătorii de soia inflorescență câte 6-8. Bob de formă ovoi-
din Moldova. dă, de culoare galbenă, cu hilul galben-sur
deschis. Masa 1000 boabe – 160-180 g.
Aura este un soi pentru boabe. Creat la
Institutul de cercetări pentru culturile de Soi mijlociu cu perioada de vegetație cu-
câmp” Selecția”, mun. Bălți, prin metoda prinsă între 118-120 zile. Posedă rezistență
alegerii individuale din hibridul spontan medie la secetă, rezistență bună la cădere
Kt. 2532. Înălțimea plantelor 75-85 cm. și scuturarea boabelor. În boabe se conțin
Frunza tufei semicompactă, ramificație 38-40 % proteină și 17-19 % grăsimi. Este
medie. Înălțimea de inserție a primei păs- recomandat pentru consumul alimentar.
tăi este de 15-19 cm. Pubescența cenușie.

2.4. Soia în rotația culturilor


O rotaţie a culturilor bine planificată trebu- area aratului de toamnă. Însă în cazul când
ie să menţină fertilitatea solului, precum şi porumbul este recoltat toamna târziu, nu
nivelul producţiilor tuturor culturilor din întotdeauna este posibilitatea de a nivela
rotaţie. De asemenea, rotaţia culturilor solul de cu toamnă. Nu se admite semăna-
este esenţială în managementul integrat tul soiei după porumb, unde s-au aplicat
al dăunătorilor şi bolilor, prin întreruperea erbicide din grupul triazinelor, precum şi
ciclului de viaţă al bolilor şi dăunătorilor, pe câmpuri infestate de buruieni multia-
prevenind acumularea de boli şi dăunători nuale cu rizomi şi drajoni.
specifici unor anumite culturi, şi reducând
abundenţa şi adaptabilitatea buruienilor la Soia, fiind una dintre culturile care îmbo-
anumite specii de culturi agricole. găţeşte solul cu azot, este considerată, pe
drept, o premergătoare în mod special
O rotaţie corespunzătoare a culturilor pentru cerealele de toamnă şi primăvară.
poate reduce consumul de produse chimi- Totodată având un sistem radicular bine
ce, poate îmbunătăţi proprietăţile solului dezvoltat, plantele de soia au posibilitate
şi poate spori profitabilitatea, diversitatea să asimileze fosforul din locurile greu ac-
şi durabilitatea producţiei agricole. cesibile, pot de asemenea să extrtagă sub-
stanţe nutritive din cele mai adânci straturi
Luând în consideraţie faptul că soia este ale solului, în cele de urmă îmbogăţind so-
sensibilă la îmburuienare, din acest mo- lul cu azot. Astfel prezenţa soiei este foar-
tiv este necesar să se ţină cont de speci- te favorabilă pentru rotaţia culturilor, de-
ile de burueni, care cresc pe terenurile oarece este o bună premergătoare pentru
destinate acestei culturi. Cele mai bune majoritatea celorlalte culturi de câmp. Un
premargatoare ale soiei în Moldova sunt beneficiu al soiei în rotaţia culturilor este
cerealele de toamnă şi cele de primăva- raportul C:N scăzut în resturile vegetale,
ră. Totodată în unele locuri soia se cultivă care favorizeazã fertilitatea solului.
după porumb, acest lucru constă în faptul Soia are cerinţe similare culturii porumbu-
că porumbul fiind o cultură prășitoare, lui, o integrare într-o rotaţie intensivã de
lasă terenul fără buruieni şi nu transmite porumb ar fi benefică.
boli care afectează soia şi permite efectu-

15
În condiţii favorabile soia poate acumula de toamna şi orzul de toamna), sunt, în
azot cu ajutorul nodozităţilor până la 70% general, premergătoare bune pentru soia.
din necesarul de azot prin preluarea aces- Porumbul este o premergătoare favorabi-
tuia din aerul atmosferic. lă, dacă cocenii sunt bine mărunţiţi şi încor-
poraţi în sol. Floarea-soarelui şi rapița sunt
Totodată este necesar de acordat o aten- culturi premergătoare riscante, din cauza
ţie sporită privind alegerea solurilor pen- bolilor comune cu soia. Parcelele infestate
tru cultivarea soiei. Solurile profunde şi cu putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum)
fertile, cu un raport apă-aer favorabil sunt nu trebuie să fie cultivate cu soia în urmă-
cele mai potrivite. Soia este amplasată în torii cinci-şase ani. Alte leguminoase nu
rotaţie adesea cu porumb, grâu de toam- sunt culturi premergătoare potrivite, nu
na, cereale de primăvară, floarea-soarelui, numai din cauza bolilor, dar şi pentru că
fasole şi culturi furajere. De obicei, cultu- azotul rămas în sol este mult mai valoros
ra soiei revine pe acelaşi teren la fiecare pentru alte culturi agricole. Cultivarea so-
3 până la 6 ani. Nu toate culturile sunt iei în monocultură nu este recomandabilă
premergătoare favorabile pentru soia. din cauza bolilor, dăunătorilor şi buruieni-
Cerealele, după cum s-a menţionat (grâul lor specifice.

Fig.1. Două posibile rotaţii de culturi: (stânga) pentru regiunile specializate în producerea
cerealelor,(dreapta), pentru acele raioane, care sunt specializate în creşterea animalelor şi
producerea cerealelor.

16
2.5. Pregătirea terenului

Arătura

Lucrarea solului pe câmpurile destinate


pentru semănatul soiei se efectuează
în funcție de tipul de sol, premărgător,
gradul de imburuienire şi umiditatea
solului. În cazul amplasării soiei după
culturi cerealiere, îndată după recoltare
se efectuează dezmiriștirea cu agregate
de tipul LDG-5, LDG-10 sau grape cu dis-
curi–BDN-3, BDT-3, adâncimea de lucru
fiind de 6-8 cm. Aratul se efectuează
peste 12-15 zile cu plugul cu cormană
şi antetrupiţă, bine reglat la adîncimea
de 20-22 cm. Aratul devreme dă posibi-
litate de a acumula o cantitate mai mare
de apă şi substanţe nutritive în sol, de a
lupta mai efectiv cu buruienile.
Pregătirea unui pat germinativ aşezat
şi uniform asigură un contact bun între
seminţe şi stratul superior de sol, care
este necesar pentru un răsărit uniform.
Lucrările de pregătire a patului germi-
nativ nu pot corecta greşelile comise la
arat: chiar dacă aceste lucrări mărunţesc
şi nivelează stratul superficial de sol,
straturile mai profunde rămân neunifor-
me. Acest lucru are ca rezultat un răsărit
neuniform şi face dificilă înrădăcinarea
plantelor tinere.
Pregătirea patului germinativ este efec-
tuată cel mai adesea în două etape.
Prima lucrare de pregătire nu trebuie
efectuată prea târziu, când solul s-a us-
cat, deoarece se reduce uniformitatea
şi umiditatea solului. Este recomandabil
ca lucrările agricole din primăvară să fie
efectuate din cât mai puţine treceri po-
sibile, agregând şi combinând mai multe
utilaje agricole.
Fig. 2. Maşinile şi uneltele utilizate pentru
Cea de-a doua lucrare de pregătire a pa- controlul buruienilor
tului germinativ trebuie efectuată chiar

17
înainte de semănat. Dacă această lucrare Cultivarea înainte de semănat se face la
este efectuată corect, suprafaţa solului adâncimea de încorporare a seminţelor,
trebuie să fie bine mărunţită, dar nu pul- concomitent cu boronitul. În felul aceas-
verizată. A două lucrare de pregătire a tă suprafaţa solului se prelucrează mai
patului germinativ poate fi folosită, de bine, se micşorează tasarea cu tractoare-
asemenea, pentru distrugerea buruienilor le şi uneltele de prelucrare a solului. So-
răsărite, încorporarea pesticidelor şi a în- lul mai puţin se usucă, buruenile se arată
grăşămintelor. mai devreme şi la rândul său se distrug
mai bine.

2.6. Inocularea cu preparate bacteriene

Soia, ca şi alte specii de leguminoase, are tul de azot. Preferinţa soiei pentru azotul
însuşirea specifică de a fixă azotul biologic mineral sau pentru cel simbiotic nu are ca
din aer. Acesta este un proces de simbio- rezultat creşterea producţiilor.
ză între planta de soia şi bacteriile din sol Parcelele în care nu a fost cultivată soia în
(Rhizobium japonicum), în care bacteriile trecut nu conţin de obicei bacteriile simbi-
furnizează azot plantei în timp ce soia ofe- otice eficiente pentru cultura soiei şi prin
ră bacteriilor diverse substanţe nutritive. urmare este necesar ca bacteriile simbioti-
Procesul de fixare biologică a azotului are ce să fie încorporate în sol (prin preparate-
loc în organe speciale de pe rădăcini denu- le Nitragin-soia).
mite nodozităţi. Nodozităţile de pe rădă-
Cel mai eficient mod este încorporarea
cinile soiei sunt de formă globulară. Pro-
odată cu sămânţa. Producătorii agricoli
cesul de formare a nodozităţilor începe
trebuie să aibă în vedere că preparatele
odată cu dezvoltarea iniţială a rădăcinii şi
bacteriene sunt de fapt organisme vii şi
continuă pe parcursul dezvoltării plantei.
că este necesar să aibă o grijă deosebită
Nodozităţile fiziologic active şi funcţiona-
în timpul inoculării seminţelor. Înainte de
le sunt de culoare roşie în secţiune trans-
inoculare, nu se vor păstra preparatele
versală, datorită prezenţei pigmentului
bacteriene la temperaturi extreme. Întot-
leghemoglobina.
deauna trebuie respectate instrucţiunile
Având în vedere capacitatea soiei de a de utilizare furnizate de producătorul
prelua azotul din surse diferite, este im- inoculanților. Există, de asemenea, câteva
portant de a avea în vedere ce surse de recomandări generale:
azot preferă planta să utilizeze. Dacă solul
» Asiguraţi un contact bun între inocu-
conţine o cantitate mare de azot, planta
lanti şi întreaga cantitate de seminţe.
se va orienta către această sursă. O canti-
tate mare de azot în zona rădăcinilor are » Trataţi doar cantitatea de seminţe pe
un efect negativ asupra formării nodozită- care aţi planificat să o semănaţi.
ţilor. Pe de altă parte, accesibilitatea azo-
» Apa cu clor trebuie evitată la umezi-
tului din sol la începutul dezvoltării plantei
rea seminţelor pentru inoculare.
este importantă chiar şi pentru plantele
care au fost inoculate corespunzător. » Nu depozitaţi seminţe inoculate.
Dezvoltarea unor nodozităţi funcţionale
» Nu expuneti inoculanții şi seminţele
necesită o anumită perioadă de timp şi, în
inoculate la lumina solară directă.
cazul în care conţinutul de azot din sol este
foarte scăzut, soia poate suferi de defici-

18
O expunere de scurtă durată la lumina reduc, şi fixarea azotului este limitată sau
solară, în timpul manipulării seminţelor în inexistentă.
semănătoare, nu va cauza pierderi semni-
Seceta - o creştere slabă a plantelor nu
ficative ale viabilităţii inoculanților. Toate
permite plantelor să susţină creşterea
activităţile din timpul inoculării seminţelor
nodozităţilor şi a plantelor, iar activitatea
trebuie efectuate la umbră. Anumite con-
nodozităţilor este sacrificată. Fixarea bio-
diţii de mediu limitează fixarea azotului:
logică a azotului este foarte sensibilă la se-
frigul şi căldura - temperaturile între 15 şi
cetă. Umiditatea excesivă - dacă solul este
26 grade C sunt ideale, în timp ce tempe-
prea umed sau terenul este inundat, nu
raturile mai scăzute sau mai ridicate reduc
există aer în zona rădăcinilor, astfel încât
activitatea bacteriilor şi fixarea azotului.
nu există nici azot disponibil pentru fixarea
La un conţinut ridicat de azot în sol, numă-
biologică.
rul de nodozităţi şi activitatea acestora se

Fig. 3. Succesul inoculării este esenţial pentru o recoltă bună (stânga).


Compararea imaginilor pe ambele figuri (dreapta)

2.7. Aplicarea îngrăşămintelor

Eficacitatea folosirii îngrăşămintelor mine- planificată, este necesar să se ţină cont şi


rale şi bacteriene la soia într-o mare mă- de faptul că soia ca orice plantă legumi-
sură depinde de cantitatea de substanţe noasă e în stare să absoarbă din aer azot
nutritive, care se află în sol, de umiditate şi pe cale simbiotică, cu ajutorul bacterilor
nivelul lucrării solului. din nodozităţi.
Soia este o plantă pretenţioasă faţă de
Obţinerea unei recolte de boabe înalte
condiţiile de hrană ale solului. Aceasta se
este necesară prin aceia, că toate sub-
explică prin faptul că soia este bogată în
stanţele nutritive trebuie să fie aplicate
substanţe proteice şi grăsimi. Din aceas-
conform unui program optim de fertiliza-
tă cauză ea consumă mult mai mult azot,
re, deoarece în caz contrar neajunsul unui
fosfor, potasiu şi alte elemente, decât
element duce la diminuarea productivităţii
porumbul, grâul, secara, orzul. Pentru for-
soiei, neluând în calcul îndestularea cu alte
marea a 100 kg de seminţe e nevoie de
elemente nutritive.
7,7-10,0 kg de azot, 1,7-4,0 kg de fosfor şi
3,3-4,0 kg de potasiu. La calcularea doze- În timpul perioadei de vegetaţie soia uti-
lor îngrăşămintelor de azot pentru recolta lizează neuniform substanţele nutritive.

19
Se consumă mult mai puţin în perioada în sol există cantităţi ridicate de fosfor şi
de la germinaţie a seminţelor până la în- potasiu, atunci ele pot afecta producţia.
ceputul înfloririi, consumul de bază revine Soia poate extrage foarte uşor fosforul
în perioada de la înflorire până la forma- din sol şi preferă ca acest element nutritiv
rea completă a boabelor şi umplerea lor. să existe în întreaga zonă a rădăcinilor, mai
Cantitatea maximă de azot şi potasiu, soia degrabă decât să fie concentrat în zone
foloseşte în faza de înflorire și formare a limitate din jurul plantei. Soia este capabi-
boabelor; de fosfor şi sulf – în perioada de lă să utilizeze celelalte forme disponibile
formare şi umplerea boabelor. de fosfor din sol. Totodată administrarea
unor doze suplimentare de fosfor la cultu-
Cu ajutorul bacteriilor de nodozităţi plan-
ra premergătoare oferă soiei posibilitatea
tele de soia pot să-şi satisfacă necesităţile
de a utiliza cantitatea de fosfor rămasă
în azot din aer până la 50-70%. Adminis-
în sol după recoltarea acesteia. Absorbţia
trarea în sol a unor doze înalte de azot la
potasiului de către soia este maximă în
semănat, pot conduce la procese nedorite
timpul creşterii vegetative şi scade la for-
şi anume, pe de o parte, se va anula acti-
marea păstăilor. Deficitul de potasiu este
vitatea simbitotică a bacteriilor de nodo-
vizibil sub forma necrozelor la marginile şi
zităţi, iar, pe de altă parte, se va ajunge
vârfurile frunzelor mai bătrâne.
la o dezvoltare riguroasă a plantelor, la o
fructificare slabă, la apariţia unor boli şi la
Este important de a fertiliza soia cu pota-
căderea plantelor, care se va echivala în fi-
siu numai până la cantitatea care va fi eli-
nal cu pierderi mari de boabe la recoltare.
minată cu recolta. Concentraţia ridicată a
Azotul solului în unele elemente nutritive poate
Cerinţele soiei faţă de azot sunt ridicate. provoca un antagonism între acestea şi
Dacă s-a efectuat inocularea seminţelor, transformarea în forme care nu sunt acce-
atunci cantităţi importante de azot vor fi sibile pentru soia. Acesta este principalul
asimilate din aerul atmosferic. Restul ne- motiv pentru a menţine o stare optimă a
cesarului de azot al soiei este furnizat prin substanţelor nutritive din sol, iar aplicarea
mineralizarea materiei organice din sol îngrăşămintelor trebuie să fie bazată pe
sau de azotul rămas de la cultura premer- analizarea solului.
gătoare.
Microelementele
În afară de azot, fosfor şi potasiu, alte ele-
Dacă sunt condiţii de stres, atunci se va
mente sunt necesare pentru o dezvoltare
prelungi perioada de formare a unor no-
corespunzătoare a soiei, aşa cum sunt zin-
dozităţi funcţionale şi se va mări durata de
cul, fierul, molibdenul, manganul, borul,
absorbţie a azotului din sol.
sulful etc. Pe solurile cu fertilitate medie
şi bună, deficitul în microelemente apare
Toate condiţiile de stres (secetă, inundare,
rar. Pe solurile uşoare, acide sau alcaline,
temperaturi extreme s.a.) care împiedică
deficitul în microelemente poate apare
fixarea biologică a azotului vor spori ab-
uneori la plantele de soia. Cultivatorii tre-
sorbţia azotului din sol. Totodată o cantita-
buie să aibă grijă în primul rând de aprovi-
te mare de azot în sol inhibă formarea no-
zionarea optimă cu azot, fosfor şi potasiu,
dozităţilor şi fixarea biologică a azotului.
şi apoi să rezolve eventualele probleme cu
Fosforul și potasiul deficitul de microelemente. Uneori, chiar
Administrarea îngrăşămintelor cu fosfor şi dacă solul este bine aprovizionat cu fier,
potasiu depind de prezenţa lor în sol. Dacă poate apărea cloroză cauzată de deficitul

20
de fier. Conţinutul ridicat în carbonați, so- tităţile mari de azot provenite de la gunoi
lul alcalin şi vremea rece şi umedă sunt pot inhibă fixarea azotului biologic. Soia
favorabile pentru apariţia clorozei. De poate folosi eficient efectul remanent al
obicei, acesta este un fenomen temporar, gunoiului de grajd în următorii doi sau
fără consecinţe grave. trei ani de la aplicarea gunoiului. Aplicarea
gunoiului de grajd este un mijloc esenţial
Gunoiul de grajd
pentru a dezvolta sau pentru a menţine
Aplicarea gunoiului de grajd şi a îngrăşă-
carbonul organic în sol, care poate com-
mintelor verzi este peste tot foarte bene-
pensa deficitul de nutrienţi şi apă pentru
fică pentru fertilitatea solului. În general
o anumită perioadă de timp. Depozitarea
soia răspunde pozitiv la aplicarea gunoiu-
carbonului organic în sol este un proces
lui de grajd, dar un efect mai bun poate fi
care poate dura o perioadă lungă de timp.
obţinut prin utilizarea lui pentru alte cul-
Iar în contrast, în cazul unui management
turi agricole. Poate fi obţinut un efect mai
negligent, la exploatarea carbonului orga-
bun prin aplicarea gunoiului de grajd la po-
nic, degradarea solurilor poate avea loc în
rumb şi la cereale păioase, deoarece soia
termen de doar câţiva ani.
are cerinţe scăzute de azot şi fosfor şi can-

2.8. Semănatul soiei

Epoca de semănat Soia este o plantă termofilă, cu toate aces-


Sămânţa este unul dintre factorii principali tea pretenţiile ei faţă de temperatură în
de producţie la soia, de calitatea ei depin- timpul perioadei de germinaţie sunt în ge-
de în mare măsură obţinerea unei produc- neral reduse.
ţii înalte la hectar.Pentru semănat trebuie
Pentru germinare, soia are nevoie de mini-
să se utilizeze seminţe de înaltă calitate
mum 6-7 grade C. Însă soia răsare mai de-
cu germinaţie bună de răsărire. Înainte de
grabă la o temperatură mai înaltă, atunci
semănat este necesar de controlat calita-
când în timp de 4-5 zile la adâncimea de
tea seminţelor. Seminţele de soia trebuie
10 cm temperatura se ridică până la 13-14
să îndeplinească următoarele condiţii de
grade C. Această temperatură se stabileş-
calitate:
te în Moldova, de obicei, până la sfârşitul
» să aibă o valoare biologică şi cul- lunii aprilie, începutul lunii mai. Acest ter-
turală ridicată (puritatea biologică men în mod practic coincide cu înfloritul
minimum 98%, puritatea fizică mini- pomilor de meri.
mum 98%, germinaţie minimă 85%
Dacă semănatul se petrece prea devreme
şi o umiditate maximă 14%;
într-un sol neîncălzit, atunci seminţele nu
» să fie întregi, fără spărturi; răsar, ori răsar foarte încet. Astfel semăna-
tul prea timpuriu în sol rece duce adesea la
» să fie libere de boli şi vătămători.
diminuarea numărului de plante la hectar,
Pentru a diminua şi preveni diferite boli iar unele seminţe pot putrezi. Pentru ger-
sau dăunători şi pentru a spori puterea minarea şi răsăritul soiei, suma tempera-
de germinaţie, seminţele se tratează cu turilor efective trebuie să fie de circa 100
preparatele necesare cu o luna înainte de grade C. În cazul în care s-a semănat tim-
tratarea seminţelor cu nitragin. puriu şi cultura răsare bine, plantele tinere
pot tolera scurte perioade de îngheţ de

21
-3-4 grade C. Atunci când vor fi semănate mănatul în rânduri rare la 45, 60, 70 cm, iar
mai multe soiuri, este necesar ca soiurile în ultimul timp şi semănatul în rânduri cu
tardive să fie semănate primele, se începe distanţa între rânduri de 15 cm. Sunt dife-
deci cu soiurile din ultima grupă de ma- rite recomandări zonale privind densitatea
turitate. Dacă se seamănă prea târziu, se semănatului la soia: de la 300 de mii până
reduce durata creşterii vegetative şi este la 700 de mii de plante la hectar. Mai mulţi
grăbită înflorirea, ceia ce are un impact ne- cercetători recomandă de semănat soia în
gativ asupra mărimii producţiei din cauza condiţiile Moldovei în ultimul timp cu den-
bolilor şi dăunătorilor. sitatea de la 500 până la 650 mii de plante
la hectar.
Densitatea de semănat
Densitatea plantelor şi amplasarea lor pe În general, soiurile timpurii trebuie semă-
suprafaţă determină creşterea, dezvolta- nate cu densităţi mai mari decât soiurile
rea şi productivitatea culturii. Este impor- tardive. Densitatea optimă a culturii de-
tant pentru fermieri prin ce metodă şi ce pinde de soi, perioada de semănat şi de
cantitate de seminţe trebuie să fie semă- condiţiile locale. Întotdeauna trebuie să
nată la hectar, pentru a obţine o producti- urmaţi recomandările privind densitatea
vitate înaltă a plantelor. plantelor oferite de furnizorul seminţelor.
Există recomandări generale privind den-
Conform cercetărilor efectuate de savanţi
sitatea plantelor din culturile de soia în
în diferite regiuni ale ţării, arată că metoda
funcţie de grupele de maturitate.
şi norma de însămânţare a soiei depinde
de condiţiile de sol şi climă şi de particula-
Grupa de Densitatea optimă
rităţile biologice ale soiului. În experiențele
maturitate (mii plante la hectar)
Institutului de Cercetări pentru Culturile
de Câmp „Selecţia” s-au studiat diferite 000 650-700
metode şi norme de însămânţare ale so- 00 600-650
iurilor omologate şi de perspectivã. S-a 0 550
dovedit că cea mai bună metodă de semă-
I 500
nat în condiţiile Moldovei e semănatul cu
distanţa între rânduri de 45 cm. Astfel de II 450
semănături asigură combinarea măsurilor
chimice de combatere a buruienilor cu lu-
Distanţele de 45/60 - 70 cm sau 50 cm
crările mecanice, care se petrec între rân-
sunt cele mai potrivite distanţe între rân-
duri la cultura soiei.
duri. Acestea asigură acoperirea rapidă a
O mare însemnătate pentru crearea con- intervalului dintre rânduri şi dezvoltarea
diţiilor mai bune de creştere şi dezvoltare optimă a plantelor. O distanţă mai mare
a soiei, prin urmare şi pentru a obţine o între rânduri (70 cm) este, de asemenea,
recoltă înaltă de boabe, o are densitatea corespunzătoare dacă alte distanţe reco-
plantelor. Acest factor într-o mare măsură mandate între rânduri nu este posibil să fie
determină nu numai productivitatea aces- realizate. De obicei, culturile cu distanţe în-
tei culturi, dar şi unele întrebări din econo- tre rânduri mai mari sunt mai puţin compe-
mia ei de producere. Densitatea plantelor titive cu buruienile. Din acest motiv, există
la rândul său depinde de metoda de însă- fermieri care seamănă la 12,5 - 15 cm sau
mânţare. 25 cm între rânduri, folosind o strategie
complexă pentru controlul buruienilor,
Actualmente cele mai răspândite metode
inclusiv diferite erbicide. Pentru o anumită
de semănat în Republica Moldova sunt se-

22
distanţă între rânduri, densitatea optimă seminţele semănate se calculează folosind
a plantelor este caracterizată de distanţa următoarea formulă:
dintre plante pe rând. Pentru semănat se
DR(cm) = 1.000.000 x SU (%)
utilizează semănătoarele pneumatice de
----------------------
tipul SPC-6, SUPN-6, reutilate pentru se-
DOPx DS
mănatul cu intervalul dintre rânduri de 45
cm, semănătoarele - CZ-3,6, SU (%) = Puritatea (%) x Germinatia (%)
CZCS-3,6. -----------------------------------
100
Fiecare soi şi lot de seminţe diferă în pri-
vinţa mărimii seminţelor şi a capacităţii de DR – Distanța dintre boabe (cm)
germinaţie, astfel încât este necesară co-
DS – Distanța dintre rânduri (cm)
rectarea distanţei dintre seminţe pentru
fiecare lot de seminţe în parte. Calcularea DOP – Densitatea optimă (numărul
distanţei dintre seminţe este necesară în de semințe pe hectar)
fiecare caz în parte. Distanţa pe rând între

a)

b) c)

Fig. 4. a) semănatul soiei; b) uniformitatea semințelor;c) adâncimea de semănat

23
Înainte de semănat, fermierul trebuie să soia şi porumb separat. Acest lucru se da-
cunoască cantitatea de sămânţă necesară torează aşa- numitului „efect de margine”,
pentru un hectar. Din cauza marii variaţii care ocupă 30 % din suprafaţa semănată.
a mărimii seminţelor, cantitatea necesară În rândurile de la marginea semănată, după
de sămânţă la hectar poate varia de la 60 schema propusă la plantele de porumb se
kg (de exemplu, 500.000 seminţe x 120 obţin ştiuleţi mai mari, numărul de plante,
g) până la 100 kg (de exemplu, 500.000 care au câte doi ştiuleţi este în creştere, iar
seminţe x 200 g). Având în vedere că fie- numărul de plante fără ştiuleţi este egal
care ambalaj cu seminţe conţine informaţii cu zero. În medie de la o plantă cu soia se
asupra capacităţii de germinaţie şi masei a obţin mai multe păstăi cu mai multe boabe
1000 de boabe (MMB), este uşor de calcu- în ele, datorită faptului că se crează con-
lat cantitatea de seminţe necesară. diţii benefice în cadrul acestei metode de
Soia poate fi cultivată şi prin metoda de benzi.
benzi cu porumb, prin schimbarea struc-
turii semănatului, unde ca rezultat creşte Adâncimea de semănat
eficacitatea fotosintezei şi se asigură o Adâncimea de semănat este importantă
recoltă de boabe la hectar cu 20-30% mai pentru a realiza un răsărit uniform şi den-
înaltă comparativ cu semănatul lor separat. sitatea dorită a culturii. Dacă seminţele
Esenţa acestei tehnologii constă în faptul, sunt semănate prea adânc în sol rece,
că culturile sunt semănate după schemă germinarea va fi lentă, iar plăntuţele vor
următoare: 6 rânduri de soia cu repetarea fi vătămate, sau nu vor răsări deloc. Pe de
a 6 rânduri de porumb şi aşa mai departe. altă parte, în cazul în care seminţele sunt
Astfel de alterare a benzilor de soia şi po- semănate prea superficial, uscarea stratu-
rumb, plante de înălţimi diferite, joasă şi lui superior de sol întârzie germinarea şi
înaltă, asigură o utilizare raţională a apei şi poate determina uscarea plăntuţelor deja
a substanțelor nutritive din sol, mai multă răsărite. Adâncimea de semănat trebuie
lumină şi totodată un regim satisfăcător să fie de 3-5 cm. Pe solurile grele, umede,
de căldură şi aer.Astfel se utilizează mai seminţele trebuie semănate ceva mai la
raţional şi mai eficient plantele şi solul. suprafață. Dacă solul este uscat, adânci-
Conform unor date de pe 3 hectare semă- mea de semănat trebuie să crească. Este
nate după schema menţionată se obţine foarte important să se menţină uniformă
o cantitate de boabe echivalentă, cu ceea adâncimea de semănat, deoarece unifor-
ce se obţine de pe 4 hectare semănate cu mitatea răsăritului asigură uniformitatea
maturării recoltei.

2.9. Îngrijirea semănăturilor

Sarcina principală a lucrărilor de îngrijire a după răsăritul plantelor se efectuează când


semănăturilor este combaterea buruienilor. plantele de soia îşi pierd turgescența şi nu
Peste 4-5 zile după semănat este necesar se frâng. Dacă această lucrare este efectua-
de efectuat boronitul semănăturilor cu gra- tă la vreme şi calitativ până şi după răsăritul
pe uşoare sau medii. Este necesar de ţinut plantelor, asigură nimicirea a 60-70 la sută
minte că îndeplinirea boronitului trebuie de buruieni. Atunci când plantele au format
efectuată atunci când buruienile au atins prima frunză trifoliată se efectuează prima
faza de „filament alb” sau numai au răsă- cultivaţie între rânduri. Cultivarea se înde-
rit. Boronitul trebuie efectuat pe diagonală plineşte la adâncimea de 4-5 cm cu cul-
sau de-a curmezişul semănatului. Boronitul tivatoare înzestrate cu cuţite – săgeată şi

24
unilaterale. A două cultivare între rânduri se sol. Dacă lucrările mecanice nu au asigurat
efectuează după necesitate, de obicei, pes- combaterea totală a buruienilor, se folosesc
te 10-12 zile după prima la adîncimea de erbicide, care se aplică în timpul vegetaţiei
6-8 cm. Este necesar ca viteza de deplasare sau un plivit-prăşit manual în rând.
a agregatului să evite astuparea plantelor cu

2.10. Irigarea

Asolamentelor în condiţiile de irigare le Regimul de irigare: după răsărit şi dez-


revine un rol important în combaterea voltarea vegetativă timpurie, nivelul apei
buruenilor, dăunătorilor, bolilor, sporirii din sol trebuie să fie menţinut la 50% din
fertilităţii solului şi în folosirea raţională a intervalul umidităţii active. Acest nivel sti-
pământurilor irigate. mulează dezvoltarea rădăcinilor şi previne
Soia nu are cerinţe constante faţă de apă creşterea vegetativă excesivă. În timpul
pe durata vegetaţiei. Cantităţi mai mici de înfloritului şi formării păstăilor, conţinutul
apă sunt necesare pentru răsărit şi la înce- de apă al solului trebuie să fie menţinut la
putul creşterii vegetative. Cerinţele cresc peste 50% din intervalul umidităţii active.
de-a lungul perioadei de vegetaţie şi ating Acestea sunt stadiile cele mai sensibile
maximum, în general, în intervalul dintre pentru formarea producţiei, astfel ca sece-
înflorit şi dezvoltarea boabelor. ta care survine în această perioada poate
duce la pierderi semnificative de produc-
Umiditatea optimă a solului în stadiul de
înflorire permite soiei de a forma un nu- ţie. La sfârşitul perioadei de umplere a
măr mare de păstăi. În cazul în care seceta boabelor, cerinţele soiei faţă de apă se re-
survine după această perioadă, o parte duc şi plantele încep să se usuce la începu-
din păstăi avortează, plantele se vor ma- tul perioadei de maturare. De obicei, două
tura mai devreme şi seminţele vor fi mici. sau trei udări sunt de ajuns în condiţiile
Atunci când se planifică irigarea soiei, tre- Moldovei, iar în anii secetoşi este nevoie
buie ţinut cont de cerinţele faţă de apă de mai mult.
ale soiei în anumite stadii de dezvoltare
Alegerea corectă a soiului în funcție de
şi de condiţiile meteorologice. De obicei,
condiţiile pedoclimaterice şi folosirea
irigarea începe la înfloritul soiei şi durează
lui are o mare importanță la cultivarea
până la sfârşitul umplerii boabelor. Regi-
mul de irigare trebuie adaptat la regimul cu succes a soiei. În condiţiile de irigaţie,
precipitaţiilor şi indicatorul cel mai fiabil unde există posibilitatea de a îndestula
pentru irigarea soiei este umiditatea so- pe deplin cerinţele plantelor cu apă, ele-
lului. Atunci când regimul de irigare este mente nutritive şi alţi factori de creştere
condus în funcţie de fazele critice pentru şi dezvoltare, factorul limitat intervine
apă, programul de udare trebuie să fie capacitatea potenţială a soiului. Deaceia
flexibil, în funcţie de condiţiile meteoro- soiurile pentru terenurile irigate capătă o
logice. importanță şi mai mare.

25
Fig. 5. Teren cu soia la irigație

2.11. Cultura succesivă a soiei

Soiurile cu maturare timpurie oferă posibi- a doua cultură, fără irigare este foarte ris-
litatea de a cultiva soia ca a doua cultură. În cantă. Regimul de irigare este diferit faţă
Republica Moldova soia poate fi cultivată de cel din cultura principală, ca urmare a
în cultură succesivă în partea de sud a ţării, cerinţelor de apă mai mici (cu o treime mai
după culturi furajere şi cereale de toamnă puţin). Prima udare este aplicată înainte
(grâu de toamnă şi orz de toamnă), şi doar sau după semănat, iar udările următoare
în arealele irigate. După recoltarea culturii sunt programate astfel încât să satisfacă
principale, semănatul soiei trebuie efectu- cerinţele plantelor de soia, în funcţie de
at cât mai curând posibil. Ca a doua cultură stadiul de dezvoltare a culturilor şi de con-
trebuie să folosiţi întotdeauna soiuri de diţiile meteorologice. Sunt necesare udări
soia foarte timpurii, din grupele de matu- de obicei la fiecare 6-10 zile, cu o medie de
ritate 00 sau 000. Semănatul în lunile iunie 5 mm pe zi. Fiecare ploaie de peste 5 mm
şi începutul lunii iulie oferă suficient timp pe zi trebuie să întârzie următoarea udare.
pentru ca soia să ajungă la maturitate. Deşi Desicarea culturii poate fi necesară dacă
există o cantitate suficientă de tempera- temperatura şi alte condiţii meteorologice
turi active până în toamnă, deficitul de apă nu permit maturarea naturală a culturii în
poate crea probleme pentru a obţine o toamnă.
producţie bună. De fapt, cultivarea soiei ca

26
Fig. 6. Soia în cultura succesivă

2.12. Vătămarea culturilor–decizia de a reînsămânța

În timpul perioadei de vegetaţie a soiei, di- pot rezulta pierderi mai mari sau mai mici
ferite cauze pot determina vătămarea cul- de producţie.
turilor. Printre cele mai frecvente sunt da-
Decizia de a reînsămânța este foarte deli-
unele cauzate de aplicarea erbicidelor, de
cată şi trebuie să fie foarte atent analizată,
animalele sălbatice şi de grindină. Grindina
deoarece o mulţime de factori corelaţi pot
provoacă daunele cele mai serioase. Dacă
influenţa decizia finală. Cea mai importan-
grindină survine mai devreme, în stadiul
tă consecinţă a grindinei este reducerea
de creştere vegetativă, şi toate plantele
densităţii culturii. Este uşor de a calcula
sunt rănite în zona cotiledoanelor, nu este
reducerea densităţii: calculați numărul to-
posibilă în niciun fel regenerarea plante-
tal de plante (vii sau moarte), pe o lungime
lor. Nodul de inserţie a cotiledoanelor este
de rând de 5 m, şi apoi număraţi plantele
punctul cel mai de jos al plantei de soia de
regenerate (numai cele vii) de pe acelaşi
la care este posibilă regenerarea. Ca o con-
rând. Repetaţi această operaţiune în mai
secinţă a regenerării plantelor, vor apărea
multe locuri de pe parcelă şi calculaţi noua
ramificaţii laterale, de obicei, de la cel mai
densitate de plante şi reducerea densităţii.
de jos nod rămas intact. Cultura regenerată
va avea nevoie de mai mult timp pentru a De regulă, dacă densitatea este mai mică
ajunge la maturitate decât culturile nevă- de 200.000 plante/ha, este recomandabil
tămate. Vătămarea frunzelor la plantele de a reînsămânța. Acest lucru trebuie fă-
tinere de obicei are un efect redus asupra cut însă cu foarte mare atenţie din cauza
producţiei. Dacă grindina survine mai târziu altor factori agronomici şi economici im-
în perioada vegetativă sau reproductivă, plicaţi: utilizarea erbicidelor în pre-emer-

27
genţă, condiţiile meteorologice şi de sol, a menţine cultura care a fost vătămată şi
sămânţa disponibilă şi preţul acesteia; a nu reînsămânța, trebuie făcute eforturi
semănatul întârziat înseamnă, de obicei, pentru a ajuta cât mai mult posibil plan-
producţii mai mici, perioada de timp mai tele vătămate care au regenerat. Prăşi-
scurtă pentru ca noua cultură să se matu- tul între rânduri este foarte benefic în
rizeze. Atunci când se ia decizia finală de această situaţie. Dacă nu au fost aplicate
a reînsămânța, trebuie incluse toate chel- erbicide, amânaţi cât mai mult posibil er-
tuielile importante. Dacă decizia este de bicidarea.

2.13. Controlul culturilor de soia și înregistrarea observațiilor

Pentru a obţine producţii înalte de boabe detaliate ale practicilor agronomice şi


de soia şi pentru a reacţiona în timp util controlul cheltuielilor. Reţineţi ca fiecare
la diferite situaţii care pot influenţa pro- parcelă în parte are un mediu specific; o
ducţia, sunt necesare controale periodice adaptare de detaliu a practicilor agricole
şi bine planificate. În timpul perioadei de
asigură aplicarea celor mai eficiente şi mai
vegetaţie, când sunt efectuate diferite
economice practici agronomice, potrivite
lucrări pe parcele şi vizitele pe teren sunt
frecvente.Cu toate acestea, după aco- pentru o anumită parcelă. Cheltuielile cu
perirea intervalului dintre rânduri este inputurile şi preţurile materiilor prime ne-
necesar de a vizita periodic culturile de cesare pentru soia pot varia de la un an la
soia. Un control pe săptămână este de altul, astfel încât optimizarea practicilor
obicei suficient pentru a nota probleme- agronomice şi a costurilor poate asigura
le potenţiale şi a lua decizii asupra inter- un profit maxim. Se recomandă să se ţină
venţiilor care se impun pentru rezolvare.
evidenţa pentru fiecare parcelă în parte
După furtuni, ploi abundente, schimbări
asupra culturii premergătoare, perioadei
climatice bruşte, controalele trebuie să
fie mai frecvente. Menţinerea înregistră- şi adâncimii arăturii, erbicidelor, perioadei
rilor asupra tuturor lucrărilor pe durata recoltatului, producţiei etc. De asemenea,
vegetaţiei culturii de soia este o metodă trebuie de ţinut evidenţa tuturor cheltuie-
eficientă pe termen lung pentru adaptări lilor cu inputurile pentru culturile de soia.

Timpul Scopul
Înainte de plantare Buruienile
Apariția Eficacitatea erbicidelor în pre-emergență.
Răsărirea și realizarea populațiilor de plante.
Buruienile, erbicidele în post –emergență.
Creșterea vegetativă și închiderea Eficacitatea erbicidelor în post-emergențâ.
rândurilor Cultivarea între rânduri.
Înflorirea, formarea păstăilor și Bolile și dăunătorii.
umplerea boabelor. Măsuri de protecție și control suplimentar.
Starea generală a culturii.
Recoltarea Timpul recoltării.
Populațiile de buruieni.

28
3. Managementul
integrat al buruienilor
3.1. Importanța managementului integrat al buruienilor
în producerea soiei

Managementul integrat al buruienilor este o metodă de gestionare a buruienilor pe


o bază mai durabilă prin combinarea mijloacelor biologice, culturale, fizice şi chimice,
astfel încât să se reducă la minimum riscurile economice de sănătate şi mediu.
Speciile de buruieni mai frecvente în culturile de soia din Republica Moldova sunt:
Fig.7, şi conform tabelului de mai jos:

Grupa de buruieni Speciile

Dicotiledonate anuale Abutilon theophrasti (teisor), Amaranthus retroflexus


(buruieni cu frunza lată) (stir), Ambrosia artemisifolia (abrosia pelinifolie),
Chenopodium album (loboda), Hibiscus trionum
(zamosita), Polygonum convolvulus (hrisca urcatoare),
Sinapis arvensis (mustar salbatic), Solanum nigrum
(zarna), Xanthium strumarium (curnuti), Datura
stramonium (ciumafaie)

Dicotiledonate perene Cirsium arvense (palamida), Convolvulus arvensis


(buruieni cu frunza lată) (volbura), Sonchus arvensis (susai)

Monocotiledonate Digitaria sanguinalis (meisor), Echinochloa crus-galli


anuale (mohor lat), Setaria spp. (mohor)

Monocotiledonate Elimus (Agropyron) repens (pir tarator), Cynodon


perene dactylon (pir gros), Sorghum halepense (costrei)

Cel mai eficient control al buruienilor tante ale managementului buruienilor


include o varietate de practici într-un din cultura soiei.
sistem integrat de management al buru-
ienilor. Rotaţia culturilor, lucrările solului Adiţional la măsurile menţionate mai
efectuate la timp şi corect, pregătirea sus, o atenţie deosebită trebuie să fie
patului germinativ, prăşitul între rânduri, acordată selecţiei şi aplicării corespun-
densitatea optimă a plantelor şi distanţa zătoare a erbicidelor pentru plantele de
între rânduri sunt componentele impor- soia.

29
3.2. Concurența dintre buruieni și plantele de soia

Soia este sensibilă în fazele incipiente de rioadei de vegetaţie, mai târziu pot apărea
creştere la prezenţa buruienilor, iar men- buruieni care pot influiența puternic recol-
ţinerea unui control al buruienilor are o tarea, iar indirect, pot duce la pierderi de
importantă decisivă, care ar permite plan- recoltă şi diminuările calităţii boabelor.Re-
telor de soia să depășească concurenţa din ducerea distanţei între rânduri la plantele
partea buruienilor. În cazul în care buruie- de soia poate conduce la reţinerea începe-
nile sunt menţinute sub nivelul pragului de rii perioadei critice datorită diminuării con-
dăunare al plantelor de soia în primele 6 curenţei buruienilor. Controlul buruienilor,
săptămâni dupa semănat, de obicei, plan- care este bazat doar pe un singur erbicid,
tele de soia pot concura foarte uşor cu după apariţia plăntuţelor de soia poate fi
buruienile, care apar mai târziu în anul de asociat cu cel mai mare risc din cauza di-
vegetaţie a plantelor de soia. Pe lângă im- ficultăţii de a determina momentul optim
pactul negativ direct al buruienilor asupra de combatere a buruienilor (începutul pe-
creşterii plantelor de soia la începutul pe- rioadei critice fără buruieni).

3.3. Inspecția câmpurilor și planificarea măsurilor complexe

Combaterea buruienilor la timp prin iden- fiecare câmp unde este semănată soia. Să
tificarea lor este cheia managementului se facă monitorizarea şi evidenţa strictă
de succes. Pentru a asigura un control privind eficiența managementul integrat
eficient al buruienilor, trebuie să fie pla- al buruienilor (MIB), iar în cazul practicilor
nificate măsuri corespunzătoare de înre- ineficiente, să fie luate măsuri corective.
gistrare pentru fiecare câmp aparte, unde Planificarea elaborării unui program com-
sunt probleme în privinţa buruienilor. În plex de control al buruienilor, care include
primul rând, trebuie de identificat buruie- analiza pe teren cu combinarea practicilor
nile problematice, apoi ele trebuie să fie de control culturale, mecanice şi chimice
înregistrate şi introduse pe hartă pentru este cea mai bună abordare.

3.4. Măsurile preventive de combatere a buruienilor

Trebuie de practicat prevenirea şi evitarea seminţelor cu maşinile agricole, utilizarea


introducerii noilor specii de buruieni. Aco- gunoiului de grajd etc., trebuie de efectu-
lo unde este posibilă prevenirea introdu- at controlul buruienilor în câmp şi la peri-
cerii seminţelor de buruieni pe parcele ca ferie pentru a preveni introducerea semin-
factor de producţie: cum ar fi recoltarea ţelor de buruieni pe parcele.

30
a) Ambrosia artemisiifolia (abrosia) b) Sorghum halepense (costrei)

c) Abutilon theophras (teișor) d) Solanum nigrum (zârna)

e) Chenopodium album (lobodă) f) Datura stramonium (ciumafaie)

g) Xanthium strumarium (curnuți) h) Cirsium arvense (pălămida)

Fig. 7. Cele mai răspândite buruieni pe parcelele cultivate cu soia în Moldova

31
3.5. Măsurile directe de combatere a buruienilor

3.5.1. Controlul buruienilor non-chimice

Sistemul integrat de protecţie a soiei de distruge numai buruienile în faza „filament


dăunători, maladii şi buruieni este printre alb”(Fig.8 c) ieşire şi buruienile dicotiledo-
cele mai importante măsuri de îngrijire ce nate aflându-se în faza de două frunze, iar
se bazează pe realizarea la timp şi calitativ cele multianuale în faza de o frunză.
a complexului de procedee agricole, agro-
tehnice şi chimice. Boronirea după ieşirea plăntuţelor se
efectueaza cu boroane rotative sau freză
Erbicidele sunt cel mai des depistate sub (fig. 8. e), în scopul distrugerii crustei de
formă de reziduri de pesticide atunci când sol. Acest procedeu se efectuează selectiv,
se analizează calitatea apelor de suprafa- deoarece plantele de soia sunt deja bine
ţă şi a celor subterane. Ele sunt folosite în înrădăcinate, comparativ cu buruienile.
toate culturile de soia, iar succesul com- Dat fiind faptul că seminţele de soia sunt
baterii buruienilor depinde de practicile mai mari decât seminţele de buruieni, ele
anterioare de management, de perioada se înrădăcinează mai repede şi mai puter-
şi modul de aplicare a erbicidelor. nic. Boroanele rotative lucrează bine con-
tra buruienilor, care deja cresc, dar nu au
Controlul buruienilor înainte de semănatul răsărit sau contra buruienilor, care au deja
soiei este de o importanță vitală. De obicei două frunze. Astfel, cu freza se poate de
acest lucru se realizează prin efectuarea operat la viteze mai mari, iar grapele sunt
măsurilor mecanice, care sunt luate înain- trase mai încet pentru a evita traumarea
te şi în timpul pregătirii patului germinativ. plantelor de soia. Eficacitatea efectuării
Adiţional la aplicarea erbicidelor, măsurile cultivării în mod direct depinde de adânci-
mecanice care sunt de obicei utilizate în mea de cultivare şi de gradul de umiditate
agricultură ecologică sunt destul de bene- a solului. Cultivatul efectuat nu prea adânc
fice. poate diminua eficacitatea lui, iar cel efec-
tuat mai adânc poate creşte riscul de dete-
Cultivatorul de tip furcă (Fig. 8. a) are dinţi riorare a plantelor de soia. Adâncimea de
flexibili, care asigura controlul buruienilor lucru la boronirea plantelor de soia poate
prin vibraţie. Reglarea şi ajustarea cultiva- fi reglată cu ajutorul roţilor ataşate de
torului poate fi efectuată în mod individu- ramă. Boronind atunci când solul este prea
al pentru parcelă sau concomitent, care îi umed, în primul rând solul se compactează
permite fermierului să aleagă intensitatea şi se formează bolovani, şi astfel nu se pot
tratamentului în cauză. Adâncimea de cul- distruge buruienile. Nivelul optim de efec-
tivare este reglată prin sistemul hidraulic tuare a boronitului depinde de umiditate,
al tractorului. Boronirea înainte de răsărire de maşinile utilzate şi de tipul de grape ro-
a plantelor este selectivă, deoarece semin- tative, care sunt cele mai potrivite pentru
ţele de soia sunt semănate mai adânc de- solurile cu o umiditate sporită.
cât seminţele de buruieni și prin urmare,
nu sunt afectate. Efectul acestei lucrări Cultivarea plantelor de soia între rânduri
depinde de faza de dezvoltare a buruieni- este nu numai o metodă eficientă de com-
lor. Acesta este un tratament blând, care batere a buruienilor, totodată acesta este

32
şi un procedeu care stimulează creşterea doar o componentă de combatere eficien-
plantelor de soia, aeraţia solului, distru- tă şi control al buruienilor. Tergiversarea
gerea crustei de suprafaţă, stimulează pentru câteva zile la efectuarea acestei
microflora şi reduce evaporarea umidităţii lucrări importante poate reduce semnifi-
din sol, facilitând totodată acumularea şi cativ eficacitatea cultivării, calendarul tra-
infiltrarea apei de ploaie. Alegerea corec- tamentelor, care este mai important decât
tă a maşinilor de prelucrare a solului este alegerea tipului de cultivator.

a) Cultivarea oarbă cu o grapă flexibilă

b) Controlul buruienlor la plantele de soia cu grapa flexibilă (stânga: netratate,


dreapta: tratate)

33
c) Optimă "filament alb" de buruieni d) Conditii optime: sol uscat și cuțite curate

e) Cultivatoare-prășitoare rotative, care f) Cultivarea între rânduri este o metodă


pot opera cu viteze mari foarte eficientă de combatere a buruienilor

e) Cultivatoare-prășitoare rotative, care pot opera cu viteze mari

Fig. 8. Sistemul de mașini și unelte în producerea soiei

34
3.5.2. Controlul chimic al buruienilor

Aplicarea metodelor chimice sau aplicarea două erbicide pentru a combate buruieni-
erbicidelor este importantă pentru com- le monocotiledonate şi dicotiledonate. Cel
batera cu succes a buruienilor şi pentru a mai frecvent sunt folosite substanţe acti-
obţine producţii rentabile de soia. ve aplicate în pre-emergenţă pentru com-
baterea buruienilor monocotiledonate şi
Succesul cultivării soiei în mare măsură
a unor dicotiledonate, care au substanța
depinde adesea de controlul eficient al
activă: S-metolachlor, S-dimethenamid.
buruienilor. Accentul de bază ar trebui să
Avantajele aplicării erbicidelor în pre-
fie pus pe combaterea mecanică a buru-
emergențe sunt: aplicarea concomitent cu
ienilor. În caz că combaterea mecanică a
semănatul şi un control bun al buruienilor
buruienilor nu este reuşită, atunci se între-
în fazele în care acestea sunt sencibile.
prind măsuri de combatere chimică a bu-
Dezavantajele sunt dependenţe de pre-
ruenilor. Eficacitatea combaterii chimice
cipitaţiile care trebuie să cadă într-o peri-
a buruienilor depinde de obicei de alege-
oada scurtă de timp, ceea ce poate să nu
rea corectă a erbicidelor şi utilizarea lor la
aibă eficacitate în cazul în care gradul de
momentul oportun. Selectarea erbicidelor
îmburuienire este înalt.
este determinată în principal de spectrul
de buruiene, care au fost prezente printre Aplicarea erbicidelor în post-emergen-
culturile anterioare Este necesară cunoaş- ţă este efectuată atunci când soia are
terea erbicidelor, "spectrul de acţiune”, 1-2 frunze trifoliate, iar buruienile au 2-4
costurile, proprietăţile solului, condiţiile frunze. Erbicidele post-emergente sunt
meteorologice, informaţiile furnizate de cele mai eficiente atunci când sunt apli-
către consultanţi şi producătorii de erbici- cate pe buruienile mici aflate în perioada
de etc. de creştere intensă. Aplicarea pe buruieni
prea dezvoltate sau când plantele de soia
Erbicidele pot fi aplicate în pre-emer-
cresc în condiţii de stres poate conduce la
genţă cu încorporarea lor superficială sau
o combatere insuficientă a buruienilor şi
după semănat, înainte de răsărirea sau
la vătămarea accentuată a culturii de soia.
după răsărirea plantelor de soia şi a buru-
Pentru o combatere eficientă este foarte
ienilor. Erbicidele se utilizează în pre-emer-
importantă aplicarea la timp a erbicidului.
genţă şi sunt încorporate în mod obişnuit
De asemenea, multe erbicide aplicate în
în zonele cu mai puţine precipitaţii, fiindcă
post-emergență necesită substanţe chi-
această operaţie nu are nevoie de umidi-
mice suplimentare pentru a îmbunătăţi
tate, comparativ cu erbicidele, care sunt
absorbţia erbicidelor de către buruieni.
aplicate după semănat şi înaintea apariţiei
Substanţele active cele mai răspândite
plantelor de soia şi a buruienilor. Se con-
pentru aplicarea în post-emergenţă sunt:
sideră că sunt necesare minimum 10 l/m2
pentru buruienile dicotiledonate şi une-
de precipitaţii în următoarele 10 zile după
le monocotiledonate anuale: imazamox,
aplicarea erbicidului pentru activarea lui
flumioxazin; pentru buruienile dicotiledo-
eficientă. Prea multe precipitaţii pot pro-
nate anuale: bentazon + wettol, thiofen-
voca daune culturii, mai ales în primăverile
sulfuron-metil; pentru buruienile monoco-
reci, în timp ce prea puţine precipitaţii vor
tiledonate (inclusiv Sorghum halepense):
determina o combatere slabă a buruieni-
propaquizafop, flua- zifop-p-butil, quizalo-
lor. Adesea este utilizată o combinaţie de
fop-p-etil, cletodim, cicloxidim. Avantajele

35
controlului post-emergent al buruienilor + metribuzin, pendimethalin + dimethe-
sunt: alegerea erbicidelor în funcţie de namid-P etc. Erbicidele şi combinaţiile
speciile de buruieni prezente; un control dintre ele,care sunt recomandate pentru
al buruienilor răsărite mai târziu; activita- aplicarea lor după semănat şi până la ră-
tea erbicidelor aplicate post-emergent nu sărirea plantelor de soia sunt mai efective
este dependentă de precipitaţii. Dezavan- în combaterea buruenilor care au seminţe
tajele sunt: timpul scurt avut la dispoziţie mici ( mai puțin de 2,5 mm), deoarece ele
pentru aplicarea în fazele recomandate a pot apărea de la o adâncime mai mică de la
erbicidelor, mai ales în cazul în care condi- suprafaţa solului. Această metodă de com-
ţiile meteorologice din primăvară stânje- batere a buruienilor este justificată în ca-
nesc lucrările din câmp. zul în care buruienile anuale, perene (Sor-
ghum halepense din seminţe, Echinochloa
Gama de erbicide disponibile pentru apli-
crus-galli, Setaria spp.,) au un efect de la
care înainte de răsărirea plantelor de soia
slab până la moderat, în timp ce buruienile
permite determinarea strategiei de com-
anuale cu frunza lată pot fi în număr mare
batere a buruienilor, în funcţie de infesta-
(Chenopodium spp., Amaranthus spp., So-
rea cu speciile de buruieni şi problemele
lanum nigrum, etc.). Şi alte buruene răs-
întâlnite în anii precedenţi. Experienţa de
pândite cum ar fi Xanthium strumarium,
combatere a buruienilor în pre-emergen-
Abutilon theophrastisau floarea-soarelui
ţă devine tot mai importantă. Principala
sălbatică sunt mai slab controlate prin uti-
cauza care a condus la utilizarea acestei
lizarea unor erbicide de sol, iar aplicarea
strategii este apariţia pe unele câmpuri cu
lor este justificată în absenţa acestor spe-
soia a unor populaţii de amarant, care sunt
cii de buruieni.
rezistente la erbicidele de inhibare –ALS
(Tabelul 2). Alte motive includ modificări Buruienile, seminţele cărora s-au păstrat
în flora de buruieni, răspândirea unor bu- şi s-au ivit din straturile mai adânci ale so-
ruieni invazive (în principal Ambrosia), pre- lului prin aplicarea erbicidelor asupra lor
cum şi unele buruieni care sunt dificil de nu întotdeauna este eficientă chiar, dacă
combătut cu erbicidele în post-emergenţă cantitatea de precipitaţii şi repartizarea lor
(Chenopodium album). Alegerea adecvată după aplicarea erbicidului au fost optime.
a erbicidelor şi utilizarea lor în pre-emer- Totodată aceste erbicide nu pe deplin pot
genţă poate asigura o eficientă înaltă, per- proteja plantele de soia în caz de o abun-
miţând o creştere a plantelor de soia fără denţă înaltă de buruieni graminee anuale
stresuri din afară şi fără concurenţă în pri- (în special Sorghum halepense) şi burue-
mele 4-6 săptămâni. Eficiența unor astfel nile cu frunza lată. În aceste cazuri, este
de erbicide aplicate pe sol depinde de bu- necesar de utilizat erbicidele în combina-
ruienile prezente, tipurile şi caracteristicile ţie cu efectuarea cultivaţiilor între rânduri.
erbicidelor utilizate, dozele de aplicare, Buruienile perene cu frunza lată (exemplu:
compoziţia mecanică a solului (conţinutul Cirsium arvense, Sonchus arvensis şi Con-
de materie organică, argilă, nămol şi nisip), volvulus arvensis) trebuie să fie controlate
de cantitatea şi distribuirea precipitaţiilor, în culturile care au servit ca premărgători
calitatea lucrării a solului, prezenţa rezidu- (de exemplu după porumb sau cereale pă-
rilor de plante, etc.După semănat şi până ioase).
la răsărirea plantelor de soia se recoman-
Eficacitatea aplicării erbicidelor în post-
dă utilizarea unuia dintre următoarele
emergenţă în mare masură depinde de
amestecuri de erbicide: dimethenamid-P
speciile de buruieni, faza de dezvoltare,

36
proprietăţile şi uniformitatea aplicării erbi- sulfuron-bazate pe metil sunt aplicate în
cidelor, timpul de retenţie pe frunze, după combinaţie cu produse pe bază de ima-
perioada de ploaie, umiditatea relativă şi zamox, atunci se recomandă de a reduce
temperatura aerului, erbicidul utilizat în cantitatea de ambele produse din cauza
amestec cu alte erbicide, precum şi aplica- sinergismului. În cazul când erbicidele
rea de agenţi de umectare, îngrăşăminte aplicate în pre-emergenţă nu au fost efici-
minerale şi alţi aditivi. Pentru a atinge efi- ente şi este necesar de întreprins măsuri
cacitatea maximă a erbicidelor este nece- suplimentare pentru a combate Solanum
sar de efectuat controale la etapele celor nigrum şi Datura stramonium, atunci tre-
mai sensibile perioade de creştere a plan- buie să se includă o combinaţie mică de
telor de soia. Totodată aplicarea întârziată erbicide cu imazamox. Prin aplicarea adec-
a erbicidelor este riscantă. În cazul utili- vată şi la timp a combinaţiilor de erbicide
zării timpurii a erbicidelor poate să nu se selectate, buruienile anuale şi cele cu frun-
atingă o eficacitate satisfăcătoare. La fel ză lată pot fi combătute de obicei în mod
poate exista timp suficient pentru utiliza- eficient, iar unele buruieni perene (Cirsium
rea ulterioară a măsurilor de combatere a arvense, Convolvulus arvensis, etc.) pot fi
buruienilor cu mijloace mecanice sau erbi- temporar suprimate.Pentru o eficiență
cide. În cazul combaterii nesatisfăcătoare maximă, timpul optimal pentru aplicarea
a buruienilor din cauza utilizării unui singur erbicidelor în post-emergenţă este atunci,
erbicid, poate să nu existe posibilităţi de a când majoritatea buruienilor sunt în fazele
preveni pierderile de recoltă. de creştere, de la apariţia cotiledoanelor
până la 4 frunze.(Ambrosia. artemisiifolia:
Utilizarea erbicidelor în post-emergență,
maximum 2 frunze).În cazul în care sunt
atunci când soia are de la o frunză până
prezente buruieni din familia gramineelor
la 3 frunze trifoliate, pierderile de recoltă
în număr mare, este necesar să se aplice
adesea sunt minime dacă este efectuat
un erbicid specific pentru graminee pen-
la maxim controlul buruienilor. Pentru a
tru combaterea acestora. (Tabelul.2) În
combate eficient un număr cât mai mare
plantaţiile de soia este foarte convenabil
de specii de buruieni trebuie să se aplice
de combătut buruienile anuale şi perene
un amestec de două sau mai multe erbi-
graminee după răsărire (exemplu, Sor-
cide (vezi Tabelul 1). Buruienile, crescute
ghum halepense din rizomi). Acest avantaj
voluntar (floarea-soarelui, X. strumarium,
trebuie de utilizat în cazul în care comba-
A. theophrasti, etc.), care dezvoltă doar
terea acestor buruieni este dificilă.
prima pereche de frunze adevărate, pot
fi combătute eficient de către erbicidele Erbicidele aplicate în post-emergenţă pen-
selectate şi aplicate adecvat după răsări- tru combaterea buruienilor cu frunza lată,
rea plantelor de soia. Dacă X. strumarium nu pot fi aplicate prima dată în rezervor
domină, este necesar să se aplice produse- în amestec cu erbicidele pentru graminee
le pe baza de imazamox. Dacă se optează din cauza antagonismului, ele pot trauma
pentru combaterea buruienilor în post- plantele de soia şi totodată pot reduce
emergenţă (atunci se recomandă să se eficacitatea utilizării erbicidului.Trebuie de
combine cu erbicide care se utilizează în evitat aplicarea erbicidelor în post-emer-
pre-emergenţă), pentru a combate Che- genţă în condiţii de stres (la temperaturi
nopodium album, atunci se includ produse mai joase de 15 ° C sau mai mult de 25 ° C).
pe bază de thifensulfuron-metil preferabil
Conform Registrului Centrului de Stat
în combinaţie. Dacă se utilizează thifen-
pentru certificarea şi omologarea produ-

37
selor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor puţin toxice pentru om şi animale. Este
din Republica Moldova pesticidele inregis- foarte important de a proteja lucrătorii şi
trate pentru cultivarea soiei sunt incluse persoanele care manipulează erbicidele
în Tabelul 1. Acest tabel oferă o imagine de expunerea prelungită la ele. Cea mai
generală privind utilizarea erbicidelor în frecventă cale prin care erbicidele pot
combaterea buruienilor în plantaţiile de afecta organismul uman este direct prin
soia. Totodată în acest tabel sunt inclu- piele, ochi şi gură. Cel mai ridicat risc de
se de asemenea şi unele recomandări cu expunere la erbicide este în timpul ames-
privire la utilizarea lor, precum şi reduce- tecării şi încărcării produselor de erbicide
rea acestor pesticide. Asociaţia „Danube nediluate.Respectaţi întotdeauna legis-
Soya‘‘nu recomandă să fie utilizate unele laţia referitoare la erbicide. Protejaţi-va
substanţe, vezi Tabelul 1, dat fiind faptul când manipulaţi cu erbicide. Nu pulve-
că ele sunt dăunătoare pentru sănătate şi rizaţi solurile cu erbicide în cazul în care
mediu. sunt prezenţi oameni. Evitaţi perioadele
cu vânt pentru a aplică erbicide. Reglarea
Substanţele utilizate pentru combaterea
corespunzătoare a echipamentelor de pul-
chimică a buruienilor adesea influențează
verizat şi a duzelor adecvate sunt foarte
fertilitatea solului, spre exemplu, orga-
importante în aplicarea erbicidelor. Cali-
nismele benefice din sol (râme, bacterii),
braţi echipamentele de pulverizat înainte
care deseori sunt afectate. Totodată, pes-
de aplicare. Dacă echipamentul de pulveri-
ticidele pot contamina apele subterane şi
zat nu este calibrat corect, pot rezultă vă-
de asemenea se pot acumula în sol. Astfel,
tămări ale culturii sau o combatere slabă a
controlul chimic al buruienilor ca şi orice
buruienilor. Când sunt tratate cu erbicide
altă utilizare a pesticidelor, ar trebui să fie
culturi diferite (soia, porumb, s.a), spălaţi
evaluate cu atenţie. Fermierii ar trebui, de
echipamentul de pulverizat între utilizarea
asemenea, să ia în considerare costurile de
diferitelor erbicide. Este necesară clătirea
achiziţie a pesticidelor, precum şi efectele
de trei ori a tuturor containerelor de pes-
negative asupra sănătăţii lor şi a mediului
ticide imediat după utilizare, înainte de o
ambiant.
nouă folosire a echipamentului sau stoca-
Toate erbicidele sunt mai mult sau mai rea acestuia.

38
Tabelul 1. Pesticidele înregistrate la cultivarea soiei în Republica Moldova în anul 2016

Denumirea produsului Substanța activă Perioada aplicării Plantele țintă anuale

Basagran,PYTHON 480 SL Bentazon Post-emergență Buruieni cu frunza lată


Bumerang WG,HARMONY 75 WG Thifensulfuron methyl Post-emergență Buruieni cu frunza lată
Burueini cu frunza lată și
FRONTIER OPTIMA Dimethenamid-P Post-emergență
graminee anuale
Burueini cu frunza lată și
Pulsar 40 Imazamox Post-emergență
graminee anuale
Buruieni cu frunza lată și
Sencor LIQUID 600 Sc, Zino 70 WP Metribuzin Post-emergență
graminee anuale
Buruieni cu frunza lată și

39
Stop, EC Pendimethalin Post-emergență
graminee anuale
Buruieni cu frunza lată și
Lemur, EC Quizalofop-P-tefuryl Post-emergență
graminee anuale
Quickstep, EC Clethodim Post-emergență Buruieni perene
Quickstep, EC Haloxyfop-(R)-Methyl Post-emergență Buruieni perene
Agil 100 EC Propaqiuzafop Post-emergență Buruieni perene

Erbicide
Achiba EC 50, Agra Super 5 EC Quizalofop-p-ethyl Post-emergență Buruieni perene
Tipul Denumirea produsului Substanța activă

Quadris 250 SC Azoxystrobin

Vincit Minima SC Flutriafol

Fungicide Coronet SC 300 Tebuconazol

MASAI Tebufenpyrad

Coronet SC 300 Trifloxystrobin

Coragen 20 SC Chlorantraniliprole

Arrivo 25 EC Cypermethrin

Decis f-Luxx EC 025 Deltamethrin

Insecticide Sirocco, EC Dimethoat

Boxer 5 CS Lambda-Cyhalothrin

Envidor SC 240 Spirodiclofen

Proteus OD 110 Thiacloprid

Pentru a reduce riscurile de sănătate și de mediu «DANUBE SOYA»


recomandă să luați în calcul produsele evidentiate:

Nu trebuie de utilizat pesticide.


Efecte negative

Ar trebui de utilizat mai rar pesticide


secundare

Ar trebui de utilizat puțin mai rar pesticide.

Pesticidele au fost evaluate ca fiind mai puțin


dăunătoare decât cele menționate mai sus și ar trebui sa
fie promovate (dacă este cazul)

Manualul conține instrucțiuni (exemplu: rotația culturilor) privind controlul


buruienilor, bolilor și dăunătorilor într-un mod integrat.

40
3.6 Rezistența buruienilor la erbicide și monitorizarea lor

Speciile de buruieni sunt rezistente la erbi- câmp, producătorii de soia trebuie sa fie
cide și totodată ele foarte repede evoluea- asigurați că:
ză ca o masură de raspuns a naturii din ca-
» Toate cauzele de eşec al erbicidu-
uza repetarii utilizarii erbicidelor cu acelaș
lui au fost eliminate. (Erbicidul s-a
mod de actiune. Dezvoltarea speciilor de
aplicat în mod corespunzător la mo-
buruieni rezistente la cele mai frecvente
mentul potrivit şi în condiţii meteo-
erbicide utilizate este o amenințare reală
rologice favorabile etc.).
pentru strategiile actuale de combatere
a buruienilor la plantele de soia. Gestio- » Toate celelalte specii de buruieni,
narea chibzuită a erbicidelor, inclusiv prin care sunt enumerate pe eticheta er-
utilizarea integrată a rotației culturilor, bicidului au fost controlate în mod
practicile culturale, la fel utilizarea erbici- efectiv.
delor cu diferit grad de acțiune, având ca
» Câmpul are o istorie de utilizare
scop reducerea minimă a rezistenței buru-
continuă a aceluiaşi erbicid sau er-
ienilor la erbicide.
bicide cu acelaş mod de acţiune.
Diversificarea practicilor de combatere a
» Varietăţile de buruieni arată un
buruienilor prin utilizarea multiplă a erbi-
grad înalt de rezistenţă, care a fost
cidelor trebuie să fie pusă în aplicare pe o
monitorizat în mod eficient în tre-
scară mai largă. La diagnosticarea buruie-
cut de către erbicid.
nilor rezistente la erbicide în condiții de

Fig. 9. Plantaţiile de soia infestate de către biotipul Amaranthus retroflexus, care este
rezistent la inhibitorii de ALS în apropiere de Novi Sad, Serbia (foto: Goran Malidža)

41
Tabelul 2: Clasificarea erbicidelor conform Comitetului de rezistenţă
şi acţiune a ebicidelor (HRAC)

HRAC
Site-ul în acțiune Denumirea chimică Erbicidele
grup

Fluazifop-P-butil,
fenoxaprop-P-etil,
Ariloxi Fenoxi- haloxifop-P-metil,
înhibarea propionat propaquizafop,
A acetiliicarboxilaze CoA quizalofop-p-etil,
(ACCase) quizalofop-p-tefuryl

Cletodim, cloxidim,
Ciclohexandiona
tepraloxidim

înhibarea acetolactat Imidazolinone Imazamox


sintetaza (ALS)
B
Tifensulfuron-metil,
Sulfonilureice
Oxasulfuron

înhibarea fotosintezei -
C1 Ttriazine Metribuzin
fotosistemul II

înhibarea fotosintezei -
C2 urea Linuron
fotosistemul II

înhibarea fotosintezei -
C3 Benzotiadiazina Bentazon
fotosistemul II

I
E înhibarea oxidazei Flumioxazin
N-phenylphthalimide
protoporfirinogen (PPO)

Albirea - înhibarea
F3 Isoxazolidinone
biosintezei carotenoidelor Clomazon

înhibarea de asamblare a
K1 Dinitroanilinelor Pendimetalin
microtubulilor

înhibarea diviziunii celulare Dimetenamid-P,


(înhibarea sintezei acizilor Cloracetamida s-metolaclor,
K3
grași cu catena foarte Oxoacetamida petoxamid.
lungă Flufenacet

42
3.7. Prejudiciile erbicidelor cauzate plantelor de soia

Atunci când se crează anumite condiţii de judiciul sub forma unor dungi uniforme
mediu, unele erbicide pot deteriora plan- cauzate de pulverizator, prejudiciul cauzat
tele de cultură, deoarece ele reduc capa- solului sub diferite tipuri, simptome asu-
citatea plantei de a rezista la unele trau- pra buruienilor etc.
me, astfel trebuie de evitat întotdeauna
aplicarea erbicidelor la plantele de soia, Nu este necesar să cunoască şi să înţelea-
atunci când ele pot fi sub stres sau sunt gă fiecare modul de acţiune al erbicide-
predispuse la traume. lor, dar trebuie să se pună în practică eti-
cheta de pe ambalaj şi instrucţiunile de
Se aplică toate erbicidele prin operaţii utilizare. Având în vedere că componenta
complexe, prin pulverizare, calibrare, re- principală a unei strategii de gestionare
comandate la vitezele corespunzătoare în a rezistenţei este de a roti modurile de
condiţii meteorologice cât mai favorabile acţiune a erbicidului sau să se utilizeze
la etapele de creştere a plantelor de soia amestecuri, care conţin mai multe mo-
şi a buruienilor, şi totodată se utilizează duri de acţiune, utilizarea codurilor de
sistemul de marcare, pentru a se evita su- clasificare este un mijloc valoros. În cazul
prapunerile de pulverizare. Prejudiciul ca- în care erbicidele din grupa B, care nu
uzat de către erbicide în câmp, adesea ser- sunt eficiente în combaterea buruieni-
vesc ca model, dungile de multe ori, care lor (de exemplu, erbicide sulfonilureice),
au loc la capetele de câmp, sau scurgerile acestea trebuie înlocuite sau utilizate în
apei şi alte condiţii legate de sol. Uneori combinaţie cu erbicide eficiente din alte
se dă vina pe erbicide de prejudiciile adu- grupuri. Programele de management de
se soiei cauzate de alţi factori, care produc rezistenţa trebuie să ia în considerare
simptome similare. Simptomele sau leziu- utilizarea erbicidului a tuturor opţiunilor
nile aduse plantelor de soia pot varia în culturale, mecanice şi chimice disponibile
funcţie de modul de expunere a plantelor pentru un control eficient al buruienilor
de soia la erbicide (aplicare pe frunză sau în fiecare situaţie şi să utilizeze următoa-
sol). În caz de vătămare a plantelor de soia rele practici:
de către erbicideeste foarte important să
se acorde o atenţie deosebită înregistră- » În rotaţia culturilor este necesar să
rilor de facto: prima dată când a apărut se păstreze orice specie de buruieni
fitotoxicitatea, care părţi ale plantelor au predominantă. În rotaţiile culturilor
fost traumate şi gravitatea prejudiciului, ar trebui să includă culturi de rând
viteza şi gradul de recuperare a plante- cu boabe mici şi culturi furajere pe-
lor, erbicidul în derivă pe întreg câmpul, rene.
se suprapun marginile de pulverizare a
agregatului, legătura dintre simptomele » După caz, utilizarea solului că parte
prejudiciului şi numărul de pulverizatoare componentă a programului de ma-
la agregate a fost în timp scurt golit, pre- nagement al buruienilor.

43
» Utilizarea practicilor culturale, re- » Păstrarea înregistrărilor exacte.
ducând distanţa între linii, pentru a
maximiza competitivitatea culturi- » Amestecuri de utilizare a erbicide-
lor. lor cu diferite moduri de acţiune.

» Câmpuri inspectate și monitorizate » Aplicarea erbicidelor la momentul


pentru schimburi de rezistență şi potrivit şi la normele recomandate.
de buruieni.

Tabelul 3: Prejudiciul erbicidelor și simptomele asupra soiei

Erbicidele Simptomele leziunilor


Dinitroaniline (de exemplu, Simptomele includ apariția întârziată a leziunilor,
pendimetalin) hipocotile umflate și crăpate, rădăcini laterale
butucănoase și plante pipernicite. După un tratament în
pre-emergență, în condiții reci și umede, calusul poate
apărea pe tulpina plantelor de soia de la sol prin stropire,
urmată de ruperea tulpinei și cădere.
Cloracetamida (de Simptomele. Traumele includ, în primul rând, frânarea
exemplu, dimetenamid-P,s- creşterii plantelor şi a frunzelor inhibate în formă de
metolaclor). inimă. Simptomele tind să se dezvolte în condiţii reci şi
umede.
Inhibitorii de fotosinteză, Simptomele includ prejudiciu de necroză pe marginea
fotosistemul II (de frunzelor şi cloroză pe frunze mai mari. Semănatul mai
exemplu, metribuzin, adânc şi ploile torenţiale pot creşte potenţialul de rănire.
linurom)
Regulatori de creştere Prejudiciul este observat mai întâi pe ţesut sau frunze noi
a plantelor (de exemplu dezvoltate. Simptomele includ ca prejudiciu piticirea şi
dicamba, 2,4-D, clopiralid) inhibarea rădăcinilor, dezvoltarea improprie a radacinei,
răsucire de tulpini şi petiole.
Inhibitori ALS Simptomele includ ca prejudiciu creşterea plantelor
(imidazolinone şi pipernicit, îngălbenirea frunzelor sau cloroză pe marginile
sulfoniluree - de exemplu frunzelor. Dezvoltarea lentă a simptomelor următoarelor
imazamox, thifensulfuron- tratamente foliare. Pot fi cauzate de reportările aplicării
metil) greşite. Stresul de mediu poate creşte de multe
ori potenţialul de prejudiciu cauzat de imazamox şi
thifensulfuron.
Inhibitorii de pigmenţi Simptomele prejudiciului sunt: de albire a plantelor, ceea
(de exemplu, clomazon, ce poate duce la necroză. Rezultatele de la prejudiciu
mesotrion, tembotrionei) derivă de la pulverizare sau simptomele apar în ţesutul
nou dezvoltat.

44
Simptomele prejudiciu cauzate de cloracetamida (dimetenamid-P) după condiţiile
meteorologice umede şi reci

Prejudiciul cauzat de pendimetalin în condiţii reci şi umede în pre-emergenţă (stânga) şi


albirea frunzelor după mesotrion (dreapta)

Prejudiciul cauzat de inhibitorii de pigment (clomazon aplicat post-emergenţă, stânga ) şi


simptome tipice de leziuni cauzate de regulatorii de creştere a plantelor
(abaterea de 2,4-D; dreapta)

Necroză pe frunze cauzate de terbutilazina (stânga) şi simptome de necroză


cauzate de metribuzin pe frunze (dreapta)
Fig. 10. Prejudiciile şi simptomele cauzate soiei de către erbicide

45
4. Managementul
integrat al bolilor
4.1. Introducere

Bolile soiei pot afecta semnificativ pro- nă sunt putregaiul alb (Sclerotinia sclero-
ducţia şi pot provoca daune importante. tiorum) şi cancerul de tulpină (Diaporthe
Mai mult de 100 de agenţi patogeni di- phaseolorum var), iar cea mai frecventa
feriţi pot provoca diverse boli la soia. Din boală a rădăcinii este putregaiul de cărbu-
fericire, în Republica Moldova bolile nu ne (Macrophomina phaseolina).
cauzează pierderi majore de producţie.
Cele mai răspândite boli în cultura soiei
Creşterea suprafeţelor cultivate cu soia
pe întreg teritoriul Republicii Moldova
poate impune să se acorde o mai mare
sunt: mana, produsă de (Peronosporă
atenţie bolilor la cultura soiei. Deşi boli-
manshurica), arsură bacteriană, produsă
le nu sunt o problemă gravă în cultivarea
de Pseudomonus glycinea, mozaicul soiei
soiei, totusi este necesară luarea unor mă- produs de Soja virus. Fuzarioza plantulelor
suri preventive. Rotaţia culturilor este un este produsă de agentul patogen (Fuza-
element important în prevenirea bolilor, rium spp.) Mai rar se întâlneşte putregaiul
mai ales dacă au existat atacuri intense tulpinii şi rădăcinii.
ale bolilor în anii precedenţi. Utilizarea la
semănat a seminţelor sănătoase este de Specii din genul Diaporthe/Phomopsis
asemenea, importantă în prevenirea in- sunt cele mai răspândite şi cei mai dă-
troducerii unor boli pe parcele. Culturile unători agenţi patogeni, care cauzează
prea dense sunt, de obicei, predispuse la degradarea seminţelor. Totodată un nu-
cădere şi crează un microclimat favorabil măr de boli care sunt potenţiale foarte
pentru anumite boli. Aplicarea de fungici- distructive, dar au rămas neobservate în
de pentru a controla bolile din culturile de regiunea dunăreană până în prezent la
soia nu este o practică obişnuită. plantele de soia.În pofida acestora trebu-
ie menţionate următoarele boli: cancerul
Cele mai numeroase şi cele mai dăunătoa- sudic de tulpină (Diaporthe phaseolorum
re dintre boli sunt ciupercile patogene, var meridionalis), rugina plantelor de soia
urmate de bacterii şi virusuri. Mai multe (Phakopsora pachyrhizi) şi putregaiul de
tipuri de boli la plantele de soia apar mai rădăcină (Phytophtora sojae).
intens în anumite regiuni agroecologice,
în timp ce altele nu sunt întâlnite sau se În acest manual sunt descrise amplasarea
şi pagubele provocate de către cele mai
întâlnesc sporadic.
răspândite din punct de vedere econo-
În regiunea dunăreană cele mai răspân- mic boli ale plantelor de soia în regiunea
dite boli foliare la plantele de soia sunt dunăreană. Întru-n capitol aparte sunt
mana soiei (Peronosporă manshurica) şi descrise metodele de cultivare şi manage-
mana bacteriană (Pseudomonas syringae mentul eficient de combatere a bolilor la
pv. Glycinea), iar principalele boli de tulpi- plantele de soia.

46
4.2. Controlul şi gestionarea bolilor la plantele de soia

Până în prezent bolile la plantele de soia când henococul îşi pierde complet energia
pot fi controlate şi gestionate de practici- de creştere/vitalitatea lui. Este preferabil
le şi metodele de cultivare cum ar fi: uti- ca culturile premargatoare/precedente
lizarea soiurilor rezistente sau mai puţin pentru plantele de soia să fie culturi cu
rezistente, rotaţia culturilor, materialul se- seminţe mici, cum sunt: porumbul şi sfecla
mincer sănătos şi calitativ. Aceste practici de zahăr.
reduc costurile de cultivare a plantelor de
Cei mai mulţi paraziţi atacă seminţele, mo-
soia şi sunt mai ecologice. Dacă sunt luate
tiv pentru care seminţele sănătoase şi de
în consideraţie ca măsuri indirecte, pesti-
înaltă calitate sunt considerate unele din-
cidele nu trebuie să fie utilizate pentru a
tre cele mai bune practici de gestionare
gestiona şi controla bolile la plantele de
a bolilor. În scopul reducerii costurilor de
soia, deoarece se reduc costurile pentru
producţie, fermierii folosesc propriile se-
creştere şi este mai ecologic. Crearea şi
minţe, seminţe necertificate şi cu o stare
cultivarea soiurilor rezistente sau mai pu-
de sănătate necunoscută, ce creşte în mod
ţin rezistente la boli este cea mai eficientă
semnificativ riscul şi puterea de infecţie.
şi cea mai acceptabilă din punct de vede-
Seminţele culturii soiei sunt strict monito-
re ecologic practică privind managemen-
rizate şi verificate la compartimentul boli
tul bolilor pentru toate speciile cultivate,
în timpul perioadei de creştere, deoarece
inclusiv pentru plantele de soia. Această
seminţele după recoltare sunt analizate
practică controlează complet unele boli
în laboratoare. Certificatul de calitate a
şi parţial altele. Astfel, cele două boli fo-
seminţelor se eliberează doar pentru se-
liare, care sunt cele mai răspândite, pot fi
minţele complet sănătoase.Intensitatea
gestionate cu metodele următoare: mana
bolilor (putregaiului alb şi cancerului tulpi-
poate fi complet gestionată prin cultivarea
nii) poate fi gestionată sau controlată prin
de soiuri mai rezistente, iar arsura bacteri-
aplicarea unor metode de cultivare: pre-
ană - prin cultivarea de soiuri tardive, care
cum sunt semănatul timpuriu, dar, pe de
în mare parte sunt mai puţin sensibile de-
altă parte semănatul timpuriu favorizează
cât unele din cele timpurii. Putregaiul alb
putregaiul cenuşiu. Epoca optimă de semă-
şi cancerul tulpinii au un potenţial înalt de
nat este recomandată pentru fiecare regi-
dăunare asupra plantelor de soia, precum
une unde se cultivă soia în scopul grăbirii
şi toate soiurile industriale disponibile sunt
apariţiei rapide şi uniforme a plantelor de
mai mult sau mai puţin sensibile. Este bine
soia, pentru a evita putregaiul seminţelor
cunoscut faptul că genotipurile care au o
din cauza perioadelor prelungite de germi-
perioadă scurtă de vegetaţie, pot evita de
nare a seminţelor.
cele mai multe ori aceste infecţii şi prin ur-
mare ele ar trebui să fie cultivate în zonele O densitate înaltă a plantelor de soia face
mai puţin compromise. Rotaţia culturilor ca plantele să devină slabe şi să fie predis-
este o practică importantă în managemen- puse la cădere, care în final favorizează
tul şi controlul bolilor la plantele de soia, izbucnirea şi răspândirea unei infecţii de
deoarece o mulţime de agenţi patogeni ai boli. Soiurile care au o maturitate timpurie
bolilor la plantele de soia supravieţuiesc sunt mai puţin rămurite şi ele pot tolera o
pe resturile vegetale în sol în condiţii ne- densitate mai înaltă, totodată soiurile de
favorabile. Creşterea plantelor de soia pe soia mai tardive sunt mai robuste şi necesi-
acelaşi câmp nu este recomandată, până tă o densitate a plantelor mai redusă.

47
Irigaţia plantelor de soia duce la apariţia zistente la cădere şi reducerea densităţii
celor mai multe boli care pot interveni plantelor în scopul de a mări circulaţia
într-o formă mai severă, în special putre- aerului prin stratul plantelor de soia, per-
gaiul alb, care se dezvoltă foarte bine pe miţând ca suprafaţa solului să se usuce
terenurile cu soia la irigaţie, astfel anu- mai repede. Una dintre cele mai rare boli
lând toate avantajele acestei practici de la plantele de soia, care poate fi mai efi-
cultivare costisitoare. Gestionarea putre- cient gestionată la irigare este putregaiul
gaiului alb include selectarea soiurilor re- de lemn.

4.3. Mana soiei (Peronospora manshurica)

Fig.11. Simptomele de mană: pe frunze (stânga); pe partea inferioară a frunzei (centru)


și pe sămânță (dreapta)

Mana soiei este cea mai răspândită boală la pe suprafeţe intense ale frunzelor. Ţesutul
plantele de soia, această boală, de obicei, infectat se necrotizează cu timpul şi devine
se întâlneşte în toate regiunile din lume, mai întunecat, ondulând-se pe la margini,
unde se cultivă soia. Este deosebit de grav apoi se veştejeşte şi cade. Simptomele sunt
atunci când în perioada de creştere a soiei de asemenea vizibile şi pe partea inferioară
este timp ploios, urmat apoi de o perioadă a frunzelor, unde petele capătă o crustă ne-
lungă uscată. Această ciupercă se răspân- clară (Fig. 11, centru). Această acoperire la
deşte intens atunci când în perioada de început are o culoare maro- deschis, după
creştere sunt precipitaţii frecvente, dimine- exterior, iar pe urmă cu timpul devine pur-
ţile sunt cu multă rouă, umiditatea relativă purie, care este specifică pentru mana so-
este înaltă cu temperaturi moderate de cca iei, fiind totodată şi diagnostica acestei boli.
18-22 ° C. Mana este cel mai frecvent obser- Păstăile pot fi infectate, dar simptomele
vată la plantele de soia pe frunze şi seminţe sunt prezente doar în interiorul păstăilor şi
şi ca rezultat ele pot provoca infecţii siste- pe boabe. Peliţa de pe seminţe parţial sau
mice la plante, atunci când plantele cresc total se acoperă cu organe fungice, de obi-
din seminţe infectate. Simptomele tipice cei în jurul hilului. Stratul de seminţe este
pentru mana soiei sunt petele verzi-gălbui acoperit parţial sau total cu organe fungi-
pe partea superioară a frunzelor tinere şi la ce, cel mai frecvent în jurul hilului (fig. 11,
baza limbului foliar. (Fig. 11, stânga). Prime- dreapta). Seminţele infectate, de obicei
le simptome apar în faza de la două până sunt mai mici decât seminţele sănătoase cu
la trei frunze adevărate. În condiţii de ume- germinaţie şi energie de creştere slabă.
zeală, petele devin mari şi se răspândesc

48
Plantele care sunt infestate sistemic, pierd sensibilitate, de la foarte sensibile până la
recolta complet, însă procentul lor este complet rezistente. Surse bune rezistente
mic, de obicei mai puţin de 0,1 %. Geno- pot asigura cu succes crearea de noi varie-
tipurile de soia prezintă o gama largă la tăţi rezistente.

4.4. Arsura bacteriană (Pseudomonas syringae pv. Glycine)

Fig.12. Arsura bacteriană: simptome timpurii (stânga) și pete necrotice pe frunze (dreapta)

Arsura bacteriană este cea mai răspândită bolii ajung conusul vegetativ. În primul rând
şi cea mai dăunătoare boală bacteriană a simptomele apar sub forma unor pete mici
plantelor şi boabelor de soia din lume. Se- unghiulare, având culoarea de la galben
minţele infectate cu arsură bacteriană au o până la maro deschis (Fig. 12, stânga). Mai
energie de creştere şi putere de germinaţie târziu, petele se măresc considerabil, de
mai joasă, iar putregaiul de pe sol face ca multe ori parcă fuzionează pentru a forma
culturile de soia să fie mai rare, iar plante- pete regulate mai mari.
le mature infectate de arsura bacteriană
Ţesutul de pată moare, desfăcându-se şi
se ofilesc şi se desfac. Datorită faptului că
cade, lăsând frunza desfigurată cu găuri şi
semănăturile devin mai rare, scade supra-
zdrenţuită pe margine. (Fig. 12, dreapta).
faţa de asimilare, iar pierderile de recoltă
pot ajunge până la 50%. Simptomele de ar- Majoritatea soiurilor industriale de soia
sura bacteriană se întâlnesc pe seminţe şi sunt foarte sensibile la arsură bacteriană,
pe toate suprafeţele aeriene ale plantelor deoarece cursa înaltă de virulență 4 este
de soia (frunze, tulpini şi păstăi), dar cele dominantă pentru plantele de soia din în-
mai frecvente şi mai răspândite sunt pe treaga lume. Genotipurile soiurilor precoce
frunze. Plantele răsărite infectate se reţin de soia sunt sensibile la aceasta.
în creştere şi pier atunci, când simptomele

4.5. Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)

Fig.13.Putregaiul alb: apariția severă a putregaiului alb în câmp (stânga)


și a simptomelor pe tulpină (dreapta)

49
Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) voltare. Dacă au avut loc infecţii precoce,
este din punct de vedere economic boala păstăile se usucă complet înainte de faza
cea mai importantă. Această boală poa- de umplere a boabelor, iar astfel de plante
te provoca ofilirea şi veştejirea plantelor, nu au niciun fel de roadă pe ele. În cazul în
putrezirea lor, chiar în mijlocul perioadei care boabele s-au format în păstăi şi au fost
de vegetaţie. Pagubele sunt deosebit de infectate, atunci ele rămân mici din cauza
mari atunci când plantele sunt infectate că s-a încetat umplerea seminţelor. Păstăile
în fazele de înflorire şi formarea păstăilor. de asemenea în mod direct pot fi infecta-
În acest caz, diminuarea recoltei procen- te şi devin umede şi moi, iar miceliul creşte
tual este aproape identică cu procentul şi se înmulţeşte în afara lor. Seminţele lor
de plante bolnave. În regiunea dunăreană sunt parcă netede, având o coajă zbârcită.
rareori sunt martorii infectării severe de Uneori ele putrezesc complet,formând pu-
putregaiul alb, cu excepţia unor focare lo- tregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) în loc
cale sporadice. Simptomele iniţiale ale bolii de seminţe.
sunt de obicei vizibile în timpul înfloririi şi
Rolul umidităţii este foarte important pen-
formării păstăilor, atunci când bolta plan-
tru apariţia şi răspândirea la plantele de soia
telor se închide. Frunzele din partea de sus
a putregaiului alb. Infecţia cu putregaiul
a plantelor de soia în primul rând îşi pierd
alb apare mai sever în cultura soiei, atunci
turgescența, se ofilesc şi treptat se usucă.
când densitatea plantelor este mai mare
La început, ele au culoarea de la gri până
şi plantele sunt mai groase. Nu se cunosc
la verde, mai târziu devin de culoare maro
genotipuri de plante de soia rezistente la
închis. La plantele infectate frunzele se ofi-
putregaiul alb, unde situaţia este similară și
lesc şi rămân ataşate, prin urmare ele sunt
la alte plante-gazde infectate de putregaiul
uşor de identificat (Fig. 13, stânga). Din ca-
alb (peste 400 de specii de plante). Cu toate
uza nealimentarii cu substanţe nutritive şi
acestea, există diferență în ceea ce priveşte
apă, care sunt asimilate de rădăcină, plan-
nivelurile de sensibilitate. Soiurile tardive
tele se ofilesc şi putrezesc complet. Asemă-
sunt mai sensibile decât cele timpurii. Tot-
nător cu puful alb de bumbac, miceliul creş-
odată soiurile care au o perioadă scurtă de
te printre părţile putrezite ale plantelor de
vegetaţie nu sunt rezistente fiziologic de a
soia. (Fig. 13, dreapta). Atunci când începe
evita atacul agentului patogen la putrega-
infecţia plantelor, simptomele pe păstăi şi
iul alb.
seminţe diferă în funcţie de faza de dez-

4.6. Cancerul tulpinii (Diaporthe phaseolorum var. caulivora)

Fig.14. Cancerul tulpinii: simptome pe tulpină (stânga) și plante ofilite prematur (dreapta)

50
Cancerul tulpinii la soia este una dintre planta, deoarece tulpina este atacată, iar
bolile cu cele mai mari urmări economice. planta se inbolnavește şi treptat se ofileşte
Această boală cauzează ofilirea plantelor şi moare. Frunzele de la vârf ale plantelor
şi ofilirea cât mai devreme a păstăilor. Ca infectate capătă aşa numitul cloroz, urmată
urmare, seminţele fie nu s-au format, dar de o pierdere treptată a turgescenței. Frun-
dacă s-au format ele sunt mici şi zbârcite din zele apoi se usucă, se ofilesc şi mor, dar ră-
cauza încetării premature a perioadei de mân ataşate de plantă, ceea ce fac ca plan-
umplere a boabelor. Dacă infecţia a apărut tele bolnave să fie uşor identificate în câmp
la începutul vegetaţiei, atunci simptomele (Fig. 14, dreapta). Plantele de soia sunt cele
vor fi grave, iar pierderile de recoltă vor fi mai sensibile la această boală în perioada
mari. Dacă infecţia apare mai târziu, atunci înfloritului deplin şi umplerii boabelor. Ast-
în mod natural simptomele vor fi mai blân- fel, dacă în această perioada sunt ploi abun-
de şi totodată şi pierderile de recoltă vor fi dente, atunci se pot aştepta atacuri severe
mult mai mici. Simptomele iniţiale ale can- ale cancerul tulpinii la plantele de soia. Nu
cerului de tulpină sunt vizibile atunci când există soiuri de plante de soia industriale,
la plantele de soia începe faza reproducti- care sunt complet rezistente la cancerului
vă. Cele mai severe simptome apar la for- tulpinii, dar există mari diferenţe în ceea ce
marea păstăilor şi umplerea boabelor. Pe priveşte nivelurile de sensibilitate ale soiu-
unul sau mai multe internoduri ale tulpinii rilor. Soiurile tardive sunt foarte sensibile
de la suprafaţa solului apar leziuni uşoare la infectare, îndeosebi la începutul fazelor
de formă eliptică sau neregulată. Mai târziu de creştere a plantelor. Infecţiile timpurii
leziunile alungite se extind la internodurile cauzează mortalitatea prematură a plante-
adiacente ajungând până la 10 cm. (Fig. 14, lor şi pierderea completă a recoltei. Soiurile
stânga). Ţesutul tulpinii devine încins şi ne- timpurii pot evita atacul agentului patogen,
crotic, astfel încât apa şi substanţele nutri- deoarece simptomele sunt mult mai blân-
tive care vin de la radacină nu pot alimenta de în cazul infecţiei.

4.7. Putregaiul cărbunos al rădăcinii (Macrophomina phaseolina)


Putregaiul cărbunos al rădăcinii este o boa-
lă a plantelor de soia larg răspândită, care
poate interveni în diferite faze de dezvola-
tre a soiei şi poate provoca pierderi grave
de recoltă. Pe timp uscat şi veri calde cca
40-50% din plante pot fi infectate, care
în rezultat duc la pierderi de 20-25% din
recoltă din cauza numărului de păstăi re-
duse şi a boabelor de pe plantele bolnave.
Putregaiul cărbunos al rădăcinii de obicei
infectează rădăcina şi tulpina în partea de
jos, dar simptomele pot apărea de aseme-
Fig.15. Simptomele putregaiului cărbunos pe
nea şi pe plăntuţele răsărite şi pe plante
tulpină
mai tinere. Atunci când vremea este caldă
și uscată, plantele răsărite se ofilesc şi pier. ţele răsărite pot supravețui şi pot continua
În cazul când există o perioada umedă și ră- să crească, dar ele rămân latent infectate.
coroasă după ce a avut loc infecţia, plăntu- Simptomele vor fi vizibile mai târziu, atunci

51
când după o perioadă lungă uscată vine o prealabilă pentru ca să apară infecția şi să
perioadă cu temperaturi ridicate. Fiind vizi- se răspândească boala este existenţa unei
bile de la început, mai întâi apar pe rădăci- temperaturi înalte. Plantele de soia sunt
nă nişte pete de culoare maro-deschis, care foarte sensibile la infecţie, când anterior au
mai apoi se răspândesc pe întreaga rădăci- fost perioade de secetă sau alţi factori de
nă. După aceea, ele pot apărea pe partea stres. De asemenea, infecţiile putregaiului
inferioară a tulpinii, pe ramurile laterale, cărbunos al rădăcinii sunt mai puternice
iar în condiţii meteorologice favorabile pe pentru semănăturile timpurii, totodată so-
întreaga plantă. Pe părţile tulpinii infectate, iurile de soia timpurii sunt mai sensibile la
epiderma se rupe cu uşurinţă şi apar nişte infecţiile putregaiului cărbunos al rădăcinii,
fisuri verticale, fiind totodată şi diagnoza decât cele tardive.
acestei boli (Fig. 15). Principala condiţie

4.8. Mucegaiul semințelor (Diaporthe / Phomopsis spp.)

turitate. Seminţele infectate reduc para-


metrii de calitate a seminţelor (energia de
creştere şi puterea de încolţire), acestea
seminţe semanate nu reuşesc să răsară.
Simptomele culturilor sunt caracteristice
şi uşor pot fi observate. Seminţele afecta-
te sunt deformate, zbârcite sau alungite.
Coaja se zbârceşte şi crăpă şi se acoperă
parţial sau complet cu un mucegai alb
crețos (Fig. 16). Astfel de seminţe germi-
nează încet, iar plantele răsărite de cele
Fig.16.Decăderea semințelor
mai multe ori arată semne de mana plan-
telor răsărite. Plantele de soia sunt mai
Agentul patogen de dezintegrare a se- sensibile la infecţia mucegaiului seminţe-
minţelor este Diaporthe/Phomopsis spp. lor în perioada de maturare a boabelor de
Această boală apare de obicei în regiuni- soia. Timpul cald şi umed în perioada de
le unde clima este caldă şi umedă, atunci maturizare a plantelor de soia stimulează
când plantele de soia sunt în faza de ma- dezvoltarea acestei boli.

52
5. Managementul
integrat al dăunătorilor
(MID)
5.1. Introducere

Circa 180 de rase de animale pot deteriora rea dăunătorilor, trebuie avute în vedere
plantele de soia, dintre care 150 fac parte următoarele măsuri:
din clasa insectelor, iar 30 din alte clase.
Doar 25 dintre aceste rase pot fi conside- 1. Câmpurile trebuie să fie în mod re-
rate importante economic pentru plantele gulat şi sistematic cercetate privi-
de soia. Totodată trebuie de menţionat că tor la prezenţa dăunătorilor.
marea majoritate a acestor dăunători sunt
polifagi şi oligofagi, şi doar un număr mic 2. Trebuie luate măsuri de control în
dintre ei pot fi asociați cu plantele de soia. cazul în care populaţiile dăunăto-
Cu toate acestea, gestionarea integrată a rilor pun în pericol pragul "econo-
dăunătorilor (GID) joacă un rol important mic". Costurile aplicării unui pesti-
în protecţia plantelor de soia, deoarece cid într-un câmp cu un potenţial de
reprezintă un factor de limitare în produ- recoltă scăzută nu pot fi justificate.
cerea soiei. Totodată având o bună experi-
enţă în special ce ţine de rotaţia culturilor, 3. Atunci când este necesar un control
de semănatul la timp şi calitativ, fertiliza- chimic, se aplică cea mai mică canti-
re, arat, efectuarea lucrărilor între rânduri, tate eficientă a produsului de pes-
controlul buruienilor, irigarea şi recoltarea ticide cu ajutorul echipamentului
în termeni optimali, toate acestea au un respectiv, care este bine calibrat.
rol important în managementul integrat
În Republica Moldova dăunătorii principali
al dăunătorilor (MID). Cât priveşte densita-
la soia sunt: viermele-sârmă (Agriotis spu-
tea înaltă de plante la hectar pentru soia
tator L.), buha fructificaţiilor (Heliocover-
este un pericol mai puţin comparativ cu
pa armigera Hbn), molia păstăilor (Etiella
alte plante prășitoare cum ar fi: sfecla de
zinckenella) şi acarienile (Acaridae). Con-
zahăr, porumbul şi floarea-soarelui. Toate
tra moliei păstăilor se aplică pulverizarea
măsurile care conduc la dezvoltarea rapidă
semănăturii cu preparatul Arivo 25 % cu
și sănătoasă a plantelor de soia pot fi con-
doză de 0,32 l/ha.
siderate benefice în reducerea pagubelor
provocate de dăunători. Pentru combate-

53
5.2. Mamifere mici (rozătoare și iepuri de câmp)

5.2.1. Hamster european (Cricetus cricetus)

Fig.17. Hamster european (stânga), daunele tipice ale hamsterului european


(mijloc), momeli otrăvitoare amplasate pe suprafața solului (dreapta)

Descriere: pe an. De la 2 până la 3 săptămâni după


Hamsterul european este polifag şi poa- copulaţie, se nasc de la 6 până la 12 pui de
te deteriora numeroase specii de plante, hamster. În ultimul timp au scăzut drastic
inclusiv plantele de soia. Acesta este de populaţiile de hamster în Europa şi chiar
obicei un animal nocturn, dar poate fi de şi în Europa Centrală și de Est, unde erau
asemenea activ în amurg şi dimineaţa de- un număr mai mare, totuși unele populaţii
vreme. Acest animal trăieşte în pământ în sunt în pragul colapsului.
galerii la o adâncime cuprinsă între 0,5 şi
Daunele:
1,2 m. Fiecare galerie este formată din câ-
Hamsterul european poate deteriora plan-
teva camere, dintre care unele sunt folosi-
tele de soia pe parcursul întregii perioade
te pentru a trăi în timp, altele sunt folosite
de vegetaţie. Cele mai mari daune sunt
pentru depozitarea alimentelor. În came-
aduse plantelor de soia în timpul răsăriirii
rele utilizate pentru depozitarea alimen-
lor, atunci când plăntuţele tinere sunt de-
telor se pot găsi până la 50 kg de seminţe
teriorate cu uşurinţă şi înainte de recolta-
de diferite specii (Fig. 17).
re, atunci când el se hrăneşte cu seminţe.
Biologie:
Simptomele pe teren sunt distribuite în
Hamsterul european, petrece lunile de
mod aleatoriu, de obicei apar cercuri în
iarnă în vizuini, aflându-se în hibernare. În
jurul cuiburilor cu plante deteriorate sau
funcţie de temperaturile de afară, hiber-
chiar şi fără plante (Fig. 17, mijloc). Supra-
narea poate fi oprită, iar alimentarea relu-
faţa unui sector deteriorat poate fi până
ată cu seminţele colectate în timpul verii
la 70 m2. Aceşti dăunători pot colecta ali-
şi toamnei. Activitatea hamsterului este
mente la o distanţă de la cuiburi de mai
preluată primăvara, de obicei în luna
mult de 350 m. Focarele sunt periodice, de
aprilie, când temperaturile sunt mai mari
obicei la fiecare 4 - 5 ani şi poate dura până
de 10 ° C, pentru 6 zile la rând. Hamsterul
la 2 sau 3 ani. Focarele sunt favorizate de
european se înmulţeşte de două –trei ori

54
toamnele lungi şi calde, în timp ce iernile această cauză, statele membre ale UE sunt
lungi şi reci cu umiditate ridicată pot fi obligate să ia măsuri pentru a asigura pro-
considerate nefavorabile. tecţia lui şi a evita uciderea premeditată
sau alte încălcări. Excepţii pot fi admise
Măsuri de control:
numai în anumite circumstanţe speciale,
Hamsterul european este protejat în baza
cu condiţia să nu existe alternative satisfă-
Directivei Habitate a UE 92/43 / CEE, fiind
cătoare, iar derogarea nu conduce la scă-
menţionat în anexa IV a Directivei. Din
derea populaţiilor.

5.2.2. Vole comună (Microtus arvalis)

Descriere:
Vole comună reprezintă un rozător mic, cu
un diapazon al dimensiunilor de la 9 până
la 11 cm. Trăieşte în cuiburi, până la o ju-
mătate de metru în pământ, de obicei, în
cupluri.

Biologie:
Această rasă este activă pe tot parcursul
anului. Reproducerea lor începe în luna
martie.
Daune:
Vole comună este un dăunător polifag,
care poate deteriora plantele de soia pe
parcursul întregii perioade de vegetaţie. În
vecinătate cuiburile se pot observa la su-
prafaţă, sub formă de şanţuri mici unghiu-
late (Fig. 18). Rasele pot deteriora semin- Fig.18. Semne de activitate
ale Vole comună
ţele germinate primăvara şi mai târziu în
perioada de vegetaţie a plantelor tinere, rii de toamnă se poate de eliminat până la
folosind în alimentaţie frunze şi tulpini, în 90% de indivizi dintr-o populaţie.
timp ce până la recoltare poate deteriora Controlul chimic trebuie să fie luat în con-
păstăile. Se hrăneşte de obicei cu ramuri siderare în cazul în care la un hectar se gă-
laterale de soia, fărămițându-le în bucăţi sesc mai mult de 200 de găuri active. (Ta-
mai mici şi apoi aducându-le în cuib. În ime- belul 4 (bold) - sunt praguri pentru contro-
diata apropiere de cuib, plantele de soia lul chimic). Găurile, care deja sunt folosite
lipsesc, iar resturile de plante pot fi obser- de vole trebuie considerate ca fiind "acti-
vate în jur şi în cuib. ve". Pe unele câmpuri, sunt cuiburi aban-
donate cu un anumit număr de găuri, care
Măsuri de control:
nu sunt folosite. Se recomandă de utilizat
Se recomandă de a se lua măsuri de con- obiecte în formă de lingură, atunci când
trol împotriva volei comune înainte de a are loc plasarea momelii. Contactul direct
apărea focarele. Se recomandă utilizarea cu momeala trebuie evitat, iar utilizarea
combinată a măsurilor agrotehnice, meca- mănuşilor adecvate este obligatorie. Mo-
nice şi chimice. Odată cu efectuarea arătu- melile trebuie să fie stabilite în mod direct

55
în găuri şi nu trebuie să rămână la suprafa- vara devreme. De asemenea, un trebuie să
ţa solului. După aceasta, găurile trebuie să fie incluse terenuri şi drumuri de pământ
fie acoperite cu pământ. Controlul chimic bătătorite.
se face de obicei toamna târziu şi primă-

Tabelul 4: Categoria rozătoarelor, abundența și nivelul de daunare

Cantitatea de găuri active la


Descrierea hectar
Categoria Gradul de dăunare
abundenței
Microtus arvalis Apodemus spp.
Mai sus de
I Foarte joasă Mai sus de 10 Mai sus de 10
5% (joasă )
II Joasă 10–500 10–50 5–25% (însemnată)
III Medie 500–5000 50–500 20–50% (medie)
IV Înaltă 5000–20000 500–2000 50–75% (înaltă)
75–100%
V Foarte înaltă 20000–50000 2000–10000
(foarte înaltă)

5.2.3. Șoarecul de câmp (Apodemus spp.)

Descriere: tinere. Mai târziu, în sezonul de vegetaţie,


Şoarecul de câmp este o rozătoare mică acestea pot deteriora diferite părţi ale
de până la 11 cm lungime, similar cu şoa- plantelor, iar înainte de recoltare chiar şi
recul de casă. păstăile. Unele părţi ale plantelor de soia
Biologie: pot fi văzute în găuri şi la ieşire din vizuini.
Această rasă trăieşte de asemenea în gale- Măsuri de control:
rii subterane. Şoarecii de câmp sunt activi Sunt similare ca şi pentru vole comună.
pe tot parcursul întregului an. Ei au de la 5 Prin combinarea măsurilor agrotehnice,
până la 6 împerecheri pe an şi devin maturi mecanice şi chimice se obţin rezultate
sexual foarte devreme. Din aceste motive,
excelente. Aratul de toamnă reduce dras-
există un potenţial înalt de focare, îndeo-
tic numărul de şoareci. Prin efectuarea
sebi când iernile sunt blânde, ele sunt fa-
cultivării printre rânduri, cuiburile sunt
vorabile pentru reproducerea şoarecilor
îngropate şi astupate. Un semnal pentru
de câmp, spre deosebire de primăverile
efectuarea controlului chimic este pre-
ploioase şi verile cu mai puţine precipitaţii.
zenţa a mai mult de 50 de găuri active la
Daune: hectar (Tabelul 4). Momelile pe bază de
Daunele sunt similare cu cele cauzate de zinc-fosfor pot fi utilizate pentru controlul
polevca obişnuită. Numeroase găuri în sol chimic. Controlul chimic se face de obicei
şi plante deteriorate din jurul lor pot fi vă- toamna târziu şi primăvara devreme, adă-
zute în câmpurile, unde mişună şoarecii de ugător, dacă este necesar pot fi incluse
câmp. Primăvara, şoarecii de câmp dete- terenuri, drumuri de pământ bătătorit şi
riorează seminţele germinate şi plantele suprafeţe de bază nonarabile.

56
5.2.4. Iepurele european (Lepus europaeus)

Descriere:
Adulţii pot cântări până la 4 kg. O trăsătură
specifică este buza superioară, care ajunge
până la nări. Urechile au pete negre. Toate
simţurile sunt bine dezvoltate, în special
simţul mirosului.
Biologie:
Sezonul de împerechere este din luna ia-
nuarie până în august. Femelele se înmul-
ţesc de 3 - 4 ori pe an, dând naştere de la
2 până la 5 pui la o naştere. După șase luni
iepurele devine matur din punct de vedere
sexual. Populaţiile iepurelui european are
cunoscut un declin dramatic în toată Euro-
pa în ultimele decenii. Fig.19. Plante atacate de iepurele european

Daune: nători. Prin o bună coordonare între vână-


Daunele iepurelui european sunt speci- tori şi agricultori e posibil să se obţină re-
fice, deoarece el taie părţile superioare zultate pozitive. Totodată acolo unde este
ale plantelor, care au răsărit cu vre-o câţi- necesar se poate de utilizat repelente.
va centimetri deasupra solului. (Fig 19.). Acest tip de protecţie nu este întotdeauna
Plantele sunt deteriorate, de obicei, pe suficient de nădejde, dar face ca produc-
un singur rând, astfel se poate urmări miş- ţia să fie mai scumpă. Nu sunt prea multe
carea iepurelui. Unele părţi ale câmpului, repelente înregistrate pentru efectuarea
care sunt mai aproape de desişuri, sunt controlului iepurelui de câmp: săpunul de
mai deteriorate. Plantele de soia pot fi de- potasiu (concentraţia 1-2%), unele îngră-
teriorate pe parcursul întregii perioade de şăminte organice şi uleiuri minerale. Ami-
vegetaţie. Plantele tinere deteriorate de nosolul (soluţie de îngrăşământ cu azot
iepurele de câmp, de obicei pier, iar cele organic) are un miros neplăcut. Este utili-
mai în vârstă deteriorate, pot compensa zat în doză de 2 l / ha prin amestecarea cu
un anumit nivel de deteriorare prin rami- 2 litri de apă cu 3 zile înainte de aplicare.
ficare laterală. Pe parcursul perioadei de Repelentele trebuie folosite cu grijă şi în
vegetaţie a soiei, dacă anul este secetos, conformitate cu instrucţiunile, deoarece
iepurele poate compensa absenţa apei
unele dintre ele pot fi fitotoxice. Aplicând
prin tăierea şi hrănirea sa cu plante de
repelentele foliare, este suficient pentru a
soia.
pulveriza doar marginile la câmpuri. În caz
Măsuri de control: de ploaie, tratamentele trebuie repetate
Populaţiile iepurelui european ar trebui să atâta timp cât soia este atractivă pentru
fie controlate de către organizaţiile de vâ- iepure să o dăuneze.

57
5.3. Insectele dăunătoare la începutul vegetaţiei
În fazele incipiente de creştere şi dezvol- viaţă a dăunătorului, faza de dezvoltare,
tare, plantele de soia sunt foarte sensibile. combaterea buruienilor şi abundenţa de
Acesta este şi motivul pentru daune chiar diferite condiţii ecologice. Dacă insecti-
şi mai mici, dar ele pot provoca pierderi cidul nu este utilizat contra organismelor
considerabile de recoltă. În câmpurile de dăunătoare din câmp este o risipă de bani.
soia densitatea plantelor la hectar este În scopul de a obţine o imagine corectă
mai mare decât în alte câmpuri cu culturi a dăunătorilor şi abundenţa lor în câmp,
prășitoare, şi prin urmare, impactul insec- sunt necesare observări proprii. Nu tre-
telor poate fi compensat mai uşor. Insec-
buie de supraestimat daunele desfrunzirii
tele pot fi gestionate adesea prin metode
cauzate de insecte. Plantele de soia au o
de cultivare: rotaţia culturilor, epoca de
capacitate înaltă de a se recupera de la da-
semănat, prelucrarea solului sau contro-
unele insectelor, în special în cazul în care
lul buruienilor. Insecticidele ar trebui să
condiţiile de creştere sunt favorabile. Unii
fie utilizate doar în caz de necesitate. Îna-
dăunători, care s-au adunat în apropierea
inte de a folosi un insecticid fermierul ar
trebui să aibă în vedere faptul că cele mai marginilor de câmpuri (de exemplu, acari-
multe insecticide reduc, de asemenea, po- enii, ploșnițele). Tratamentele parţiale pot
pulaţiile de insecte benefice şi pot cauza fi mai eficiente în cazul în care prejudiciul
probleme secundare (de exemplu, un fo- cauzat de dăunători este limitat la rându-
car de păianjen acarian în condiţii uscate rile de la margine. În scopul de a obţine o
şi călduri înalte ). Decizia de a utiliza un imagine corectă a volumului dăunătorilor
insecticid depinde de alegerea corectă în câmp este necesară efectuarea unor ob-
a insecticidului, înţelegerea ciclului de servaţii

Tipul de observaţii:
» Obţineţi o imagine corectă a locului cu pricina privind controlul buruienilor care
ar putea avea nevoie de un tratament chimic.
» Uitaţi-vă la modelele şi variaţiile dintre câmpuri. Nu alegeţi pete bune sau
pete rele (dăunătorii încep de la marginile de câmp). Scanaţi câmpul în timp ce
mergeți pe jos de la un câmp la altul.
» Mergeţi aleatoriu pe câmp sau pe diagonală, cu efectuarea unor opriri pe locuri
în căutarea de plante deteriorate şi totodată pentru a colecta insecte.
» Multe dintre simptome ar putea fi cauzate de diferite condiţii.
» Unii dăunători sunt staţionaţi în apropierea marginilor de câmp (de exemplu aca-
rienii, unele ploşniţe ).
» Tratamentele parţiale pot fi mai eficiente în cazul în care prejudiciul cauzat este
limitat la rândurile de la margină.
» Dacă găsiţi insecte pe care nu le recunoaşteţi, consultaţi serviciiile de extensiune
locale.

58
5.3.1. Сoleopterele (sârmarii) (fam. Elateridae)

Descriere:
Adulţii sunt alungiţi şi aplatizaţi, de obicei,
ei sunt de culoare închisă (maro, maro-în-
chis, negru, bronz). Capul este lat şi alun-
git şi nu este vizibil, separat faţă de piep-
tul din faţă. Ouăle sunt de formă ovală,
lucioşi, alb-lapte sau de culoare gălbuie, în
mărime de 0.4-0.8 mm. Ouăle pot fi greu
de văzut, deoarece fragmentele de sol nu
lipsesc de pe suprafaţa lor.
Biologie:
Ciclul de viaţă al gândacilor de coleoptere
durează câţiva ani, de obicei de la 3 până la
5 ani. Ei iernează ca larve în diferite stadii
(sârmari, Fig. 20) şi ca tineri adulţi. Ouăle
se depun pe câmpurile cultivate cu grâu,
trifoi, lucernă şi alte culturi, care au un
număr mare de plante la hectar. Astfel, cel Fig.20.Plante deteriorate de sârmari
mai mare număr de coleoptere (sârmari)
în sol pot fi observate după aceste culturi. sârmari în sol este destul de mare, chiar şi
Cultivarea plantelor cu seminţe mici ca: tri- plantele care sunt în faza de la 6 până la 7
foi, lucernă, monocultură sau însămânţare frunze pot pieri, mai ales în anii secetoşi.
repetată, unde sunt efectuate lucrări de Simptomele tipice sunt cercurile locale cu
prelucrare a solului mai puţine sau nu plante deteriorate sau care lipsesc. Adulţii
sunt efectuate de loc, precum şi prezenţa se hrănesc cu plante şi organe generative
buruienilor, sunt cele mai favorabile ale diferitelor plante, dar aceste daune
condiţii de înmulţire a sârmarilor. Umidita- sunt minore. Cele mai frecvente rase sunt
tea solului este foarte importantă, deoare- cele ale genului Agriotes.
ce larvele se dezvoltă atunci când umidita-
Măsuri de control:
tea în sol este de 70-80% de la capacitatea
Deteriorările cauzate de sârmari pot fi
maximă de absorbţie a apei. În cazul când
controlate de către managementul inte-
ouăle au fost depuse în sol uscat, larvele
grat al dăunătorilor(MID), numai în cazul
se pot deshidrata cu uşurinţă şi pot pieri.
în care măsurile agrotehnice, biologice şi
După câţiva ani de dezvoltare, larvele se
chimice sunt luate ca factori importanţi.
transformă în pupă în sol. Primăvara, tine-
Producătorii de soia ar trebui să cunoască
rii adulţi devin activi şi pot începe a dăuna
numărul aproximativ de sârmari pe
plantele de soia.
câmpurile, unde se planifică semănatul
Daune: soiei şi totodată să acţioneze conform
Sârmarii, de obicei, se hrănesc cu părţi sub- instrucţiunilor agrotehnice. Implementa-
terane ale plantelor, tulpini sau cotiledoa- rea asolamentelor şi cultivarea mecanică
ne. Cel mai mare prejudiciu poate fi adus a solului poate reduce numărul de sârma-
de la germinarea seminţelor până la faza ri. Aratul poate fi, de asemenea, benefic
de 3-4-frunze trifoliate. Dacă numărul de în controlul sârmarilor. Sârmarii se pot

59
înmulţi şi dezvolta în abundenţă, având tea, din cauza numărului relativ mic de sâr-
în vedere durata lungă de dezvoltare a mari şi numărului mare de plante la hec-
larvelor, astfel se poate prognoza redu- tar, această metodă de control nu a fost
cerea daunelor. Problema dăunătorilor aprobată pe scară largă. Nici un tratament
solului ar putea fi gestionată prin tratarea de salvare nu este posibil!
seminţelor cu insecticide. Cu toate aces-

5.3.2. Omizile

generaţii pe an. Adulţii ies din pupă după


aproximativ o lună şi depun ouăle pe
partea din spate a frunzelor de culturi
prășitoare, care au o mulţime de buruieni.
După ieşire, omizile încep să se hrănească
cu frunze de soia. Temera Euxoa are doar
o generaţie pe an şi iernează în stadiul de
larvă. Ea dăunează plantele de soia, mai
devreme decât celelalte două rase, în-
cepând de la mijlocul lunii aprilie până la
sfârşitul lunii mai.
Daune:
Numai omizile sunt dăunătoare. Pagubele
provocate de omizi din prima generaţie
Fig.21.Omida
este mai mare decât din alte generaţii.
Există trei rase de omizi, care sunt deose- Omizile de prima, a două şi a treia vârstă
bit de periculoase pentru plantele de soia: se alimentează, doar cu unele părţi ale
molie de napi (de asemenea, numită omi- frunzelor dintre nervuri. La etapele ulte-
da comună - Aqrotis (Scoţia) segetum), în- rioare, ele mănâncă şi frunze întregi sau
tuneric sabie-iarbă (numite, de asemenea, vârfurile de plante tinere chiar deasupra
negru - omidă Agrotis ipsilon) şi Temera solului (Fig. 21) şi astfel poate reduce den-
Euxoa. Toate cele trei rase aparţin familiei sitatea plantelor. Acest tip de deteriorare
Noctuidae, cea mai mare familie din ordi- se poate observa cu uşurinţă în câmp în
nul Lepidoptera. cazul în care plantele tinere sunt alungite
(căzute) mai multe pe un rând. Diferenţa
Descriere: dintre simptomele omizilor şi sârmarilor
Moliile sunt lungi de 2 cm, cu o anvergu- sunt locurile (petele) de afectare asupra
ră de desfacere a aripilor de până la 5 cm. plantelor, unde sunt mult mai multe în ca-
Aripile din faţă, de obicei, sunt mai întune- zul omizilor. Uneori, plantele sunt literal-
cate: maro şi gri, cu un desen specific pen- mente tăiate.
tru fiecare rasă. Omizile (larvele) sunt de
obicei de o culoare brumărie şi au până la Măsurile de control:
5 cm lungime, cu 3 perechi de picioare to- De obicei, nu sunt necesare măsuri supli-
racice şi 5 perechi de picioare abdominale. mentare chimice. Este foarte important să
se păstreze câmpurile libere de buruieni.
Biologie: Buruienile trebuie să fie controlate de-a
Omizile produc de la două până la trei lungul întregii perioade de vegetaţie, în

60
special în luna august, în timpul roiurilor 3 omizi / m2 din probele de sol), controlul
de molii. Aratul poate reduce numărul de chimic se poate face cu insecticide pe bază
omizi. Efectuarea unei arături adânci poate de deltametrin, cipermetrin şi clorpirifos,
reduce numărul de omizi îngropate pentru adăugând mai multă apă, cel puţin de la
iernare mai adânc de 20 cm. În cazul în care 300 până la 400 de litri la hectar.
se atinge pragul economic (de la 1 până la

5.3.3. Dăunătorii cu aripi

Plantele de soia pot fi deteriorate de mai Daune:


multe rase ale ordinului Diptera. Cea mai Numai larvele sunt dăunătoare, deoarece
frecventă dintre acestea este viermele se- acestea se hrănesc cu seminţe încolţite şi
minţelor de porumb (Delia platura). pot deteriora embrionul, iar astfel se întâr-
zie cu dezvoltarea. Pagubele pot fi mai se-
Descriere:
vere în timpul primăverilor reci şi umede.
Adulţii sunt de culoare gri-negru, cu dungi
pe torace, cu o dimensiune medie de apro- Măsuri de control:
ximativ 6 mm, care seamănă cu o mică Toate măsurile luate trebuie să conducă
muscă. Larvele sunt de culoare crem-alb, la o creştere şi o dezvoltare mai rapidă a
fără picioare, şi au în jur de 7 mm lungime. plantelor pentru a diminua deteriorarea
Ele sunt conice la cap, în spate bont și au plantelor de soia. Este foarte important să
două pete negre lângă capătul abdome- se utilizeze seminţe certificate de calitate
nului. şi soia să fie semănată în termeni optimali
la adâncimi corespunzătoare. Trebuie de
Biologie:
evitat semănatul timpuriu pe câmpurile cu
Rasele de dăunători cu aripi de obicei, for-
o cantitate înaltă de materie organică pe
mează două-trei generaţii pe an. Iernează
timp rece. Nu este niciun tratament posi-
în stadiul de larvă în sol. Primăvara, adulţii
bil de salvare!
îşi depun ouăle la suprafaţa solului. Larve-
le se hrănesc cu toate tipurile de materii
organice.

5.3.4. Gândacul frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis)

Gândacul frunzelor de porumb este


răspândit de obicei în zonele, unde se
cultivă intensiv porumbul. Această este o
rasa polifagă, care dăunează numeroase
culturi cerialiere.
Descriere:
Adulţii sunt de culoare gri şi au aproxima-
tiv 7 mm în lungime (Fig. 22). Rasă are o
tribună alungită, tipică pentru gândacul
de porumb. Larvele seamănă după di-
Fig.22.Gândacul frunzelor de porumb mensiuni, şi sunt de culoare albă şi fără
picioare.

61
Biologie: mai multe frunze, nocivitatea acestei rase
Gândacul frunzelor de porumb are o scade simţitor. Timpul uscat şi cald este fa-
generaţie pe an şi iernează ca un adult vorabil pentru acest dăunător. Simptome
pe câmpurile de porumb. De obicei, ei fac similare pot fi cauzate de gândacul frunze-
vizuini subterane la o adâncime de la 40 lor sfeclei de zahăr (Tanymecus palliatus),
până la 60 cm. Adulţii după hibernare îşi gârgăriţa neagră a sfeclei de zahăr (Psali-
reiau activitatea în primăvară, atunci când dium maxillosum) şi a gândacului lucernei
temperaturile cresc peste 10 ° C. Cea mai pentru polen (Otiorhynchus ligustici).
mare abundenţă este în lunile aprilie şi
Măsuri de control:
mai. După împerechere, femelele depun
Trebuie evitat semănatul târziu pe câm-
ouă în apropiere de diferite specii de plan-
puri după porumb. De utilizat metode
te. Larvele îşi petrec toată viaţă în sol şi
performante agrotehnice, precum rotaţia
se hrănesc cu rădăcini, dar nu aduc daune
culturilor şi alte măsuri, care pot contribui
economice.
la asigurarea unui număr optim de plante
Daune: la hectar şi o creştere rapidă a lor. Aceste
Numai adulţii sunt dăunători. Perioada măsuri pot fi considerate că măsuri bene-
cea mai sensibilă pentru plantele de soia fice de reducere a daunelor cauzate de
este de la răsărirea plantelor (germinare) acest dăunător. În cazul în care există în
până când soia este în faza de 3 frunze medie de la 3 până la 6 gândăci pe / m2,
trifoliate. Gândacul frunzelor de porumb în primele faze de creştere a plantelor de
poate deteriora embrionul, cotiledoanele soia, efectuarea unui control chimic este
şi frunzele în lunile aprilie şi mai. Adulţii justificată. Pentru combaterea gândacului
produc o muchie caracteristică pe margi- frunzelor de porumb trebuie să fie utiliza-
nile frunzelor. După ce plantele au format te insecticidele omologate în acest scop.

5.4. Insectele şi acarienii –


dăunători de frunze şi organe generative

5.4.1. Acarienii

Acarienii din punct de vedere economic


sunt cei mai importanţi dăunători ai plan-
telor de soia. Mai multe tipuri de rase
pot deteriora plantele de soia, dar două
din ele sunt mai dăunătoare decât altele:
păianjenul comun (Tetranychus atlanticus)
şi păianjenul roşu (Tetranychus urticae).

Fig.23.Câmp infectat de acarieni

62
5.4.1.1. Păianjenul comun (Tetranychus atlanticus)

Descriere: spiraţie mai mare, iar fotosinteza lor este


Femelele mature sunt de 0,5 mm lungi- mai puţin eficientă. De asemenea, aceste
me sub formă de ou. Cele din generaţia plante infectate se maturizează mai devre-
de vară sunt de culoare galbenă-verde, în me, producând mai puţine păstăi cu recol-
timp ce femelele din generaţia de iarnă te mici (Fig. 23). Primele simptome apar
sunt mai roşietice. Masculii sunt mai mici şi la marginile de câmp. Mai târziu, întregul
gălbui, având un abdomen la vârf ascuţit. câmp poate fi infectat.
Ouăle sunt ovale, aproximativ având 0,14
Măsuri de control:
mm în diametru. Ouăle proaspete depuse,
Prelucrarea solului în faza optimă poate
sunt sticloase de culoare albă. Mai târziu,
reduce numărul de acarieni în special în
ouăle devin de culoare galbenă. Larvele au
cazul în care arătura se face după recolta-
în jur de 0,5 mm lungime, sunt de culoare
rea premărgătorului. Managementul bu-
galbue, cu trei perechi de picioare. Nimfe-
ruienilor are o mare importanță, deoarece
le şi adulţii au patru perechi de picioare.
buruienile sunt gazde pentru mai multe
Biologie: generaţii, după care acarienii trec la cultu-
Păianjenul común are de la 10 până la 14 rile de câmp. Irigarea are efecte benefice
generaţii pe an. Femelele după ce au ier- asupra plantelor de soia. De asemenea, ea
nat îşi depun ouăle pe buruieni în sezonul influenţează în mod negativ asupra coloni-
de primăvară. Buruienile sunt gazde inter- ilor de acarieni, în primul rând prin spălare
mediare, după aceasta el trece pe culturi. fizică, ele cad de pe frunze, şi în al doilea
Păianjenul comun crează colonii foarte rând prin crearea unui microclimat nefa-
repede. Aceste colonii sunt de obicei aco- vorabil pentru dezvoltarea lor ulterioară.
perite cu o ţesătură fină mătăsoasă, care le Pragul economic pentru controlul chimic
protejează împotriva animalelor de pradă este atins atunci când 50% din plante cu
şi a condiţiilor meteorologice nefavorabi- simptome sunt observate la marginile de
le. Coloniile sunt formate de indivizi pe câmp sau atunci când există, în medie,
toate etapele de dezvoltare, ceea ce face mai mult de 5 exemplare pe o frunză.
controlul chimic mai dificil. Recunoaşterea lor ar trebui să înceapă la
sfârşitul lunii iunie şi să continue până în
Daune:
lunile iulie şi august. Depistarea precoce a
Populaţiile de păianjeni (acarieni) cresc
infectării câmpului poate diminua daunele
foarte rapid în perioada lunii iunie. În iu-
şi în acelaş timp poate fi suficientă doar
lie şi august, acarienii ajung cea mai mare
efectuarea controlului chimic al marginilor
abundenţă. Acarienii sparg frunzele, în
de câmp. Pentru controlul chimic pot fi uti-
scopul de a suge sucul din ele, provocând
lizate acaricide înregistrate în acest scop
daune sub formă de puncte galbene, care
în Republica Moldova. În caz de afectare
în timp se extind şi se unesc. Frunzele in-
severă, tratamentele trebuie repetate
fectate devin galbene şi în cele din urmă
după 7-10 zile. Pentru aplicare pe frunze
pot cădea jos. Sub frunze pot fi prezente
se recomandă să se utilizeze cantităţi mai
parcă nişte ațe. Acarienii populează de obi-
mari de apă, utilizând o presiune mai mare,
cei partea de vârf a frunzelor tinere, dar în
deoarece coloniile populează spatele frun-
unele cazuri pot infectă şi plante întregi
zelor. Tratamentele în timpul orelor calde
care pot fi acoperite cu mătase. Plantele
trebuie să fie evitate.
deteriorate sunt mai mici, având o tran-

63
5.4.1.2. Păianjenul roșu (Tetranycus urticae)

Această specie se întâlneşte mai rar decât gre. Trăsăturile morfologice, biologice,
cea anterioară. Adulţii au mărimea boa- daunele şi controlul chimic sunt similare
belor de sare şi sunt de culoare verzue- cu Tetranycus atlanticus.
galbenă până la maro, cu două pete ne-

5.4.2. Fluturele pictat (Thistle caterpillar, Vanessa cardui)

Fig.24. a) fluture pictat b) Omida fluturelui pictat

Descriere: zelor dintre nervuri, dar mai târziu, în caz


Fluturele pictat are un diapazon de des- de abundenţă mare, ele pot provoca des-
facere a aripilor de aproximativ 5,5 cm. frunzirea plantelor de soia. Frunzele dete-
Lungimea corpului este de 2 cm. Aripile riorate sunt legate între ele prin cuiburi
sunt colorate, roşcate, cu pete albe şi ne- cu larvele formate. Omizile se hrănesc cu
gre (Fig. 24.a). Ouăle sunt ovale şi sunt buruieni (pălămidă, mosc, ciulin, brusture
amplasate pe frunze. Omida adultă are o etc), dar şi cu plante de soia. Plantele de-
lungime de 4 cm, este păroasă, de culoa- teriorate sunt de obicei grupate şi locali-
re maro-închisă, cu două linii galbene pe zate.
părţile laterale. Pupa are o lungime de 2 Măsuri de control:
cm de o culoare argintie-maro. Omida este O măsură foarte importantă este mana-
ataşată cu susul în jos pe frunzele plante- gementul buruienilor. Controlul chimic
lor de soia. trebuie utilizat numai în cazul în care sunt
Biologie: observate două sau mai multe omizi pe
Fluturele pictat este o rasă migratoare, o plantă. Atunci când apare necesitatea
care provine din Africa şi Marea Meditera- controlului chimic, în afară de parametrii
na. Ea are două-trei generaţii pe an. Prime- standard, trebuie incluse informaţii cu
le exemplare pot fi observate la începutul privire la condiţiile de cultură şi vârstă a
primăverii. După împerechere, femelele larvelor. Uneori este posibil ca controlul
depun în jur de 500 de ouă pe frunze de di- chimic să fie gestionat la nivel local, doar
ferite plante. Cea mai mare abundenţă de în câmp. Nu sunt aprobate multe insecti-
omizi se înregistrează în lunile iunie şi iulie. cide în acest scop. Rezultate satisfăcătoa-
re pot fi obţinute cu deltametrin, lambda,
Daune: cihalotrin şi alte insecticide eficiente pen-
Daune aduc doar omizile (Fig. 24.b). Omi- tru controlul dăunătorilor lepidopteri.
zile tinere mănâncă unele părţi ale frun-

64
5.4.3. Buha fructificațiilor (Helicoverpa armigera)

Fig.25. a) Păstai deteriorate de buha b) Omizi de buha fructificațiilor


fructificațiilor

Buha fructificaţiilor este o rasă polifagă, dăunătoare. Iernile blânde şi verile calde
care se hrăneşte cu mai mult de 250 de şi uscate, temperaturile înalte mai mari
specii de plante. Este o rasă subtropicală, decât media anuală sunt benefice pentru
care migrează din zonele cu climă mai cal- supravețuirea şi reproducerea buhei fruc-
dă, cum ar fi Marea Mediterana. Această tificaţiilor. Sunt vaste zone plantate cu po-
rasă este un parazit din punct de vedere tenţiale gazde: irigarea, fertilizarea inten-
economic pentru numeroase culturi. sivă cu azot, câmpuri buruienoase, lucrare
superficială şi inadecvată etc. Cele mai
Descriere:
mari pagube au loc în lunile iulie şi august,
Omizile pot fi până la 4 cm.(Fig.25.b) Ele
adesea însoţite de defoliere. Plantele de
sunt foarte variabile în privinţa culorii, va-
soia pot fi deteriorate.
riind de la verde deschis-galben până la
roşu-brun. Ouăle sunt albicioase de formă
Măsuri de control:
ovală.
Deteriorările cauzate de buha fructificaţi-
ilor poate fi controlată de către manage-
Biologie:
mentul integrat al insectelor (MII), numai
Există două-trei generaţii pe an. Iernatul
în cazul în care măsurile agrotehnice,
este sub formă de pupă. Moliile din prima
biologice şi chimice sunt factori-cheie.
generaţie migrează din zonele climatice
Bunele practici agrotehnice implică se-
uşoare, iar după aceia continuă să se re-
mănatul optimal, fertilizare echilibrată,
producă în zonele continentale. Dezvol-
(pentru prevenirea nutriţiei suplimentare
tarea unei generaţii durează între 25 şi
a dăunătorilor), controlul buruienilor la
40 de zile. Femelele depun în jur de 500
începutul toamnei, aratul timpuriu, ara-
de ouă, mai ales pe organele generative.
tul (poate distruge până la 90% din pupă
Omizile au 6 generaţii, cu o ulterioară tre-
din sol). Controlul chimic trebuie utilizat
cere în pupă. Fluturele adult zboară din
în timp ce larvele sunt încă la începutul
mai până în octombrie, cu o abundenţă în
fazelor de dezvoltare, deoarece, că atare,
lunile iulie şi august.
ele sunt foarte uşor de controlat. Foarte
puţine insecticide (ex: clorantraniliprol)
Daune:
sunt înregistrate pentru controlul buhei
Cea mai mare intensitate de deteriorare
fructificaţiilor. Efecte pozitive se pot obţi-
se observă pe culturile semănate târziu şi
ne folosind ouăle de genul Trichogramma
după recoltarea culturilor cerealiere. Omi-
pentru paraziţi.
zile din a două şi a treia generaţie sunt mai

65
5.4.4. Moliile nocturne (Mamestra spp.)

Două rase din genul Mamestra sunt dău- multor precipitaţii, irigarea, fertilizarea
nători comuni ale plantelor de soia: molia înaltă cu azot, producerea varzei, mazărei
varzei (Mamestra brassicae) şi fluturele lu- şi sfeclei de zahăr sunt favorabile pentru
minos (Mamesta oleracea). reproducerea omizilor. Moliile din prima
generaţie zboară în luna iunie, în timp ce
Descriere:
exemplarele din a două generaţie pot fi
Ambele rase au un diapazon de desfacere
găsite la sfârşitul verii.
a aripilor de 36-40 mm. Aripile din faţă sunt
de culoare roşie-brună cu ornamente spe- Daune:
cifice caracteristice pentru fiecare rasă. Omizile sunt polifagi şi se pot alimenta cu
Ele sunt de culoare sură, iar toracele şi ab- mai mult de 80 de specii de plante. În cazul
domenul au aceeaşi culoare. Omizile sunt unor atacuri severe pot apărea defolieri.
verzi, variind în mărime de la 3 mm în prima Daunele cauzate de a două generaţie a
stadie de dezvoltare, până la 40-45 mm în omizilor sunt mult mai importante.
decursul ultimei generaţii (a şasea).
Măsuri de control:
Biologie: Arătura de toamnă timpurie are o mare
Ele formează două generaţii pe an şi ier- importanță. Controlul chimic, de obicei,
nează sub formă de pupă. Căderea mai nu este utilizat.

5.4.5. Molia comună (Autographa gamma)

Descriere: Moliile sunt puternice şi pot călători pe


Moliile au un diapazon de desfacere a distanţe mari. Această rasă are două-trei
aripilor, care variază de la 40 până la 45 generaţii pe an.
mm. Aripile din faţă sunt de culoare gal-
Daune:
ben-maroniu cu o pată albă în centru, care
Molia comună este o rasă polifagă şi se
amintesc forma literei greceşti gamma.
hrăneşte cu mai mult de 100 specii de
Cele din spate sunt de culoare maro. Omi-
plante. Este deosebit de periculoasă pen-
zile au o lungime în medie de 40 mm de
tru trifoi, lucernă, sfeclă de zahăr, tutun şi
culoare verde deschisă cu 6 linii albicioase
soia. Focarele sunt rare. Omizile din prima
longitudionale. Ele se mişcă în mod similar
generaţie sunt mai periculoase şi apar de
ca larva molie. Ouăle sunt albe-brumării
obicei în lunile iunie şi iulie. Ele se hrănesc
aplatizate și se depun pe partea inferioară
cu tulpini şi organe generative. În regiuni-
a frunzelor.
le uscate câmpurile irigate sunt sub riscuri
Biologie: mari.
Molia comună este o rasă migratoare. Po-
Măsuri de control:
pulaţiile europene sunt formate de spe-
Acestea sunt similare ca şi pentru rasele
cimene migrate din Marea Mediterana.
anterioare.

5.4.6.Molia păstăilor (Etiella zinckenella)

Descriere: Diapazonul de desfacere a aripilor este de


Moliile sunt de culoare gri cu o dungă por- la 24 până la 28 mm, iar lungimea corpu-
tocalie pe fiecare aripa din faţă (Fig. 26). lui este de aproximativ 18 mm. Omizile

66
sunt lungi de până la 22 mm, iar culorile
lor variază de la verde-deschis şi gri până
la roşcat. Pupa este de culoare maro şi are
până la 12 mm lungime. Este închisă într-
un cocon catifelat cu particule de sol ata-
şate pe ea.
Biologie:
Molia are de la două până la trei sau mai
Fig.26. Molia păstăilor leguminoaselor
multe generaţii pe an în funcţie de condiţi-
ile meteorologice. Ea iernează ca o omidă multe boabe. Simptomele tipice sunt boa-
adultă. Zborul începe la sfârşitul lunii mai bele mestecate parţial sau total şi păstăi
şi este cel mai intens în lunile iunie, iulie deteriorate în care pot fi văzute filamente
şi august. Nu există o distincţie clară, care mătăsoase. Cea de a două generaţie este
poate fi făcută între generaţii. Femelele mai dăunătoare.
depun până la 600 de ouă pe păstăi, în
mod separat sau în grupuri. Ouăle eclo- Măsuri de control:
zează după două săptămâni, iar omizile Metodele biologice implică eliberarea oule-
tinere încep să se hrănească cu interiorul lor pentru paraziţi din genul Trichogramma
păstăilor. Primăverile şi verile uscate sunt în timpul depunerii moliei. Se pot folosi fe-
favorabile pentru reproducerea lor. romoane şi capcane de lumină pentru cap-
turarea lor în masă. Controlul chimic este
Daune: mai adecvat pentru producerea seminţelor
Omizile sunt polifagi şi se pot alimenta de soia, deoarece omizile distrug embrio-
cu mai mult de 80 de specii de plante. Fe- nul din seminţe. Pragul economic de dău-
melele depun ouăle pe păstăi verzi. După nare este atins atunci când sunt mai mult
eclozare omizile se hrănesc cu conţinutul de 5% din plante observate cu simptome în
păstăilor de la plantele de soia prin spar- fazele de după înflorire. Având în vedere o
gerea sau găurirea lor, iar mai târziu şi cu posibilă suprapunere a generaţiilor poate fi
boabe. Omizile tinere se hrănesc cu con- necesar de efectuat de la două până la trei
ţinutul din păstăi şi cu boabe, în timp de tratamente. Nu există insecticide înregis-
cele mai multe ori ele pot distruge toate trate în acest scop, dar modelul de control
boabele. Într-o singură păstae există, de este acelaşi ca şi pentru alţi dăunători lepid-
obicei, o omidă care poate distruge mai opteri.

5.4.7. Ploşniţele mirositoare

Nu toate ploșnițele, care miroase urat sunt să fie identificate la nivel de specie înainte
dăunătoare. Unele dintre acestea sunt de a întreprinde orice paşi mai departe.
considerate chiar benefice. Este important

5.4.7.1. Gândacul verde (Nezara-viridula)

Descriere: este verde-deschis şi este numit smarag-


Adulţii au de la 12 până la 15 mm dula, cealaltă are o linie mai luminoasă
lungime,iar lăţimea de la 7 până la 8 mm pe cap şi înaintea spinării şi este numit
(Fig.27). Corpul seamănă cu forma unui torguata, al treilea este roşu-brun. Toate
scut. Există trei variante de culori: Unul cele trei variante au trei puncte albe dis-

67
diat. Adulţii în aproape toate stadiile de
nimfă (a 2-a şi 5-a nimfă) se hrănesc cu ţe-
suturi de diferite plante. Sunt preferabile
părţile moi ale plantei şi florile în curs de
dezvoltare sau fructele. Prejudiciul cauzat
plantei în rezultatul hrănirii devine vizibil
peste un timp prin rotirea plantelor la întu-
neric. Pot apărea chiar şi necroze. Hrănirea
ploșnițelor cu muguri de flori duce la o că-
dere prematură a mugurilor. Cea mai mare
Fig.27.Gândacul verde, ameninţare pentru seminţe sunt daunele
stadie-adult și nimfa în primele faze de creştere a plantelor. În
rezultatul hrănirii lor cu păstăi boabele
tincte şi două mai mici înaintea spinării. sunt deteriorate, iar că rezultat ele mai de-
Toate punctele sunt aliniate unele cu al- parte nu se vor dezvolta, iar păstăile se vor
tele. Ochii sunt de culoare roşu-închis sau denaturiza.
negru. La prima vedere această rasă poate Ploșnițele mirositoare sunt din cauza glan-
fi uşor confundată cu ploșnița verde, Palo- delor, care emit un miros puternic, caracte-
mena prasina, este, de asemenea, verde. ristic. Această rasă poate fi de aşteptat să
Ploșnița verde nu are puncte albe pe par- devină o problemă mai gravă în producerea
tea din faţă a spinării, iar larvele (nimfe) soiei în următorii ani din cauza a două moti-
nu sunt la fel de colorate ca exemplarele ve majore: Este polifagă şi totodată supra-
imature ale Nezara viridula. feţele cultivate cu soia sunt în creştere.
Biologie: Măsuri de control:
Sunt de la 4 până la 5 generaţii pe an. De obicei, insectcidele nu sunt necesare,
Toamna târziu adulţii intră în case, clădiri, dar poate fi necesară pulverizarea în cazul
hambare, case de sticlă etc. pentru iernare. în care populaţiile de ploşniţe sunt în creş-
Aceasta este o rasă mediteraneană, care a tere (pragul de dăunare este de la 8 până
extins habitatul datorită iernilor blânde din la 10 exemplare colectate în 10 acţiuni de
ultimele decenii. După împerechere, feme- verificare cu o plasă matură la începutul în-
lele depun până la 300 de ouă în grupuri de floririi). Acest dăunător poate fi controlat
câte 30 până la 130 pe partea din spate a chimic folosind compuşi organofosforici
frunzelor. După eclozare nimfele rămân în cum ar fi cipermetrin şi altele. Utilizarea
grupuri până la vârstele târzii. culturilor capcană (mazăre furajeră, fasole,
varză) ar trebui să fie analizate. Scopul cul-
Daune:
turilor-capcană este de a atrage ploșnițele
Ploșnița verde, care miroase urât, se hră-
să depună ouă pe ele şi ulterior a face un
neşte prin spargerea ţesutului plantei cu
tratament chimic înainte ca ploșnițele să
acele de sticlete. Înţepăturile parazitului,
se răspândească pe plantaţiile adiacente
când se alimentează, nu sunt vizibile ime-
de soia.

5.4.7.2. Alte specii de ploșnițe la soia

Există mai mult de 40 de rase de ploşniţe la lipennis) şi ploșnița lucernei (Adelphocoris


plantele de soia. Majoritatea dintre ele sunt lineolatus). Pagubele provocate de aceste
fitofagi, unele se hrănesc cu hrană animală rase şi controlul lor sunt similare pentru
şi doar câteva sunt micofagi. Cea mai răs- toate ploşniţele fitofage. Cel mai mare pre-
pândită este ploșnița ierboasă (Lygus rugu- judiciu are loc în timpul formării boabelor.

68
5.4.7.3. Ploșnița ierboasă (Lygus rugulipennis)

Descriere:
Adulţii au de la 5 până la 6 mm lungime de
culoare maro-verde şi cu pete de culoare
închisă. Larvele gamma au 1.2-4.4 mm şi
au o culoare verde-galbenă. Formarea ari-
pilor are loc în ultima stadie de dezvoltare.
Biologie:
Ploșnița ierboasă se poate observa la plan-
tele de soia în luna iunie, dar cea mai mare Fig.28. Semințe deteriorate (stânga)
abundenţă are loc în luniile iulie şi august. și sănătoase (dreapta)
Aceasta este o ploșniță foarte mobilă. efect negativ, deoarece ploșnița ierboasă
Adulţii pot zbura mai mult de 2 km în că- se dezvoltă şi se reproduce pe ea şi apoi
utarea hranei. În anii cu perioade uscate, se extinde pe câmpurile plantelor de soia.
adulţii pot trece de la buruieni la plantele
de soia foarte repede, deoarece buruienile Masuri de control:
devin neutilizabile pentru consum. Condi- Măsurile agrotehnice, metodele biologice
ţiile uscate şi calde sunt favorabile, în timp şi chimice pot reduce în mod semnificativ
ce vremea rece şi precipitaţiile puternice daunele. Metodele agrotehnice trebuie
au efecte negative asupra acestei rase. să fie aplicate în primul rând: aratului, uti-
lizării seminţelor certificate şi de calitate,
Daune: densității optime a plantelor, izolarea,
Ploşniţele pot deteriora toate părţile plan- managementului buruienilor, cosirii joase
tei de soia, care sunt deasupra solului. a lucernei etc. Nucleele deteriorate din
Hrănirea se efectuiează prin spargere, iar materialul semincer trebuie să fie elimina-
apoi apare în curând necroză şi florile se te. Semănatul soiei aproape de lucernă şi
usucă. Petele necrotice pot fi văzute şi pe pe câmpurile unde a fost semănată soia în
seminţe. Cel mai mare prejudiciu are loc anul precedent trebuie evitată. Tratamen-
în faza de lapte a plantelor de soia. Pro- te cu insecticide pot fi necesare în cazul în
ducerea seminţelor este mai mult expusă care populaţiile de ploşniţe pe plante sunt
riscului datorită diminuării capacităţii de în masă. Pragul economic de dăunare este
germinare şi creşterii volumelor de semin- de la 15 până la 20 de exemplare colectate
ţe deteriorate. Prezenţa lucernei în vecină- în 10 acţiuni de verificare, cu o plasa matu-
tatea câmpurilor a plantelor de soia are un ră la începutul înfloririi.

5.4.7.4. Ploșnița lucernei (Adelphocoris lineolatus)

Descriere: zile. Temperaturile ridicate şi umiditatea


Adulţii au o lungime în jur de 8 mm şi sunt scăzută nu sunt favorabile pentru dezvol-
de culoare gri-verzue. tarea lor.
Biologie: Măsurile de control:
Ploșnița are de la 2 până la 4 generaţii pe Acestea sunt similare cu cele şi pentru
an. Ea iernează ca ou. Nimfele eclozează în ploșnița ierboasă.
primăvară şi devin adulţi, după 20-30 de

69
6. Recoltarea, uscarea
și depozitarea boabelor
de soia
6.1. Recoltarea soiei

Recoltarea este o sarcina primordială în temperaturi ridicate), plantele vor trece


procesul de producere a soiei. Datorită re- prin fazele lor de dezvoltare mai repede şi
coltării neadecvate, pierderile de recolta vor ajunge la maturitate mai devreme. În
pot ajunge până la 30% din roada biolo- astfel de condiţii frunzele vor rămânea în
gică. Neajustarea combinelor de recoltat, mare parte pe plante, în timp ce păstăile
instruirea insuficientă a operatorilor pot fi şi boabele se vor matura. Această situaţie
cauzele principale ale pierderilor înalte la poate induce în eroare fermierii şi poate fi
recoltarea soiei. S-ar putea menţiona că, mascat momentul potrivit pentru recolta-
de fapt, succesul recoltei depinde în mare re. Recoltarea plantelor agricole care nu
măsură de un control adecvat al pierderi- au ajuns la faza deplină de măturare este
lor de recoltă. Pierderile de recoltă sunt mai dificilă, în timp ce pierderile de recol-
considerate acceptabile până la nivelul de tă la plantele care s-au răscopt sunt mai
5% din recolta biologică (de exemplu,150 mari. De obicei, soiurile industriale pose-
kg, atunci când recolta biologică este de 3 dă rezistenţă satisfăcătoare la deschide-
t). Trebuie luați în calcul trei factori prin- rea păstăilor, dar totodată nu trebuie de
cipali atunci când se discută modul cum ingnorat faptul că există o limită biologică
trebuie de diminuat pierderile la recoltatul a a cestei rezistenţe. Dacă plantele de soia
soiei: timpul de recoltare, ajustarea com- s-au maturat, dar din cauza condiţiilor me-
binei la secerat şi metoda de recoltare. teorolgice rămân în câmp şi sunt expuse
Recoltarea trebuie începută când umidita- la ploae,vânt şi uscare de mai multe ori,
tea seminţelor scade până la 13-14%. Tot- atunci se crează conditiii favorabile pentru
odată este posibil să se înceapă recoltarea pierderile de păstăi şi a boabelor de soia.
mai devreme, dar după aceasta este nece- O mare importanță pentru recoltarea cu
sară uscarea seminţelor. Dacă recoltarea succes a soiei o are combina bine reglată.
este întârziată, pierderile se vor majora, Boabele de soia deseori sunt recoltate cu
iar calitatea seminţelor va fi mai joasă. În combina pentru grâu. Pregătirea combinei
cazul în care cultura soiei s-a dezvoltat în trebuie să fie ajustată pentru parcelele şi
condiţii favorabile, frunzele vor cădea şi în condiţiile care implică modificări adecva-
termen de câteva zile umiditatea seminţe- te aduse vitezei de recoltat, fluxul de aer,
lor va scădea la nivelul optim de recoltare. rata de rotaţie a tobei şi a sitelor. Combi-
Cu toate acestea, dacă plantele de soia au nele agricole, care sunt ajustate necores-
fost expuse la condiţii de stres (secetă, punzător duc la pierderi de recoltă. Hede-

70
rul de recoltat nu trebuie să fie în poziţie lui trebuie să fie aliniată cu grijă, iar tobă
orizontală, iar viteza combinei nu trebuie ar trebui să fie sincronizată cu viteza de
să depăşească 5 km pe oră. În caz că există recoltat - care este de obicei cu 25% mai
o maturare neuniformă şi sunt prezente mare. Numărul de rotaţii ale tobei trebu-
buruieni, combina trebuie să se mişte cu ie să fie ajustat la 500-700 de rotaţii pe
o viteză mai mică (3km/ora). Înălţimea de minut, în funcţie de umiditatea boabelor.
tăiere a plantelor trebuie să fie cât mai Totodată trebuie de luat în calcul ca sitele
joasă posibilă (5-8 cm), acest lucru permi- să fie ajustate după mărimea seminţelor.
te, de asemenea, recoltarea păstăilor mai Uneori este necesar să fie reglată combina
joase. Astfel, în acest caz devine evidentă de recoltat de două ori pe zi în funcție de
importanța pregătirii patului germinativ şi umiditatea seminţelor, deoarece umidita-
densitatea optimă a plantelor. tea seminţelor poate varia în funcţie de
momentul zilei. De exemplu, la începutul
Un heder flexibil, plutitor, cu controlul şi la sfârşitul zilei, umiditatea seminţelor
automat al înălţimii de tăiere permite co- poate varia până la 5%, în comparaţie cu
pierea terenului şi că rezultat pierderile de umiditatea seminţelor la prânz.
recoltă sunt mai mici. Platforma hederu-

Va rugăm să reţineţi că desecarea (cu substanţe cum ar fi glifosat, dicvat şi


glufosinat) este o practică criticată şi nu este permisă în conformitate cu liniile
directoare ale „Soiei Dunărene‘‘ (începând cu 2016) şi este deja reglementată
strict şi în unele ţări precum este Germania.

6.2. Uscarea și depozitarea

Umiditatea optimă pentru depozitarea soia au cu o pătrime mai mică rezistenţa


boabelor de soia este de 13-14%. Cu toa- la circulaţia aerului decât porumbul. Este
te acestea, în cazul în care, din anumite necesar să se monitorizeze temperatura
motive (semănat târziu, condiţii meteoro- aerului şi umiditatea în timpul uscării. Ex-
logice nefavorabile), este important de a punerea prelungită a aerului cu o umidita-
recolta atunci când umiditatea seminţelor te mai mică de 40% poate provoca fisuri
este mai mare, ca rezultat, uscarea va de- la boabele de soia. Dacă aerul este prea
veni necesară. Temperatura aerului într-o fierbinte, atunci poate avea loc uscarea
uscătorie trebuie să fie de cca 55-60 ° C, excesivă a boabelor de soia. Temperatura
iar boabele de soia nu trebuie uscate mai de păstrare a boabelor de soia în perioada
mult de 30 de minute. Având o valoare ri- de iarnă trebuie să fie la 1- 4°C, şi 4-15°C în
dicată, ele nu trebuie să fie uscate la tem- timpul verii. Aceste temperaturi reduc mu-
peraturi mai mari de 40 ° C. Uscătoriile cu cegaiul şi activitatea insectelor. Se reco-
temperaturi joase asigură o bună circula- mandă să se verifice umiditatea boabelor
ţie a aerului în jurul boabelor. Boabele de de soia depozitate în mod regulat.

71
Suntem foarte recunoscători autorilor pentru imaginile originale, care au contribuit
calitativ la acest manual:

Goran Malidža Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad (Pag: 17, 23, 26, 28,
31, 33, 34, 41, 45, 68)

Vuk Đorđević Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad (Pag: 19)

Miloš Vidić Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad (Pag: 48, 49, 50, 51, 52,
62, 65)

Željko Milovac Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad (Pag: 53, 54, 60, 61)

Svetlana Balešević-Tubić Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad (Pag: 64)

Duško Marinković Victoria Logistic, Novi Sad (Pag: 23)

Tatjana Kereši Facultatea de Agricultură, Novi Sad (Pag: 54 (Hamster), 65, (Omizi), 67
(Molia)

Radoslav Sekulić Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad (Pag: 57, 69)

Jegor Miladinovic Institutul culturilor de câmp și legumicole, Novi Sad (Pag: 12)

72