MODELAREA ECONOMETRICĂ A SERIILOR CRONOLOGICE

Componentele unei serii cronologice. Ştim că dacă datele statistice sunt transversale (sau dinamice),
adică dacă variabila este măsurată în timp, în ordine secvenţială, atunci, în urma sistematizării, se
obţine o serie cronologică de tipul:
1 2 ... t ... n  t  , t  1, n
  
 y1 y2 ... yt ... yn   yt 
unde t  1, n reprezintă unităţile de timp (perioade sau momente), iar yt reprezintă nivelurile variabilei
studiate, Y. Aşadar, într-o serie cronologică, ordinea datelor oferă informaţii importante. O serie
cronologică poate fi formată din patru componente diferite şi anume: 1. Componenta de lungă durată
– trend (YT); 2. Componenta sezonieră (YS); 3. Componenta ciclică (YC); 4. Componenta reziduală
(YR).
1. Tendinţa de lungă durată (numită şi trend, tendinţă seculară sau tendinţă pe termen lung)
se manifestă sub influenţa unor factori sistematici cu acţiune îndelungată şi conferă o formă
aproximativ netedă şi o direcţie aproximativ stabilă de evoluţie a fenomenului. Tendinţa de lungă
durată se manifestă şi se pune în evidenţă pe un număr mare de termeni, peste 10-15 termeni. Spre
exemplu, populaţia României (indicator de interes pentru multe din activităţile sectorului terţiar), a
cunoscut următoarea evoluţie în perioada 1980-2005 (număr mediu de locuitori la 1 iulie):

23500000

23000000
Persoane

22500000

22000000

21500000

21000000
1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004

Figura 11.1. Populaţia României în perioada 1980-2005

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2006

După cum se observă (figura 11.1), tendinţa de lungă durată nu trebuie întotdeauna să fie liniară. În
acest exemplu, numărul populaţiei a crescut până în 1990, după care se constată o tendinţă
descrescătoare, în perioada 1990-2005. Cu toate acestea, multe variabile social-economice de interes
pot avea o tendinţă liniară pe termen lung, crescătoare ori descrescătoare.
2. Componenta sezonieră are tot o influenţă sistematică, sub forma unor valuri (cicluri)
repetitive, care apar la perioade calendaristice scurte şi, prin definiţie, au o durată mai mică de un an
de zile. Termenul de „variaţii sezoniere” se poate referi, în mod tradiţional, la cele patru anotimpuri
(sau trimestre), ori la fluctuaţiile ce apar în timpul unei luni, unei zile sau chiar în cursul unei zile.
Cererea de produse turistice, producţia şi preţul de vânzare al unor produse agroalimentare, tarifele
unor servicii etc. Pot prezenta astfel de variaţii sezoniere. În general, industria turismului este afectată
de sezonalitate. În funcţie de momentul de re-ferinţă anchetele statistice pot oferi date şi informaţii
privind fie trimestrele calendaristice, fie trimestrele sezoniere. Anchetele bazate pe trimestre sezoniere
oferă date decalate cu o lună faţă de cele calendaristice (Sursa: CANSTAT, Statistical Bulletin,
Bucharest, 2002, pg. 96).

Exemplu
Hotelul „CREASTA” dintr-o zonă montană, cu o capacitate de cazare existentă de 140 locuri a
înregistrat, în perioada 2003-2006, următorii indici trimestriali de utilizare netă a capacităţii în
funcţiunee (%) (tabelul 11.1.):

Tabelul 11.1. Indici de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)

Trimestrul
Anul
I II III IV
2003 30,0 21,2 62,8 44,2
2004 30,8 22,4 64,4 46,0
2005 32,2 22,8 66,2 48,0
2006 32,8 23,0 68,0 48,4

Din reprezentarea grafică (figura 11.2.) se observă cu uşurinţă că, în trimestrul III, indicii de utilizare
netă a capacităţii în funcţiune sunt mai ridicaţi decât în celelalte trimestre.

80,0
Indici de utilizare neta (%)

70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV
'03 '03 '03 '03 '04 '04 '04 '04 '05 '05 '05 '05 '06 '06 '06 '06

Figura 11.2. Indici de utilizare netă a capacităţii în

funcţiune la hotelul „CREASTA”, în perioada 2003-2006
3. Componenta ciclică are, de asemenea, o influenţă sistematică sub forma unor valuri, dar
care apar la un număr mai mare de ani (2-10 ani). Prin definiţie, ciclurile au o durată mai mare de un
an de zile şi sunt determinate de interacţiunea unor factori ce influenţează economia ori planul social
(figura 11.3.). Exemple de astfel de cicluri includ bine-cunoscutele cicluri de afaceri ce includ
perioade de recesiune şi expansiune, ciclurile pe termen lung privind cererea unor mărfuri, ciclurile
în sectorul monetar şi financiar. În practică, ciclurile apar rareori cu regularitate şi adesea se manifestă
în combinaţie cu alte componente. În industria turismului, întâlnim cicluri de viaţă ale destinaţiilor
turistice (vezi Stănciulescu, Gabriela – coord. – Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2002).
 y

Anii
Figura 11.3. Variaţie ciclică într-o serie cronologică
4. Componenta reziduală determină variaţii întâmplătoare, manifestate ca devieri neregulate
într-o serie cronologică şi care nu sunt cauzate de nicio altă componentă. Uneori această componentă
poate ascunde existenţa altora, mai predictibile, dar trebuie să subliniem că variaţiile aleatoare apar în
aproape toate seriile cronologice, ceea ce face necesară identificarea lor, în scopul efectuării – cu
acurateţe – a previzionărilor. Dacă examinăm figurile anterioare, vom observa astfel de variaţii
reziduale şi, tocmai de aceea, chiar dacă vom caracteriza precis şi exact celelalte componente, nu vom
putea previziona la fel de exact evoluţia viitoare a unei variabile.
Componentele unei serii cronologice pot fi prezentate, pe scurt, astfel (tabelul 11.2.):

Tabelul 11.2. Componentele unei serii cronologice

Componenta de Componenta Componenta Componenta
Denumire
lungă durată sezonieră ciclică reziduală
Tip Sistematică Sistematică Sistematică Nesistematică
Fluctuaţii regulate Fluctuaţii
Fluctuaţii reziduale
ce apar în aproximativ
Tendinţa de (întâmplătoare),
interiorul unei regulate ce apar la
Definiţie modificare pe care rămân după
perioade de 12 luni intervale de timp
termen lung evidenţa celorlalte
şi se repetă an de mari de 1 an de
componente
an zile
Evenimente
Schimbări în
Condiţii climatice, Interacţiunea unor neprevăzute
populaţie,
Factori de obiceiuri factori ce (greve, inundaţii,
tehnologie,
influenţa religioase, sociale influenţează războaie etc.) sau
educaţie, nivel de
etc. economia variaţii aleatoare
trai etc.
ale datelor
Un număr mare de Mai mică sau egală Durată scurtă şi
Durată De obicei 2-10 ani
termeni cu 12 luni care nu se repetă

Modelul general al unei serii cronologice poate fi exprimat ca un model aditiv, unde valoarea
variabilei la momentul (în perioada) t poate fi descrisă ca: yt  yTt  ySt  yCt  yRt , sau ca un model
multiplicativ, dacă valoarea variabilei este descrisă ca: yt  yTt  ySt  yCt  yRt . Ambele modele sunt
acceptabile. În general, modelul multiplicativ se utilizează atunci când fluctuaţiile (regulate şi
neregulate) se amplifică ori se diminuează faţă de tendinţa seculară, iar modelul aditiv se utilizează
atunci când fluctuaţiile rămân constante în amplitudine, faţă de trend.
11.1.1. Estimarea componentei trend

Dacă putem determina şi caracteriza componentele care există într-o serie cronologică, vom
putea, apoi, să efectuăm o previzionare validă a evoluţiei viitoare. Caracterizarea şi descrierea
tendinţei de lungă durată se poate face folosind metode statistice (simple) sau analitice. În alegerea
uneia sau alteia dintre metode un rol important îl joacă graficul statistic şi modul în care reuşim să
descoperim existenţa şi forma diferitelor componente din reprezentarea seriei cronologice. Metodele
mecanice de descriere a trendului unei serii cronologice cuprind: metoda modificării medii absolute,
metoda indicelui mediu de modificare şi metoda mediilor mobile. Metodele analitice presupun
utilizarea unei funcţii analitice de tendinţă. Tehnicile de netezire (sau ajustare) a seriei cronologice
urmăresc, aşadar, eliminarea sau atenuarea oscilaţiilor (fluctuaţiilor) sistematice şi nesistematice.
Prezentăm, în continuare, modul de estimare a tendinţei de lungă durată a unei serii cronologice prin
metoda mediilor mobile. Metoda mediilor mobile este utilizată cu deosebire atunci când seria
cronologică prezintă fluctuaţii regulate (sezoniere sau ciclice), pentru a netezi evoluţia fenomenului.
Tendinţa pe termen lung se determină sub forma unor medii, calculate din atâţia termeni (m), la câţi
se manifestă o oscilaţie completă. Mediile se numesc mobile, glisante, deoarece, în permanenţă, în
calculul unei astfel de medii se lasă în afară primul termen al mediei anterioare şi se introduce
următorul termen. Astfel, dacă mediile mobile sunt calculate, spre exemplu, din cinci termeni, fiecare
valoare ajustată va cuprinde termenul din perioada respectivă, cei doi termeni anteriori şi cei doi
termeni următori.
y  yt 1  yt  yt 1  yt  2
ytTMM  t 2 , t  3, n  2 .
5
În general, dacă mediile sunt calculate din m termeni (m, număr impar) se vor pierde, prin
calculul mediilor, (m – 1) termeni şi fiecare valoare ajustată va fi situată în dreptul unei valori
înregistrate. Dacă, însă, mediile mobile se calculează din m termeni (m număr par), atunci valorile
medii se situează între termenii reali şi vom centra nivelurile, astfel ajustate, prin calculul unor medii
de medii (medii parţiale). Spre exemplu, dacă o oscilaţie completă are loc la 6 termeni, atunci calculăm
medii mobile centrate:
yt 3 y
 yt 2  yt 1  yt  yt 1  yt  2  t 3
ytTMM  2 2 , t  4, n  3 .
6
În acest caz se vor pierde, prin calculul mediilor centrate, m termeni. Prin calculul mediilor mobile,
abaterile sezoniere se compensează.

Exemplu. Să considerăm seria cronologică privind sosirile trimestriale de turişti la hotelul „Creasta”
dintr-o zonă montană (tabelul 11.3.):

Tabelul 11.3. Sosiri trimestriale de turişti la hotelul „Creasta”

Trimestre
Anii
I II III IV
2003 940 650 1934 1360
2004 952 706 2072 1406
2005 992 734 2088 1478
2006 1026 740 2190 1492

Pentru calcularea tendinţei pe termen lung, folosind metoda mediilor mobile din 4 termeni (la
câţi se manifestă o oscilaţie completă), putem sistematiza datele astfel (tabelul 11.4.):
 Tabelul 11.4. Calculul mediilor mobile
Anul Trimestrul Perioada(t) yt ytT(MM)
0 1 2 3 4
I 1 940 
2003
II 2 650 
III 3 1934 1222
IV 4 1360 1231
I 5 952 1255
II 6 706 1278
2004
III 7 2072 1289
IV 8 1406 1297
I 9 992 1303
II 10 734 1314
2005
III 11 2088 1327
IV 12 1478 1332
I 13 1026 1346
II 14 740 1360
2006
III 15 2190 
IV 16 1492 
y1 y
 y2  y3  y4  5
Prima medie mobilă centrată este: y3TMM  2 2
4
940 952
 650  1934  1360 
y3TMM  2 2  1222 persoane.
4
Cea de-a doua medie mobilă centrată este:
650 706
 1934  1360  952 
y4TMM  2 2  1231 persoane. ş.a.m.d.
4
Reprezentarea grafică în figura 8.4. ilustrează modul în care mediile mobile permit
determinarea tendinţei de lungă durată, prin eliminarea oscilaţiilor sezoniere. Să mai notăm că mediile
mobile pot fi calculate şi acolo unde nu există devieri periodice, în scopul de a înlătura variaţiile
reziduale. Cu cât mediile mobile se vor calcula, dintr-un număr mai mare de termeni, cu atât netezirea
va fi mai accentuată; pe de altă parte, calculul mediilor mobile dintr-un număr prea mic de termeni
poate face ca variaţiile reziduale să nu se elimine din valorile reale.
 2500

2000

persoane 1500

1000

500

0
Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV
'03 '03 '03 '03 '04 '04 '04 '04 '05 '05 '05 '05 '06 '06 '06 '06

Valori observate Medii mobile

Figura 11.4. Determinarea tendinţei seculare folosind mediile mobile

11.1.2. Estimarea componentei sezoniere

Variaţiile sezoniere pot să apară în interiorul unui an sau chiar al unui interval mai scurt de timp, cum
ar fi luna, săptămâna sau ziua. Rezultă deci că, pentru studiul statistic al componentei sezoniere, este
necesar să avem la dispoziţie date sistematizate pe intervale de timp mai mici de un an de zile. Pentru
a măsura efectul sezonier, putem determina devieri sezoniere sau indici de sezonalitate. Devierile
sezoniere măsoară, în medie, abaterile fiecărui sezon de trend, iau valori pozitive şi negative, astfel
încât suma devierilor sezoniere, pentru toate sezoanele, este egală cu zero. Indicii de sezonalitate
măsoară, în medie, de câte ori se abate variabila, în fiecare sezon, de la trend, iau valori supraunitare
sau subunitare, astfel încât produsul lor este egal cu 1.

1. Determinarea devierilor sezoniere

Pentru determinarea devierilor sezoniere se parcurg următorii paşi: 1. Se înlătură din valorile
seriei cronologice (yt) componenta de trend (ytT) determinată prin metoda mediilor mobile sau printr-
o metodă analitică (vom considera o serie fără componenta ciclică, Ct). Atunci: yt  ytT  ytS  ytR .

2. Pentru fiecare sezon în parte, calculăm media rezultatelor obţinute la pasul 1. În felul acesta
(prin calculul mediei) se înlătură cea mai mare parte din variaţiile reziduale (deşi foarte rar le putem
înlătura în întregime). Aceste medii, calculate pentru m sezoane, măsoară diferenţele faţă de linia de
tendinţă, date de componenta sezonieră.

3. Devierile sezoniere se vor calcula din valorile obţinute la pasul al doilea, ajustate astfel încât
 m 
suma lor să fie egală cu zero   ySk  0  .
 k 1 
Exemplu. După cum se ştie, industria turistică este subiectul unor serioase variaţii sezoniere. Folosind
datele din tabelul 11.3., vom urmări să determinăm devierile sezoniere ale variabilei, „sosiri de turişti”.
Pentru aceasta, vom înlătura mai întâi componenta de trend (col. 3 – col. 4, tabelul 8.4), iar rezultatele
( ytS  ytR ) le vom sistematiza în tabelul 11.5.
Tabelul 11.5. Determinarea devierilor sezoniere
Trimestrul
Anii Suma
I II III IV
0 1 2 3 4 5
2003   712 129

2004 303 572 783 109

2005 311 580 761 746

2006 320 620  
Media 311,3 590,7 752 128 22
Deviere sezonieră 306 585 758 133 0

Pentru fiecare sezon vom determina media abaterilor:

 pentru trim. I: 303  (311)  (320)  311,3 ; pentru trim. II: 572  (580)  (620)
 590, 7 ;
3 3
 pentru trim. III: 712  783  761 129  109  146
 752 ; pentru trim. IV:  128 .
3 3
Cum suma acestor medii ale abaterilor este diferită de zero
22
4

y
k 1
Sk  (311,3)  (590, 7)  752  128  22 , vom ajusta mediile calculate cu valoarea
4
 5,5 ,

obţinând devieri sezoniere, astfel: yS1  311,3  (5,5)  305,8  306 persoane
yS 2  590,7  (5,5)  585, 2  585 persoane, yS 3  752  (5,5)  757,5  758 persoane
yS 4  128  (5,5)  133,5  134 persoane

Devierile sezoniere în trimestrele I şi II sunt negative (niveluri sub trend), iar trimestrele III şi
IV sunt pozitive (vârfuri de activitate). Rezultatele ne arată că factorul sezonier deviază numărul
sosirilor de turişti în trimestrul I cu 306 persoane sub linia de trend, în trimestrul II cu 585 persoane
sub trend, iar în trimestrele III şi IV cu 758, respectiv, cu 133 persoane peste tendinţa de lungă durată.
Determinarea indicilor sezonieri. Pentru determinarea indicilor de sezonalitate, metodologia este
similară, parcurgându-se următorii paşi:
1. Se înlătură componenta de trend:
yt
 ytS  ytR .
ytT
2. Se calculează, pentru fiecare sezon, media rezultatelor obţinute la punctul 1, eliminând
astfel variaţiile reziduale. 3. Indicii de sezonalitate se determină din mediile obţinute la pasul 2,
ajustate astfel încât indicele mediu să fie egal cu 1. Cele mai exacte rezultate se obţin dacă vom
folosi în calcule media geometrică. Cu toate acestea, pentru uşurinţa calculelor, deseori se
foloseşte media aritmetică.
Exemplu. Pe baza datelor din tabelul 8.3., vom înlătura componenta de trend yt : ytT (col. 3: col. 4)
şi vom obţine ytS  ytR , valori sistematizate în tabelul 11.6.

Tabelul 11.6. Determinarea indicilor de sezonalitate

Trimestrul
Anii Produsul
I II III IV
0 1 2 3 4 5
1998   1,583 1,105 
1999 0,759 0,552 1,607 1,084 
2000 0,761 0,559 1,573 1,112 
2001 0,762 0,554   
Media 0,761 0,555 1,588 1,099 0,737
Indice de sezonalitate 0,821 0,599 1,714 1,186 0,000

Pentru fiecare sezon determinăm media valorilor astfel obţinute:

 pentru trim I: 3 0, 759  0, 761 0, 762  0, 761 ; pentru trim II: 3 0,552  0,559  0,554  0,555 ;
 pentru trim III: 3 1,583 1, 607 1,573  1,588 ; pentru trim IV: 3 1,105 1, 084 1,112  1, 099 .
Cum produsul acestor medii (geometrice) este diferit de 1:
4

y
k 1
Sk  0, 761 0,555 1,588 1, 099  0, 737 , vom ajusta mediile calculate cu media indicilor

sezonieri, obţinând indici de sezonalitate, astfel:

Media indicilor sezonieri este calculată ca o medie geometrică:
yS  4 yS1  yS 2  yS 3  yS 4  0,9265 .
Indicii de sezonalitate vor fi subunitari în trimestrele I şi II şi supraunitari în trimestrele III şi
IV.
yS1  0,761: 0,9265  0,821 yS 2  0,555: 0,9265  0,599 yS 3  1,588: 0,9265  1,714
yS 4  1,099 : 0,9265  1,186
4
Acum y
k 1
Sk 1.

Indicii de sezonalitate astfel obţinuţi ne arată că, în medie, sosirile de turişti în trimestrele III
şi IV se află peste tendinţa de lungă durată cu 71,4%, respectiv cu 18,6%, iar în trimestrele I şi II,
sosirile de turişti se situează sub linia de trend cu 17,9%, respectiv cu 40,1%. În previzionarea sosirilor
de turişti va trebui să ţinem cont, pentru fiecare trimestru, de influenţa factorului sezonier, influenţă
determinată sub forma devierilor sezoniere sau a indicilor de sezonalitate. După ce am determinat
devierile sezoniere ori indicii de sezonalitate, vom desezonaliza seria cronologică ( yt  ySk ) pentru
devieri şi yt ySk pentru indici. Rezultatele astfel obţinute vor conţine doar componenta de tendinţă
seculară (ytT) şi componenta reziduală (ytR). Putem acum să determinăm tendinţa de lungă durată,
aplicând o metodă mecanică ori analitică. Să subliniem însă că, atunci când vom ajunge la etapa de
previzionare, va trebui să ţinem cont şi de devierile sezoniere, ori de indicii de sezonalitate.
PROBLEMA
1. Vânzările trimestriale realizate de o fabrică de jucării electronice în perioada 2002-2005 se
prezintă astfel: (tabelul 8.11.) (mii bucăţi):
Tabelul 8.11.
Vânzările trimestriale în anul
Trimestrul
2002 2003 2004 2005
0 1 2 3 4
I 10 11 14 13
II 14 16 18 16
III 11 10 13 9
IV 21 22 22 25

Se cere:
a) Să se determine mediile mobile din câte 4 termeni consecutivi.
b) Să se determine abaterile sezoniere şi coeficienţii (indicii) sezonieri.
c) Să se determine trendul pentru seria desezonalizată.
d) Să se extrapoleze seria de date privind volumul vânzărilor de jucării electronice pentru
trimestrul III, anul 2006, folosindu-se cea mai bună metodă de ajustare.

Rezolvare:
a) Datele fiind trimestriale, se vor calcula medii mobile din număr par de termeni (p = 4).
Mecanismul de calcul şi mediile mobile parţiale şi finale sunt prezentate în tabelul 8.12., coloanele 2
şi 3.
Tabelul 8.12.
Medii mobile Medii mobile
Anul şi trimestrul Termenii seriei
parţiale centrate
0 1 2 3
I 10 
II 14 
2002 III 11 14 14,125
IV 21 14,25 14,5
I 11 14,75 14,625
II 16 14,5 14,625
2003 III 10 14,75 15,125
IV 22 15,5 15,75
I 14 16 16,375
2004 II 18 16,75 16,75
III 13 16,75 16,625
IV 22 16,5 16,25
I 13 16 15,5
2005 II 16 15 15,375
III 9 15,75 
IV 25 

Prima medie mobilă:

10 11
 14  11  21 
MM1  2 2  14,125
4
 A doua medie mobilă va fi:
14 16
 11  21  11 
MM 2  2 2  14,5
4
Etc.
Ultima medie mobilă va fi:
22 25
 13  16  9 
MM 12  2 2  15,375
4

30

25

20
mii buc.

15

10

0
Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV
'02 '02 '02 '02 '03 '03 '03 '03 '04 '04 '04 '04 '05 '05 '05 '05

Valori observate Medii mobile

Figura 8.11. Vânzările trimestriale de jucării electronice în perioada 2002-2005

b) Se vor folosi datele din tabelul 8.11., pentru care s-au calculat mediile mobile din tabelul
8.12. Pentru analiza sezonalităţii vom aplica, pe rând, modelul aditiv şi cel multiplicativ.

I) Modelul aditiv
 Se elimină din termenii reali yt valorile de trend ( yˆt ), determinate prin metoda mediilor

mobile. Rezultaele se găsesc în coloana 3 a tabelului 8.13., începând cu trimestrul III/2002:

( yt  yˆt )III /'02  11 14,125  3,125 mii buc.

( yt  yˆt )IV /'02  21 14,5  6,5 mii buc.

etc.
 Aceste diferenţe se trec în tabelul 8.14., în care se calculează devierile sezoniere brute ( S 'j )

– coloana 5 – şi corectate (sj) coloana 6.

Devierile sezoniere brute:
 3,125  2,375  2,5
S I'   2, 667 mii buc.
3
1,375  1, 25  0, 625
S II'   1, 083 mii buc.
3
3,125  5,125  3, 625
'
S III   3,958 mii buc.
3
6,5  6, 25  5, 75
S IV'   6,167 mii buc.
3
Media devierilor sezoniere brute:
S I'  S II'  S III
'
 S IV' 2, 667  1, 083  3,958  6,167
S'    0,15625
4 4
Devierile sezoniere corectate:

SI  SI'  S '  2,667  0,15625  2,823  3 mii buc.

SII  SII'  S '  1,083  0,15625  0,927  1 mii buc.

SIII  SIII
'
 S '  3,958  0,15625  4,114  4 mii buc.

SIV  SIV
'
 S '  6,167  0,15625  6,011  6 mii buc.

 Se calculează termenii seriei cronologice corectate, eliminându-se din valorile termenilor

reali devierile sezoniere corectate (coloana 5/tabelul 8.13.):
( yt  SI )I /'02  10  (3)  13 mii buc.

( yt  SII )II /'02  14 1  13 mii buc.

etc.
 Se determină componenta aleatoare, scăzând din valorile termenilor reali trendul şi
sezonalitatea (coloana 6/tabelul 8.13.):
( t )III /'02  11 14,125  4  0,989

( t )IV /'02  21 14,5  6  0, 489 etc.

În trimestrul I al fiecărui an, factorul sezonier a determinat o scădere a valorii producţiei
vândute cu aproximativ 3 mii bucăţi faţă de linia de trend; în trimestrul II al fiecărui an, factorul
sezonier a determinat o creştere a valorii producţiei vândute cu circa 1 mii bucăţi faţă de linia de trend;
în trimestrul III al fiecărui an, factorul sezonier a dus la o scădere a valorii producţiei vândute cu 4
mii bucăţi faţă de linia de trend, iar în trimestrul IV al fiecărui an, factorul sezonier a determinat o
creştere a valorii producţiei cu circa 6 mii bucăţi faţă de linia de trend.
 Tabelul 8.13.
Trendul (medii SCR
Componenta
Anul şi trimestrul yt yt  yˆ t corectată
mobile) yˆ t aleatoare t
yt - sj
0 1 2 3 4 5 6
I 10   13 
2002
II 14   13 
III 11 14,125 -3,125 15 0,989
IV 21 14,5 6,5 15 0,489
I 11 14,625 -3,125 14 -0,802
II 16 14,625 1,375 15 0,448
2003
III 10 15,125 -5,125 14 -1,011
IV 22 15,75 6,25 16 0,239
I 14 16,375 -2,375 17 0,448
II 18 16,75 1,25 17 0,323
2004
III 13 16,625 -3,625 17 0,489
IV 22 16,25 5,75 16 -0,261
I 13 15,5 -2,5 16 0,323
II 16 15,375 0,625 15 -0,302
2005
III 9   13 
IV 25   19 

Tabelul 8.14.
Diferenţe sezoniere Devieri Devieri
sezoniere sezoniere
Trim.
2002 2003 2004 2005 brute S 'j corectate
(Sj)
0 1 2 3 4 5 6
I  -3,125 -2,375 -2,5 -2,667 -2,823 ~ -3
II  1,375 1,25 0,625 1,083 0,927 ~ 1
III -3,125 -5,125 -3,625  -3,958 -4,144 ~ -4
IV 6,5 6,25 5,75  6,167 6,011 ~ 6

Total S '  0,15625

II) Modelul multiplicativ

 Se împarte termenii reali (yt) la trend ( yˆt ) (coloana 4/tabelul 8.15)
( yt / yˆt )III /'02  11:14,125  0,779
( yt / yˆt )IV /'02  21:14,5  1, 448
etc.
 Rapoartele rezultate la pasul anterior se trec în tabelul 8.16., în care se calculează indicii de
sezonalitate bruţi (coloana 5) şi cei corelaţi (coloana 6).
Indicii de sezonalitate bruţi:
'
S I*  3 0, 779  0,885  0,839  0,824
 '
S II*  3 1, 094 1, 075 1, 041  1, 07
*'
S III  3 0, 779  0, 661 0, 792  0, 741
*'
S IV  3 1, 448 1,397 1,354  1, 400
Media indicilor de sezonalitate bruţi:
' 4 '
S *  S I*  S II*  S III
*
 S IV
*
 4 0,824'1,07  0,7411, 400  1,00875
Indicii de sezonalitate corectaţi:
' '
S I* 0,824 S II* 1, 07
SI 
*
  0,817 S II 
*
  1, 061
*' 1, 00875 *' 1, 00875
S S
'* *'
S III 0, 741 S IV 1, 4
S III 
*
  0, 734 S IV 
*
  1,388
*' 1, 00875 *' 1, 00875
S S
 Se calculează termenii seriei cronologice corectate, împărţindu-se termenii reali la indicii de
sezonalitate bruţi (coloana 5/tabelul 8.15.).
 Se determină componenta aleatoare, împărţindu-se termenii reali la produsul dintre trend şi
indicii de sezonalitate (coloana 6/tabelul 8.15.).

Tabelul 8.15.
SCR Component
Trendul (medii
Anul şi trim. yt yt / yˆ t corectată a aleatoare
mobile) yˆ t
yt / sj*  t*
0 1 2 3 4 5 6
I 10   12,240 ~ 12 
II 14   13,195 ~ 13 
2002
III 11 14,125 0,779 14,986 ~ 15 1,061
IV 21 14,5 1,448 15,130 ~ 15 1,043
I 11 14,625 0,779 13,464 ~ 13 0,921
II 16 14,625 1,094 15,080 ~ 15 1,031
2003
III 10 15,125 0,661 13,624 ~ 14 0,901
IV 22 15,75 1,397 15,850 ~ 16 1,006
I 14 16,375 0,855 17,136 ~ 17 1,046
II 18 16,75 1,075 16,965 ~ 17 1,013
2004
III 13 16,625 0,782 17,711 ~ 18 1,065
IV 22 16,25 1,354 15,850 ~ 16 0,975
I 13 15,5 0,839 15,912 ~ 16 1,026
II 16 15,375 1,041 15,080 ~ 15 0,981
2005
III 9   12,261 ~ 12 
IV 25   18,011 ~ 18 
 Tabelul 8.16.
Indici de sezonalitate Indici de Indici de
sezonalitate sezonalitate
Trim. corectaţi
2002 2003 2004 2005 '
bruţi S *j ( S *j )
0 1 2 3 4 5 6
I  0,799 0,855 0,839 0,824 0,817
II  1,094 1,075 1,041 1,07 1,061
III 0,779 0,661 0,782  0,741 0,734
IV 1,448 1,397 1,354  1,400 1,388
Total 1,00875

În trimestrul I al fiecărui an, factorul sezonier a determinat o scădere a valorii producţiei

vândute cu aproximativ 81,7 – 100 = –18,3%; în trimestrul II al fiecărui an, factorul sezonier a
determinat o creştere a valorii producţiei vândute cu 106,1 – 100 = 6,1% faţă de linia de trend; în
trimestrul III al fiecărui an, factorul sezonier a dus la o scădere a valorii producţiei cu 73,4 – 100 = –
26,6% faţă de linia de trend, iar în trimestrul IV al fiecărui an, factorul sezonier a determinat o creştere
a valorii producţiei cu 138,8 – 100 = 38,8% faţă de linia de trend.
c) Pentru seria corectată de sezonalitate cu ajutorul indicilor de sezonalitate (tabelul 8.15.,
coloana 5), determinarea trendului se poate face prin metode mecanice sau analitice.

Tabelul 8.17.
yt ti(pentru
Anul şi trim. yˆ t (  ) yˆt ( I ) t t2 ty yˆt
∆ 𝑠𝑖 𝐼 )̅
lin

0 1 2 3 4 5 6 7 8
I 12 1 12,0 12,00 -15 225 -180 13,67
2002 II 13 2 12,4 12,32 -13 169 -169 13,86
III 15 3 12,8 12,66 -11 121 -165 14,06
IV 15 4 13,2 13,00 -9 81 -135 14,25
I 13 5 13,6 13,35 -7 49 -91 14,45
6
II 15 14,0 13,71 -5 25 -75 14,64
2003
III 14 7 14,4 14,08 -3 9 -42 14,83
IV 16 8 14,8 14,46 -1 1 -16 15,03
I 17 9 15,2 14,85 1 1 +17 15,22
II 17 10 15,6 15,25 3 9 +51 15,42
2004
III 18 11 16,0 15,66 5 25 +90 15,61
IV 16 12 16,4 16,09 7 49 +112 15,80
I 16 13 16,8 16,52 9 81 +144 16,00
II 15 14 17,2 16,97 11 121 +165 16,19
2005
III 12 15 17,6 17,42 13 169 +156 16,39
IV 18 16 18,0 18,00 15 225 +270 16,58
Total 242 0 1360 132
 I. Metoda modificării medii absolute
n

 t / t 1
 n /1 yn  y1 18  12
 t 2
    0, 4 mii.buc. ;
n 1 n 1 n 1 15
yˆt (  )  y1  (t  1)  
yˆt (  )  12  (t  1)  0, 4; t  1,16 ; (tabelul 8.17. coloana 3)
II. Metoda indicelui mediu de modificare
18
I  n1  I t / t 1  n1 I n /1  15  1, 027 ;
12

t 1
yˆt ( I )  y1  I
yˆt ( I )  12  1.027  ; t  1,16 (tabelul 8.17. coloana 4)
t 1

III. Metoda trendului liniar

yˆt  a  b  t

a 
 y  y  15,125

 na  b  t   y 

n ;

a  t  b t   ty b   ty  132  0, 097
2


  t 2 1360
yˆt  15,125  0,097  t (tabelul 8.17. coloana 8)
d) Alegem cea mai bună metodă de ajustare a seriei cronologice, ca fiind cea pentru care se
obţine minimul expresiei:   yt  yˆt  . Conform tabelului 8.18. valoarea minimă a expresiei se
2

obţine pentru metoda trendului liniar (42,958).

Tabelul 8.18.
 yt  yˆt   yt  yˆt   yt  yˆt 
2 2 2

Anul şi trim. yt yˆ t (  ) yˆt ( I ) yˆt lin

 I   liniar 
0 1 2 3 4 8 9 10 11
I 12 12,0 12,00 13,67 0 0 2,7889
2002 II 13 12,4 12,32 13,86 0,36 0,4624 0,7396
III 15 12,8 12,66 14,06 4,84 5,4756 0,8836
IV 15 13,2 13,00 14,25 3,24 4,0000 0,5625
I 13 13,6 13,35 14,45 0,36 0,1225 2,1025
II 15 14,0 13,71 14,64 1,00 1,6641 0,1296
2003
III 14 14,4 14,08 14,83 0,16 0,0064 0,6889
IV 16 14,8 14,46 15,03 1,44 2,3716 0,9409
I 17 15,2 14,85 15,22 3,24 4,6225 3,1684
II 17 15,6 15,25 15,42 1,96 3,0625 2,4964
2004
III 18 16,0 15,66 15,61 4,00 5,4756 5,7121
IV 16 16,4 16,09 15,80 0,16 0,0081 0,0400
I 16 16,8 16,52 16,00 0,64 0,2704 0
2005 II 15 17,2 16,97 16,19 4,84 3,8809 1,4161
III 12 17,6 17,42 16,39 31,36 29,3764 19,2721
IV 18 18,0 18,00 16,58 0 0 2,0164
Total 242 57,60 60,7990 42,9580
 Determinăm întâi valoarea de trend pentru trimestrul III 2006, pe baza metodei trendului liniar.
yˆ III 2006  15,125  0,097  21  17,162 mii buc.
Se calculează apoi volumul previzionat al vânzărilor pentru trimestrul III 2006, ţinându-se cont şi de
influenţa factorului sezonier: pe baza modelului aditiv: yIIIp 2006  17,162  4,114  13, 048 mii buc.; pe
baza modelului multiplicativ: yIIIp 2006  17,162  0, 734  12,597 mii buc.