Andronache Mălina- Georgia, jurnalism, grupa 1

Strategii online- CSM Ceahlăul Piatra Neamț

Dialogul joacă un rol important în comunicare, modele PR (J. E. Grunig & Hunt, 1984;
Sommerfeldt, Kent, & Taylor, 2012) și sfere de activitate precum comunicarea internă, relațiile
cu media sau probleme de management. Însă, o dată cu dezvoltarea tehnologiei, comunicarea
unidirecțională de altă dată a fost înlocuită de comunicarea dialogică, ce are loc între brand și
consumator. Kent și Taylor (2002) au identificat cinci principii ale comunicării dialogică în ceea
ce privesc relațiile publice. Așadar, avem astfel: mutualitatea (implică un spirit de colaborare și
egalitate), apropierea, empatia (riscul de a fi vulnerabil în fața celeilalte părți) și angajamentul
pentru sinceritate și corectitudine (J. E. Pettigrew, 2013).
Conform Cmeciu (2013) în mediul online pot fi identificate cinci strategii de comunicare,
după cum urmează:
1. Strategia de informare presupune creșterea gradului de accesibilitate a
informațiilor prin intermediul website-urilor sau a platformelor online.

2. Strategia de conectare permite crearea unor conexiuni digitale între organizație

și: consumatori, autorități, parteneri ai campaniei sau membri ai comunității
online. De asemenea, se pot utiliza hiperlink-urile pentru a permite utilizatorilor
să navigheze de la o locație web la alta.

3. Strategia de participare implică posibilitatea vizitatorilor de a se transforma în

participanți activi prin crearea și postarea de conținut propriu, accesarea unor
aplicații sau prin acordarea de note conținutului.

4. Strategia de mobilizare se realizează prin convingerea susținătorilor campaniei să

o promoveze atât în mediul virtual, cât și în cel real. În mediul online utilizatorii
sunt îndemnați să distribuie conținut și să participe la concursuri sau contribuții
online.

5. Strategia de interactivitate presupune trecerea de la comunicarea unidirecțională

la cea bidirecțională prin reacțiile consumatorilor , clienților sau a membrilor
comunității digitale la postările organizației.

Mai departe voi studia șapte postări de pe pagina de Facebook a Clubului Sportiv
Municipal (CSM) Ceahlăul Piatra Neamț care au fost publicate pe pagină în perioada 24-27
noiembrie a anului curent. Postările au drept scop informarea fanilor în legătură cu scorul
meciurilor și cum au decurs acestea, ba chiar sunt însoțite de linkuri care trimit utilizatorul pe
pagina de You Tube, unde pot viziona meciul. Structura postărilor este alcătuită din text însoțit
de elemente foto sau video. Obiectivele cercetării mele constau în determinarea frecvenței
postărilor și identificarea prezenței comunicării dialogice, iar întrebările de cercetare sunt:
1. Se realizează comunicarea dialogică între fani și CSM Ceahlăul?
2. Care dintre strategiile de comunicare online sunt cel mai bine implementate?
3. Cât de des sunt făcute postări pe pagina de Facebook?
Schema de codificare
P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 TOTAL
STRATEGIA DE
INFORMARE
text 1 1 0 1 0 0 0 3
imagine 0 1 0 1 1 0 1 4
video 1 0 1 0 0 1 0 3
TOTAL 10

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 TOTAL
STRATEGIA DE
CONECTARE
link către website- 1 1 1 1 0 1 0 5
ul organizației
link către blogurile 0 0 0 0 0 0 0 0
unor susținători ai
organizației
link către social 0 0 0 0 0 0 0 0
media
tag tematic 0 0 0 0 0 0 0 0
tag către 0 0 0 0 0 0 0 0
organizație
etichetarea 0 0 0 0 0 0 0 0
P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 TOTAL
partenerilor
STRATEGIA
organizației DE
PARTICIPARE
TOTALonline
sondaje 0 0 0 0 0 0 0 50
petiții online 0 0 0 0 0 0 0 0
opțiunea de 1 1 1 1 1 1 1 7
ierarhizare a
comentariilor
posibilitatea de a 0 0 0 0 0 0 0 0
genera conținut
TOTAL 7
 P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 TOTAL
STRATEGIA DE
MOBILIZARE
jocuri 0 0 0 0 0 0 0 0
concursuri online 0 0 0 0 0 0 0 0
opțiune de a 1 1 1 1 1 1 1 7
distribui postarea
TOTAL 7

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 TOTAL
STRATEGIA DE
INTERACTIVITATE
comentarii utilizatori 1 1 1 1 1 1 1 7
comentarii organizație 0 0 0 0 0 0 0 0
like-uri la postare 1 1 1 1 1 1 1 7
like-uri la comentarii 1 0 1 1 1 1 1 6
like-uri din partea 0 0 0 0 0 0 0 0
organizației
conversații tematice între 0 0 0 0 0 1 1 2
utilizatori
TOTAL 22

Rezultate
1. Strategia de informare este utilizată de către CSM Ceahlăul prin intermediul postărilor cu
structură de tip text însoțit de elemente multimedia. După cum reiese și din schema de
codificare specifică strategiei, aceasta se pare a fi a doua cea mai utilizată, după strategia
de interactivitate. În figurile 2, 3, 7 și 5 textul a fost însoțit de poze specifice sportului
practicat și care au legătură directă cu acesta. În restul figurilor textul este alcătuit dintr-
un link care trimite utilizatorii la canalul de You Tube, unde pot viziona meciul în
întregime (excepție făcând figura 1 în care s-a adăugat o descriere succintă în care
organizația informa fanii despre un eveniment ce avea să aibă loc).
Având în vedere că avem de a face cu un public nișat, eforturile CSM Ceahlău au fost
îndreptate spre partea vizuală, care constituie elementul principal de comunicare cu fanii.
Faptul că pun la dispoziție instrumente multimedia prin care utilizatorii se pot pune în
temă cu ultimele noutăți, menține interesul persoanelor pasionate de fotbalul local. Fără
elemente vizuale publicul și-ar pierde interesul față de activitățile organizației.
2. Strategia de conectare este cea mai slab implementată strategie dintre cele 5 deoarece
singura parte utilizată din această strategie este cea de creare de link-uri către websiteul
organizației. Având în vedere faptul că CSM Ceahlău are și pagina de Instagram, dar și
canal de You Tube sunt de părere că ar fi trebuit incluse în postare și aceste canale media,
dar și taguri tematice (ex: #haiceahlaul). Postarea din figura 5 face excepție și anume că
aceasta este alcătuită dintr-o imagine în care în partea de jos sunt afișați sponsorii, însă
acestora nu li s-a dat tag în textul postării, deci nu ar putea intra în categoria „etichetarea
partenerilor organizației”. Această strategie este slab implementată, având în vedere
faptul că utilizatorii pot comunica cu organizația și prin alte canale, există o varietate
foarte mare de taguri pe care le-ar putea utiliza în textul postării și ca sponsorilor nu li se
acordă vizibilitate mai mare.

3. Strategia de participare este și aceasta implementată slab. Singura opțiune care este
prezentă este opțiunea de ierarhizare a comentariilor astfel încât utilizatorii să poată afișa
numai comentariile pe care vor să le citească, comentariile relevante pentru ei nu pentru
organizație. Cred că este foarte bine faptul că organizația nu oferă opțiunea fanilor de a
posta pe pagina oficială conținut propriu deoarece există posibilitatea ca acesta să scape
de sub control, având în vedere că este vorba despre un sport ce implică competiție. Ceea
ce consider că ar fi potrivit pentru o astfel de organizație sunt sondajele. Având în vedere
că o echipă are nevoie de suporteri este important ca aceștia să simtă că sunt ascultați, iar
părerile lor sunt luate în considerare. De asemenea, organizația ar putea să își evalueze
plusurile și minusurile și să facă îmbunătățiri, atât pe partea de relații publice, cât și pe
partea de organizare.

4. Strategia de mobilizare este de asemenea și aceasta slab implementată. Nu numai pentru

faptul că cele șapte postări selectate au un număr foarte mic de distribuiri. Cel mai mare
număr de distribuiri a fost de nouă și avem trei astfel de postări (figurile 4, 5 și 7) . Deci,
se pare că, CSM Ceahlăul nu este popular în mediul online, motiv pentru care ar fi trebuit
să apeleze la alte puncte ale strategiei de mobilizare care au fost ignorate.
Sunt de părere că prin această strategie se pot face mult mai multe lucruri care să
stârnească interesul unui public mai larg, nu numai celor care deja sunt în temă cu
activitățile curente. Acum că este posibil accesul la meciurile de fotbal cu condiția
respectării normelor impuse de autorități, organizația ar putea organiza diverse activități
care să implice atât oamenii interesați de organizație, cât și cei care nu prezintă interes
pentru aceasta. Spre exemplu s-ar putea organiza o extragere de timp tombolă iar pentru a
participa utilizatorii trebuie să dea follow paginii, să distribuie evenimentul creat pe
pagina personală și să dea like postării făcute. Premiul ar putea consta în două bilete
gratuite la evenimentul următor (un meci de fotbal).
5. Strategia de interactivitate este cea mai puternic implementată dintre toate cele cinci
strategii. Ceea ce este defectuos la această strategie este faptul că organizația nu
interacționează deloc cu utilizatorii prin secțiunea de comentarii. Pe lângă faptul că nu
apreciază comentarii relevante fotbalului și a activității clubului, nici nu răspunde
întrebărilor adresate de susținători, astfel creând o barieră între public și organizație. Cu
toate acestea, urmăritorii apreciază postările paginii, dar și comentariile altor utilizatori.
După cum se poate observa din schema de codificare, oamenii nu interacționează unii cu
ceilalți dezbătând un subiect tematic, ci fiecare comentează individual la postările
organizației, însă sunt mulți care citesc comentariile apreciindu-le pozitiv sau negativ.

Concluzionând, dintre toate cele cinci strategii, cele mai frecvent utilizate sunt strategia
de informare și cea de interactivitate. Cu toate că CSM Ceahlăul postează cu o frecvență
ridicată, uneori și de două ori în aceeași zi, prezența lor în mediul online nu este cunoscută.
Acest lucru este cauzat de implementarea defectuoasă a strategiilor de comunicare în mediul
online.
Strategia de informare este un punct forte al organizației deoarece fiecare postare are un
element multimedia, lucru foarte important pentru a capta atenția urmăritorilor. Cu toate
acestea, ar putea fi îmbunătățită prin crearea de texte la toate postările. După cum se poate
observa și în anexă, postările din figurile 3,5 și 7 nu au un text în care să se prezinte
informații de interes general, ci au un link către un meci sau chiar nu au deloc text (figura 5).
Punctele slabe ale comunicării CSM Ceahlău cu publicul sunt reprezentate de strategiile
de conectare, mobilizare și participare. Acestea au obținut cel mai mic punctaj în schemele de
codificare de mai sus, ceea ce înseamnă că nu se valorifică la maximum potențialul de
comunicare. Resurse există. Spre exemplul, în cadrul strategiei de conectare s-ar putea utiliza
și celelalte canale media pe care le are organizația precum contul de Instagram sau canalul de
You Tube. Forțele au fost concentrate pe pagina web a CSM Ceahlăul, însă, se pare că nu a
fost suficient. De asemenea, sponsorii sau persoanele despre care se vorbește în postare nu
sunt etichetate, exemplu făcând postarea din figura 5 care ar fi putut conține un text în care să
mulțumească sponsorilor ce au făcut posibil evenimentul respectiv.
Chiar dacă strategia de interactivitate pare a fi cea mai bine implementată, sunt de părere
că din punctul de vedere al comunicării organizației cu utilizatorii nu se poate afirma că
strategia este în totalitate aplicată. După cum se poate observa în schema de codificare,
organizația nu comunică sub nicio formă cu urmăritorii prin intermediul secțiunii de
comentarii, nici măcar atunci când sunt întrebări la care numai aceasta ar fi în măsură să
răspundă. Spre exemplu la postarea din figura 5, un utilizator întrebase dacă este permis
accesul pe stadion, iar organizația nici nu a apreciat comentariul și nici nu a răspuns la el.
Deci, comunicarea dialogică între organizație și susținătorii acesteia nu există. Singura formă
de comunicare cu aceștia este reprezentată de postările cu rol informativ. (În anexă voi atașa
și exemplul oferit anterior).
 Bibliografie
 Dialogic Communication and Public Relations Websites: A Content Analysis of the Global
Top 250 PR Agencies, extras din Dialogic Communication and Public Relations Websites:
A Content Analysis of the Global Top 250 PR Agencies (etsu.edu)
 Cmeciu, C. (2013). Tendințe actuale în campaniile de relații publice. Iași:
Polirom.
 Dialogue in Public Relations Roles: A Q Study Among Young Professionals , extras din
https://www.researchgate.net/publication/306355188_Dialogue_in_Public_Relations_Rol
es_A_Q_Study_Among_Young_Professionals

Figura 1- postare CSM Ceahlăul (24.11.2021) Figura 2- postare CSM Ceahlăul (24.11.2021)
 Figura 3- postare CSM Ceahlăul (25.11.2021) Figura 4- postare CSM Ceahlăul (26.11.2021)

Figura 5- postare CSM Ceahlăul (26.11.2021) Figura 6- CSM Ceahlăul (27.11.2021)

Figura 7- postare CSM Ceahlăul (27.11.2021) Exemplul din concluzie (comentariul la postarea din figura 5)