1/2017

Revista
Academiei de Științe
ale Securității
Naționale

Editată de Academia de Ştiinţe ale Securității Naționale

Nr. 1 (02)
Anul II, 2017

1
 1/2017

ISSN 2537-1363
ISSN-L 2537-1363

2
 1/2017

CUPRINS

PRIORITĂŢILE SECURITĂŢII EUROPENE ........................................5

Gl (r) prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI

STRATEGII DE SECURITATE ÎN ORIENTUL MIJLOCIU ŞI AFRICA

DE NORD ........................................................................................25
Gl. (r.) prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU

EVALUĂRI ȘI OPȚIUNI MILITARE ÎN ZONA MĂRII NEGRE ..........31

Col. (r) prof. univ. dr. Ion MITULEŢU

SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI ADAPTAREA SOCIETĂŢII LA

EFECTELE ACESTORA (CLIMATE CHANGE AND SOCIETY
ADAPTION TO ITS EFFECTS) .....................................................53
Conf. univ. dr. ing. Florin NEACȘA

EDUCAŢIE ŞI SECURITATE NAȚIONALĂ ÎN CONTEXTUL

DEZVOLTĂRII DURABILE ......................................................... 73
Gl. bg. (r) prof. univ. dr. Viorel BUŢA
Col. prof. univ. dr. Mihail ANTON

AGENŢIA EUROPENĂ PENTRU POLIŢIA DE FRONTIERĂ ŞI

GARDA DE COASTĂ .................................................................... 85
Prof. univ. dr. George ŢICAL

FENOMENUL IMIGRAŢIEI ILEGALE ŞI AZILULUI. RISCURI

TERORISTE ASOCIATE .............................................................. 97
Chestor şef, inspector general Viorel VASILE

3
 1/2017

IMIGRAŢIA EUROPEANĂ – DREPT FUNDAMENTAL SAU ABUZ ... 121

Cristian POPESCU

DE CE E DIFICIL SĂ DEFINIM TERORISMUL? ............................. 131

Dr. Petre ŢĂGOREAN

4
 1/2017

PRIORITĂŢILE SECURITĂŢII EUROPENE

General (r) prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Abstract: Securitatea europeană este supusă unor ameninţări multiple,

cu un caracter dinamic şi evolutiv, respectiv criza economico-financiară
declanşată în 2007, atitudinea agresivă a Rusiei, recrudescenţa terorismului
jihadist şi amplificarea explozivă a migraţiei spre Europa. Aceste ameninţări la
adresa stabilităţii sistemului internaţional şi a securităţii globale au produs
efecte sistemice, au erodat încrederea populaţiei în instituţiile statului, au
zdruncinat coeziunea internă a UE şi NATO şi au deplasat centrul de greutate
al politicii mondiale dinspre Europa spre Asia de Sud-Est. Soluţiile care se
întrevăd pentru a contracara acest evoluţii negative trebuie puse în practică
printr-un efort colectiv şi cooperativ al tuturor naţiunilor din spaţiul euro-
atlantic. Întărirea solidarităţii europene şi a celei transatlantice, precum şi
eficientizarea instituţională şi buna guvernanţă sunt elementele cheie în acest
efort concertat.
Cuvinte cheie: terorism jihadist, migraţie explozivă, populism,
xenofobie, anti-migraţionism, solidaritate transatlantică, bună guvernanţă.
Abstract: European security is a subject of multiple, dynamic and evolving
threats, namely the economic and financial crisis triggered in 2007, the
assertiveness of Russia, the recrudescence of jihadist terrorism and the explosive
expansion of illegal migration to Europe. These threats to the stability of the
international system and global security as well have produced systemic effects,
eroded public confidence in nation-state institutions, shattered the internal cohesion
of the EU and NATO, and have produced the drift of the center of gravity of world
politics from Europe to Southeast Asia. The solutions that are being taken to
counter this negative development must be put into practice by a collective and
cooperative effort of all nations in the Euro-Atlantic area. Strengthening European
and transatlantic solidarity, as well as institutional efficiency and good governance
are key elements in this concerted effort.
Key words: jihadist terrorism, explosive migration, populism,
xenophobia, anti-immigration, trans-Atlantic solidarity, good governance.

5
 1/2017

De câţiva ani datorie publică ridicată, cum

securitatea europeană se află
într-o dinamică accentuată de
redefinire a coordonatelor
sale caracteristice şi de
reechilibrare strategică.
Acest proces este determinat
şi modelat de mai multe forţe,
ce sunt generate atât din
interiorul Europei cât şi din
exteriorul său.
1. Aceste forţe
generează ameninţări
multiple la adresa
securităţii europene,
ameninţări dinamice, cu un
potenţial evolutiv pronunţat
1.1. Un prim
eveniment, care a afectat în
mod semnificativ stabilitatea
Europei, cu consecinţe
semnificative în planul
securităţii a fost criza
economico - financiară
declanşată în anul 2007 în
SUA şi care s-a răspândit
într-un timp scurt peste
Atlantic, criză care în ţara sa
de origine a fost iniţial
declanşată de activităţile
speculative de pe piaţa
imobiliară, dar care în
Europa a afectat în primul
rând acele state care aveau o
erau şi încă sunt Grecia,
Italia şi Spania, a căror
credibilitate financiară
internaţională a fost puternic
afectată în momentele de
criză.
Dacă în SUA criza a
afectat rapid şi dramatic atât
sistemul financiar-bancar
privat, cât şi simpli cetăţeni,
în Europa cele mai afectate
au fost instituţiile publice ale
statelor, precum şi Uniunea
Europeană în ansamblul său,
care nu s-au dovedit capabile
să găsească şi să aplice rapid
măsuri vizând gestionarea
crizei, generând în primul
rând o criză majoră de
încredere şi una de imagine.
Atât în SUA, cât şi în
UE, modul în care guvernele
au gestionat criza a stimulat
criticismul la adresa
capitalismului contemporan,
pe motiv că avantajează
marile corporaţii
transnaţionale şi nu ţine cont
de destinul cetăţenilor
obişnuiţi. Drept consecinţă
directă, au fost resuscitate
mişcările radicale şi
extremiste, adică de extrema

6
 1/2017

stângă şi respectiv de după revenirea lui Vladimir

extrema dreaptă, care Putin la Kremlin, în cel de-al
promovează, din raţiuni treilea mandat prezidenţial al
diferite, viziuni anti-sistem, său. Agresivitatea Rusiei se
şi care identifică vinovaţii manifestă în două planuri: în
în marile corporaţii plan fizic, incluzând acţiuni
multinaţionale şi în sistemul subversive şi chiar militare,
economic capitalist însuşi. împotriva statelor vecine,
Deşi efectele crizei foste componente, în urmă cu
financiare şi economice s-au 27 de ani, ale URSS,
estompat semnificativ, acum state independente şi
consecinţele sale psihologice suverane, dar care, în
şi asocierea sa în mentalul viziunea preşedintelui Putin,
colectiv cu servituţile trebuie să rămână în zona de
actualului sistem economic şi influenţă a Rusiei şi să
cu răspunsul greoi şi manifeste obedienţă faţă de
ineficient al statelor la criza aceasta, acţionând în calitate
declanşată continuă să de sateliţi ascultători şi
persiste. De asemenea, având economii şi sisteme de
persistă tendinţa negativă în securitate controlate de la
ceea ce priveşte evoluţia Kremlin. În caz de
bugetelor destinate apărării neconformare, Rusia pune în
în ţările europene membre aplicare diferite instrumente
ale NATO, tendinţă ce-şi de interferenţă, mergând
are originea în reducerea până la agresiune directă sau
cheltuielilor bugetare intermediată, aşa cum
adoptate în perioada 2008- s-a întâmplat în Ucraina,
2010. Deşi Europa a ieşit din Republica Moldova şi
criză, această tendinţă s-a Georgia ; al doilea plan este
perpetuat. mai subtil, este cel specific
1.2. Un al doilea agresiunii informaţionale,
eveniment îl constituie psihologice, al celei
atitudinea agresivă a comunicaţionale şi
Rusiei, manifestată deschis imagologice şi al

7
 1/2017

subversiunii 1 şi este Rusia este capabilă să

direcţionat împotriva utilizeze concomitent mai
Occidentului, care trebuie multe instrumente de putere
intimidat, dacă nu poate fi spre a-şi realiza obiectivele.
convins de „justeţea” În primul rând
pretenţiilor Kremlinului. utilizează o diplomaţie
Comportamentul Rusiei, agresivă şi menită a-şi
bazat pe nerespectarea intimida competitorii, pe
normelor de drept care-i identifică din ce în ce
internaţional, pe mai mult drept adversari.
desconsiderarea vecinilor săi, În al doilea rând
cândva parţi componente ale utilizează instrumentul
URSS, dar acum state economic, stimulând
independente, dar a căror regimurile şi statele cu
independenţă Rusia, de facto, atitudine favorabilă sau
o încalcă sau o pune măcar binevoitoare faţă de
la îndoială, utilizând ea, prin regimuri economice
subversiunea şi impunerea preferenţiale, în special prin
controlului politic asupra practicarea unor preţuri mai
unor guverne ale unor state reduse la exporturile de
independente şi suverane hidrocarburi în aceste ţări.
este total inacceptabil într-o În al treilea rând,
lume civilizată, în care utilizează măsuri de
democratizarea relaţiilor subversiune, atacuri
internaţionale este şi trebuie cibernetice, măsuri de
să rămână o realitate. influenţare a unor lideri
politici, a mijloacelor de
comunicare în masă, a unor
1 Cf. NATO Post Warsaw: formatori şi lideri de opinie,
„Strengthening Security in a Tough pe care-i capacitează prin
Neighbourhood”, speech by NATO persuasiune bazată pe
Deputy Secretary General,
Ambassador Alexander Wershbow raporturi oneroase. Toate
at the Annual Meeting of Romanian acestea sunt în mod evident
Ambassadors in Bucharest, orchestrate într-un mod
29 August 2016.

8
 1/2017

foarte abil de serviciile de ameninţătoare, a adoptat o

informaţii ruse. nouă strategie navală şi face
În fine, în al patrulea eforturi susţinute pentru
rând, Rusia utilizează a-şi înzestra trupele
extensiv instrumentul militar cu echipamente militare
de putere, în două modalităţi moderne, inclusiv cu
distincte. capabilităţi care să-i permită
În scopul intimidării desfăşurarea de operaţii şi
statelor membre NATO şi acţiuni cibernetice şi în
UE, Rusia planifică şi spaţiul cosmic. De asemenea,
desfăşoară exerciţii militare Rusia a anunţat că renunţă
de mare amploare, cu în mod unilateral să mai
desfăşurări masive de trupe aplice prevederile tratatului
în regiunile militare din CFE 3, semnat la Viena în
vestul şi nordul său, cu 1990 şi ulterior resemnat în
participarea Flotei de Nord 1996, care limitează
şi a Flotei Mării Negre, principalele categorii de
cu desfăşurarea aviaţiei armament ofensiv în Europa.
strategice şi a unor forţe de Pe lângă această
desant aerian şi naval. Mai utilizare în scop de
mult, Rusia şi-a modificat descurajare şi intimidare,
strategia de securitate în Rusia a utilizat şi utilizează
decembrie 2015, identificând în mod efectiv puterea
NATO drept principala militară, prin operaţii de
ameninţare la adresa luptă cu obiectiv limitat,
securităţii sale . În cursul
2 în scopul îndeplinirii
anului trecut şi-a modificat obiectivelor sale strategice.
strategia nucleară în acelaşi Operaţiunea ofensivă
sens, adoptând o postură mai
3http://www.hotnews.ro/stiri-
2 http://www.ieee.es/Galerias/ international-19604507-tratatul-
fichero/OtrasPublicaciones/Internac privind-armele-conventionale-
ional/2016/Russian-National- europa-rusia-retrage-din-grupul-
Security-Strategy-31Dec2015.pdf, consultativ.htm, accesat la
accesat la 21.03.2017. 08.05.2017.

9
 1/2017

desfăşurată în august 2008 exemplu IRA, astăzi situația

împotriva Georgiei, precum este cu totul diferită.
şi sprijinirea forţelor Odată cu atentatele
separatiste din regiunile teroriste din SUA din 11
separatiste din Ucraina, septembrie 2001, terorismul
Doneţk şi Luhansk, intră în internaţional a căpătat din
această categorie. Acelaşi ce în ce mai mult un
lucru s-a petrecut şi în caracter islamic-jihadist, anti
august 2014, când a fost occidental în general şi anti-
ocupată militar peninsula american în mod special.
Crimeea, fără ca armata Acest tip de terorism
ucraineană să opună este o consecinţă directă a
rezistenţă, înainte de fundamentalismului islamic
desfăşurarea aşa-zisului contemporan şi a radicalizării
referendum vizând anexarea produse de acesta în cadrul
acestui teritoriu de către unei societăţi tradiţionaliste,
Federaţia Rusă. precum cea islamică, toată
1.3. Un alt fenomen această dinamică fiind
de actualitate este stimulată şi facilitată de
recrudescenţa globalizare. Cu alte cuvinte,
terorismului jihadist intrarea în contact a lumii
internaţional. Dacă în urmă islamice cu valorile şi
cu douăzeci de ani terorismul produsele culturale, cu
internaţional încă prezenta artefactele civilizaţiei
caracteristicile specifice occidentale, are loc astăzi
Războiului Rece şi era chiar o mult mai direct şi mai brutal
reminiscenţă a acestuia, fiind decât în perioadele
în cea mai mare parte secular anterioare, noile tehnologii
şi de extremă stângă, adică IT, internetul, comunicaţiile
comunist, ori de extremă prin satelit şi televiziunile de
dreaptă, adică anticomunist, ştiri fiind doar principalii
la care se adăugau forme ale vectori ai acesteia. Acest
terorismului etnic, cum ar fi contact frust poate produce o
ETA, şi religios, ca de reacţie de respingere, dar şi

10
 1/2017

de neputinţă în acelaşi timp, Daesh/ISIS este că în timp

neputinţa de a nu putea opri ce prima organizaţie
cursul evenimentelor, al urmăreşte întâi distrugerea
istoriei. Occidentului şi apoi
În aceste condiţii, instaurarea califatului, cea
unii dintre islamiştii de-a doua a început prin
fundamentalişti, care instaurarea califatului, având
consideră revenirea la şi un lider, Ibrahim Awwad
valorile şi preceptele Ali al-Badri al-Samarrai, ce
tradiţionale, iniţiale ale şi-a luat numele de califul
Islamului, aşa cum au fost ele Ibrahim 4, apoi declanşând
revelate Profetului Mahomed lupta pentru distrugerea
şi cum au fost înscrise după lumii occidentale. Diferenţa
dictarea acestuia, în Coran, este doar de priorităţi şi nu
drept singură cale de salvare de obiective. Atentatele
a lumii de la decădere şi teroriste de la Paris din
distrugere, pot, în disperare noiembrie 2015, cele de la
de cauză, să aleagă calea Bruxelles din 2016 şi de la
atentatelor teroriste, menite Berlin de la începutul acestui
a distruge lumea occidentală, an sunt doar cele mai recente
dar chiar şi pe aliaţii politici exemple ale eficacităţii
ai Occidentului din lumea organizaţiilor teroriste
musulmană, consideraţi jihadiste.
apostaţi şi trădători 1.4. Un alt fenomen
ai Islamului. Obiectivul caracteristic îl reprezintă
politic al islamului amplificarea explozivă a
fundamentalist este migraţiei spre Europa
instaurarea califatului Occidentală, a creşterea
universal, un stat teocratic fără precedent a numărului
islamic care să cuprindă refugiaţilor, dar şi a altor
întreg mapamondul. categorii de imigranţi ce
Din această
perspectivă, singura 4Cf. www.brookings.edu/wp-
deosebire dintre Al Qaeda şi content/uploads/2014/12/en_whos_
who.pdf, accesat la 15.03.2017.

11
 1/2017

pleacă din zonele de conflict anilor 2015 şi 2016 totalul

din Orientul Mijlociu, în imigranţilor de toate felurile
special din Siria, dar şi din fiind de circa un milion
Magreb, din Africa sub- anual, direcţionaţi însă spre
sahariană, din Afganistan, statele cu standarde mai
precum şi din alte zone ridicate de viaţă şi cu
defavorizate. La aceşti programe de protecţie socială
refugiaţi se adaugă şi mai dezvoltate, dar în primul
migranţii din raţiuni rând spre Germania.
economice, care, în căutarea Faptul că o mare parte
unei vieţi mai bune îşi dintre imigranţi, majoritatea
părăsesc ţările natale, fie că susţinând că sunt refugiaţi şi
acestea sunt Pakistan, ca atare fiind solicitanţi de
Somalia, Afganistan sau azil, au intrat pe teritoriul
Albania, Kosovo ori Bosnia- UE, fără a exista posibilitatea
Herţegovina. să li se verifice antecedentele,
Într-adevăr există a creat posibilitatea ca unii
dovezi ce confirmă faptul că o dintre ei să fie infractori,
parte din solicitanţii de azil chiar membri ai unor reţele
nu provin din zone de de criminalitate organizată
conflict, unii dintre ei fiind de transfrontalieră, iar alţii să
fapt chiar din state europene, fie membri ai unor grupări şi
ne-membre ale UE şi care reţele teroriste, mai cu seamă
încearcă să-şi construiască o Daesh-ISIS, infiltraţi în mod
nouă viaţă în Europa deliberat în state europene,
Occidentală. Numărul foarte spre a pregăti atentate
mare de imigranţi ce au teroriste, eventual în
pătruns în statele membre cooperare cu nuclee şi
ale UE începând cu anul organizaţii teroriste pre-
2014, a ridicat probleme existente, locale. Incidentele
semnificative privind violente ce au avut loc în
capacitatea acestor state de a noaptea de Anul Nou 2017, în
gestiona un număr atât de special împotriva femeilor,
mare de persoane, în cursul în mai multe localităţi din

12
 1/2017

Germania, nu face decât să încheiat anul trecut între UE

confirme această supoziţie.
La aceasta se adaugă
şi ameninţările lansate de
liderii Daesh-ISIS împotriva
Europei, de a trimite 50.000
de membri ai acestei grupări
teroriste spre a comite
atentate vizând distrugerea
civilizaţiei occidentale. Chiar
şi fără această conexiune
dintre terorismul islamic
internaţional şi valurile
masive de imigranţi
provenind din Orientul
Mijlociu, problema integrării
culturale, lingvistice şi pe
piaţa muncii a imigranţilor,
într-un timp scurt, creează
probleme semnificative
statelor Europene, dar în
primul rând statelor din
Sudul Europei, unde se află
punctele de acces spre UE,
adică în special Grecia şi
Italia, unde se află şi
principalele centre de primire
a refugiaţilor.
Nu trebuie uitat că un
număr semnificativ, circa 2,5
milioane de refugiaţi, se află
în tabere din Turcia, iar
câteva sute de mii în Liban
şi Iordania. Fără acordul
şi Turcia, ce prevede ca
Turcia să menţină refugiaţii
pe teritoriul său şi să nu le
permită plecarea spre UE,
situaţia din Europa ar fi fost
şi mai dramatică 5.
2. Aceste patru
ameninţări la adresa
stabilităţii sistemului
internaţional şi a securităţii
globale au produs efecte
sistemice, care sunt foarte
semnificative fiindcă sunt
însumate, dar şi asupra
fiecărui stat în parte, mai
ales în Europa şi America
de Nord.
2.1. În primul rând,
toate aceste fenomene
cumulate au erodat
încrederea populaţiei
în instituţiile statului
destinate să-i protejeze şi să
le asigure securitatea. Mai
mult decât atât, a scăzut
încrederea în întreg sistemul
economic capitalist în
general, pe criteriul că nu
protejează, sau nu protejează
în suficientă măsură pe cei
5Cf. http://europa.eu/rapid/press-
release_MEMO-16-963_en.htm,
accesat la 15.03.2017.

13

mai săraci, mai defavorizaţi,
în schimb îi favorizează pe cei
mai bogaţi dintre cei bogaţi.
Acest lucru s-a materializat
în succesul mişcărilor şi
grupărilor anti-sistem, cum
ar fi mişcarea „Tea Party”
din Statele Unite ale Americii
precum şi a curentelor,
grupărilor şi partidelor
populiste, anti-imigraţie,
chiar xenofobe, de extrema
dreaptă, precum şi a celor
izolaţioniste.
Succesul surprinzător
al Brexit-ului este tocmai o
materializare al unei
asemenea tendinţe.
Desfăşurată sub sloganul
„We want our country back”,
campania pentru ieşirea
Marii Britanii din UE a stat
sub semnul protejării de
imigraţia venită de pe
continent, păstrării locurilor
de muncă pentru britanici şi
înlăturării aşa-zisei „tiranii”
a Bruxelles-ului.
În Franţa, liderul
Partidului Frontul Naţional,
de extremă dreapta, Marine
Le Pen, a obţinut peste 21%
din voturi la primul tur
de scrutin al alegerilor
14
1/2017
prezidenţiale ce a avut loc în
aprilie anul acesta, clasându-se
pe locul al doilea, şi a obţinut
peste o treime din voturi
(adică peste zece milioane) la
cel de-al doilea tur de scrutin,
câştigat de centristul pro-
european Emmanuel Macron
la 7 mai a.c. Trebuie
menţionată seria de atacuri
cibernetice ce a început în
luna ianuarie şi a culminat
cu două zile înainte de cel de-
al doilea tur de scrutin
împotriva echipei de
campanie a lui Emmanuel
Macron, atacuri atribuite
unor hackeri din Rusia 6.
Rezultatul alegerilor
parlamentare din Olanda, din
aprilie, relevă o creştere a
numărului de voturi acordate
Partidului Libertăţii, de
extremă dreaptă, condus de
Geert Wilders, care şi-a
orientat campania electorală
pe măsuri anti-Islam. Chiar
dacă acest partid nu a
câştigat alegerile, rezultatul
6 Cf www.agerpres.ro/externe/2017/
04/26/franta-echipa-de-campanie-a-
lui-macron-confirma-ca-a-fost-
vizata-de-atacuri-cibernetice-14-24-
03, accesat la 08.05.2017.
 1/2017

votului indică o creştere în 1957 a Tratatelor de la

semnificativă a audienţei de
care se bucură în rândul
electoratului. Victoria
categorică a lui Donald
Trump la alegerile
prezidenţiale din SUA din
noiembrie 2016, sub lozinca
„America First” este cea mai
elocventă materializare a
succesului populismului şi a
măsurilor anti-imigraţie şi
anti globalizare, în general.
Rămâne de văzut pe ce
coordonate se va desfăşura
campania electorală din
Germania, având în vedere
alegerile legislative ce vor
avea loc în această ţară anul
acesta.
Ascensiunea
populismului, a măsurilor
izolaţioniste, anti Uniunea
Europeană şi chiar anti
NATO nu pot să nu
stârnească îngrijorare.
Tendinţele centrifuge în
interiorul Uniunii Europene
au fost puternic stimulate de
Brexit şi de succesul lui
Donald Tramp la alegerile
din SUA. Este în acelaşi timp
regretabil dar şi ciudat că la
şaizeci de ani de la semnarea
Roma, de constituire a
Comunităţii Economice
Europene şi a EURATOM,
care împreună cu
Comunitatea Europeană a
Cărbunelui şi Oţelului, ce
fusese înfiinţată prin
Tratatul de la Paris din 1951,
au semnificat elementele
constitutive ale Uniunii
Europene de astăzi, şi după
eforturi constante făcute de
statele membre pentru a face
ca Proiectul European să fie
unul de succes, astăzi, cu
mare uşurinţă mişcări nu de
mult periferice şi tendinţele
de destructurare devin tot
mai vocale şi au din ce în ce
mai multă audienţă, inclusiv
în mass-media, fără însă a
explica cu ce ar înlocui
beneficiile existenţei UE,
dacă ea s-ar destrăma.
Nu trebuie uitat
ce înseamnă Uniunea
Europeană: o piaţă comună
unică, un spaţiu de
securitate, bunăstare şi
democraţie, dreptul la muncă
şi liberă circulaţie, politici
comune şi mecanisme de
creştere a competitivităţii şi

15
 1/2017

stimulare a dezvoltării materializată în anexarea

economice a ţărilor cu un ilegală a Crimeei, precum şi
nivel mai redus, printre care în susţinerea mişcărilor
şi ţara noastră. Dar separatiste din Luhansk şi
înseamnă şi o Politică Doneţk, ambele regiuni
Externă şi de Securitate aflându-se în Donbas, în
Comună, un glas mai Estul Ucrainei. În timp ce
puternic şi mai respectat al statele din Estul Europei,
Uniunii în ansamblul său în printre care şi România,
problemele şi politica globală. consideră atitudinea agresivă
Dacă s-ar renunţa la toate a Rusiei şi războiul hibrid pe
acestea, ce am pune în locul care ea l-a declanşat şi-l
lor? Ne-am întoarce la sponsorizează acum în
situaţia din perioada Ucraina, drept principala
interbelică, adică la un ameninţare la adresa
sistem competitiv, dar cu securităţii europene, statele
Rusia care ar deveni, din nou, din vestul şi sudul
cea mai mare putere continentului nu au aceeaşi
europeană, într-o situaţie în perspectivă, considerând
care echilibrul puterii nu ar migraţia ilegală mai
mai exista? Cui ar folosi o ameninţătoare la adresa
asemenea situaţie? Evident, securităţii lor. Mai mult decât
doar Rusiei, nu şi Europei şi atât, există forţe politice, în
în nici un caz României. general de extremă dreaptă,
2.2. O a doua ce consideră că atitudinea EU
consecinţă, nu la fel de şi NATO faţă de Rusia ar
vizibilă, dar la fel trebui reconsiderată, şi că de
de periculoasă, este fapt, ar trebui trecută cu
zdruncinarea coeziunii vederea atitudinea agresivă a
interne a UE şi NATO. acestui stat în special în
Principalul motiv de relaţia cu vecinii săi, pe
disensiune este atitudinea criteriul că Rusia este o mare
faţă de agresiunea putere, iar regulile de
Rusiei împotriva Ucrainei, comportament ar trebui să fie

16

diferite pentru marile puteri
faţă de celelalte state.
Trebuie să remarcăm
că, după sfârşitul Războiului
Rece, statele europene au
diminuat treptat importanţa
acordată securităţii şi
apărării, inclusiv în cadrul
NATO, mai ales după
declanşarea crizei financiare
şi economice începând cu
anul 2007, fapt evidenţiat cu
pregnanţă în diminuarea
continuă a bugetelor lor
militare până anul trecut,
bazându-se pe capabilităţile
remarcabile ale SUA şi
totodată, pe efortul financiar
al acesteia. Doar câteva
state membre respectă
recomandarea NATO ca
bugetele pentru apărare să
reprezinte minim 2% din PIB,
iar cheltuielile pentru
înzestrarea cu echipamente
să reprezinte cel puţin 20%
din aceste cheltuieli 7.
Ocuparea de către Rusia a
Crimeei în 2014 a fost un
semnal de alarmă serios, pe
7 Cf. http://www.nato.int/nato_static_
fl2014/assets/pdf/pdf_2017_03/2017
0313_170313-pr2017-045.pdf,
accesat la 16.03.2017.
1/2017
care ţările membre NATO de
la flancul estic al Alianţei
l-au luat mult mai în serios
decât multe din celelalte,
putând afirma că Summit-ul
NATO din Wales din 2014 şi
mai ales cel de la Varşovia
din iulie 2016 reprezintă
momente de cotitură din
acest punct de vedere.
Aceeaşi atitudine, de
descurajare şi oarecum de
derută, se manifestă şi în
cadrul UE, cele cinci scenarii
prezentate la 1 martie 2017
de Preşedintele Comisiei
Europene în cuprinsul Cartei
Albe cu privire la viitorul
Europei (White Paper on the
Future of Europe) 8, care
prefigurează cinci direcţii
posibile de evoluţie a UE
până în anul 2025, dintre
care doar două prevăd o
evoluţie care să consolideze
sau măcar să menţină
actualul nivel de integrare, în
timp ce celelalte trei au în
vedere o reducere a acestuia.
Această Cartă Albă a fost
elaborată cu scopul declarat
8 Cf. http://europa.eu/rapid/press-
release_IP-17-385_en.htm, accesat
la 16.03.2017.
17

de a fi contribuţia Comisiei
la pregătirea Summit-ului
aniversar de la Roma, din 25
martie 2015.
2.3. O altă consecinţă a
tuturor evoluţiilor din ultima
perioadă este schimbarea
centrului de greutate al
politicii mondiale dinspre
Europa spre Asia de Sud-
Est. Ascendenţa Chinei,
Indiei, Turciei şi Braziliei ca
puteri regionale şi chiar cu
ambiţii care depăşesc acest
statut, revenirea Rusiei în
primul eşalon de putere,
într-un cuvânt emergenţa
BRICs, precum şi emergenţa
Iranului, mai ales după
declanşarea războiului civil
din Siria sunt realităţi geo-
strategice ce trebuie luate în
considerare spre a defini
noua ecuaţie globală a
puterii.
Niciunul dintre aceste
state nu a suferit de pe urma
crizei economice ce a afectat
America de Nord şi Europa
în ultimii zece ani, ci
dimpotrivă, au fost
beneficiari ai acesteia, cu
excepţia Rusiei, înlocuind
statele occidentale, în special
18
1/2017
pe pieţele emergente. Aceste
ţări nu au beneficiat numai
din punct de vedere economic
ci au făcut investiţii
consistente în sectorul
militar, îmbunătăţindu-şi
semnificativ statutul de
putere. În plus, trebuie
remarcate eforturile Rusiei
de a construi un nou complex
de securitate, împreună cu
Turcia şi Iran, care să fie o
contrapondere în Asia
Centrală şi în zona Mării
Caspice a influenţei UE şi
NATO. Această tendinţă de
modificare a status quo-ului
şi deci de modificare a ordinii
internaţionale actuale de
către unele dintre puterile
emergente este rezultatul
ambiţiilor unor lideri politici
de a redefini zonele de
influenţă şi de a contesta nu
numai rolul Occidentului în
general, dar şi al ordinii
internaţionale stabilite după
sfârşitul Războiului Rece.
3. Având în vedere
ameninţările la adresa
securităţii europene, a căror
dinamică am prezentat-o mai
sus, precum şi efectele pe
care acestea le-au produs şi
 1/2017

încă le produc, ne putem securitatea, care este

pune întrebarea legitimă ce ameninţată.
ar trebui să facă ţările Solidaritatea
europene spre a le europeană trebuie să se
contracara, în mod concret, ce manifeste la două niveluri.
măsuri de natură politică Primul nivel este cel naţional,
ar trebui întreprinse. statele trebuind să dezvolte
3.1. Înainte de toate, relaţii mai coerente şi
ar trebui întărită concertate, să se sprijine şi să
solidaritatea europeană, conlucreze, manifestând mai
solidaritate bazată pe multă bunăvoinţă şi bună-
împărtăşirea unor valori credinţă în relaţiile reciproce.
comune, precum democraţia, Al doilea nivel este cel
respectarea drepturilor mai consistent, cel al
omului, pluralismul politic, organizaţiilor
incluziunea socială, interguvernamentale
respectarea principiilor şi europene şi euroatlantice,
consolidarea instituţională a Uniunea Europeană şi
statului de drept, dar şi pe un Organizaţia Tratatului
sens al unei identităţi Atlanticului de Nord, în
comune europene, care din primul rând şi Organizaţia
păcate încă nu este suficient pentru Securitate şi
de consolidat şi pentru care Cooperare Europeană în al
sistemele educaţionale ar doilea rând.
trebui să facă mai mult, căci Deşi UE şi NATO s-au
identitatea este modelată şi înfiinţat şi au evoluat
de educaţie, atât cea făcută în independent una de cealaltă,
familie, cât şi cea din odată cu semnarea Tratatului
sistemele de învăţământ. Mai de la Maastricht în 1992 şi
mult decât atât, în termenii mai ales odată cu preluarea
stricţi ai realismului politic, în anul 2000 de către UE
statele europene au astăzi a sarcinilor şi atribuţiilor
interese comune, în primul Uniunii Europei Occidentale,
rând acela de a-şi proteja adică odată cu asumarea unei

19
 1/2017

identităţi de securitate şi instituţionalizate, în baza

apărare europene şi ulterior a Acordurilor Berlin+, care
asumării Politicii Externe şi stabilesc modalităţile
de Securitate Comune, în concrete şi procedurile prin
cadrul căreia s-a conturat care NATO pune la dispoziţia
Politica de Securitate şi UE capabilităţi militare,
Apărare Comună, este inclusiv de comandă şi
evident că aceste două control şi de supraveghere şi
organizaţii îşi asumă avertizare timpurie, pentru
domenii de responsabilitate operaţiile conduse de aceasta.
convergente. Domeniile de Această cooperare
responsabilitate în domeniul trebuie însă intensificată şi
securităţii şi apărării nu sunt structurată. Ca atare, la
şi nu trebuie să fie Summit-ul NATO de la
concurente, ci trebuie să Varşovia, din iulie 2016,
rămână complementare, aşa Secretarul General al NATO,
cum s-a intenţionat de la Preşedintele Consiliului
început. Sarcinile UE în European şi Preşedintele
materie de misiuni militare Comisiei Europene au
sunt exprimate în aşa semnat o declaraţie comună
numitele misiuni tip ce vizează consolidarea
Petersberg, care în esenţă se cooperării structurate între
referă la o gamă largă de cele două organizaţii 9. În
misiuni militare, cu excepţia noiembrie 2016 Consiliul
celor de luptă de mare European, pe baza acestei
intensitate, în timp ce nivelul declaraţii, a aprobat planul
de ambiţie este exprimat în de implementare a Strategiei
obiectivele militare (Military Globale a UE în domeniile
Headline Goal), ultimul securităţii şi apărării, care
asumat fiind cel din anul stabileşte un nou nivel de
2010. ambiţie pentru Uniune, mai
Solidaritatea şi
cooperarea dintre NATO 9Cf. http://www.nato.int/cps/en/
şi UE sunt însă natohq/official_texts_133163.htm,
accesat la 20.03.2017.

20

ambiţios şi adaptat situaţiei
de securitate actuale 10.
3.2. Solidaritatea
transatlantică reprezintă
un domeniu esenţial al
stabilităţii strategice şi al
echilibrului de putere în
emisfera nordică. SUA au
intervenit atât în Primul cât
şi în cel de-al Doilea Război
Mondial pentru a salva
Europa de la derapajele
totalitarismului şi pentru a
reinstaura libertatea şi
democraţia, ca principii
de bază a relaţiilor
internaţionale. În condiţiile
în care cheltuielile pentru
apărare ale membrilor
europeni ai NATO reprezintă
doar circa o treime din totalul
bugetelor pentru apărare al
statelor membre ale Alianţei,
este evident că greul efortului
financiar în acest domeniu
revine SUA, care şi
procentual are contribuţia
cea mai semnificativă, de
3,61% din PIB, la nivelul
anului trecut, din totalul
cheltuielilor militare, 25%
reprezentând investiţiile în
echipamente militare. La
10 Cf. https://eeas.europa.eu/sites/eeas/
files/eugs_implementation_plan_st1
4392.en16_0.pdf, accesat la
20.03.2017.
1/2017
nivelul Alianţei dintr-un total
de 892 mld dolari SUA,
cât reprezintă totalul
cheltuielilor militare, 627
mld. dolari reprezintă
bugetele însumate ale SUA şi
Canadei, adică 71,3% din
total 11. Aliaţii europeni din
NATO trebuie să facă eforturi
mai consistente spre a
respecta recomandarea de a
asigura un nivel minim de 2%
din PIB pentru bugetele
apărării, din care cel puţin
20% să reprezinte investiţiile
pentru apărare. Ţara
noastră, ca urmare a
angajamentului politic
asumat în ianuarie 2015 de
toate partidele parlamentare,
la iniţiativa Preşedintelui
României şi a eforturilor
depuse la începutul acestui
an de Preşedinte şi de
Guvern, a reuşit ca pentru
prima dată după intrarea în
NATO, în urmă cu 13 ani, să
aibă un buget al apărării
care să respecte ambele
recomandări ale NATO.
În aceste condiţii,
contribuţia SUA este
11 Cf. http://www.nato.int/nato_static
fl2014/assets/pdf/pdf_2017_03/2017
0313_170313-pr2017-045.pdf,
accesat la 20.03.2017.
21

esenţială pentru securitatea
şi apărarea Europei.
3.3. Eficientizarea
instituţională şi buna
guvernanţă. La nivelul UE
şi la nivel naţional este
necesar un proces de reflecţie
amplu, pentru a identifica
direcţiile de acţiune vizând
flexibilizarea procesului de
luare a deciziilor, în special la
nivelul UE, re-apropierea
Uniunii de cetăţeni şi
revenirea la filosofia pe care
părinţii fondatori au avut-o în
vedere în momentul lansării
Ideii europene, la începutul
anilor 50 ai secolului trecut.
Pe măsura lărgirii sale şi
asumări unor domenii de
responsabilitate tot mai
extinse de către Uniune,
instituţiile sale au devenit
preocupate tot mei mult de
reglementare, de impunerea
unor norme, care de multe
ori se dovedesc prea
constrângătoare pentru
naţiuni. Este necesară deci o
regândire a relaţiilor dintre
instituţiilor europene şi
statele membre, pe de o
parte, dar şi o regândire a
rolului cetăţeanului în cadrul
Uniunii şi a relaţiilor
acestuia cu propriul stat.
Buna guvernanţă este un
concept ce trebuie promovat
22
1/2017
şi care trebuie implementat
nu numai la nivelul statului,
ci şi la nivelul UE, pe
orizontală – între instituţiile
europene, dar şi pe verticală,
între aceste instituţii, cele ale
statelor membre şi cetăţeni.
Acest proces de
reflecţie, din fericire, deja
a început: de exemplu,
UE revizuieşte Politica
europeană de vecinătate 12,
instrument lansat în anul
2004 cu scopul de nu permite
o nouă împărţire a Europei,
aşa cum s-a întâmplat în
timpul Războiului Rece între
Est şi Vest, de această dată
între statele membre ale UE
şi cele aflate în afara
acesteia, însă la frontiera sa,
dar şi de a contribui la
consolidarea prosperităţii, a
stabilităţii şi a securităţii
atât a statelor membre cât şi
a celor din vecinătatea
Uniunii Europene,
instrument care însă s-a
dovedit a fi în, mare măsură,
ineficientă.
De aceea, un obiectiv
esenţial este creşterea
eficacităţii şi eficienţei
Politicii europene de
vecinătate, prin implicarea
12Cf. http: //www.eeas.europa.eu/
enp.htm, accesat la 21.03.2017.
 1/2017

mai strânsă a statelor gamă de acţiuni agresive, ce

membre în definirea şi rămân sub pragul de stare de
punerea în aplicare a politicii război declarată oficial 13.
în ţările partenere vizate de Rezilienţa este, în acest
politica de vecinătate. Vor context, capacitatea de a face
trebui introduce o serie de noi faţă stresului şi de a se
metode de lucru, inclusiv restabili, devenind mai
abolirea tradiţionalului puternic în urma
pachet anual de rapoarte
provocărilor 14. Creşterea
pentru fiecare ţară.
Raportarea va trebui să fie rezilienţei naţionale este şi
mai bine adaptată trebuie să rămână o
specificului şi calendarului de preocupare importantă a
lucru proprii fiecărei relaţii în statelor, spre a putea face
parte. Politica europeană de faţă cu succes tuturor
vecinătate va trebui să situaţiilor neprevăzute,
utilizeze resursele financiare crizelor şi pericolelor ce
disponibile într-un mod mai vizează securitatea
flexibil, astfel încât UE să comunităţilor şi instituţiilor.
poată reacţiona mai rapid la Putem să afirmăm,
noile provocări ce vor apărea fără teamă de a greşi, că
în zona sa de vecinătate. În actuala situaţie de securitate
acest efort vor trebui globală şi europeană este mai
implicaţi mai activ şi volatilă decât oricând de la
responsabil societatea civilă sfârşitul Războiului Rece, iar
şi partenerii sociali, inclusiv riscurile şi ameninţările cu
reprezentanţii organizaţiilor care se confruntă statele
de tineret.
europene sunt cele mai
Un alt domeniu
eterogene şi mai complexe
deosebit de sensibil, ce este
din ultimii 27 de ani. Nu este
component al bunei
guvernări, este creşterea
rezilienţei statelor, a 13 Cf. Comisia Europeană, JOIN
instituţiilor statelor (2016) 18, Comunicare comună
naţionale, dar şi a celor către Parlamentul European şi
europene, faţă de Consiliu, Cadrul comun privind
contracararea ameninţărilor
ameninţările hibride, care hibride, p. 2.
cuprind, generic, o largă 14 Idem, p. 6.

23

însă suficient ca această
situaţie să fie percepută la
nivel oficial şi instituţional,
este necesar ca ea să fie
înţeleasă de clasa politică, de
mediile de comunicare în
masă şi de publicul larg, spre
a permite dezvoltarea unei
culturi de securitate, care să
fie un factor de creştere a
coeziunii şi stabilităţii sociale
şi un fundament al măsurilor
normative şi chiar a celor
coercitive.
Un prim pas pe calea
refacerii unităţii europene a
fost făcut odată cu adoptarea
Declaraţiei de la Roma, la 25
martie 2017, de către şefii de
state şi de guverne ai ţărilor
membre ale UE, la Consiliul
European dedicat marcării a
60 de ani de la semnarea
Tratatelor de la Roma,
document politic menit să
definească o viziune comună
asupra direcţiei de
continuare a proiectului
european pentru următoarea
decadă şi să contribuie la
recâştigarea încrederii
cetăţenilor în acest proiect.
Aşa cum preciza
Preşedintele României,
domnul Klaus Werner
Iohannis, „extrem de
important este faptul că,
24
1/2017
după 60 de ani, viziunea
fondatorilor proiectului
european înscrisă în
preambulul Tratatului iniţial
de la Roma, aceea de a crea o
uniune din ce în ce mai
strânsă între popoarele
Europei, rămâne de
actualitate şi se regăseşte şi
în Declaraţia pe care am
adoptat-o astăzi. Menţinerea
unităţii celor 27 de state
membre este şi trebuie să
rămână deviza noastră în
continuare. Într-o lume
globalizată, cu nenumărate
provocări, o Uniune mai bine
integrată oferă perspective în
mod clar mai bune pentru noi
toţi decât o Uniune
fragmentată” 15.
15 Declarația de presă a
Președintelui României, domnul
Klaus Iohannis, susținută la finalul
reuniunii informale a Consiliului
European organizată cu prilejul
aniversării a 60 de ani de la
semnarea Tratatelor de la Roma,
http://www.presidency.ro/ro/
media/agenda-presedintelui/
declaratie-de-presa1490442889,
accesat la 26.03.2017.
 1/2017

STRATEGII DE SECURITATE ÎN ORIENTUL MIJLOCIU

ŞI AFRICA DE NORD

Gl. (r.) prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU

Abstaract: Strategii viabile de securitate în Orientul Mijlociu şi

Africa de Nord – soluţii viabile de stopare a haosului şi a pericolului faţă
de lumea întreagă.
Pentru prima dată România nu este în calea „năvălitorilor”.

Cuvinte cheie: strategii de securitate viabile, haos, terorism, migraţie,

combatere, ISIS.

Marele futurolog derulat din septembrie 2001

James Canton aprecia într-o
lucrare privind modul de
abordare a viitorului de către
omenire, după atacurile de la
11 septembrie 2001, că „nimic
nu va mai fi la fel, iar viitorul
va fi complex, prin
turbulenţe, riscuri,
ameninţări şi oportunităţi pe
care nimeni, nici măcar
liderii noştrii nu îl înţeleg pe
deplin.” 1
Din nefericire,
evenimentele care s-au
1 James Canton, Provocăriile
viitorului. Principalele tendinţe
care vor reconfigura lumea în
următorii: 5, 10, 20 de ani, Editura
Polirom, Bucureşti, 2010, p. 13.
până în prezent în zonele
Orientului Mijlociu şi Africii
de Nord au confirmat
predicţiile marelui futurolog
american.
Această zonă a lumii
este locul de unde a pornit
cea mai importantă şi mai
mare migraţie din istoria
omenirii, acum 160.000 de
ani, din centrul şi estul
Africii, spre toate marginile
pământului, respectiv spre
sudul Africii, centrul
Orientului Mijlociu –
ajungând acum 60.000 de ani
(Turcia, Siria, Irak) şi spre
alte direcţii: Europa, Asia,
Australia, America.

25
 1/2017

Această zonă, care Haosul creat, lupta

cuprinde Nordul Africii şi pentru putere cu actori
Orientul Mijlociu, statali periculoşi, lipsa
considerată ca fiind leagănul viziunilor puterilor
civilizaţiei, unde au apărut occidentale, a contradicţiilor
primele scrieri din lume, cea dintre marile puteri (SUA şi
hieroglifică din Egipt, Rusia), fără soluţii viabile de
scrierea feniciană, aramaică rezolvare, deci condiţii
şi ebraică, scrierea ideale pentru amplificarea
cuneiformă-akkadiană, adică fenomenului terorist, a
civilizaţii; în prezent sunt Statului Islamic, cel mai
state eşuate precum Irak, periculos factor de schimbare
Siria, Libia, Yemen, din zonă şi de influenţare în
Afganistan, celelalte din zonă toată zona de la Algeria,
cu mari probleme după eşecul Tunisia, Libia, Egipt, Irak,
revoluţiei „Primăvara arabă”, Siria, Liban etc.
care nu a înlăturat ideologia ONU a devenit de
jihadistă, însă a pus capăt mult timp un organism
unor regimuri autoritare din incapabil să gestioneze
Tunisia, Egipt, Libia, Yemen situaţia conflictuală din
şi au zdruncinat serios unele această zonă a lumii, dar
monarhii din Siria, Maroc, foarte bogată în resurse
Iordania, Bahrein, Kuweit petroliere şi gaze naturale,
etc. printre cele mai mari dacă
Statele eşuate precum includem şi cel mai mare
Irakul, Libia, Siria, zăcământ descoperit de o
Afganistan, războaiele firmă din SUA în estul Mării
neîncetate de pe teritoriul lor, Mediterane şi zona Egiptului,
au creat condiţii favorabile Siriei şi Libanului.
pentru dezvoltarea reţelelor Apariţia ISIS pe
teroriste de tot felul de-a teritoriul Irakului şi Siriei, cu
lungul anilor, Al Qaeda, o ascensiune rapidă, ocupând
Fraţii Musulmani, culminând deja o suprafaţă mai mare
cu Statul Islamic (ISIS). decât teritoriul Marii

26
 1/2017

Britanii, cea mai bogată De fapt aşa s-a lansat

organizaţie teroristă din lume Califatul mondial declarat de
după OEP (cea de pe ISIS, cu audienţă globală
vremuri) – foarte bine dotată prin teroare; aşa s-au câştigat
cu armament modern, cu adepţi şi un aparat minuţios,
experienţă de luptă armată model de stat totalitar, dar cu
specifică; având şi o audienţă în rândul statelor
propagandă modernă, s-a din zonă, aşa se redesenează
impus relativ uşor în zonă, harta Orientului Mijlociu şi
devenind placa turnantă nu numai.
pentru terorismul global, care Poleiala religioasă,
atrage numeroşi adepţi. tacticile teroriste, maşinăria
Aşadar, după state politică şi militară pusă la
conduse de dictatori, aşa cum punct; celelalte măsuri ce
a fost Irakul, Libia, încă intră în grija statului;
Siria, ISIS s-a realizat administraţie, cantine
profitând de toate slăbiciunile volante, electricitate, au
organismelor internaţionale, determinat un consens
ale contradicţiilor dintre popular major.
marile puteri, devenind un Cea mai bună deviză
exemplu demn de urmat în de luptă împotriva
faţa slăbiciunilor statelor terorismului este „cunoaşte-ţi
arabe din zonă şi nu în duşmanul”, adică ISIS,
ultimul rând de o propagandă pentru a-l putea combate
deosebită, virulentă, creată şi nu neaparat prin
prin acte odioase precum bombardamente masive,
decapitarea unor occidentali, foarte costisitoare, întrucât
incendierea pilotului experienţa Războiului din
iordanian, uciderea Golf, prin cucerirea Irakului,
creştinilor copţi pe o plajă, Afganistanului, Libiei, de
crucificări, oameni îngropaţi fapt înlăturarea dictatorilor
de vii, adică repulsie, oroare, de la conducerea acestor state
teamă. nu a rezolvat problemele,
dimpotrivă au dat naştere la

27

o migraţie fără precedent, un
haos total în aceste zone, de
care profită ISIS.
Religia islamică a
reprezentat o redută de
necucerit în faţa invaziei
economice mondiale, un
refugiu al identităţii bine
folosit de ISIS, dar în
defavoarea populaţiei.
22 de state arabe au
un PIB de 604 mld. $, cât al
Spaniei, cu numai 360 de
brevete depuse în 20 de ani,
în timp ce Israelul a depus
7652 de brevete, dublu
Coreea de Sud, unde cultura
se reduce aproape doar la
Coran, în Orientul Mijlociu.
Un renumit
cercetător în domeniul
terorismului 2 aprecia că
„pentru a combate terorismul
este necesar, în primul rând,
să identificăm care sunt
rădăcinile răului. O Europa din interior, aşa cum
diagnosticare corectă asigură
o mai bună vindecare. În
cazul unei erori de judecată
2 Ali Laïdi, Efectul de bumerang.
Cum a determinat globalizarea
apariţia terorismului, Editura
House of Guides, Bucureşti, 2007,
p. 165.
28
1/2017
boala se agravează. Mai
trebuie găsit tratamentul
adecvat care să asigure o
vindecare completă.”
Un alt general din
armata SUA, aprecia, după
Războiul din Golf, că „nu mai
este de actualitate folosirea
ca mijloc de luptă împotriva
terorismului, a tancului,
avionului, rachetelor etc., ci
cucerirea inimilor oamenilor
musulmani, construirea de
căi de comunicaţii, şcoli,
canalizare etc.
Se aprecia că degeaba
Bin Laden, Mohamed Atef,
au fost ucişi, Abou Zubaida a
fost capturat, probabil şi
Baghdadi a fost ucis sau rănit
grav de o dronă, violenţa nu
s-a redus, celulele teroriste s-
au refăcut mereu, ISIS ar fi
introdus în UE peste 4000 de
terorişti, pentru a cuceri
considera chiar comandantul
NATO din Europa.
Nu s-a reuşit să se
închidă sursele de finanţare,
de recrutare a noi adepţi, nu
există un consens în rândul
marilor puteri, nu s-au

construit strategii viabile,
concrete, cu soluţii politice.
S-a încercat ajutarea
punerii la punct a armatelor
Irakului, Afganistanului cu
instructori militari,
armament, însă rezultatele
nu sunt pe măsura
aşteptărilor, iar eşecul noii
armate a Irakului este
demonstrat prin corupţia
generalizată, o slabă
pregătire şi o dotare departe
de ce era armata pe timpul
lui Saddam Husein, ca să nu
mai amintim de un moral
foarte scăzut, fără o motivaţie
reală, adaptată la noile
condiţii.
La toate acestea, se
adaugă fragmentarea tribală
aşa cum este în Libia,
sectarismul şi specificul
fiecărei ţări care formează
„Orientul Mijlociu Extins”,
adică o regiune cu peste 450
de milioane de locuitori şi 25
de state, unde palestinienii şi
kurzii încă aspiră la state
naţionale, tensiunile dintre
şiiţii şi suniţii din Irak şi din
zonă, reapariţia Iranului pe
scena politico-diplomatică,
fapt contestat de Israel şi
1/2017
Arabia Saudită, dorinţa
Turciei de a adera la UE, deşi
nu îndeplineşte toate
condiţiile, mai ales politice,
iritarea Arabiei Saudite şi a
Emiratelor Arabe Unite faţă
de Iran.
Rusia a speculat
slabiciunile şi lipsa decizilor
Occidentului, înlăturând
imaginea determinată de
criza Ucrainei şi ocuparea
Crimeii, prin implicarea sa în
războiul împotriva ISIS,
sprijinind Siria, unde de fapt
are o puternică bază militară.
Apreciem că soluţiile
tehnice, fie ele militare, civile
sau combinate, în rezolvarea
turbulenţelor din această
zonă nu au niciun efect până
la rezolvarea problemelor
politice din zonă, a punerii de
acord între marile puteri şi
asta cât mai rapid, întrucât
zona a determinat fluxuri de
migraţie fără precedent, care
riscă să destabilizeze tot
Occidentul, iar autoizolarea
Europei nu este o soluţie în
momentul de faţă.
Aşadar, pacea în
această zonă atât de
zbuciumată este soluţia de
29
 1/2017

bază pe care oamenii vor

putea construi o lume
normală, respectând
drepturile omului,
consolidând democraţia de
mult apusă în această parte a
lumii care se numeşte
„leagănul civilizaţiei umane”.
Liderii occidentali au
fost prea preocupaţi de
revenirea economică post-
criză şi de confortul ţărilor
lor, iar paharul Orientului
Mijlociu s-a umplut –
disperarea putând a se
revărsa oricând peste liniştea
şi bunăstarea UE.
Abordările moi şi
inerţiale, ezitările,
tergiversările şi eschivările
nu au dus la nimic bun. 3
Pentru prima dată în
istorie, România nu este în
calea năvălitorilor.

3 Peter Mansfield, O istorie a

Orientului Mijlociu, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2015,
p. 513.

30
 1/2017

EVALUĂRI ȘI OPȚIUNI MILITARE

ÎN ZONA MĂRII NEGRE

Col. (r) prof. univ. dr. Ion MITULEŢU

Membru titular
al Academiei de Științe ale Securității Naționale

Abstract: Marea Neagră constituie o zonă de importanță strategică

pentru actorii globali, regionali și locali, care-și dispută interesele în acest
spațiu marcat de instabilitate, conflictualitate și incertitudine.
În acest sens, Marea Neagră a devenit o zonă de interes strategic pentru
Federația Rusă care dorește controlul total al acestui spațiu, dar și pentru
NATO, care dezvoltă strategii, măsuri și acțiuni adecvate de răspuns.
Evaluarea cuprinzătoare a zonei Mării Negre este un proces cognitiv,
are caracter anticipativ, dispune de mecanisme care asigură cunoașterea și
înțelegerea realității, permite identificarea consecințelor militare potențiale cu
impact asupra securității naționale și regionale și oferă cadrul adecvat pentru
formularea opțiunilor militare de răspuns.
Opțiunile militare de răspuns în zona Mării Negre formulate de NATO
și România, cuprind viziunea strategică cu privire la măsurile și acțiunile
necesare pentru contracararea riscurilor și amenințărilor convenționale,
neconvenționale, non-cinetice, asimetrice și hibride.

Cuvinte cheie: zonă de interes strategic, zonă de influență, evaluare

cuprinzătoare, opțiuni militare de răspuns, acțiuni anticipativ-preventive,
descurajare, apărare colectivă.

1. Evaluarea SAOPSN sau din cadrul

cuprinzătoare a zonei Mării NATO/UE pentru aprecierea
Negre mediului strategic de interes,
Evaluarea analiza actorilor principali și
cuprinzătoare este un proces a modului de implicare
continuu desfășurat de către internațională, evidențierea
structurile de conducere de potențialelor riscuri și
nivel strategic din cadrul amenințări
Sistemului de apărare, ordine și desprinderea unor
publică și siguranță națională/ considerații finale cu
31
 1/2017

relevanță pentru situația influențare a forțelor și

dată 1. sistemelor proprii/aliate.
Aprecierea mediului În această fază a
strategic de interes vizează procesului de evaluare
cunoașterea și înțelegerea cuprinzătoare a
situației din punct de vedere capabilităților militare ale
al manifestării factorilor actorilor principali se
politici, militari, economici, analizează punctele tari și
sociali, informaționali și de punctele slabe,
infrastructură (PMESII) în interdependențele dintre
zona supusă evaluării 2. mijloacele și sistemele la
Evidențierea dispoziție, comportamentul
interdependențelor existente dominant, modalitățile de
între acești factori, precizarea influențare, posibilele acțiuni
aspectelor relevante și și obiective vizate în timp și
ierarhizarea lor în funcție de spațiu și se determină
importanța și intensitatea centrele strategice de
manifestării în mediul greutate ale adversarilor
strategic de interes, potențiali.
constituie primul pas în Analiza intereselor și a
cunoașterea și înțelegerea modului de implicare
situației. internațională vizează
Analiza actorilor evidențierea cadrului juridic,
principali, a rolului, a modului de cooperare
comportamentului și interinstituțională și
capabilităților militare de multinațională și aprecierea
care dispun în zona de interes mediului informațional,
strategic determină mediatic și de comunicare
aprecierea potențialului strategică, precum și a
militar al acestora, natura problemelor relevante
sistemelor și echipamentelor existente în zona de interes
militare și modul de strategic.
Evidențierea
1 SMG-3, Manualul de planificare a principalelor riscuri și
operațiilor, București, 2016, p. 38. amenințări existente în zona
2 Ibidem, p.11.

32
 1/2017

de interes strategic vizează diplomatice, economice,

natura acestora (riscuri și sociale, culturale, religioase,
amenințări potențiale etc, a constrângerilor și a
convenționale, celorlalți factori care implică
neconvenționale, asimetrice alianțele/coalițiile
sau hibride) și nivelul de internaționale.
manifestare (redus, mediu, Acesta este contextul
mare, iminent). în cadrul căruia evaluarea
Tipologia și gradul de cuprinzătoare a zonei de
potențialitate al riscurilor și interes strategic este un
amenințărilor analizate în proces cognitiv care se
zona de interes strategic vor desfășoară continuu, are
constitui indici pentru caracter anticipativ, dispune
formularea unor măsuri de mecanisme care asigură
graduale de răspuns prin cunoașterea și înțelegerea
utilizarea adecvată a realității, permite
instrumentelor de putere. identificarea consecințelor
Considerațiile finale au militare potențiale cu impact
la bază identificarea asupra securității naționale și
consecințelor potențiale care regionale și oferă cadrul
pot afecta direct sau indirect adecvat pentru formularea
interesele de securitate opțiunilor militare de
naționale, europene sau răspuns.
euroatlantice în zona Prezentarea sintetică a
strategică evaluată, fapt ce aspectelor teoretice privind
asigură formularea opțiunilor evaluarea cuprinzătoare a
de răspuns. zonei de interes strategic
Utilizarea oferă cadrul metodologic de
instrumentului militar în abordare a acestui proces la
soluționarea crizei/rezolvarea Marea Neagră.
unei situații strategice În Declarația finală a
trebuie făcută cu mult Summit-ului NATO de la
discernământ, după Varșovia din 2016 este
analizarea detaliată a stipulat faptul că Marea
consecințelor politice, Neagră este una din zonele

33
 1/2017

de interes strategic ale destinat securității, cooperării

Alianței Nord-Atlantice, și dezvoltării economice,
având aceeași valoare într-unul al conflictualității
strategică și pentru România. și confruntării, cu efecte
În contextul actual, perturbatoare asupra
vom aborda evaluarea securității regionale.
cuprinzătoare a zonei Mării În acest sens, apreciem
Negre după algoritmul faptul că Marea Neagră a
prezentat anterior. devenit un pivot în jocul
Privind aprecierea geopolitic și geostrategic al
zonei Mării Negre în actorilor care-și dispută
contextul geopolitic și interesele în acest spațiu,
geostrategic actual, afirmăm fiind alături de Marea
faptul că acest spațiu este Baltică, zona cea mai
volatil, incert și complex, vulnerabilă în accepțiunea
fiind marcat de instabilitate, NATO.
impredictibilitate și Totodată, Marea
insecuritate. Neagră a căpătat valențe
În acest spațiu se multiple, devenind, pe lângă
intersectează interesele unor o importantă zonă economică,
actori globali, regionali și bogată în resurse energetice
locali în domeniile și geografică prin apropierea
politic/diplomatic, militar, de Orientul Mijlociu, o rută a
economic, social, criminalității transfrontaliere
informațional și al și un spațiu de dispută a
infrastructurii, caracterizate conflictelor de interese în
de complexitate și dinamism, care se manifestă o
dar și generatoare de diversitate de riscuri și
instabilitate, de crize și chiar amenințări cu potențial
de conflicte. exploziv.
Modalitatea agresivă De aceea, apreciem că
de manifestare a unor actori Marea Neagră, obiectiv de
statali și non-statali a importanță strategică în
transformat zona Mării ecuația de putere, a devenit
Negre dintr-un spațiu un spațiu al instabilității și

34
 1/2017

conflictualității, unde diferiți realizată de adversarii

actori își dispută interesele și potențiali și care i-ar limita
doresc redesenarea zonelor de intențiile și obiectivele
influență care să le asigure politice în zonele de interes
un avantaj operațional strategic, inclusiv în Marea
multidimensional. Neagră.
În acest context, Având în vedere aceste
principalul actor este premise, Federația Rusă a
Federația Rusă, adepta deschis brutal „Cutia
panslavismului și a ideologiei Pandorei” prin declanșarea
expansioniste, cu implicații conflictelor din Georgia și
directe în remodelarea estul Ucrainei și prin
spațiului european și menținerea unui control
protejarea etnicilor ruși în politic și militar total în
„vecinătatea apropiată”. Transnistria, cu implicații
Astfel, Federația Rusă asupra securității R. Moldova.
și-a motivat acțiunile agresive În acest fel, Federația
sub masca necesității Rusă și-a redesenat sferele de
contracarării amenințărilor influență și a creat bazele
NATO în zona Mării Negre, înaintate care să-i permită
determinate de intenția de obținerea statutului de mare
extindere a Alianței către est putere și de control a unor
(fiind vizate Georgia, Ucraina importante zone de interes
și R.Moldova) și de dislocare a strategic în cadrul cărora
unor echipamente și Marea Neagră devine un pion
materiale militare în central.
apropierea granițelor sale Anexarea Crimeei de
(capabilități de comandă și către Federația Rusă s-a
control, sisteme de apărare bazat pe așa numita „lovitură
antirachetă, nave militare, de creion” sau „uzurpare
elemente de infrastructură). legitimă”, fapt ce i-a permis
De asemenea, Federația Rusă deschiderea „ușii” către
a acționat sub impulsul controlul Mării Negre din
obsesiv de a îndepărta punct de vedere economic,
pericolul unei noi „îndiguiri” energetic și militar,

35
 1/2017

interzicerea accesului în statelor riverane, dezvoltarea

zonă, proiectarea puterii și modernizarea sistemelor de
către zona Mării Mediterane armamente și echipamente
și îndepărtarea dezideratului militare destinate
Georgiei, Ucrainei și desfășurării unor operații
R. Moldova de intrare în complexe în acest areal sau
NATO. proiectării puterii în partea
Peste această acțiune de est a Mediteranei.
„de familie”, în Crimeea s-a Consecințele acestor
suprapus războiul hibrid din acțiuni agresive în zona Mării
estul Ucrainei, un conflict Negre sunt direcționate pe
atipic conceput de strategii de-o parte către intimidarea,
ruși sub denumirea de descurajarea și amenințarea
„războiul altfel”, unde se statelor membre NATO, iar
combină o multitudine de pe de altă parte către
operațiuni de natură asigurarea unui control
informațională, psihologică, extins asupra Georgiei,
cibernetică, mediatică și Ucrainei și R. Moldova prin
asimetrică (acțiuni aplicarea principiului
separatiste desfășurate de brejnevist al „suveranității
terți/interpuși, dar cu limitate”.
mijloace militare furnizate de Atitudinea Federației
statul sponsor). Ruse privind intenția
Prin desfășurarea probabilă de a cuceri partea
acestor acțiuni, Federația ucrainiană a gurilor Dunării
Rusă a câștigat inițiativa și propaganda exprimată în
strategică în zona Mării mass-media că unele
Negre, a generat obiective militare sau de
dezechilibrul balanței de infrastructură de pe teritoriul
putere și a cucerit „capete de României pot deveni ținte
pod” care să-i asigure pentru sistemele de rachete
libertatea de acțiune în proprii, constituie un semnal
controlul și interzicerea clar de perpetuare a
accesului în acest spațiu, agresivității și conflictualității
influențarea și amenințarea în zona Mării Negre și în

36
 1/2017

acest sens, de amenințare deveni o realitate, nu doar o

gravă a securității naționale și utopie 3.
regionale. Ceilalți actori aflați în
În acest context, se arealul Mării Negre sunt
constată faptul că Federația Ucraina, Georgia, țări non-
Rusă desfășoară în prezent NATO, și Turcia, Bulgaria și
multiple operații de România, state membre
intimidare, descurajare, NATO.
amenințare și influențare în Georgia și Ucraina
arealul Mării Negre care au dispun de capabilități
la bază acțiunile militare insuficiente la Marea
informaționale, psihologice, Neagră pentru a executa
cibernetice și mediatice acțiuni militare și se mențin
orientate către statele din în siajul Federației Ruse.
acest spațiu, membre NATO Deși prezența NATO la
sau non-NATO. Marea Neagră era întărită
Astfel, virulența prin forțele navale ale
acțiunilor non-cinetice Turciei, în prezent, se
desfășurate de Federația constată o reținere din partea
Rusă, în special statului turc de a participa la
informaționale, de contracararea amenințărilor
propagandă și dezinformare, rusești în Marea Neagră, mai
coroborate cu dislocarea în ales după lovitura de stat
Peninsula Crimeea a unor eșuată și apropierea de
echipamente navale și Moscova.
aeriene, precum și sisteme de Privind poziția
rachete, atestă necesitatea Bulgariei la Marea Neagră,
elaborării unor scenarii în acesta dispune de mijloace
cadrul cărora, posibilitatea navale insuficiente pentru a-
producerii unei agresiuni și manifesta prezența în zonă
militare convențională sau și totodată, și-a exprimat
hibridă în zona Mării Negre dezacordul cu privire la
de către un actor-stat, poate înființarea unei flote NATO

3 Strategia Militară a României

(proiect), București, 2015, p. 11.

37
 1/2017

în acest spaţiu. În acest sens, precum și reținerea Turciei și

constatăm o politică de Bulgariei de a participa la
prudență și de reținere a efortul NATO de a contracara
Bulgariei în soluționarea amenințările existente.
problemelor Mării Negre Privind implicarea
generate de Federația Rusă. externă în soluționarea
România devine, pe situației existente la Marea
cale de consecință, un actor Neagră, se constată mai
important la Marea Neagră multe tipuri de măsuri luate
în soluționarea problemelor de către organismele
de securitate, însă este internaționale (ONU, UE,
nevoie de finanțare pentru NATO, OSCE) pentru
modernizarea forțelor sancționarea acțiunilor „în
militare și de sprijinul SUA și forță” executate de Federația
NATO în acest spațiu de Rusă în Crimeea, estul
interes strategic. Ucrainei și Transnistria.
Analizând la modul Aceste măsuri de
general actorii care-și dispută natură diplomatică, juridică și
interesele strategice la Marea economică direcționate către
Neagră, constatăm faptul că, Moscova au ca scop
pe de-o parte, Federația Rusă sancționarea atitudinii,
și-a redesenat zonele de comportamentului și
influență, a cucerit noi acțiunilor agresive desfășurate
teritorii, a modificat de Federația Rusă asupra
arhitectura geopolitică a unor state suverane.
Europei și a dezechilibrat Totodată, organismele
balanța de putere, fapt ce i-a internaționale manifestă un
asigurat controlul economic, real spirit democratic și pun
energetic și militar în acest accentul pe relansarea unor
spațiu și libertatea de acțiune negocieri, consultări și
în proiectarea puterii la nivel înțelegeri în vederea
regional, iar pe de altă parte, detensionării situației din
insuficiența capabilităților zona Mării Negre.
navale ale Georgiei, Ucrainei, De asemenea, SUA și
Bulgariei și României, NATO au dezvoltat o

38

strategie adecvată situației
din zona Mării Negre, care
cuprinde măsuri active de
descurajare și contracarare a
atitudinii și
comportamentului agresiv al
Federației Ruse. În acest
sens, a fost întărită prezența
militară a SUA și NATO în
zona Mării Negre în sistem
rotațional, au fost dislocate
capabilități de comandă și
control, prepoziționate
echipamente și materiale
militare pe teritoriul statele
membre NATO de la
frontiera est și s-a intensificat
desfășurarea exercițiilor
multinaționale în diferite
medii.
Implicarea SUA și
NATO în zona de interes
strategic a Mării Negre
trebuie să fie orientată către
descurajarea reală a limitat, asupra României sau
atitudinii agresive a a
Federației Ruse prin măsuri
de consolidare a apărării și de
contracarare a amenințărilor
informaționale, psihologice,
cibernetice și mediatice.
În acest context,
apreciem faptul că, în zona
Mării Negre, riscurile și
amenințările sunt multiple,
1/2017
diverse și omnidirecționale. În
acest spațiu, devenit un
creuzet în care se combină
elemente periculoase
(interese, riscuri, amenințări
și vulnerabilități, actori
statali și non-statali), există
probabilitatea ca situația să
devină incertă, explozivă şi să
scape de sub control, afectând
grav echilibrul de putere și
securitatea în plan local,
regional și global.
Astfel, în zona Mării
Negre se manifestă o
multitudine de riscuri și
amenințări convenționale
(cinetice), neconvenționale,
non-cinetice, asimetrice și
hibride.
Privind riscurile
convenționale în zona Mării
Negre, deși se apreciază că o
agresiune, chiar cu obiectiv
aliaților săi, este
improbabilă pe termen scurt
și mediu, o astfel de
amenințare nu poate fi
exclusă în totalitate, iar
scenariile elaborate trebuie
să prevadă și situații de acest
tip.
În acest sens, se
apreciază că riscurile și
39
 1/2017

amenințările convenționale în riverane Mării Negre, dar și

zona Mării Negre au o de potențialul nuclear al
probabilitate redusă de Federației Ruse supus unui
manifestare, dar au un amplu proces de modernizare.
impact major asupra În categoria riscurilor
securității regionale, de aceea și amenințărilor non-cinetice
măsurile de contracarare includem operațiile
trebuie să fie consistente 4. informaționale cu derivatele
Deși apreciem ca fiind acestora, psihologice
realistă exprimarea (propagandă, dezinformare),
improbabilității producerii cibernetice (atacuri
unei agresiuni militare informatice asupra rețelelor
convenționale la Marea de calculatoare, distrugerea
Neagră, totuși atitudinea informațiilor vitale,
agresivă, pe multiple planuri, dezorganizarea sistemelor de
a Federației Ruse în acest conducere) și mediatice
spațiu, coroborată cu (comunicate care denaturează
măsurile luate pentru adevărul, de intimidare și
intimidarea, descurajarea, chiar de amenințare).
influențarea și amenințarea Apreciem că operațiile
statelor din zonă, îndeamnă non-cinetice se desfășoară în
la vigilență și la răspunsuri prezent în Europa pentru a
adecvate și ferme din partea justifica acțiunile Federației
NATO. Ruse, a intimida, descuraja și
Riscurile și amenința statelele din zonă
amenințările neconvenționale de a nu avea o reacție
sunt determinate de forțele adecvată de răspuns.
speciale care execută acțiuni Acesta este motivul
destabilizatoare în estul pentru care statele membre
frontierei României, NATO trebuie să fie pregătite
diversioniste, de descurajare pentru un posibil „război al
și amenințare a statelor viitorului” în care orice tip de
manifestare devine o armă,
4 Strategia Națională de Apărare a fie că se referă la
Țării pentru perioada 2015-2019, armamentul convențional
București, 2015, p. 15.

40

(rachete, bombe, proiectile)
sau la alte tipuri de mijloace,
cibernetice (hackeri, viruși
informatici), psihologice,
mediatice sau asimetrice,
toate fiind orientate către
obținerea și menținerea unui
avantaj operațional în zona
de interes strategic.
Riscurile și
amenințările asimetrice în
zona Mării Negre sunt
determinate de fenomenul
terorist, de criminalitatea
organizată transfrontalieră și
de fluxurile migraționiste, al
căror impact negativ asupra
securității locale și regionale
este evident.
În acest sens,
manifestarea virulentă a astfel de conflict.
terorismului în arealul
geografic al Mării Negre nu
ocolește înscrierea României
pe lista țintelor vizate de
acesta, iar rutele de trafic
ilegal de persoane, droguri și
materiale periculoase dinspre
est spre vest și care
tranzitează țara noastră au
un efect destabilizator și
perturbator în zonă.
Combinarea mai
multor tipuri de riscuri
și amenințări generează
1/2017
provocări de natură hibridă
care pot masca adevăratele
scopuri strategice prin
dezinformare, atacuri
cibernetice, mediatice sau
prin acțiuni ale unor
terți (separatiști, interpuși,
mercenari), însă cu sprijinul
multidimensional și disimulat
al statului sponsor.
Conflictul din estul
Ucrainei a devoalat
fizionomia războiului hibrid
dus de Federația Rusă și a
tras semnalul de alarmă
pentru statele membre NATO
care trebuie să înțeleagă
mecanismele de desfășurare
și să se pregătească pentru
contracararea efectelor unui
De fapt, acțiunile de
intimidare, descurajare,
influențare și amenințare
desfășurate în prezent de
Federația Rusă în zona Mării
Negre pot constitui faza
inițială a războiului hibrid,
acestea putând fi percepute
ca activități premergătoare
derulării ulterioare a etapelor
neconvențională și
convențională a unui posibil
41
 1/2017

conflict de acest tip, având ca statelor și organismelor

țintă România sau aliații săi 5. internaționale pentru
Din acest proces de prevenirea, diminuarea și
evaluare cuprinzătoare contracararea efectelor
putem desprinde unele acestora.
aprecieri și considerații În al treilea rând,
privind importanța Mării atitudinea agresivă a
Negre în plan regional și Federației Ruse în zona Mării
global. Negre a afectat echilibrul
În primul rând, Marea de putere în regiune,
Neagră constituie o zonă a sfidat normele juridice
complexă, marcată de internaționale și a
instabilitate, insecuritate, permanentizat un complex de
incertitudine și ambiguitate și acțiuni de intimidare,
spațiu de complementaritate descurajare, influențare și
pentru actorii locali, regionali amenințare a statelor NATO.
și globali care-și dispută Ocuparea unor poziții
interesele strategice prin strategice la MareaNeagră/
instrumente diplomatice, baze strategice înaintate de
economice, informaționale și către Federația Rusă, îi
militare. asigură menținerea inițiativei
În al doilea rând, strategice și libertatea de
multitudinea riscurilor și acțiune pentru controlul
amenințărilor existente în acestei zone, interzicerea
zona Mării Negre, accesului, proiectarea puterii
diversitatea actorilor statali, în plan regional și
non-statali sau hibrizi, desfășurarea unor acțiuni de
generează provocări și descurajare și intimidare a
vulnerabilități la adresa statelor riverane.
securității locale, regionale și Creșterea potențialului
globale, precum și necesitatea militar al Federației Ruse
unei reacții oportune și prin dislocarea mijloacelor
consistente din partea navale, aeriene și a
sistemelor de rachete în
5 Strategia Militară a României Crimeea și modernizarea
(proiect), București, 2015, p. 12.

42
 1/2017

acestora, atestă intențiile 2. Opțiuni militare în

ofensive ale Federației Ruse zona Mării Negre
de a controla în totalitate Complexitatea situației
zona Mării Negre, de a geopolitice și geostrategice
descuraja acțiunile existentă la Marea Neagră,
adversarilor și probabilitatea tendințele de evoluție și de
de a desfășura operații manifestare a unor riscuri și
complexe (amfibii, aero- amenințări potențiale în acest
navale, neconvenționale, spațiu, comportamentul
hibride) în spațiul de interes agresiv al unor actori statali,
strategic. non-statali și hibrizi pe
În al patrulea rând, multiple planuri, determină
NATO trebuie să-și proiecteze NATO și satele membre din
viziunea strategică la Marea acest areal să genereze o
Neagră și să transforme atitudine de răspuns
funcția oratorică în consistentă și adecvată stării
formularea practică a actuale.
opțiunilor militare de răspuns În acest context,
la întreaga gamă a organismele de conducere ale
provocărilor de natură NATO au luat măsurile
convențională, necesare pentru abordarea
neconvențională, asimetrică multidirecțională a securității
sau hibridă. la Marea Neagră și pentru
În al cincilea rând, formularea opțiunilor
România trebuie să-și militare de răspuns.
dezvolte potențialul militar, Opțiunile militare de
să asigure condițiile necesare răspuns sunt variante de
pentru consolidarea acțiune, formulate de către
sistemului NATO de apărare structurile de conducere de
în zona Mării Negre și să nivel strategic, pe baza
integreze acțiunile proprii în considerațiilor și deducțiilor
opțiunile militare de răspuns rezultate din evaluarea
ale Alianței. situației și cuprind pașii
necesari pentru îndeplinirea
obiectivelor, realizarea

43
 1/2017

efectelor și a stării finele Summit-ul NATO

dorite 6. desfășurat în 2016 la
Astfel, opțiunile Varșovia a precizat
militare de răspuns în cadrul coordonatele operaționale ale
Alianței cuprind acțiuni Alianței la frontiera de est,
preventive, evitarea astfel că, Marea Neagră își
surprinderii strategice, menține statutul de zonă
stările de alertă și contra- de interes strategic, iar
agresiunea 7. măsurile preconizate vizează
Dacă privim contextul răspunsul gradual,
geopolitic și geostrategic multidimensional,
actual existent în zona Mării anticipativ-preventiv și non-
Negre pot fi elaborate ipoteze agresiv la multitudinea
cu măsurile graduale de riscurilor și provocărilor
contracarare a acțiunilor de existente și la acțiunile de
intimidare, influențare, intimidare, descurajare,
descurajare și amenințare influențare și amenințare
desfășurate de Federația desfășurate de Federația
Rusă. Rusă în acest spațiu.
În acest sens, se Din analiza
apreciază faptul că, documentelor rezultă că
elaborarea opțiunilor militare NATO a formulat
au la bază cadrul strategic următoarele opțiuni militare
adecvat care să permită strategice la Marea Neagră și
abordarea graduală a în zona limitrofă acesteia:
măsurilor și acțiunilor -anticipativ-preventive;
preconizate prin formularea -descurajarea;
răspunsurilor la întrebările -întărirea capacității
„Ce trebuie să facem?”, „Ce ar militare a Alianței și a
trebui să facem?” și „Ce am statelor membre;
putea face?” 8. -apărarea colectivă în
cazul unei agresiuni;
6 SMG-3, Manualul de planificare a -diplomația pro-activă.
operațiilor, București, 2016, p. 192 Opțiunea anticipativ-
7 Ibidem, pp. 192-193. preventivă vizează aplicarea
8 Ibidem, pp. 52-53.

44
 1/2017

graduală a măsurilor stabilite detensiona situația agresivă a

la stările de alertă, inclusiv Federației Ruse în zona Mării
alerta timpurie, precum și Negre și a preveni
desfășurarea unui ansamblu escaladarea stării de
de activități de persuadare și conflictualitate. Pe lângă
disuadare a adversarilor măsurile diplomatice,
potențiali. comunicatele mass-media au
Stările de alertă sunt un rol important în
rezultatul culegerii, persuadarea oponenților.
transmiterii, prelucrării și Disuadarea este un
diseminării datelor și concept care combină
informațiilor obținute din măsurile și acțiunile
monitorizarea permanentă a diplomatice active cu cele de
zonei de interes strategic a sancționare economică pentru
Alianței și care oferă indiciile a determina oponentul/
necesare alertării/avertizării adversarul să renunțe la
structurilor de decizie politică hotărârile luate sau a-l abate
și militară. de la intențiile de a se
În funcție de manifesta violent/agresiv.
amploarea și intensitatea Astfel, disuadarea are
crizei se iau măsuri un important rol preventiv,
anticipative/preventive care orientat spre detensionarea
să contracareze efectele unor situații de criză,
potențiale ale acesteia sau să fără a impune utilizarea
o dezamorseze. instrumentului militar.
Persuadarea Descurajarea este un
presupune utilizarea concept complex, care
instrumentului diplomatic integrează mecanisme,
pentru a convinge un măsuri și forțe destinate
oponent/adversar să nu facă demoralizării adversarului și
un anumit lucru care poate diminuării curajului acestuia
avea consecințe negative. de a acționa împotriva
În acest sens, NATO statelor membre NATO sau
desfășoară acțiuni de de a escalada prezența în
persuadare pentru a

45

zonele de interes strategic ale
Alianței.
De fapt, descurajarea
este un concept adoptat de
NATO pentru a-și impune
prezența înaintată în zonele
cu potențiale riscuri și
provocări la adresa securității
locale și regionale, a preveni
și contracara cu oportunitate
eventualele efecte
predictibile.
În ceea ce privește zona
Mării Negre, elementele de
descurajare vizează prezența
NATO înaintată adaptată,
prin dislocarea pe teritoriul
României a unor capabilități
de comandă și control pentru
sud-estul Europei, a unor
structuri militare și facilități,
ca parte a Forței consolidate
de răspuns a Alianței.
În acest sens, accentul
este pus pe dislocarea
temporară a unor forțe
terestre și aeriene care
participă la planificarea și
desfășurarea unei game largi
de exerciții tactice
multinaționale pentru
contracararea riscurilor și
amenințărilor previzibile în
acest spațiu.
46
1/2017
Totodată, NATO își
manifestă prezența la Marea
Neagră cu nave militare pe
baza principiului rotațional,
având în vedere limitările
Convenției de la Montreux.
În prezent, se depun
eforturi pentru dezvoltarea
unor noi capabilități
credibile de descurajare,
în sensul constituirii
și operaționalizării unor
structuri terestre
multinaționale pe teritoriul
României, alături de
sistemele de apărare
aeriană/antirachetă, precum
și pentru crearea unei flote
comune la Marea Neagră la
care să participe Turcia,
Bulgaria și România
(deziderat dificil de îndeplinit
în condițiile actuale, având în
vedere situația actuală din
Turcia și poziția precaută a
Bulgariei).
Cu toate animozitățile
și indeciziile momentului din
partea unor state membre ale
Alianței, NATO s-a angajat
ferm în proiectarea unei forțe
credibile de descurajare la
Marea Neagră, care să
îndepărteze mitul existenței
„statelor periferice”, mai puțin
 1/2017

importante în mediul de Centrul de greutate al

securitate actual. Desigur că conceptului constă în
efortul de susținere și operaționalizarea
dezvoltare a conceptului de capabilităților necesare
descurajare trebuie să se pentru ca NATO să asigure
manifeste și din partea reacția imediată la toată
statelor membre NATO care gama riscurilor și
sunt riverane Mării Negre, amenințărilor cu potențial
mai ales în domeniul de manifestare în zona
cooperării și integrării unor Mării Negre, convenționale,
capabilități militare. neconvenționale, cibernetice,
Privind întărirea psihologice, asimetrice sau
capacității militare a Alianței hibride.
și a statelor membre, opțiunea Acesta este sensul în
NATO constă în dezvoltarea care apreciem că
unor măsuri și structuri care descurajarea și întărirea
să completeze capabilitățile graduală a capacității
actuale, în special militare a Alianței la Marea
în domeniul operațiilor Neagră, constituie opțiuni
informaționale, psihologice și strategice pregătitoare care
cibernetice pentru a preveni să garanteze succesul în
și contracara amenințările cazul desfășurării apărării
non-cinetice din zona Mării colective pentru respingerea
Negre. unei potențiale agresiuni
Abordarea acestor asupra unui stat membru
opțiuni NATO, conferă NATO.
flexibilitate și consistență Apărarea colectivă
conceptului de descurajare constituie opțiunea
prin integrarea graduală a fundamentală a NATO care
măsurilor de întărire a garantează securitatea și
capacității militare a Alianței apărarea statelor membre în
în zona Mării Negre, spațiu cazul producerii unei
de interes strategic în agresiuni asupra acestora.
contextul geopolitic actual. În acest sens, apărarea
colectivă presupune

47

utilizarea instrumentului
militar, ca forță de reacție
imediată în cazul unei
agresiuni asupra unui stat
membru NATO, pentru a
bloca, respinge sau înfrânge
adversarul potențial, a între părți, pentru a crea
îndeplini obiectivele
strategice și a realiza starea
finală dorită.
Privind starea actuală,
marcată de conflictualitate,
determină NATO să depună
eforturi pentru menținerea
unor punți de negociere cu
Federația Rusă, prin
utilizarea pârghiilor unei
diplomații active, astfel încât,
situația din zonă să nu se
acutizeze și să poată fi
abordată corespunzător de
ambele părți. În acest sens,
SUA s-au angajat în
menținerea unor relații de
cooperare cu Federația Rusă
în problemele complexe ale
Mării Negre pentru a NATO, în condițiile în care
detensiona situația existentă
și a asigura securitatea la
nivel local și regional.
De aceea, apreciem
faptul că, situația actuală
existentă în zona Mării
Negre, determinată de
intensitatea cu care se
48
1/2017
manifestă o multitudine de
riscuri și amenințări și de
acțiunile ofensive ale unor
actori statali, non-statali și
hibrizi, necesită opțiuni ferme
de continuare a dialogului
cadrul adecvat care să
permită negocierea și
aplicarea măsurilor
corespunzătoare de reducere
a tensiunilor și a riscului
declanșării unor crize ale
căror efecte devin foarte greu
de gestionat.
Conceptul de negociere
pro-activă coroborat cu
măsurile de persuadare,
disuadare și descurajare,
contribuie cu succes la
procesul de prevenire a
conflictelor și gestionare a
crizelor în zona Mării Negre.
În acest context,
România își integrează
opțiunile militare în cele ale
beneficiază de oportunitatea
exprimată prin voința politică
de a aloca minimum 2%
pentru apărare, începând cu
anul 2017.
Astfel, apreciem faptul
că efortul României în
domeniul apărării trebuie să
 1/2017

aibă în vedere următoarele navale, precum și

opțiuni strategice: continuarea achiziționării și
- dezvoltarea modernizării mijloacelor
capabilităților militare aeriene.
naționale; Totodată, considerăm
- sprijinul multilateral faptul că, trebuie continuate
pentru consolidarea activitățile de redimensionare
capabilităților de apărare și operaționalizare a forțelor
NATO existente pe teritoriul terestre pentru a fi în măsură
național (în prezent și în să execute misiunile
viitor); planificate atât în cadrul
- revigorarea industriei apărării naționale, cât și în
naționale de apărare. contextul apărării colective.
Privind dezvoltarea Exprimarea la nivelul
capabilităților militare conducerii militar-strategice
naționale trebuie avute în a României a nivelului de
vedere nevoile proprii de ambiție care vizează
apărare, natura riscurilor și constituirea și
amenințărilor din zona de operaționalizarea unei forțe
interes strategic a României, întrunite capabilă să
precum și necesitatea planifice, să pregătească și să
respectării obligațiilor execute operația de apărare
asumate în cadrul Alianței și pe teritoriul național pentru
a celorlalte organizații contracararea acțiunilor de
internaționale de securitate. natură convențională,
Rolul important pe neconvențională sau hibridă
care îl are România la Marea ale unui adversar potențial,
Neagră, acela de pilon de până la intervenția forțelor
bază în realizarea unei principale ale NATO, obligă
strategii integrate cu factorul politic să susțină
sprijinul SUA (NATO), multilateral acest demers
presupune un efort susținut foarte generos.
la nivel politic și militar În acest sens,
pentru modernizarea și credibilitatea unei armate în
dezvoltarea capabilităților cadrul alianțelor nu se câștigă

49
 1/2017

numai prin exprimarea unor Decizia luată la

concepte sau prin asumarea Summit-ul NATO de la
teoretică a unor strategii, ci Varșovia, de a se constitui și
prin dezvoltarea și operaționaliza o brigadă
consolidarea capabilităților multinațională pe teritoriul
necesare, care să răspundă României, constituie un
nevoilor de apărare națională demers bazat pe încredere și
și colectivă. care dă consistență
Sprijinul multilateral conceptului Alianței de a-și
pentru consolidarea manifesta prezența înaintată
capabilităților de apărare în zonele de interes strategic,
NATO existente pe teritoriul iar în acest caz, la Marea
național constituie tot un Neagră.
element de credibilitate și de Dezvoltarea acestor
participare activă la capabilități militare NATO pe
dezvoltarea acestor teritoriul național ne obligă la
capacități. planificarea și desfășurarea
Existența pe teritoriul unor acțiuni de consolidare a
național a unor capabilități potențialului național de
multinaționale de comandă și apărare, pentru a ne putea
control, a unor sisteme de integra în structurile de forțe
apărare antirachetă, a unor multinaționale.
unități militare, mijloace Revigorarea industriei
aeriene și navale (pe baza naționale de apărare
principiului rotațional) constituie un demers generos
aparținând SUA (NATO) și destinat susținerii,
care participă la forța de consolidării și dezvoltării
descurajare și la o gamă largă capabilităților de apărare
de exerciții tactice pentru contracararea întregii
multinaționale, constituie game de riscuri și amenințări
garanția asigurării securității din zona de interes strategic,
României și atestă în context național și
importanța acordată de multinațional.
Alianță zonei Mării Negre. În acest sens, trebuie
dezvoltate acele capacități de

50

producție care să asigure
derularea programelor de
înzestrare a structurilor de
forțe naționale cu
echipamentele, sistemele și
materialele militare necesare,
precum și compatibilitatea și
interoperabilitatea cu cele din
dotarea celorlalte armate ale
statelor membre NATO.
Abordarea
cuprinzătoare a opțiunilor
militare la nivel național,
integrate viziunii strategice
NATO de consolidare și
dezvoltare a apărării în zona
Mării Negre, transformă
România pe termen mediu,
într-un actor important la
frontiera de est a Alianței, ale
cărei acțiuni trebuie să aibă
consistență, credibilitate și
predictibilitate.
Concluzii
Contextul geopolitic și
geostrategic actual atestă
creșterea importanței Mării
Negre, care, în timp, s-a
transformat dintr-o zonă de
„periferie naturală
europeană”, într-un spațiu de
interes strategic pentru
actorii globali, regionali și
locali.
1/2017
În acest sens, există o
confruntare directă între
interesele strategice ale
Federației Ruse care au ca
obiectiv politico-militar
includerea Mării Negre în
zona sa de influență,
deținerea controlului total și
interzicerea accesului
oponenților în acest spațiu în
situații de conflict și cele ale
statelor membre NATO, care
vizează măsuri de răspuns
pentru contracararea
riscurilor și amenințărilor
predictibile.
Acesta este motivul
pentru care NATO consideră
Marea Neagră ca zonă de
interes strategic, iar viziunea
sa pentru acest spațiu
cuprinde o multitudine de
măsuri și acțiuni anticipativ-
preventive, de descurajare și
la nevoie, de apărare, pentru
a contracara riscurile și
amenințările existente în
acest spațiu.
Deși efortul Alianței
este concentrat în patru zone
de interes strategic
(Atlanticul de Nord, Marea
Mediterană, Marea Baltică și
Marea Neagră), apreciem
faptul că trebuie acordată o
51
 1/2017

atenție specială Mării Negre, contracarării eficiente a

ca spațiu cu potențial crescut riscurilor și amenințărilor
de conflictualitate, având în convenționale,
vedere conflictele înghețate, neconvenționale, asimetrice
cele desfășurate (Georgia) sau sau hibride.
derulate în prezent (estul
Ucrainei), coroborate cu alte Bibliografie:
tipuri de amenințări 1. Strategia Naţională de
asimetrice, care afectează Apărare a ţării pentru
grav echilibrul de putere și perioada 2015-2019,
securitatea la nivel regional Bucureşti, 2015;
și local. 2. Doctrina Armatei României,
Bucureşti, 2012;
România, în calitate de
3. SMG-3, Manualul de
actor principal la frontiera de planificare a operaţiilor,
est a NATO, unde Marea Bucureşti, 2016;
Neagră constituie zonă de 4. Strategia Militară a
interes strategic, depune României (proiect), Bucureşti,
eforturi pe plan intern și în 2015;
cadrul Alianței pentru a 5. Documentele Summit-ului
consolida capacitatea de NATO de la Varşovia din
apărare și a dezvolta 08-09 iulie 2016.
capabilitățile necesare

52
 1/2017

SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI ADAPTAREA

SOCIETĂŢII LA EFECTELE ACESTORA
CLIMATE CHANGE AND SOCIETY ADAPTION
TO ITS EFFECTS

Conf. univ. dr. ing. Florin NEACŞA

Membru titular
al Academiei de Științe ale Securității Naționale

Rezumat: Articolul tratează succint un subiect de mare actualitate la

nivel mondial și anume schimbările climatice și adaptarea societății la efectele
acestora. Primele două capitole se referă la cauzele care au dus la apariția
fenomenului de încălzire globală, cu accent pe influența factorului antropic și la
efectele încălzirii globale asupra Pământului arătând care sunt consecințele
asupra atmosferei, hidrosferei, litosferei și biosferei. În următorul capitol sunt
prezentate cele mai importante consecințe ale încălzirii globale. În capitolul
patru este prezentată preocuparea specialiștilor și a oamenilor politici, la nivel
internațional și național, în ceea ce privește adaptarea societății la efectele
schimbărilor climatice, arătând faptul că acest lucru trebuie să se realizeze
având în vedere prioritățile dezvoltării durabile.
Cuvinte cheie: schimbări climatice, adaptare, societate, efecte,
antropic, dezvoltare durabilă.

Abstract: The article briefly discusses a current subject highly debated

worldwide, namely climate change and society adaption to its effects. The first
two chapters refer to the causes which led to global warming, laying an
emphasis on the influence of the anthropic factor and on the effects of global
warming on Earth, displaying the consequences on the atmosphere,
hydrosphere, lithosphere and biosphere. The next chapter presents the most
important consequences of global warming. Chapter four presents the
specialists’ and politicians’ concern, both nationally and internationally, as
regards the society’s adaption to climate change effects, showing the fact that
this should be achieved in light of sustainable development priorities.
Keywords: climate change, adaption, society, effects, anthropic,
sustainabledevelopment.

53
 1/2017

Cauze ale încălzirii solar, este de 11,2 ani, însă,

globale acest lucru nu este fix , de-a
lungul timpului
Din analizele și înregistrându-se cicluri
observaţiile specialiştilor s-a solare care au avut între 8 și
observat la nivel planetar o 15 ani.
creştere îngrijorătoare a Planeta noastră se află
temperaturilor medii din în momentul de față în al
atmosferă şi la suprafața 24-lea ciclu solar, calculat din
solului. Acest lucru a fost 1755, când a început
observat şi în ceea ce înregistrarea, de către
privește apa oceanelor. specialiști, a activității
Această creştere a astronomice. Această variație
temperaturii medii s-a periodică a radiației solare
manifestat constant în influențează în mod direct
ultimele două secole, dar schimbările climatice pe
creşterea care îi pune în Pământ. Ciclul solar actual a
alertă pe specialiști a fost început la data de 08 ianuarie
observată în ultimele doua 2008 și specialiștii au calculat
decenii. Este foarte adevărat că maximumul lui solar a fost
că aceste fenomene de în 2013.
încălzire ale Pământului au Conform măsurătorilor
existat dintotdeauna și au și analizelor efectuate de
fost asociate de către specialiștii din cadrul NASA's
specialiști cu fenomenul Goddard Institute for Space
cosmic de maximum solar Studies (GISS), în ianuarie
fiind alternate cu perioade 2015 temperatura medie a
de mici glaciațiuni aerului în apropierea
corespunzătoare fenomenului Pământului în ultimul secol a
cosmic de minimum solar. crescut cu 0,87 °C, iar anul
Aceste perioade de maxim și 2015 a fost cel mai cald an
minim solar poartă înregistrat până în prezent 1.
denumirea de ciclul solar.
Durata medie, a unui ciclu 1 http://climate.nasa.gov/vital-
signs/global-temperature/

54
 1/2017

Dacă această încălzire independenți din întreaga

globală a Pământului este lume au ajuns la concluzia că
recunoscută de toată lumea, există o probabilitate mai
cauzele producerii acesteia mare de 95% ca activitățile
generează discuții aprinse antropice, desfășurate din
între oamenii de știință și ultimele 5 decenii, să fie
factorii de decizie din cauza încălzirii Pământului.
întreaga lume. Grupul de specialiști a ajuns
Este foarte clar pentru la concluzia că în ultimele 5
toată lumea că această decenii, activitățile antropice
încălzire are legătură directă au dus la eliberarea în
cu poziția Pământului față de atmosferă a unor cantități
Soare 2, cu activitatea foarte mari de gaze cu efect
vulcanică 3 și cu creșterea de seră, cum sunt, dioxidul de
concentrației gazelor cu efect carbon, metanul și oxidul de
de sera. azot, care au dus la încălzirea
În cel de-al cincilea Pământului 4.
Raport de Evaluare Organizația
al Grupului Inter- Meteorologică Mondială, care
Guvernamental privind își desfășoară activitatea sub
schimbările climatice, auspiciile ONU, a prezentat
întocmit sub auspiciile faptul că, în luna aprilie a
Națiunilor Unite, un grup de anului 2014, a fost depășită
1300 de experți științifici pentru prima dată valoarea
de 400ppm a concentrației de
CO2 din atmosferă. Acest
2 Genthon, C. (1 octombrie 1987).
„VostokIce Core – Climatic lucru este valabil pentru
responseto CO2 and orbital emisfera nordică a planetei
forcingchanges over thelast climatic noastre. ONU este de părere
cycle”. Nature 329 (6138): 414-418. că, acest lucru arată, o dată
3 Robock, Alan, andClive
în plus, că încălzirea globală
Oppenheimer, Eds., 2003:
VolcanismandtheEarth’sAtmospher are legătură directă cu
e, GeophysicalMonograph 139,
American Geophysical Union,
Washington, DC 4 http://climate.nasa.gov/causes/

55

creșterea concentrațiilor de
gaze cu efect de seră din
atmosferă. Aceste gaze cu
efect de seră sunt eliberate în
atmosferă prin arderea
combustibililor fosili și
prin anumite activități
desfășurate de către oameni.
În Greenhouse Gas Bulletin
au fost publicate o serie de
date care arată că la
începutul secolului XIX,
concentrația de CO2 din
atmosferă avea valoarea de
278 ppm, ajungând în anul
2012 la valoarea de 393,1
ppm, creșterea fiind de peste
140%. Din măsurătorile
efectuate, în ultimii 10 ani,
concentrația de CO2 din
atmosferă a crescut cu 2 %
anual, specialiștii OMM fiind
de părere că valoarea de
400ppm, a concentrației
medii anuale, va fi depășită
în 2015, sau cel mai tărziu în
2016 5.
Metanul este un gaz cu
efect de seră mult mai nociv
decât dioxidul de carbon, dar
datorită concentrației mici
din atmosferă 1,8 ppm are un
5http://scinews.ro/concentratia-de-
co2-din-atmosfera/
56
1/2017
efect mult mai redus. Această
hidrocarbură este produsă atât
natural, dar și ca rezultat al
activităților antropice cum
sunt culturile agricole în
special cele de orez,
descompunerea deșeurilor,
digestia rumegătoarelor,
gunoiul de grajd al animalelor
domestice, etc. Oamenii de
știință au calculat și arătat
faptul că de la începutul
secolului XIX până în prezent
concentrația de metanului
în atmosferă a inregistrat
o creștere procentuală
îngrijorătoare, fiind de 149%6.
Un alt gaz cu efect de
sera puternic este oxidul de
azot, rezultat în urma
utilizării îngrășămintelor
organice și comerciale în
activitățile de cultivare a
solului, în procedeul de
producere a acidului azotic,
prin arderea combustibililor
fosili și a biomasei.
Efectele încălzirii globale
Efectele încălzirii
globale asupra Pământului
6http://zebu.uoregon.edu/2004/es39
9/lec02.html

sunt deosebit de importante
cu influențe foarte accentuate
asupra atmosferei,
hidrosferei, litosferei și
biosferei.
Astfel încălzirea
globală va duce la
perturbarea atmosferei prin
creșterea fenomenului de
evaporație, fapt ce va duce la
creșterea precipitațiilor, dar
și apariția eroziunilor, mai
ales în Africa, ceea ce poate
duce la apariția deșertificării.
Oamenii de știință consideră
că, prin creșterea
fenomenului de evaporare, se
creează premise pentru
apariția de furtuni puternice,
inclusiv a cicloanelor în zona
Atlanticului de Sud (până în
prezent cicloanele se
formează doar în zona
Atlanticului de Nord).
Conform măsurătorilor
efectuate de NASA, nivelul
global al apei mării a crescut
cu 17 cm (6,7 inci) în ultimul
secol. Alarmant este faptul că
rata de creștere a ultimului
deceniu este aproape dublă
față de cea a ultimului secol.
Creșterea nivelului global al
apei mării este rezultatul a
1/2017
doi factori: expansiunea
volumului de apă din cauza
încălzirii și aportul de apă
dulce adus prin topirea
calotelor polare și a ghețarilor
tereștri.
Din datele de
recuperare gravitațională și
experimente climatice de la
NASA se observă o scădere în
masă a calotelor de gheață
din Antarctica și Groenlanda;
astfel se arată că Groenlanda
a pierdut 150 până la 250 de
kilometri cubi (36 până la 60
de mile cubi) de gheaţă pe an,
între 2002 și 2006, în timp
ce Antarctica a pierdut
aproximativ 152 de kilometri
cubi (36 mile cubi) de gheață
între 2002 și 2005 7.
Tot specialiștii NASA
arată faptul că, între 1979 și
2015, calota de gheață a
Antarcticii a scăzut cu 13,3%
la fiecare 10 ani, iar în 2007,
prin topirea calotei de gheață
arctică, s-a deschis în mod
natural pasajul maritim
Nord-Vestic, care leagă
oceanul Atlantic de oceanul
Pacific prin nordul Canadei;
7 http://climate.nasa.gov/vital-
signs/sea-level/
57

totodată Antarctica pierde
134 miliarde de tone pe an 8.
Oamenii de știință
atrag atenția și asupra
fenomenului topirii ghețarilor
tereștri, peste tot în lume,
inclusiv în Alpi, Anzi, Alaska,
Africa, Himalaya sau Munții
Stâncoși. Aceștia au început
să fie monitorizați cu atenție
începând cu anul 1950.
Serviciul Mondial de
Urmărire a Ghețarilor (World
Glacier Monitoring Service –
WGMS) și Centrul Național
de Date pentru Zăpadă și
Gheață ( National
SnowandIce Data Center –
NSIDC) au întocmit
numeroase măsurători și
studii prin care arată că
volumul ghețarilor tereștri
este într-o continuă scădere.
Conform datelor oferite de
NASA, la nivel planetar
ghețarii tereștri au pierdut
400 miliarde de tone pe an
din 1994 până în prezent 9.
O altă observație foarte
importantă asupra căreia
8 http://climate.nasa.gov/interactive
s/global-ice-viewer/#/4
9 http://climate.nasa.gov/interactive
s/global-ice-viewer/#/1
58
1/2017
oamenii de știință atrag
atenția este fenomenul de
acidifiere a apei oceanice.
Acest fenomen apare din
cauza dizolvării surplusului
de dioxid de carbon în apă,
fapt ce duce la scăderea pH-
lui apei de la suprafața
oceanului, fenomen ce duce la
acidifierea apei. Calculele
specialiștilor estimează faptul
că într-un interval de 243 de
ani, dacă ne raportam la
intervalul 1751-1994, a fost
observată o scădere a pH-ul
suprafeței oceanelor de la
valoarea de 8,179 la valoarea
de 8,104 (diferența
înregistrată este de -0.075).
Cantitatea de dioxid de
carbon absorbită de stratul
superior al oceanelor crește
cu circa 2 miliarde de tone
pe an 10.
Un alt fenomen foarte
important care este direct
influențat de creșterea
temperaturii, este fenomenul
10 Key, R.M. (2004). „A global ocean
carbon climatology: Results from
GLODAP”. Global
BiogeochemicalCycles 18:
GB4031. doi:10.1029/2004GB00224
7. ISSN 0886-6236.

de circulație globală naturală
a apelor oceanice, cunoscut
sub numele de termosifonul
salin. Specialiștii sunt de
părere că odată cu creșterea
temperaturii, circulația
normală a termosifonului
salin va fi foarte mult
încetinită, existând pericolul
opririi acestuia, fapt ce va
duce la modificări ale climei
pe glob, deosebit de
importante.
Un alt efect al creșterii
temperaturii medii a planetei
este creșterea temperaturii
solului, fapt ce favorizează
apariția incendiilor de
pădure, dar și eliberarea
metanului, un gaz cu efect de
seră deosebit de nociv, prin
topirea permafrostului
siberian. Specialiștii
estimează că în următorii 20
de ani ar putea fi eliberată o
cantitate de aproximativ 70
de miliarde de tone de
metan 11.
11 https://www.newscientist.com/art
icle/mg18725124-500-climate-
warning-as-siberia-melts
1/2017
Consecințele încălzirii
globale
Din punct de vedere
economic, încălzirea globală
poate duce la suprapunerea
intereselor energetice între
statele NATO și Rusia. Prin
topirea calotei de gheață a
Arcticii se facilitează accesul
la zăcămintele de
hidrocarburi din zonă,
considerate de specialiști ca
fiind foarte mari, și care până
acum erau inaccesibile, iar
state precum Norvegia,
Rusia, Danemarca, Statele
Unite și Canada se vor afla în
competiție directă 12.
Totodată, zonele de
pescuit vor suferi modificări
importante, extinzându-se
către nord. Inițial, specialiștii
au considerat că încălzirea
globală poate avea un efect
benefic asupra agriculturii,
prin mărirea numărului de
culturi pe an, sau prin
cultivarea plantelor în zone
unde acest lucru era imposibil
în urmă cu puțin timp, spre
12 Încălzirea globală va acutiza
divergențele dintre Rusia și NATO,
Mediafax, 10 martie 2008.
59

exemplu cultivarea orzului în
Islanda Totuși, acest lucru
este relativ, ținând cont de
faptul că în unele zone cum
sunt cele nordice, aceasta
poate să fie benefică, dar în
zone precum Africa există
pericolul extinderii zonei
Sahel către sud.
Din studiul rapoartelor
întocmite de Centrul de
Cercetare a Epidemiologiei
Dezastrelor – Centre for
Research on theEpidemiology
of Disasters (CRED), rezultă
faptul că numărul dezastrelor
naturale în lume este într-o
continuă creștere. Din 1988
Centrul de Cercetare a
Epidemiologiei Dezastrelor,
actualizează și ţine evidența
Bazei de date a situațiilor de
urgență Emergency Events
Database (EM-DAT). Analiza
statistică a EM-DAT arată
faptul că între 1994 și 2013
au fost înregistrate 6.876
dezastre în lume. Trebuie
subliniat faptul că dacă
numărul dezastrelor naturale
de natură geofizică
(cutremure de pământ,
tsunami, alunecări de
pământ, erupții vulcanice) a
60
1/2017
rămas aproximativ constant,
s-a observat o creștere
semnificativă a numărului
dezastrelor legate de climă
cum sunt inundațiile,
furtunile și seceta.
Astfel, din 2000, EM-
DAT a înregistrat o medie de
341 dezastre de natură
climatică mai mult cu 44%
față de media perioadei 1994-
2000 și de peste două ori
nivelul mediei din
perioada1980-1989 13.
Conform statisticii EM-
DAT pentru perioada1994-
2013, pe prima poziție se
situează inundațiile, care au
reprezentat 43% din totalul
dezastrelor înregistrate, fiind
afectat un număr de
aproximativ 2,5 miliarde de
oameni. Al doilea dezastru ca
frecvență au fost furtunile,
care au produs pagube în
valoare de 936 miliarde de
dolari și au ucis peste 244.000
de oameni. În ciuda faptului
că seceta a reprezentat doar
5% din totalul dezastrelor din
perioada respectivă, aceasta a
13 http://cred.be/sites/default/files/
The_Human_Cost_of_Natural_Disa
sters_CRED.pdf
 1/2017

afectat 25% din totalul seră, fapt ce duce la o

oamenilor afectați de dezastre comportare destul de
la nivel mondial. De remarcat variabilă a efectelor climatice
este faptul că 41% din totalul pe glob. Specialiștii în
dezastrelor produse de secetă, domeniu și oamenii politici
au avut loc în Africa, unde sunt preocupați de adaptarea
țările fiind slab dezvoltate, nu la schimbările climatice a
au putut face față acestei mediului socio-economic, iar
amenințări. acest lucru are în vedere
Pe lângă pierderile de prioritățile dezvoltării durabile.
vieți omenești, dezastrele În 1987, Comisia
climatice produc și Mondială pentru Mediu și
numeroase pierderi Dezvoltare (WCED)
economice, fiind afectate convocată de către Statele
casele oamenilor, dar și Unite ale Americii, pentru a
infrastructurile economice. analiza degradarea mediului
Cele mai mari probleme le au la nivel mondial, în raportul
țările slab dezvoltate din întocmit cu această ocazie și
Asia, Africa și Oceania, care denumit „Our Common
nu dispun de fondurile Future” („Viitorul nostru
necesare pentru realizarea comun”), a prezentat cea mai
masurilor de prevenire a utilizată definiție a
dezastrelor și nici de dezvoltării durabile și anume
fondurile necesare limitării „dezvoltarea durabilă este
efectelor acestora. dezvoltarea care urmărește
satisfacerea nevoilor
Adaptarea la prezentului, fără a
schimbările climatice compromite posibilitatea
generațiilor viitoare de a-și
Este foarte clar pentru satisface propriile nevoi” 14.
toată lumea că schimbările
climatice sunt direct
proporționale cu scăderea 14Report of the World Commission
emisiilor de gaze cu efect de on Environment and
Development: Our Common Future

61
 1/2017

Trebuie precizat faptul nucleară de la Cernobâl, este

că acest termen de dezvoltare elaborat în 1987 raportul
durabilă nu este nou, el a fost WCED, intitulat „Our
folosit încă din anul 1972, Common Future”, unde pe
când a avut loc la Stockholm lângă definiția dezvoltării
Conferința privind Mediul durabile specialiștii sunt de
Ambiant, și unde pentru acord cu faptul că dezvoltarea
prima data specialiștii au economică este imposibil de
arătat că deteriorarea oprit dar strategiile de
mediului înconjurător din dezvoltare economică trebuie
cauza activităților antropice să țină cont de protejarea
are un efect deosebit de mediului și de utilizarea cu
negativ, fiind amenințat responsabilitate a resurselor
inclusiv viitorul omenirii. În planetei. Totodată, se arată
urma rezoluției adoptate de că este imperios necesar să se
Adunarea Generală a organizeze o conferință
Națiunilor Unite, în 1983 s-a internațională care să aibă ca
înființat Comisia Mondială subiect de dezbatere
pentru Mediu și dezvoltarea durabilă.
Dezvoltare (WCED) sub Astfel, este organizat
conducerea politicianului la Rio de Janeiro, în 1992,
norvegian Gro Harlem „Summit-ul Pământului”,
Brundtland. unde au fost prezenți
În 1985 are loc reprezentanți din
Convenția de la Viena, unde, aproximativ 170 de state și
subiectul discuțiilor este legat unde au fost adoptate mai
de protejarea stratului de multe convenții privind
ozon care protejează planeta reducerea emisiilor gazelor
noastră, având în vedere cu efect de sera,
descoperirea unei găuri în oprirea defrișărilor masive și
stratul de ozon care protejarea diversității
protejează Antarctica. Așa biologice. Summit-ul privind
cum am arătat mai sus, după dezvoltarea durabilă, a avut
accidentul de la centrala loc la Johannesburg, în 2002.

62
 1/2017

Uniunea Europeană a vedere integrarea adaptării

acordat o atenție sporită la schimbările climatice. Al
prevenirii impactului doilea pilon are în vedere
schimbărilor climatice asupra relația Uniunii Europene cu
activității socio-economice și a țările terțe, prin integrarea
mediului fiind elaborate adaptării la schimbările
următoarele documente: climatice, în relațiile externe
„Cartea Verde privind ale acesteia. Al treilea pilon
adaptarea la efectele face referire la necesitatea
schimbărilor climatice în extinderii bazei cercetării
Europa – posibilităţile de științifice cu privire la
acţiune ale Uniunii schimbările climatice,
Europene” în 2007 și „Cartea printr-o cercetare integrată
Albă” privind „Adaptarea la care să ducă la reducerea
efectele schimbărilor climatice: incertitudinii în evoluțiile
către un cadru de acțiune la viitoare ale climei la nivel
nivel European” în 2009. local sau regional. Aceasta
În primul document este o cercetare complexă,
elaborat, „Cartea Verde”, a intersectorială, având în
fost stabilită orientarea vedere multitudinea de
Uniunii Europene printr-o factori care intervin și
abordare flexibilă pe baza a nu poate fi abordată
patru piloni de acțiune. independent, iar tehnologia
Primul pilon implică o informațiilor și comunicațiile
acțiune imediată la nivelul vor constituii elemente de
European care constă în: foarte mare importanță în
modificarea legislației și managementul situațiilor de
politicilor actuale și viitoare criză. Al patrulea pilon
ținându-se cont de integrarea implică realizarea de
adaptării la schimbările strategii comune de adaptare
climatice; elaborarea la schimbările climatice la
programelor de finanțare și nivelul statelor membre
întocmirea de noi strategii de ale Uniunii Europene,
acțiune europeană, având în coordonate în mod unitar și

63
 1/2017

implicarea în realizare cum îi spune și numele,

acestora a sectoarelor stabilește cadrul de acțiune
economice și a factorilor de pentru reducerea
decizie direct afectate vulnerabilității la schimbările
de posibilele schimbări climatice, și este astfel
climatice. Totodată, se realizat încât poate evolua
analizează posibilitatea odată cu noile descoperiri ale
instituirii la nivel European a specialiștilor din domeniu.
unui grup consultativ, Cartea albă se adaugă la
constituit din experți, care ar eforturile depuse pe plan
avea sarcina să prezinte mondial pentru identificarea
rezultatele cercetărilor celor mai bune soluții pentru
specifice, privind posibilele adaptare la schimbările
schimbări climatice, începând climatice, și este un
cu noiembrie 2007, pentru o instrument care vine în
perioadă de 1 an15. sprijinul țărilor în curs de
În urma activității dezvoltare, care nu dispun de
desfășurate de oamenii de resursele necesare
știință după 2007, pe baza identificării de soluții viabile.
orientării stabilite de „Cartea Sectoarele analizate în
Verde”, au fost identificate o Cartea albă, sunt cele care
serie de măsuri care trebuie potrivit oamenilor de știință,
adoptate cât mai repede, sunt cele mai expuse efectelor
în vederea reducerii schimbărilor climatice și cu
vulnerabilității Uniunii influență directă asupra
Europene la impactul populației și anume:
schimbărilor climatice. apa, agricultura, sănătatea
Ținând cont de aceste oamenilor, oceanul planetar,
aspecte, a fost elaborată în zonele costiere 16.
2009, „Cartea Albă” care, așa

15 Cartea Verde privind Adaptarea 16„Cartea Albă” privind „Adaptarea

la efectele schimbărilor climatice în la efectele schimbărilor climatice:
Europa - posibilităţile de acţiune către un cadru de acțiune la nivel
ale Uniunii Europene, 2007. European”, 2009.

64
 1/2017

În 2013 a fost sens în 03.03.2010, la

elaborată „Strategia Uniunii Bruxelles, a apărut
Europene privind adaptarea comunicarea Comisiei
la efectele schimbărilor Europene „Europa 2020: O
climatice”, în cadrul căreia se strategie europeană pentru o
arată faptul că este prioritară creştere inteligentă, durabilă
creșterea capacității de şi favorabilă incluziunii”.
răspuns la schimbările Între prioritățile Strategiei
climatice, având în vedere că Europa 2020, se află și
prin afectarea resurselor de creșterea durabilă, cu referire
apă sunt influențate în mod directă la crearea condițiilor
dramatic și de cele mai multe pentru realizarea unei
ori ireversibil ecosistemele economii eficiente și
naturale și activitățile social- competitive, prin utilizarea
economice. Fenomenul cu responsabilitate a
schimbărilor climatice duce la resurselor materiale și prin
apariția riscurilor climatice folosirea metodelor moderne,
într-o multitudine de sectoare ecologice. Totodată, având în
economice, iar stabilirea vedere prioritățile, au fost
măsurilor de reducere stabilite cinci obiective
și gestionarea eficientă principale, cu conexiuni
a riscurilor climatice directe între ele, între care și
influențează direct procesul obiectivele „20/20/20” 17, care
de dezvoltare durabilă. presupun: reducerea cu 20%
Criza financiară a emisiei de gaze cu efect de
majoră care a afectat întreg seră (dacă permit condițiile,
mapamondul și a dus la acest procentaj se poate
apariția crizei economice majora la mai mult de 30%),
pentru multe state ale lumii, prin utilizarea de tehnologii
inclusiv din Europa, moderne de captare și stocare
împreună cu efectele a acestora; reducerea
schimbărilor climatice, a
determinat o reacție promptă 17http://www.mae.ro/sites/default/fil

a oamenilor politici. În acest es/file/Europa2021/Strategia_Europ

a_2020.pdf. p. 5.

65
 1/2017

importurilor de petrol și gaze vedere al utilizării

naturale, astfel încât 20% din resurselor”. Aceasta are în
energia utilizată să fie vedere, ca dezvoltarea
realizată prin folosirea economică să nu mai fie
de resurse regenerabile, direct proporțională cu
totodată, acest lucru ar duce utilizarea resurselor,
la apariția unor locuri de adoptarea de soluții tehnice
muncă noi și realizarea unei care să ducă la diminuarea
securități energetice la nivel emisiei de carbon din
european; acordare unei atmosferă, folosirea cu
importanțe mărite eficienței preponderență a surselor
economice, prin creșterea cu regenerabile de energie,
20% a acesteia. Comisia adaptarea sectorului
Europeană, având în vedere transporturi la noile cerințe
specificitatea fiecărui stat prin utilizarea de motoare cu
membru, propune ca emisii zero sau foarte scăzute
obiectivele stabilite prin de CO2 și stimularea
strategia Europa 2020, să fie realizării eficienței
adaptate la condițiile energetice .
19

specifice fiecărui stat În România,

membru, prin stabilirea de implementarea Strategiei
obiective și direcții de acțiune naționale privind schimbările
naționale 18. climatice se află în
În vederea realizării responsabilitatea
progresului, în toate temele Guvernului. Ministerul
prioritare ale strategiei responsabil cu coordonarea
Europa 2020, Comisia, acestei activități fiind
prezintă șapte inițiative Ministerul Mediului, Apelor,
deosebit de importante, între și Pădurilor (MMAP) prin
care și inițiativa „O Europă Direcția Generală Schimbări
eficientă din punctul de Climatice. În acest sens, în

18http://www.mae.ro/sites/default/fi 19http://www.mae.ro/sites/default/fi
les/file/Europa2021/Strategia_Euro les/file/Europa2021/Strategia_Euro
pa_2020.pdf. pa_2020.pdf., p. 6.

66

29.09.2008, a fost elaborat
Ghidul privind adaptarea
la efectele schimbărilor
climatice (GASC), aprobat
prin OM 1170/2008, și
publicat în Monitorul Oficial
nr. 711 din 20.10.2008.
Ghidul are ca scop,
identificarea măsurilor
pentru reducerea efectelor
negative ale schimbărilor
climatice la nivel național.
Aceste măsuri, având în
vedere inerția sistemului
climatic, au la bază analiza
unor posibile scenarii
climatice, care ar putea
influenţa dezvoltarea
economică și ecosistemul țării
noastre, pentru un interval
de timp de nivel mediu și
lung, până în anul 2030.
În 2013, Guvernul
României a aprobat prin
Hotărârea de Guvern
nr. 529/2013, Strategia
Naţională a României privind
Schimbările Climatice (2013-
2020), care a fost în vigoare
de la 26.08.2013 până la
20.10.2016, când a fost
abrogată și înlocuită de
HG nr. 739/2016
pentru aprobarea Strategiei
1/2017
naţionale privind schimbările
climatice şi creşterea
economică bazată pe emisii
reduse de carbon pentru
perioada 2016-2020. Totodată
a fost aprobat și Planul
naţional de acţiune pentru
implementarea Strategiei
naţionale privind schimbările
climatice şi creşterea
economică bazată pe emisii
reduse de carbon pentru
perioada 2016-2020.
Principalul obiectiv al
Strategiei naţionale pentru
perioada 2016-2020 are în
vedere cele două componente
importante, reducerea emisiei
de gaze de seră și adaptarea
la efectele schimbărilor
climatice.
Strategia națională are
în vedere îndeplinirea
angajamentelor prevăzute în
Strategia Uniunii Europene
în ceea ce privește adaptarea
la efectele schimbărilor
climatice, pentru anul 2030,
care vizează reducerea cu
40% a emisiei de gaze de seră
comparativ cu anul 1990 și
creșterea eficienței economice
cu 27%.
67
 1/2017

În Strategia națională, evenimente climatice

reducerea emisie de gaze de extreme, să ducă la reducerea
seră a stabilit o serie de costurilor generate de
indicatori ce trebuie realizați acestea.
până în 2030 și 2050, având În cadrul Strategiei au
în vedere creșterea economică fost stabilite măsuri
a țării noastre. Astfel au fost suplimentare, pentru
identificate sectoarele sectoarele de activitate
economice cu cel mai mare considerate a fi cel mai mult
aport în emisia de gaze de afectate de efectele
seră stabilindu-se totodată și schimbărilor climatice.
măsurile care trebuie Prezint pe scurt în continuare
adoptate pentru reducerea câteva din aceste măsuri.
acestora. Sectoarele Pentru sectorul
identificate sunt: energie, industrie se impun printre
transport, procese industriale, altele: mărirea măsurilor în
agricultură, silvicultură, ceea ce privește acțiunile de
deşeuri .
20 prevenire și de intervenție în
În privința adaptării cazul situațiilor de urgență
la efectele schimbărilor generate de schimbările
climatice a sectoarelor climatice, în industriile vitale
ale economiei; dezvoltarea
economice naționale,
sistemului de asigurări,
strategia stabilește o serie de
pentru pierderile ce ar putea
măsuri, care, dacă sunt corect să apară în sectorul
aplicate, pot reprezenta industrial, din cauza
investiții avantajoase, iar în schimbărilor climatice.
cazul apariției unor Pentru sectorul agricultură
cele mai importante măsuri
sunt: refacerea și dezvoltarea
20 HG nr. 739/2016, Strategia sistemului de irigații și
naţională privind schimbările
drenaj; adoptarea de măsuri
climatice şi creşterea economică
bazată pe emisii reduse de carbon tehnice care să vizeze
pentru perioada 2016-2020, reutilizarea apei folosite
Anexa1, p. 12. pentru irigații, identificarea

68
 1/2017

zonelor vulnerabile la adaptarea orașelor la

eroziune sau alte procese eventualele schimbări
negative și punerea în climatice, în baza analizelor
aplicare a planurilor de de evaluare a riscurilor. În
amenajare a teritoriului. sectorul transport măsurile
Pentru sectorul turism vizează: planificarea
măsurile vizează protejarea și activităților și luarea
adaptarea zonei de litoral a deciziilor să aibă în vedere
României, având în vedere posibilele schimbări
posibilele schimbari climatice; realizarea de
climatice. Totodată se arată evaluări care să identifice
faptul că planificarea eventualele vulnerabilități,
dezvoltării activităților în având în vedere posibilele
turism, trebuie să țină cont schimbări climatice. În
de eventualele consecințe ale sectorul apă măsurile
schimbărilor climatice. În vizează: diminuarea riscului
sectorul sănătate publică la inundații prin întocmirea
măsurile au în vedere: de hărți de hazard și de risc
protejarea sănătății la inundații; realizarea
cetățenilor în cazul apariției unei analize privind
dezastrelor naturale și disponibilitatea resursei de
antropice; dezvoltarea apă, având în vedere
sistemului național de schimbările climatice. În
monitorizare a evenimentelor sectorul silvicultură printre
de sănătate publică, măsurile stabilite se are în
indiferent de sursa de vedere ameliorarea stării de
generare. În sectorul sănătate a fondului forestier
infrastructură, construcții și al României, în vederea
planificare urbană măsurile reducerii riscului la
vizează: adaptarea clădirilor schimbările climatice. În
și a altor construcțiilor la sectorul energie măsurile
posibilele schimbări climatice vizează: adaptarea
prin modificarea codurilor de infrastructurii critice de
construcții și a normelor transport a energiei, în
existente; realizarea de vederea creșterii ezistenței
planuri care să aibă în vedere la eventualele fenomene

69
 1/2017

extreme; efectuarea de anlize asupra dezvoltării sociale și

în ceea ce privește cererea de protejării biodiversității.
energie, având în vedere Cele două direcții de
posibilele schimbări climatice acțiune identificate sunt
cu influențe majore în reducerea emisiei de gaze cu
diminuarea potențialului efect de seră și adaptarea
hidrologic al României. societății la efectele
În sectorul biodiversitate schimbărilor climatice. Dacă
măsurile vizează: mărirea în privința apariției riscurilor
rezilienței ecosisitemelor; naturale, de cele mai multe
conservarea biodiversității ori, oamenii nu pot intervenii,
și refacerea habitatelor nedepinzând de voința lor,
afectate; determinarea managementul corespunzător
coridoarelor ecologice 21. al acestora, poate duce la
reducerea efectelor acestora.
Concluzii Diminuarea acestui risc,
asociat schimbărilor
Societatea umană este climatice, poate fi dus la un
profund afectată de o nivel acceptabil, prin măsuri
multitudine de schimbări și acțiuni la nivel
climatice, care se manifestă internațional, național sau
cu precădere în ultimul local. Toate aceste măsuri și
deceniu. Oamenii de știință acțiuni care s-au făcut la
depun eforturi susținute nivel internațional prin
pentru a afla care sunt stabilirea de strategii și
cauzele acestora și totodată obiective foarte clare, pentru
pentru a arăta care sunt adaptarea la schimbările
efectele pe termen scurt, climatice, au în vedere
mediu dar mai ales lung dezvoltarea durabila.
România a aderat în
totalitate la aceste măsuri
21 HG nr. 739/2016, Strategia stabilite pe plan
naţională privind schimbările internațional, iar eforturile în
climatice şi creşterea economică ceea ce privește dezvoltarea
bazată pe emisii reduse de carbon durabilă se regăsesc în
pentru perioada 2016-2020, momentul de față în HG
Anexa1, pp. 15-16.

70
 1/2017

nr. 739/2016 pentru Bibliografie:

aprobarea Strategiei
naționale privind schimbările 1. Genthon, C. (1 octombrie
climatice și creșterea 1987). „VostokIce Core -
economică bazată pe emisii Climatic responseto CO2 and
orbital forcingchanges over
reduse de carbon pentru thelast climatic
perioada 2016-2020 și a cycle”. Nature 329 (6138):
Planului Național de acțiune 414-418.
pentru implementarea 2. Key, R.M. (2004). „A global
Strategiei naționale privind ocean carbon climatology:
schimbările climatice și Resultsfrom
creșterea economică bazată GLODAP”. Global
pe emisii reduse de carbon BiogeochemicalCycles 18:
pentru perioada 2016-2020, GB4031. doi:10.1029/2004GB
publicată în Monitorul Oficial 002247. ISSN 0886-6236.
3. Robock, Alan, andClive
nr. 831 din 22.10.2016,
Oppenheimer, Eds., 2003:
Anexele 1 și 2.
VolcanismandtheEarth’sAtm
Strategia naţională osphere,
privind schimbările climatice GeophysicalMonograph 139,
şi creşterea economică bazată American Geophysical Union,
pe emisii reduse de carbon Washington, DC.
pentru perioada 2016-2020, 4. Report of the World
cuprinde o serie de măsuri și Commission on Environment
acțiuni pentru reducerea and Development: Our
efectelor și adaptarea la Common Future World
schimbările climatice, Commission on Environment
and Development (1987). Our
deosebit de complexe,
Common Future. Oxford:
impunând o acțiune integrată
Oxford University Press.
în toate sectoarele economice. p. 27. ISBN 019282080X.
Totodată, având în vedere 5. Cartea Verde
numărul mare de ministere privindAdaptarea la
implicate în punerea în efecteleschimbărilorclimaticeî
aplicare și monitorizarea n Europa- posibilităţile de
măsurilor stabilite, este acţiune ale UniuniiEuropene,
necesară o coordonare a Comisiei Comunităților
interministerială. Europene, Bruxelles,

71

29.6.2007 COM(2007) 354
final.
6. Cartea Albă privind
„Adaptarea la efectele
schimbărilor climatice: către
un cadru de acțiune la nivel
European , a
ComisieiComunitățilorEurope
ne , Bruxelles, 1.4.2009
COM(2009) 147 final.
7. Încălzirea globală va acutiza
divergențele dintre Rusia și
NATO, Mediafax, 10 martie
2008, sursa,
http://www.mediafax.ro/exter
ne/incalzirea-globala-va-
acutiza-divergentele-dintre-
rusia-si-nato-2442223.
8. HG nr. 529/2013, pentru
aprobarea Strategiei
Naţionale a României privind
Schimbările Climatice, 2013-
2020,publicată în Monitorul
Oficial nr.536 din 26.08.2013.
9. HG nr. 739/2016 pentru
aprobarea Strategiei
naționale privind schimbările
climatice și creșterea
economică bazată pe emisii
reduse de carbon pentru
perioada 2016-2020 și a
Planului Național de acțiune
pentru implementarea
Strategiei naționale privind
schimbările climatice și
72
1/2017
creșterea economică bazată
pe emisii reduse de carbon
pentru perioada 2016-2020,
publicatăîn Monitorul Oficial
nr. 831 din 22.10.2016,
Anexa1.
10.http://climate.nasa.gov/cause
s/.
11.http://scinews.ro/concentratia
-de-co2-din-atmosfera/;
12.http://zebu.uoregon.edu/2004/
es399/lec02.html.
13.http://climate.nasa.gov/vital-
signs/sea-level/
14.http://climate.nasa.gov/intera
ctives/global-ice-viewer/#/4;
15.http://climate.nasa.gov/intera
ctives/global-ice-viewer/#/1.
16.https://www.newscientist.co
m/article/mg18725124-500-
climate-warning-as-siberia-
melts.
17.http://cred.be/sites/default/fil
es/The_Human_Cost_of_Natu
ral_Disasters_CRED.pdf;
18.http://www.mae.ro/sites/defa
ult/files/file/Europa2021/Stra
tegia_Europa_2020.pdf. p. 5.
19.http://www.mae.ro/sites/defa
ult/files/file/Europa2021/Stra
tegia_Europa_2020.pdf.
20.http://www.mae.ro/sites/defa
ult/files/file/Europa2021/Stra
tegia_Europa_2020.pdf. p. 6.
 1/2017

EDUCAŢIE ŞI SECURITATE NAŢIONALĂ ÎN CONTEXTUL

DEZVOLTĂRII DURABILE

Gl. bg. (r) prof. univ. dr. Viorel BUŢA

Col. prof. univ. dr. Mihail ANTON
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

Abstract: Lucrarea prezintă selectiv rezultate ale cercetării în domeniul

educației pentru securitate în strânsă conexiune cu dezvoltarea durabilă. Ca
surse principalele de informare-documentare au fost folosite cele mai recente
studii și rapoarte în domeniul analizat, realizate atât la nivel național cât și la
nivel european sau internațional. Concluziile cele mai importante pun în
evidență necesitatea adoptării unui set de măsuri care pot conduce la
îmbunătățirea proceselor educaționale și implicit la asigurarea unei securități
viabile într-o societate democratică angajată într-un parcurs de dezvoltare
sustenabilă.

Dezvoltarea durabilă – de Comisia Mondială pentru

premise ale asigurării Mediu şi Dezvoltare din
securității naționale și cadrul Naţiunilor Unite în
educației de calitate. anul 1987, conform căreia
dezvoltarea durabilă
Consacrarea unei reprezintă „dezvoltarea care
definiţii larg acceptată răspunde nevoilor din
privind conceptul de prezent, fără a compromite
dezvoltare are ca punct de capacitatea generaţiilor
plecare raportul intitulat
„Viitorul nostru comun” (Our
Common Future) 1, elaborat Our Common Future), disponibil la
adresa de internet
https://sustainabledevelopment.un.
1 Raportul Brundtland (Report of org/ sau la adresa
the World Commission on http://habitat.igc.org/open-
Environment and Development: gates/wced-ocf.htm

73
 1/2017

viitoare de a răspunde după principiile dezvoltării

propriilor nevoi”. durabile va asigura atât
Obiectivele privind resursele economico-
dezvoltarea durabilă au fost financiare cât și contextul
preluate începând cu anul social al promovării unei
2010 în cadrul Strategiei educații de calitate.
Europa 2020 pentru creştere Privind locul educaţiei
inteligentă, durabilă şi şi securităţii în domeniul
incluzivă 2 şi a diverselor dezvoltării durabile în
iniţiative subsecvente şi România, printre cele mai
circumscrise principalelor evidente referinţe menţionăm
scopuri de dezvoltare Strategia Naţională de
durabilă (SDGs). La nivel Apărare a Tarii pentru
naţional, în anul 2008 a fost perioada 2015-2019. În
adoptată Strategia Naţională conformitate cu această
pentru Dezvoltare Durabilă a strategie, conceptul de
României. Orizonturi 2013- securitate naţională extinsă
2020-2030. are o cuprindere mai largă, în
Este larg acceptată cadrul acestuia regăsindu-se
ideea că între securitatea pentru prima dată
națională și calitatea menţionată şi dimensiunea
educației există o relație educaţională. În acord cu
directă de susținere reciprocă. această concepţie, printre
Astfel, o societate cu un nivel principalele direcţii de
ridicat al calității educației va acţiune şi modalităţi de
asigura premisele unei asigurare a securităţii
societăți sigure și puternice naţionale în domeniul
din punct de vedere economic, educaţiei se regăsesc
social, militar etc. În același următoarele:
timp, o societate organizată - conturarea unui
amplu proiect
2http://ec.europa.eu/eu2020/pdf/CO naţional de educaţie,
MPLET%20EN%20BARROSO%20 care să asigure
%20%20007%2020Europe%202020 mecanisme de
%20-%20EN%20version.pdf

74
 1/2017

planificare pe răspundă obiectivelor de

programe, proiecte şi dezvoltare durabilă. Astfel,
performanta; dacă în general, conform
- stimularea cercetării definiţiei conceptului de
ştiinţifice, în corelaţie securitate, dată de Şcoala de
cu sistemul de la Copenhaga la sfârşitul
educaţie, ca demers anilor ’80, aceasta cuprindea
esenţial pentru doar cinci dimensiuni
înţelegerea naturii (militară, economică, politică,
ameninţărilor şi socială şi de mediu), astăzi,
provocărilor actuale; regăsim în documentul
- dezvoltarea culturii menţionat, alături de cele
de securitate, inclusiv cinci dimensiuni şi altele,
prin educaţie precum dimensiunile
continuă, care să diplomatică, educaţională,
promoveze valorile, demografică şi de sănătate.
normele, atitudinile Cu siguranţă, conceptul
sau acţiunile care să de securitate poate fi
permită asimilarea considerat unul din cele mai
conceptului de complexe existente în
securitate naţională; literatura de specialitate.
- corelarea politicilor Acesta a evoluat foarte mult
privind piaţa muncii de la paradigma realismului
cu cele din educaţie în conform căreia securitatea
vederea sprijinirii viza strict probleme de
proceselor de suveranitate a statului,
dezvoltare durabilă. integritate teritorială şi
Această noua concepţie autonomie politică. În mod
privind securitatea naţională tradiţional, realismul se
a României este menită să concentrează asupra violenţei
adapteze modelele noastre cu interstatale, iar securitatea
conceptele de securitate ale aşa cum este folosit acest
statelor europene şi ale SUA, concept în teoria şi practica
dar, în acelaşi timp, să relaţiilor internaţionale se

75

concentrează pe probleme
cum ar fi războiul, pacea şi
echilibrul puterilor.
Astfel, transformările
rapide în politica mondială
au condus, odată cu sfârşitul
Războiului Rece, la o nouă
semnificaţie acordată
actorilor nestatali şi creşterii
interdependenţei, scăderea ca
importanţă a puterii militare
şi proeminenţa sporită a
problemelor de mediu.
Această schimbare
paradigmatică, care a avut
loc în timpul anilor 1980, a
lărgit conceptul de securitate
în două moduri diferite. În
primul rând, securitatea nu
se mai limitează doar la
dimensiunea militară, ci
include în schimb
dimensiunile economică,
societală, de mediu, precum
şi dimensiunea politică. Toate
acestea pot fi analizate în
acelaşi timp ca efecte şi cauze
ale securităţii sau
insecurităţii, într-o
perspectivă sistemică, a
relaţiilor de interdependenţă
dintre diversele dimensiuni
ale securităţii.
76
1/2017
În al doilea rând,
problemele care sunt necesar
de abordat nu ar trebui să fie
numai în funcţie de stat, ci şi
în funcţie de populaţie,
societate civilă şi comunitate
internaţională. În cartea sa,
Oamenii, statele şi frica 3,
Barry Buzan subliniază
limitările paradigmei realiste
privind conceptul de
securitate, dominată de o
orientare centrată pe rolul
statului şi preponderenţa
puterii militare ca
instrument al politicii de stat
în context internaţional.
Buzan, în opoziţie cu teza
realistă, argumentează că
oamenii sunt afectaţi de
ameninţări în diferite
domenii, altele decât cele
militare, cum ar fi sectoarele
politic, economic, social şi de
mediu. El susţine că atât
indivizii cât şi statele şi
sistemul internaţional au un
roluri importante, şi toate
3 Buzan, Barry, People, States and
fear: An agenda for International
Security Studies in the Post-Cold
War Era, London: Harvester
Wheatsheaf, 1991
 1/2017

aspectele vieţii, economice, Dezvoltare Sustenabilă

sociale şi cele de mediu recunosc în mod clar că acest
trebuie să fie considerate ca decalaj trebuie să fie redus,
fiind la fel de importante ca şi deşi comunitatea
cele militare sau cele politice. internaţională este
În privinţa rolului educaţiei preocupată mai explicit de
în domeniul dezvoltării provocările privind
durabile, ultimul raport al asigurarea calităţii şi
secretarului general al ONU echităţii în domeniul
conţine elemente concrete educaţional.
privind îndeplinirea La sfârşitul şcolii
obiectivului educaţional (SDG primare, copiii ar trebui să fie
4). Astfel, în ciuda capabili să citească şi să scrie
progreselor înregistrate, şi să înţeleagă şi să
lumea nu a reuşit să folosească conceptele de bază
îndeplinească Obiectivul de în matematică. Cu toate
Dezvoltare ale Mileniului acestea, în 2014, între 40% si
(Millennium Development 90% dintre copii nu au reuşit
Goal), de realizare a să atingă nivelurile minime
învăţământului primar de competenţă în lectură,
universal până în 2015. În în 10 ţări din Africa, iar
2013, ultimul an pentru care în nouă din aceste ţări,
sunt disponibile date, 59 de intre 40% si 90% dintre copii
milioane de copii cu vârsta de nu au reuşit să atingă
şcoală primară se regăsesc în niveluri minime de
afara şcolii. Estimările arată competenţă în matematică.
că, dintre cei 59 de milioane Sfârşitul
de copii, 20% dintre aceşti învăţământului secundar
copii au abandonat şcoala, iar inferior coincide de multe
tendinţele recente arată că 2 ori cu sfârşitul
din 5 copii neînregistraţi educaţiei obligatorie. La
într-un program de studii nu sfârşitul acestei etape, tinerii
a fost niciodată într-o sală ar trebui să stăpânească
de clasă. Obiectivele de cunoştinţe şi competenţe în

77
 1/2017

principalele discipline şi să Statele Unite ale Americii 4,

posede abilităţi personale şi care avertiza asupra riscului
sociale. Datele din 38 de ţări la care este expus sistemul de
dezvoltate arată că, în securitate ca urmare a
majoritatea acestor ţări, cel calității foarte slabe a
puţin 75% din tineri au resurselor umane destinate
obţinut cel puţin o apărării și securității, și care
competenţă minimă în considera criza din educație
citire şi/sau matematică; ca determinant al crizei
acelaşi lucru este valabil securității naționale,
pentru numai 5 din 22 de ţări prezentăm în continuare
în curs de dezvoltare, conform câteva concluzii esențiale ale
datelor disponibile. celui mai recent studiu
realizat în România în
Calitatea educației domeniul calității educației
în România – sau sistemului de învățământ
vulnerabilitate sau suport superior 5.
al securității naționale Un prim aspect este cel
al ponderii populației cu
Există tot mai multe studii superioare la nivel de
indicii și evidențe în România țară în comparație cu situația
că sistemul educațional întâlnită la nivelul Uniunii
suferă din multe puncte de Europene (UE). Astfel, față de
vedere. Acest lucru are datele înregistrate la nivelul
consecințe negative în toate UE, situația în România
domeniile și sferele de
activitate socio-economică, 4 Council on Foreign Relations, U.S.
inclusiv în domeniul Education Reform and National
securității naționale. Inspirați Security, USA, 2012.
fiind de un studiu realizat de 5 Agenţia Română de Asigurare a

un grup de cercetători din Calităţii în Învăţământul Superior

(ARACIS), Barometrul calităţii
2015. Starea calităţii sistemului de
învăţământ superior românesc,
Bucureşti, 2015.

78
 1/2017

prezintă valori inferioare de vârstă.

pentru toate categoriile

Ponderea populației cu studii tertiare pe grupe de vârstă

în UE-28 și Romania, în anul 2014
40,0 37,2
35,0
29,3
30,0
26,0 25,4 25,6
25,0

20,0 17,1
15,9
14,2 13,8
%

15,0
10,9
10,0

5,0

0,0
Romania

Romania

Romania

Romania

Romania
UE (28)

UE (28)

UE (28)

UE (28)

UE (28)

15-64 ani 20-24 ani 25-34 ani 25-64 ani 25 ani și peste

Figura 1. Ponderea populației cu studii terțiare pe grupe de vârstă în UE-28

și Romania, în 2014
Sursa: ARACIS, Barometrul calității, 2015

Analiza detaliată la evidență partea superioară a

nivel european 1 a datelor ierarhiei constituită din țări
înregistrate pentru grupa de precum Cipru, Franța, Marea
vârstă 20-24 ani pun în Britanie, Austria, Belgia și
Irlanda (cu valori de peste
128 ţări membre UE alături de 25%), în timp ce România
Islanda, Norvegia, Elveţia, ocupă locul 22 din 33 cu o
Macedonia şi Turcia.

79
 1/2017

pondere de 10,9%, plasându-se european (17,1 %).

mult sub media la nivel

Clasamentul statelor UE după

ponderea populației cu studii terțiare,
grupa de vârsta 20-24
17,1ani, în 2014 %
Cipru 35,7
29,9
Marea… 28,3
26,9
Belgia 25,9
25,5
Spania 20,9
20,8
Norvegia 20,3
18,3
Lituania 18,2
17,9
Turcia 17,4
16,7
Suedia 16,1
15,5
Polonia 15,3
14,8
Slovacia 13,5
11,2
Elveția 11,1
10,9
Cehia 10,7
10,1
Croatia 10,0
9,5
Ungaria 9,4
8,6
Denmarca 8,1
7,9
Germania 5,9
5,2
Islanda 3,2
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0
%

Figura 2. Clasamentul statelor UE după ponderea populației cu studii terțiare,

grupa de vârstă 20-24 ani, în anul 2014
Sursa: ARACIS, Barometrul calităţii, 2015

80
 1/2017

Legătura dintre Recunoaşterea

educaţie şi diverse
dimensiuni ale dezvoltării
durabile
Statele membre ale
ONU vor trebui să adopte în
curând un set de Obiective de
Dezvoltare Sustenabilă
(SDG) enunţate de
Organizaţia Naţiunilor Unite
în 2014 şi considerate
obiective de referinţă pentru
comunitatea internaţională
pentru perioada 2015-2030.
Cele şaptesprezece obiective
acoperă o gamă mult mai
largă de aspecte decât
obiectivele precedente sub
titlul Millennium
Development Goals (MDG).
Acestea au ca scop să fie
universale, adică aplicabile
tuturor ţărilor şi nu numai
ţărilor în curs de dezvoltare,
şi servesc drept puncte de
reper pentru o tranziţie la
nivel mondial în domeniul
dezvoltării durabile. Educaţia
a fost identificată ca obiectiv
de sine stătător (SDG 4).
Aceasta constituie o between education and other
prioritate ridicată şi continuă
acordată educaţiei în cadrul
agendei de dezvoltare,
educaţia fiind enunţată deja
ca obiectiv proeminent şi în
documentul precedent (ODM).
interdependenţelor,
compromisurilor şi sinergiilor
între diferitele obiective,
precum şi integrarea acestora
în elaborarea politicilor, este
recunoscută ca fiind o
problemă critică ce trebuie
soluţionată adecvat pentru a
continua programele de
dezvoltare durabilă. Educaţia
este relevantă pentru
activitatea multor organizaţii
ONU, chiar dacă acestea se
adreseze din perspective
diferite. Educaţia are un rol
bine recunoscut de facilitator
in mai multe zone aflate sub
SDG, de exemplu creşterea
economică, egalitatea de gen,
şi multe altele. Pe de altă
parte, progresele înregistrate
în alte domenii pot afecta
educaţia în multe feluri.
Privind legătura dintre
educaţie şi alte dimensiuni
ale dezvoltării durabile, un
studiu recent 1 prezintă
1 Vladimirovaa, Katia și Le Blanc,
David, How well are the links
sustainable development goals
covered in UN flagship reports? A
contribution to the study of the
science-policy interface on education
in the UN system, DESA Working
Paper No. 146, Department of
Economic & Social Affairs (DESA),
2015

81
 1/2017

interdependenţele complexe fiind educaţia.

dintre acestea, în mijlocul lor

Figura 3. Legătura dintre educație și alte elemente ale dezvoltării durabile

Sursa: DESA Working Paper No. 146, Department of Economic & Social Affairs
(DESA), 2015

Legătura dintre a resursei umane destinată

educație și securitate să lucreze în acest domeniu.
Un studiu dedicat acestei
Așa cum am prezentat problematici 1, pune în
anterior, există determinări evidență mai multe disfuncții
reciproce între educație și la nivelul sistemului de
securitate națională. Astfel, educație, dintre care
un sistem de educație
neperformant poate conduce 1 Bădescu Gabriel, Sinea Anca şi

la vulnerabilizarea securității Jiglău George (coord.), Educaţie,

bună guvernare şi securitate
naționale prin calitatea slabă naţională, Cluj-Napoca, 2016

82
 1/2017

menționăm următoarele - demotivare și

aspecte: descurajare
- subfinanțarea profesională.
sistemului; În concluzie, absența
- utilizarea unor măsuri ferme în vederea
insuficentă a redresării situației la nivelul
cercetării în sistemului de învățământ va
vederea atrage după sine deteriorarea
fundamentării stării de securitate, va afecta
politicilor în dezvoltarea socio-economică
domenii și sectoare sustenabilă a societății și va
specifice; pune sub semnul întrebării
- atractivitate valențele pozitive ale
scăzută pentru democrației.
profesia didactică;

Figura 4. Educația – determinant al securității și dezvoltării durabile

într-o societate democratică
Sursa: Educație, bună guvernare și securitate națională, Cluj-Napoca, 2016

83

Bibliografie
1. *** Strategia Naţională de
Apărare a Ţării pentru
perioada 2015-2019. O International
Românie puternică în Europa
şi în lume, Bucureşti, 2015;
document disponibil pe
pagina de Internet a Wheatsheaf, 1991
administraţiei prezidenţiale a
României:
2. http://www.presidency.ro/files
/userfiles/Strategia_National
a_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf
3. *** Barometrul calităţii 2015.
Starea calităţii sistemului de
învăţământ superior
românesc, Agenţia Română
de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Superior
(ARACIS), Bucureşti, 2015
4. *** Raportul Brundtland
(Report of the World
Commission on Environment
and Development: Our
Common Future), disponibil
la adresa de internet
https://sustainabledevelopme
nt.un.org/ sau, alternativ, la
adresa
http://habitat.igc.org/open-
gates/wced-ocf.htm
5. *** Report of the Secretary-
General: Progress towards the
Sustainable Development
Goals, High-level political
forum on sustainable
development, convened under
84
1/2017
the auspices of the Economic
and Social Council, 2016
Buzan, Barry, People, States
and fear: An agenda for
Security
Studies in
6. the Post-Cold War Era,
London: Harvester
7. Vladimirovaa, Katia şi Le
Blanc, David, How well are
the links between education
and other sustainable
development goals covered in
UN flagship reports? A
contribution to the study of
the science-policy interface on
education in the UN system,
DESA Working Paper No.
146, Department of Economic
& Social Affairs (DESA),
2015.
8. Bădescu Gabriel, Sinea Anca
și Jiglău George (coord.),
Educație, bună guvernare și
securitate națională, Cluj-
Napoca, 2016. disponibil la
adresa de internet
http://democracycenter.ro/app
lication/files /2414/6645/
8012/ White_Paper_-
_Educatie-buna-guvernare-
securitate-nationala.pdf
 1/2017

AGENŢIA EUROPENĂ PENTRU POLIŢIA DE FRONTIERĂ

ŞI GARDA DE COASTĂ

Prof. univ. dr. George ŢICAL

Membru titular
al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Abstract: Romania is a country present in the EU's external border

management and camper and rescue operations conducted through the
European Border Police and Coast Guard Agency. Permanent participation in
the Agency's operations is revealed in its reports and the General Inspectorate of
the Romanian Border Police.
The efforts of the Romanian policemen are rewarded by lives saved in
the maritime area of the EU frontier.
The Agency, after a year, shows the results that are significant and the
proposals following the border risk assessment report to the EU Member States.
Keywords: EU external border management, migration, Frontex, search
and rescue operations, migrants

Protecția eficientă a responsabilitatea și de a

frontierelor externe ale demonstra solidaritatea în
Uniunii Europene este o interesul comun.
condiție prealabilă pentru Având în vedere
funcționarea normală fără presiunea migraționistă
controale la frontierele susținută la frontierele
interne. Investiția și externe, este evident că
angajamentul comun pentru provocarea urgentă pentru
asigurarea funcționării cât autoritățile de control la
mai rapide a frontierei frontiera externă a UE este
europene și a pazei de coastă de a rezolva două probleme.
reprezintă o expresie practică Pe de o parte, este necesară o
a angajamentului statelor creștere a operațiunilor de
membre de a împărți căutare și salvare, care

85

creează involuntar condiții în
care contrabandiștii pun în
pericol viața imigranților
pentru a-și spori profiturile.
Și pe de altă parte, este
necesar să se introducă
măsuri de prevenire eficiente
pentru diminuarea presiunii
la frontiere. Deși măsurile
concrete vor depinde în
ultimă instanță de tipurile de
fluxuri migratorii și de
situația politică din ultima
țară de plecare, soluțiile
necesită o combinație de
acțiuni rapide și eficiente de
protecție a frontierelor,
măsuri în și cu țările terțe,
precum și operațiuni
îmbunătățite de returnare.
Există riscul ca persoanele
care prezintă o amenințare la
adresa securității să intre
în UE.
Gestionarea
frontierelor are o componentă
importantă de securitate,
arătată de evenimentele
tragice petrecute la nivelul
UE. Numărul crescut de
persoane vulnerabile
raportate la frontieră relevă,
de asemenea, foarte clar că
detectarea eficientă a Frontex/Governance_documents/Work_
86
1/2017
persoanelor traficate pentru
exploatare sexuală, muncă
forțată și alte scopuri rămâne
o provocare majoră pentru
autoritățile de frontieră. De
fapt, victimele însăși nu sunt
adesea conștiente de soarta
lor atunci când ajung în țările
de tranzit sau de destinație.
Fluxurile regulate de
pasageri peste frontierele
externe vor crește
semnificativ în următorii ani,
în special la frontiera
aeriană, din cauza creșterii
mobilității globale. 1 Procesele
de liberalizare a vizelor și
acordurile privind traficul
local de frontieră conduc, de
asemenea, la o mai mare
responsabilitate pentru
autoritățile de control la
frontieră. Deplasările pe
frontierele externe sunt
gestionate printr-o abordare
stratificată, în care frontiera
este împărțită în patru
niveluri. În acest context,
granița fizică devine treptat
un nivel secundar pentru
evaluarea riscurilor, ceea ce
1http://frontex.europa.eu/assets/About_
programme/2015/PoW_2015_RO.pdf
 1/2017

înseamnă că verificarea propriile activităţii de

începe cu mult înainte ca gestionare a frontierelor, fără
pasagerii să se transfere de la solicitarea prealabilă a unui
punctele de control a stat membru. Bazându-se pe
aeroporturilor. fundamentele Frontex, rolul
Colaborarea dintre și activitățile Agenției
poliţiile de frontieră cu Europene pentru Poliția de
autoritățile vamale variază Frontieră și Garda de Coastă
foarte mult între statele au fost consolidate și extinse
membre ale UE, dar este în mod semnificativ pentru a
esențială pentru abordarea aborda toate aceste aspecte.
unei serii de activități În prezent, agenția își
criminale, de la detectarea mărește capacitățile proprii
imigranților ascunși în pentru a acorda sprijin
vehicule, la prevenirea statelor membre din prima
contrabandei cu mărfuri linie prin achiziționarea de
accizabile, arme și droguri. În echipamente. Începând cu
plus, colaborarea cu anul 2017, Agenția are la
autoritățile polițienești și dispoziție încă 10 milioane
judiciare este, de asemenea, de euro pe an pentru
importantă pentru a-și achiziționa propriul
dezvoltarea unor activități echipament, în special pentru
eficiente și eficiente de activele mici și mijlocii. 2
control la frontieră. Noua agenție asigură
Limitările fostei agenții ca standardele Uniunii
de frontieră a UE, Frontex, pentru gestionarea
i-au împiedicat capacitatea de frontierelor să fie garantate
a aborda și de a remedia în la toate frontierele externe ca
mod eficient situația creată responsabilitate comună între
de criza refugiaților: aceasta agenție și autoritățile
nu avea propriul personal
operațional, nu se baza pe 2https://ec.europa.eu/home-
contribuțiile statelor membre affairs/sites/homeaffairs/files/what-
și nu putea să își desfășoare we-do/policies/european-agenda-
security

87
 1/2017

naționale. Agenția autorităților din statele

monitorizează punerea în membre ale UE și Europol,
aplicare a recomandărilor permițându-le acestora să
și va notifica Comisia lanseze investigații relevante
Europeană în cazul acolo unde este necesar.
neaplicării măsurilor Agenția efectuează
recomandate. operațiuni comune de-a
Prevenirea lungul principalelor rute
criminalității transfrontaliere migratoare, în special în
reprezintă o prioritate pentru Marea Mediterană Centrală,
agenție şi instituţiile de în Marea Mediterană de Est
aplicarea legii din domeniul și mai departe pe ruta
pazei şi controlului la Balcanilor de Vest. De
frontieră. Acesta va pune asemenea, Agenția a lansat o
la punct posibilitatea nouă operațiune comună
prelucrării datele personale pentru a aborda fluxurile
ale persoanelor suspectate migratorii neregulate pe ruta
implicate în activități vest-mediteraneeană.
criminale, cum ar fi Sprijinul acordat
contrabanda cu migranți, statelor membre în
terorismul sau traficul de ceea ce privește returnarea
ființe umane. De asemenea, migranților ilegali a fost
va putea colecta informații adăugat ca unul dintre
precum numerele de domeniile prioritare.
înmatriculare, numerele de Eforturile Agenției în acest
identificare ale vehiculelor, domeniu au adus rezultate
numerele de telefon sau pozitive, însă sunt necesare
numerele de identificare a eforturi suplimentare pentru
navelor necesare analizării a opera și a exploata pe
rutelor și metodelor deplin potențialul unora
migranților utilizate în dintre noile instrumente de
diferite tipuri de infracțiuni returnare.
transfrontaliere. Aceste Ritmul operațiunilor
informații vor fi comunicate de returnare organizat de

88
 1/2017

Agenție a continuat să Niger și Serbia în iulie și

crească, ajungând la un respectiv august 2017.
număr total de 6,799 în 2017. În 2016, UE a cunoscut
Agenția şe pregăteşte să un alt an de presiune
lanseze un proiect-pilot migratorie intensă la
pentru un acord cu frontierele sale externe.
transportatorii comerciali Statele membre au raportat
pentru a facilita operațiunile mai mult de 511.000 de
de returnare către țări terțe. detectări de trecere ilegală a
În cadrul noului său frontierei, ceea ce corespunde
mandat, Agenţia este aproximativ 382.000 de noi
autorizată să efectueze sosiri din Africa, Orientul
operațiuni pe teritoriul țărilor Mijlociu și Asia. Aceasta a
terțe vecine, sub rezerva fost o scădere semnificativă
acordului prealabil. În urma față de 2015, când peste un
adoptării de către Consiliu milion de migranți au venit în
Europei, la 8 martie 2017, a UE. 3 Cu toate acestea,
deciziilor sale autorizează situația generală la
Comisia Europeană să frontierele externe ale
deschidă negocieri cu Serbia Europei a rămas o provocare.
și Fosta Republică Iugoslavă Scăderea sosirilor a fost
a Macedoniei privind cauzată, în principal, de mai
acordurile de stat pentru puțini migranți care sosesc în
desfășurarea de activităţii a Grecia din Turcia. Această
echipelor europene de scădere a fost rezultatul
frontieră și de gardă de declarației UE-Turcia din
coastă pe teritoriile lor, şi se martie 2016 și al introducerii
inteţionează deschiderea unor măsuri stricte de control
negocierilor cu alte țări al frontierelor în țările din
vecine, inclusiv Albania, Balcanii de Vest, care au
Bosnia și Herțegovina și
Muntenegru. Agenția va 3https://ec.europa.eu/home-
trimite ofițeri de legătură în affairs/sites/homeaffairs/files/what-
we-do/policies/european-agenda-
security

89
 1/2017

închis efectiv ruta balcanică. nesigure au pierdut viața în

Ca urmare a declarației UE- Marea Mediterană. 4
Turcia, migranții care au A existat o creștere a
sosit pe insulele grecești după activităților de contrabandă a
luna martie pot fi returnați în persoanelor, atât pe rutele
Turcia. Într-adevăr, din care duceau spre, cât și în
aprilie 2016, Agenţia a interiorul Europei. Mulți
sprijinit autoritățile grecești dintre migranți au folosit
în întoarcerea migranților documente false, ceea ce
care au primit decizii de rămâne o provocare pentru
returnare. În timp ce autoritățile de frontieră. În
numărul migranților din Asia plus, un număr mare de
și Orientul Mijlociu a scăzut, migranți prost documentați
2016 a fost marcată de o care se deplasează în Europa
creștere a presiunii migratorii continuă să constituie o
din Africa, în special pe amenințare la adresa
traseul din Libia în Italia. securității interne a Europei.
Italia a înregistrat cel Mai mult de un an
mai mare număr de sosiri după ce declarația UE-Turcia
înregistrate vreodată – a fost aprobată de șefii de stat
aproximativ 182.000, cu o și de guvern ai UE și
creștere semnificativă a de Turcia și, în ciuda
numărului de migranți din provocărilor, Declarația
Africa de Vest. În mod tragic, continuă să ducă la rezultate
în ciuda eforturilor de salvare concrete, asigurând o
ale Agenţiei, Garda de Coastă gestionare eficientă a
italiană și Marina, fluxurilor migratorii de-a
Operațiunea EUNAVFOR lungul rutei est-
Med și asistența multor nave mediteraneene.
ONG-uri și comerciale, mai Numărul de treceri
multe mii de migranți care au zilnice din Turcia către
făcut trecerea în bărci de insulele grecești rămâne
cauciuc supraaglomerate și constant, în ciuda

4 Idem

90
 1/2017

incidentelor tragice, numărul de persoane și au fost

de vieți pierdute în Marea confiscate peste 95 de tone de
Egee a scăzut substanțial. În stupefiante ilegale. 6
general, sosirile au scăzut cu Ritmul relocalizării a
97% de la intrarea în crescut în mod semnificativ
funcțiune a Declarației. în 2017, cu aproximativ
Ritmul operațiunilor de 10.300 de persoane
returnare a înregistrat unele transferate din ianuarie – o
evoluții pozitive, cu o revenire creștere de cinci ori față de
suplimentară de 311 faţă de aceeași perioadă în 2016.
martie 2017. Începând cu data de 9 iunie,
numărul total de relocări este
Din octombrie 2016 de 20.869 (13.973 din Grecia,
Agenția Europeană de 6.896 din Italia). Cu aproape
Frontieră și Coastă a folosit toate statele membre care se
în mod constant între 1.000 și deplasează acum din Italia și
1.500 de polițiști de frontieră Grecia, este posibilă relocarea
la frontierele externe ale UE. tuturor celor eligibili (în
În cadrul operațiunilor sale prezent în jur de 11.000
maritime în Marea înregistrați în Grecia și în jur
Mediterană și în Marea Egee, de 2000 înregistrați în Italia,
navele dislocate de agenție au în 2016 și 2017) până în
salvat 90.000 de migranți. 5 septembrie 2017. 7 În orice
În același timp, ofițerii caz, obligația legală de
Frontex au asigurat relocare a statelor membre
înregistrarea și identificarea nu va înceta după
a mii de migranți nou-sosiți în luna septembrie. Deciziile
Grecia și Italia. În Consiliului European privind
operațiunile Frontex din relocalizarea se aplică tuturor
Italia, Grecia, Spania, persoanelor care sosesc în
Ungaria, Croația și Bulgaria, Grecia sau Italia până la
au fost arestați 1.265 de 26 septembrie 2017, iar
persoane suspectate de trafic
6 http://frontex.europa.eu/
5 Idem 7 Idem

91
 1/2017

solicitanții eligibili trebuie tehnice, fapt dovedit prin

relocați într-un termen evaluările realizate la nivelul
rezonabil după aceea. fiecărei instituţii.
În ultimele luni, S-au înregistrat
Comisia Europeană a invitat progrese în lupta împotriva
în mod repetat acele state traficanților, printr-o
membre care nu au relocat cooperare mai strânsă cu
încă o singură persoană sau țările-cheie din Africa pentru
care nu se angajează, să facă a aborda fluxurile migratorii
acest lucru. Din păcate, în pe ruta mediteraneană
ciuda acestor solicitări centrală, cu un accent
repetate, Republica Cehă, deosebit pe cooperarea cu
Ungaria și Polonia, prin Libia.
încălcarea obligațiilor legale Agenția pune în
care decurg din deciziile aplicare trei operațiuni
Consiliului European și diferite în Grecia.
angajamentele lor față de Operațiunea comună
Grecia, Italia și alte state Poseidon din Marea Egee
membre, nu au luat încă sprijină Grecia în controlul
măsurile necesare. În acest frontierelor și punerea în
context, Comisia Europeană a aplicare a abordării hotspot
decis să lanseze proceduri pe insulele din Marea Egee și
privind încălcarea dreptului a Declarației UE-Turcia.
comunitar împotriva acestor Agenția sprijină Grecia prin
trei state membre. operațiuni comune flexibile
Sunt necesare eforturi operaționale și puncte focale
suplimentare din partea în activitățile de control
statelor membre pentru a la frontieră, precum și
răspunde solicitărilor de cu operațiunile aeriene
desfășurare a operațiunilor în relevante. Activitatea
curs de desfășurare și pentru operațională din Grecia
a elimina lacunele atât în de Nord îmbunătățește
ceea ce privește resursele supravegherea frontierelor și
umane, cât și echipamentele previne mișcările secundare

92
 1/2017

neregulate, consolidând astfel Mării Mediterane, pentru a

răspunsul UE la provocările controla fluxurile migratorii
de pe ruta Balcanilor de Vest. nereglementate către UE și
Actuala desfășurare la pentru a combate
granița terestră a Greciei cu criminalitatea
Albania și Fosta Republică transfrontalieră.
Iugoslavă a Macedoniei este Cele mai importante
deficitară. activităţii ale Agenţiei se
Sub umbrela desfășoară în cadrul
Operațiunii Comune Triton, Operațiunilor Comune
desfășurată în Italia și în flexibile la granițele terestre
Marea Mediterană Centrală, din Croația și Ungaria cu
Agenția a desfășurat activități Serbia, precum și Puncte
de aplicare a abordării Focale și Puncte de
hotspot. Coordonare la granițele
Agenția continuă să terestre.
sprijine Bulgaria în controlul Ar trebui ca Agenția
frontierelor terestre, în Europeană de Frontieră și
vederea prevenirii mișcărilor Pază de Coastă să intensifice
secundare neregulate. eforturile pentru a căuta în
Sprijinul este asigurat prin mod proactiv contribuțiile
operațiuni comune, operațiuni necesare la operațiunile în
operaționale flexibile și curs în cadrul contactelor
puncte focale, la frontierele bilaterale cu statele membre
terestre ale Bulgariei cu şi să asigure aprobarea
Turcia și Serbia, precum și cu rapidă de către consiliul de
operațiunile aeriene administrație a strategiei
relevante. globale privind modul în care
Operațiunea comună capacitățile Agenției vor fi
Indalo 2017 a fost lansată la dezvoltate și utilizate în
3 mai 2017 pentru a sprijini perioada 2017-2020.
activitățile operaționale Agenția ar trebui
coordonate la frontierele să monitorizeze periodic
maritime externe ale regiunii gestionarea frontierelor

93
 1/2017

externe de către statele încheiat, va oferi un cadru

membre nu numai prin juridic clar pentru cooperarea
analiza riscurilor, schimbul operațională între autoritățile
de informații și sistemul de supraveghere a
european de supraveghere a frontierelor din statele
frontierelor (EUROSUR), ci și membre și Serbia, facilitată și
prin prezența ofițerilor de coordonată de Agenția.
legătură în State membre. Cu toate acestea,
Până în octombrie 2017, statele membre trebuie să-și
agenția urmează să semneze îndeplinească angajamentele
un Memorandum de privind capacitatea
înțelegere cu fiecare stat operațională deplină a
membru pentru a stabili grupurilor de reacție rapidă,
modalitățile de desfășurare a în special pentru a completa
activităţilor ofiţerilor de golurile pentru echipamentul
legătură. de reacție rapidă.
Prin extinderea Sunt necesare eforturi
activităților și instrumentelor suplimentare pentru a
Agenţiei se fac paşii în a elimina lacunele persistente
asigura cât mai curând pentru desfășurarea
posibil o capacitate operațiunilor comune în curs,
consolidată de a proteja și în sprijinul statelor membre
gestiona eficient frontierele principale în gestionarea
externe UE. În special, eficientă a frontierelor
agenția a emis un prim set de externe. Aceste lacune
recomandări, cu măsuri trebuie abordate cu
concrete propuse, pentru a prioritate.
aborda vulnerabilitățile Statele membre UE
identificate în primele sunt încurajate să intensifice
evaluări de bază. S-au utilizarea capacității
înregistrat progrese consolidate a agenției, de a le
suplimentare în cadrul acorda asistență în domeniul
negocierilor cu Serbia cu operațiunilor de returnare.
privire la acordul care odată Factorii de impulsionare a

94
 1/2017

migrației către Europa Activitatea este o

rămân. continuare a operaţiunilor
„Obiectivul principal al organizate de Agenţia
Operaţiunii Comune FRONTEX pentru
«POSEIDON SEA 2017» este gestionarea fluxurilor de
de a oferi suport autorităţilor migraţie ilegală, în cadrul
elene în supravegherea şi cărora Poliţia de Frontieră
controlul frontierelor Româna a avut o contribuţie
maritime ale Uniunii semnificativă, atât din punct
Europene, precum şi de de vedere al mijloacelor
căutare şi salvare a tehnice, cât şi din punctul de
persoanelor aflate în vedere al numărului,
dificultate pe mare la profilurilor şi
frontiera externă a Uniunii profesionalismul experţilor
Europene. detaşaţi, aprecierile venind
Se are în vedere atât din partea autorităţilor
derularea de măsuri comune de frontiera aparținând
pe linia gestionarii fluxului statelor membre participante,
migraţionist la frontierele cât şi din partea Agenţiei
maritime ale spaţiului Frontex.” 8
comunitar, intervenția în Bulgaria şi România,
cazurile de salvare a care au fost avertizate din
persoanelor aflate în timp, au reuşit să îşi ai
dificultate pe mare (Search măsurile necesare pentru a
and Rescue), creşterea face faţă valului de migranţi,
operativităţii schimbului de iar sistemul garantează o
date şi informaţii între funcţionare optimă. Trebuie
autorităţile implicate în să ţinem seama şi de faptul
operațiune, precum şi un că la frontieră sistemul de
schimb eficient de experienţă management integrat a fost
și de bune practici între evaluat în mai multe rânduri
poliţiştii de frontieră de UE şi rezultatele au
europeni. fost pozitive, deci avem

8 www.politiadefrontiera.ro

95
 1/2017

capacitatea să răspundem 2. Report from the

oricărei risc. Având în vedere commission – the
cu ce s-ar putea confrunta, operationalisation of the
migranţii nu preferă această European Border and Coast
Guard, European
rută.
Commission, COM(2017) 325
România, prin poliţia
final, Strasbourg, 13.6.2017;
de frontieră are o activitate 3.http://frontex.europa
susţinută în cadrul Agenţie, .eu/
prin aportul folosirii de 4. EU-Turkey
poliţişti şi tehnică în statement, 18 March 2016;
operaţiunile de căutare şi 5. COM(2016) 792
salvare în Marea Egee şi final of 8 December 2016;
Marea Mediterană. 6. C(2017) 1600 final
of 7 March 2017;
Referinţe bibliografice: 7. COM(2017) 212
final of 12 April 2017;
1. http://europa.eu/rapid/ 8.www.politiadefrontie
press-release_IP-17-1587_ ra.ro.
en.htm;

96
 1/2017

FENOMENUL IMIGRAŢIEI ILEGALE ŞI AZILULUI.

RISCURI TERORISTE ASOCIATE

Viorel VASILE
Chestor şef, inspector general al Inspectoratului General pentru Imigrări

Rezumat: În contextul actual internaţional, este tot mai semnificativă

legătura dintre imigrație și amenințările teroriste, Statele Membre UE
incluzând problema imigraţiei pe agenda discuţiilor politice. Se consideră din
ce în ce mai mult că imigrația ilegală reprezintă un pericol pentru întreg
continentul european și întrucât mulți dintre imigranții ilegali nu pot sau nu
doresc să fie identificați, aceştia reprezintă un potențial pericol în ceea ce
privește terorismul și criminalitatea. Pornind de la consistenţa şi continuitatea
fluxurilor migratorii, numărul persoanelor depistate, componenţa grupurilor de
imigranţi dar şi modurile de operare, rutele şi tendinţele actuale, au fost
identificate trei focare migraţioniste principale care prezintă și potențiale riscuri
teroriste - Egipt, Libia și Turcia. Acestea sunt alimentate atât din bazine
migraţioniste proprii dar și din alte țări de origine, pentru miniminzarea
riscurilor impunându-se consolidarea cooperării internaţionale în ceea ce
priveşte imigraţia, în toate componentele sale.
Cuvinte cheie: migraţie, azil, rute de migraţie, securitate, fluxuri
migratorii, migranţi, moduri de operare, bazine migraţioniste.

I. ASPECTE securității s-a dezvoltat în

GENERALE același timp cu creșterea
rapidă a numărului de
În ultimii ani, migrația imigranți din întreaga lume:
internațională și-a făcut loc dacă în anul 2005 erau
spre fruntea agendelor aproximativ 191 milioane de
privind securitatea ale mai persoane care locuiau în
multor state, în special în afara țării lor de origine, până
Europa și America de Nord. în 2010 acest număr a crescut
Percepția imigrației ca o la aproximativ 214 milioane.
amenințare la adresa

97
 1/2017

În sensul cel mai domeniile terorismului,

general al termenului, criminalității internaționale și
securitatea se referă la controlul la frontieră. După
absența amenințărilor. atacurile teroriste din
Datorită extinderii 11 septembrie, imigrația a
conceptului de securitate, o fost un aspect important pe
multitudine de probleme cum ordinea de zi în ceea ce
ar fi cele legate de mediu, privește combaterea
sărăcia și migrația terorismului, iar guvernele
internațională au fost au înăsprit politicile de
etichetate ca riscuri sau imigrație, creând o legătură
amenințări la adresa între imigrație și activitățile
securității. 1 teroriste. 2
În afară de securitate Având în vedere
socială și economică, situația operativă actuală, în
securitate internă a apărut, care organizațiile teroriste
de asemenea, ca un aspect al și-au diversificat și
securității, care este intensificat modurile de
amenințată de imigrație. acțiune, implicându-se în
Noțiunea de imigrare activități în afara teritoriilor
ca o amenințare la adresa unde acționau în mod
securității interne a apărut în
tradițional, legătura dintre
anii 80, iar Acordul Schengen
imigrație și amenințările
și Convenția de la Dublin
conectat imigrația la teroriste a devenit tot mai
semnificativă.
În acest context,
1Krause, K. și M. Williams, guvernele statelor membre
Broadeningthe Agenda of Security ale Uniunii Europene care se
Studies: Politicsand Methods, confruntă cu afluxuri masive
Mershon International Studies
Review 40(2), pp. 229-254. 1996,
Lohrmann, R., Migrants, 2 Spencer, A., Linking
RefugeesandInsecurity: ImmigrantsandTerrorists: The Use
CurrentThreatstoPeace?, Internatio of Immigration as an Anti-
nal Migration 38(4), pp. 3-22. 2000 TerrorPolicy, The Online Journal of
(http://www.e-ir.info/2013/08/24/is- Peaceand Conflict Resolution 8(1),
immigration-a-threat-to-security/) pp. 1-24. 2008

98
 1/2017

de imigranți ilegali și Pentru minimizarea

solicitanți de azil au înscris pericolelor teroriste conexe
problemele imigrației pe imigrației, unele state
agenda discuțiilor politice. membre ale Uniunii
Astfel, se consideră că Europene au în vedere
imigrația ilegală reprezintă măsuri care să reducă
un pericol pentru întreg „ghetoizarea” și radicalizarea
continentul european și sau chiar auto-radicalizarea
întrucât mulți dintre în rândul populațiilor de
imigranții ilegali nu pot sau imigranți aflate pe teritoriu.
nu doresc să fie identificați ei Astfel, au fost propuse
reprezintă un potențial „politici de populare” cu
pericol în ceea ce privește scopul de lupta împotriva
terorismul și criminalitatea. 3 „ghetoizării” cartierelor
Totodată, în ultima sensibile, a căror populație
vreme au apărut noi fiefuri majoritară este constituită de
ale terorismului islamist în către imigranți. 5 Specialiștii
apropierea frontierelor în domeniu afirmă că Europa
Uniunii Europene, unul din se află în fața unui fenomen
cele mai importante fiind de tip nou, caracterizat de
terorismul islamist din Libia acces liber la teritoriile
care constituie o amenințare statelor membre atât pentru
directă pentru statele imigranți, care vin în spațiul
membre ale Uniunii Uniunii și apoi se întorc în
Europene. 4 țările de origine, cât și pentru
proprii cetățeni care merg în
străinătate sa se antreneze și
3Alessandro de Pedys, Ambasadorul
Italiei în Polonia
http://www.euractiv.com/sections/e libia-este-o-amenintare-directa-
u-priorities-2020/italian- pentru-uniunea-europeana-
ambassador-illegal-immigration- 13866107)
poses-security-threat-europe 5 Valls M. – prim-ministru al
4 Valls M. – prim-ministru al Franței
Franței, la congresul social- (http://www.mediafax.ro/externe/va
democraților europeni lls-propune-o-politica-de-populare-
(http://www.mediafax.ro/externe/m antighetou-in-cartierele-sensibile-
anuel-valls-terorismul-islamist-din- cu-imigranti-13781511)

99

apoi revin. 6 În acest context,
au fost publicate date care
arată că între 3.000 și 5.000
de cetățeni din Uniunea
Europeană au plecat în țări
precum Siria, pentru a
participa la Jihad. De
asemenea, s-a afirmat că
persoanele care au călătorit
în străinătate, în special
tineri, se pot întoarce în țările
lor de origine şi comite
atacuri, așa cum s-a
întâmplat în cazul
atentatelor de la Paris. 7
II. FENOMENUL
IMIGRAŢIEI ILEGALE ŞI
AZILULUI ȘI RISCURI
TERORISTE ASOCIATE
Având în vedere
consistența și continuitatea
6 Cazeneuve B. – ministrul francez
de interne
(http://www.hotnews.ro/stiri-
international-19043622-manuel-
valls-franta-afla-razboi-contra-
terorismului-bernard-cazeneuve-
confruntam-nou-tip-terorism-
fenomen-amploare-88-000-politisti-
mobilizati-franta.htm)
7http://www.realitatea.net/europol-
intre-3-000-i-5-000-de-ceta-eni-din-
ue-au-plecat-pentru-a-participa-la-
jihad_1608985.html#ixzz3OmZCFbSk
100
1/2017
fluxurilor migratorii,
numărul relativ al detecțiilor
de către autoritățile
competente precum și
componența grupurilor de
imigranți ilegali coroborate cu
detalii privind modurile de
operare, rute, tendințe, au
fost identificate trei focare
migraţioniste 8 principale care
prezintă și potențiale riscuri
teroriste – Egipt, Libia și
Turcia, alimentate din bazine
migraţioniste 9 proprii dar și
din alte țări de origine și care
vizează Europa pe rute
specifice.
II.1. Focarul
imigraţionist nord african
II.1.1. Egipt
Situaţia generală
din Egipt din punct de
vedere al imigraţiei
Egiptul este considerat
atât ţară de origine (pentru
8 Prin focar migraţionist se înțelege
acel spațiu geografic în care se
concentrează fluxurile migratorii
înainte de a ajunge pe teritoriul
Uniunii Europene
9 Prin bazin migraţionist se
înţelege un spaţiu geografic
caracterizat prin generarea de
fluxuri migratorii masive

proprii cetăţeni care
intenţionează să emigreze în
Europa), cât şi de tranzit
(pentru cetăţenii provenind,
de regulă, din ţările situate în
regiunea estică a Sahelului,
din zona Cornului Africii, din
Irak, Siria, Iordania şi
Teritoriile Palestiniene).
Principala cauză de
emigrare a cetăţenilor
egipteni este şomajul
(aproximativ 25% din
populaţie), circa 61% dintre
tineri dorind să-şi părăsească
ţara în orice mod, inclusiv în
mod ilegal. Conform UNHCR
în Egipt se află circa 212.500
de refugiaţi, dintre care cea
mai mare parte sirieni,
precum şi aproximativ 38.170
de solicitanţi de azil. 10
Din punct de vedere al
situaţiei securităţii, pe
tritoriul Egiptului au fost
înregistrate atentate şi
atacuriexecutate, în
principal, de organizaţia
Provincia Sinai (fostă Ansar
Bayt al Maqdis) afiliată
Statului Islamic. În acest
10http://reporting.unhcr.org/node/2
540#_ga=1.5788150.41989309.1474
536514
1/2017
context, violenţele
au determinat deplasarea
internă a numeroşi locuitori
din Shaikh Zuweid spre al-
Arish, în special a creştinilor
copţi.
În contextul menţinerii
situaţiei instabile din Libia,
s-au înregistrat repatrieii
voluntare importante ale
cetăţenilor egipteni, de regulă
prin aeroportul internaţional
din Cairo şi punctul terestru
de trecere a frontierei
Salloum.
Unele surse deschise
ausemnalat posibilitatea ca
reprezentanţi ai autorităţilor
egiptene să sprijine
facilitatorii migraţiei ilegale
permiţând plecarea navelor
cu migranţi şi totodată
realizând depistări formale
pentru crearea aparenţei
eficacităţii.
Bazine
migraţioniste, situaţia
generală din acestea
Egiptul reprezintă cel
de-al treilea focar ca
importanţă ce afectează
Europa, pe tritoriul acestuia
fiind concentraţi migranţi
101

provenind de pe coasta estică
a Africii precum şi din
Orientul Mijlociu.
Factorii care determină
apariţia fluxurilor migratorii
din regiunea estică a ţările de origine până în
Sahelului şi a Cornului
Africii sunt, de regulă,
situaţia economică precară ce
determină apariţia riscului
de foamete, instabilitatea
politică, încălcarea
drepturilor omului, conflictele
militare precum şi insurgenţa
islamistă.
Factorii care determină
apariţia fluxurilor migratorii
din Orientul Mijlociu sunt
confruntările între autorităţi
şi diferitele grupări armate,
situaţia economică precară
şi încălcarea drepturilor
omului.
Rute şi moduri de
operare
Principalele puncte de
tranzit pentru migranţii
originari de pe coasta estică a
Africii sunt Addis Abeba,
Metema, Teseney, al Qadarif,
Kassala, Wad Madani,
Khartoum, Omdurman,
Dongola, Atbara, Port Sudan,
102
1/2017
Wadi Halfa, Shalateen, Abu
Simbel, Aswan, Cairo.
Migranţii originari de
pe coasta estică a Africii
călătoresc de regulă ilegal din
Egipt, fiind totuşi
înregistrate şi situaţii când
aceştia au călătorit legal cu
diferite curse aeriene (de
regulă migranţii somalezi).
Preţul călătoriei
migranţilor din estul
Africii/Orientul Mijlociu spre
Italia variază în funcţie de
ţara de origine şi facilitatorul
ales, putând varia de la 400
la 5000 USD. Ca modalităţi
de achitare a serviciilor de
facilitare sunt utilizate
preponderent transferurile
prin sistem hawala (cu
sprijinul rudelor şi utilizarea
serviciilor operatorilor
somalezi şi sudanezi). De
regulă, migrantul este nevoit
să achite preţul călătoriei
integral/parţial înainte de
începerea acesteia.
În cazul migranţilor
egipteni preţul călătoriei este
achitat diferit, persoana
sau membrii familiei sale
semnând acte oficiale care
 1/2017

atestă existenţa unei datorii materiale reduse care sunt

către facilitator ce urmează a nevoiţi să lucreze în ţările de
fi achitată după ajungerea tranzit pentru procurarea
în Italia. banilor necesari continuării
Au fost semnalate şi călătoriei).
cazuri în care facilitatorii Conducerea
au oferit migranţilor operaţiunilor de facilitare a
posibilitatea să-şi achite migraţiei iregulare este
traversarea Mediteranei în realizată exclusiv de egipteni,
schimbul prelevării de organe care însă sunt sprijiniţi de
în clinici din Cairo. recrutori având aceeaşi
Mijloacele de transport origine ca şi migranţii
folosite de către migranţii (eritreeni, somalezi, etiopieni,
originari de pe coasta estică a sudanezi). De asemenea, a
Africii constau de regulă în reieşit că facilitatorii egipteni
autoturisme de teren cu cooperează cu cei din ţările
platformă externă sau aflate pe rutele de afluire
camioane cu care sunt dinspre ţările de origine ale
transportaţi până în oraşul migranţilor.
egiptean Aswan de unde îşi Traversarea
continuă călătoria spre Cairo Mediteranei dinspre focarul
cu trenul. Ulterior, migranţii egiptean este efectuată de
sunt transportaţi spre regulă cu ambarcaţiuni
locurile de îmbarcare cu pescăreşti din lemn sau
microbuze, autobuze sau metalice (până la 700 de
camioane. persoane) pilotate de către
Durata călătoriei de pe migranţi de origine arabă (de
coasta estică a Africii spre regulă minori egipteni),
Egipt poate dura de la o interceptate ulterior pe
săptămână (cu un preţ Mediterana.
majorat direct proporţional
cu siguranţa călătoriei) până
la câţiva ani (în cazul
migranţilor cu posibilităţi

103
 1/2017

Riscuri asociate preluarea fluxurilor

fluxurilor migratorii migratorii originare din
Şi în cazul Egiptului Cornul Africii care tranzitau
se evidenţiază pericolul teritoriul yemenit spre
infiltrării fluxurilor statele din Golful Persic,
migratorii iregulare de către precum şi a cetăţenilor
islamişti ce acţionează în yemeniţi care vor intenţiona
regiunea Sahelului, Cornului să emigreze ilegal.
Africii, Peninsulei Sinai, De asemenea, se poate
Siriei şi Teritoriilor reţine posibilitatea preluării
Palestiniene. unor migranţi ce se vor
De asemenea, având în deplasa pe rute migratorii
vedere starea de fapt din secundare, având în vedere
ţările de origine ale intenţia autorităţilor din
imigranţilor, se menţine diverse state de a îndepărta
pericolul „exportului” de de pe teritoriile lor străinii cu
diverse maladii (se pot şedere ilegală sau solicitanţi
menţionai focarul de febră de azil.
dengue dinYemen (zona Se poate exemplifica
Aden) precum şi epidemia de situaţia din Israel, unde
holeră din Burundi, Tanzania autorităţile şi-au manifestat
şi Sudanul de Sud din anul în permanență intenţia de a
2015). expulza circa 42.000 de
solicitanţi de azil eritreeni şi
Estimări sudanezi către ţări terţe din
Focarul migraţionist Africa.
din Egipt va continua să De asemenea, în acelaşi
afecteze direct Italia context poate fi plasată şi
menținându-se estimarea de intenţia autorităţilor kenyene
creştere a fluxurilor de a desfiinţa tabăra de
migratorii. refugiaţi somalezi Dadaab în
Pe fondul deteriorării care se află peste 600.000 de
situaţiei securităţii din persoane (respectiva locaţie
Yemen, este posibilă este considerată cea mai mare

104

din lume), fiind posibil ca o
parte dintre aceştia să decidă
deplasarea spre Europa şi
să contribuie la sporirea
presiunii migratorii.
Impactul asupra
României
Focarul migraţionist
egiptean are un impact
minim asupra României,
existând posibilitatea ca
migranţii ce l-au tranzitat
sau cetăţenii egipteni să
călătorească ulterior în
România în calitate de vectori
ai organizaţiilor islamiste ori
grupărilor de criminalitate
organizată cu care s-au aflat
în contact pe perioada
călătoriei din ţările de origine
spre Egipt.
II.1.2. Libia
Situaţia generală
din Libia din punct de
vedere al imigraţiei
Libia este considerată
atât ţară de origine (pentru
proprii cetăţeni care
intenţionează să emigreze în
Europa), cât şi de tranzit
(pentru cetăţenii provenind,
de regulă, din ţările situate în
1/2017
regiunea centrală şi estică a
Sahelului, din zona Cornului
Africii, nordul Africii şi
ocazional din Siria, Yemen
şi Bangladesh).
Pe fondul haosului din
țară, există două guverne: cel
recunoscut internațional cu
sediul al Tobruk și cel
islamist cu sediul la Tripoli.
Se estimează că au
apărut circa 1.500 de grupări
islamiste ce reunesc
aproximativ 200.000 de
combatanţi aflaţi în
competiţie continuă.În ciuda
entuziasmului manifestat de
negociatorii ONU, eforturile
de mediere a unui acord de
pace s-au soldat cu un succes
parţial, doar guvernul
recunoscut internaţional şi
câteva grupări insurgente
declarându-se de acord.
Din punct de vedere al
insurgenţei islamiste, se
remarcă acţiunile Statului
Islamic care execută periodic
atentate teroriste sinucigaşe,
cu precădere în localităţile
Tripoli, Derna, Misrata,
Sirte. De asemenea,
conducerea Statului Islamic,
cu sprijinul altor organizaţii
105
 1/2017

teroriste afiliate, migratorii originare în special

intenţionează transformarea din vestul Africii, fiind totuşi
Libiei în principala bază întâlniţi şi migranţi originari
operaţională din Africa, din estul şi nordul Africii,
demers ce scoate în evidenţă Bangladesh sau Orientul
incapacitatea autorităţilor de Mijlociu (Siria).
a administra ţara. De regulă, migranţii
Sursele publice au provenind din nordul Africii
evidențiat faptul că sau Orientul Mijlociu au
organizația Boko Haram a intrat în Libia în urmă cu
detașat combatanți în Libia câţiva ani în calitate de
pentru a sprijini filiala lucrători, decizând să
Statului Islamic. emigreze pe fondul
Pe fondul anarhiei şi deteriorării constante a
incapacităţii/corupţiei situaţiei securităţii din
autorităţilor, traficul de această ţară.
migranţi spre Europa a Factorii care determină
devenit endemic, atât apariţia fluxurilor migratorii
investigaţiile jurnalistice cât din regiunea centrală şi
şi cele ale autorităţilor estică a Sahelului sunt, de
italiene şi spaniole regulă, situaţia economică
confirmând implicarea precară, instabilitatea
miliţiilor islamiste în politică, încălcarea
traficul de migranţi peste drepturilor omului, conflictele
Mediterana. militare precum şi insurgenţa
islamistă ce se manifestă cu
Bazine precădere în Nigeria, Niger,
migraţioniste, situaţia Camerun, Ciad şi Somalia.
generală din acestea În contextul
Libia reprezintă al insurgenţei islamiste active
doilea focar ca în acest bazin migraţionist
importanţăcare afectează sunt de menţionat grupările
spaţiul Uniunii Europene. sunnite Boko Haram şi Al
Acesta concentrează fluxurile Shabaab. De asemenea, a fost

106
 1/2017

semnalată extinderea și în atribuțiilor privind apărarea

Sudan a acţiunilor Statului
Islamic, precum şi riscul ca
regiunea Darfur să devină
pepinieră pentru terorişti pe
fondul deteriorării situaţiei
securităţii şi infiltrării
islamiştilor care profită de
frontierele permisive.
Situaţia securităţii şi
umanitară din Sudan şi
Sudanul de Sud este afectată
în principal de încălcarea
generalizată a drepturilor
omului şi confruntările dintre
autorităţile şi rebelii din cele
două state, circa 500.000 de
persoane din ambele state
fiind refugiaţi iar alte 2,5
milioane primind asistenţă
alimentară din partea ONU.
În Somalia persistă
confruntările cu militanţii Al
Shabaab care vizează
preponderent ţinte
guvernamentale şi misiunea
Uniunii Africane, precum şi
situaţia umanitară gravă,
fiind evidențiate eforturile
misiunii de menținere a păcii
a Uniunii Africane de
pregătire a armatei somaleze
în vederea preluării
la sfârșitul anului 2016.
În Eritreea persistă
încălcarea generalizată a
drepturilor omului (în special
serviciul militar obligatoriu
pe durată nedeterminată)
dublată de situaţia economică
precară, în special în rândul
tinerilor. Autorităţile
sudaneze menţionează că,
lunar, sunt înregistraţi circa
800 de solicitanţi de azil
eritreeni.
Organizaţia sunnită Al
Shabaab afiliată Al Qaida
continuă acţiunile teroriste
din Kenya, vizând
preponderent ţinte oficiale,
menţinându-se
avertismentele privind
eventualitatea extinderii
acţiunilor şi în Uganda.
Rute şi moduri de
operare
Principalele puncte de
tranzit pentru migranţii
originari de pe coasta vestică
a Africii sunt Bamako,
Ouagadougou, Niamey, Kano,
Agadez, Arlit, Dirkou,
Tamanrasset, Ouargla,
Djanet, Debdeb, Ghadames,

107

Ghat, Sebha, Bani Walid,
Tripoli.
Migranţii originari de
pe coasta vestică a Africii
călătoresc legal din ţările de
origine până în Niger în baza
regimului de liberă circulaţie
în Spaţiul Ecowas (Benin,
Burkina Faso, Capul Verde,
Gambia, Ghana, Guineea,
Guineea Bissau, Coasta de
Fildeş, Liberia, Mali, Niger,
Nigeria, Senegal, Sierra
Leone şi Togo), fiind ulterior
racolaţi de către facilitatorii
din oraşul Agadez de unde îşi
continuă călătoria prin
traversarea ilegală a Migranţii care tranzitează
frontierei algeriene sau direct
a celei libiene.
Preţul călătoriei
migranţilor din vestul Africii
spre Europa variază în
funcţie de ţara de origine,
facilitatorul ales şi punctul de
intrare în Libia, putând varia
de la 1000 la 2000 USD.Ca
modalităţi de achitare a
serviciilor de facilitare sunt
utilizate plata directă,
transferurile prin sistem
hawala (cu sprijinul rudelor
şi utilizarea serviciilor
operatorilor malieni,
108
1/2017
gambieni şi senegalezi)
precum şi transferurile
bancare (cu sprijinul rudelor).
De regulă, migrantul este
nevoit să achite preţul
călătoriei integral/parţial
înainte de începerea acesteia.
Mijloacele de transport
folosite de către migranţii
originari de pe coasta vestică
a Africii constau în autobuze
de linie până la Agadez de
unde sunt preluaţi cu
autoturisme de teren cu
platformă externă sau
camioane şi transportaţi spre
Algeria sau direct în Libia.
Algeria utilizează autobuzele
de linie sau taxiurile pentru
a se deplasa la frontiera
libiană.
Durata medie a
călătoriei de pe coasta vestică
a Africii spre Libia este de
3-4 săptămâni (cu un preţ
majorat direct proporţional
cu siguranţa călătoriei) până
la câţiva ani (în cazul
migranţilor cu posibilităţi
materiale reduse care sunt
nevoiţi să lucreze în ţările de
tranzit pentru procurarea
 1/2017

banilor necesari continuării prin traversarea ilegală a

călătoriei). frontierei libiene. Mijloacele
Principalele puncte de de transport folosite de către
tranzit pentru migranţii migranţii originari de pe
originari de pe coasta estică a coasta estică a Africii constau
Africii sunt Addis Abeba, de regulă în autoturisme de
Metema, al Qadarif, Wad teren cu platformă externă
Madani, Khartoum/ sau camioane.
Omdurman, Dongola, al Durata medie a
Jawf, Tazirbu, Ajdabiya, Bani călătoriei de pe coasta estică
Walid, Tripoli. a Africii spre Libia este de
Preţul călătoriei circa 3 luni.
migranţilor din estul Africii Conducerea
spre Italia variază în funcţie operaţiunilor de facilitare a
de ţara de origine şi migraţiei iregulare este
facilitatorul ales, media fiind realizată exclusiv de libieni,
de circa 5000 USD. Ca care însă sunt sprijiniţi de
modalităţi de achitare a recrutori având aceeaşi
preţului sunt utilizate origine ca şi migranţii
preponderent transferurile (senegalezi, nigerieni,
prin sistem hawala (cu gambieni, eritreeni, somalezi,
sprijinul rudelor). De regulă, etiopieni, sudanezi), de
migrantul este nevoit să personal de pază/auxiliar în
achite preţul călătoriei cadrul locaţiilor de cazare
integral/parţial înainte de sau de navigatori pe
începerea acesteia. ambarcaţiunile ce
Migranţii originari de traversează Mediterana
pe coasta estică a Africii (nigerieni, gambieni sau
călătoresc ilegal din ţările de senegalezi care ulterior sunt
origine până în Sudan, fiind transportaţi în Italia pe cale
ulterior racolaţi de către maritimă cu plata unui preţ
facilitatorii din oraşele redus). De asemenea, a
Khartoum şi Omdurman de reieşit că facilitatorii libieni
unde îşi continuă călătoria cooperează cu cei din ţările

109
 1/2017

aflate pe rutele de afluire miliţiile islamiste afiliate

dinspre ţările de origine ale Statului Islamic care percep
migranţilor. taxă de protecţie din partea
Traversarea facilitatorilor, sens în care
Mediteranei dinspre focarul autorităţile spaniole cât şi
libian este efectuată cele italiene sunt în alertă
preponderent cu permanentă.
ambarcaţiuni din cauciuc de
mare capacitate (până la 150 Estimări
de persoane) cu podea Focarul migraţionist
ranforsată conduse de către din Libia va continua să
migranţi originari de pe afecteze direct Italia,
coasta vest-africană şi estimându-se că fluxurile
interceptate în Strâmtoarea migratorii de pe ruta Libia-
Siciliei după circa 8-9 ore. UE se vor menține la cote
ridicate, inclusiv datorită
Riscuri asociate redirecţionării unui număr de
fluxurilor migratorii imigranţi aflaţi pe teritoriul
Având în vedere Turciei.
situaţia din Libia se În acelaşi context
evidenţiază pericolul trebuie plasată şi intenţia
infiltrării fluxurilor migratorii autorităţilor kenyene de a
iregulare ce tranzitează Libia desfiinţa tabăra de refugiaţi
de către islamişti ce somalezi Dadaab în care se
acţionează fie în regiunea află peste 600.000 de
Sahelului, Magrebului sau persoane (respectiva locaţie
Cornului Africii, fie în Siria, este considerată cea mai
ulterior fiind posibilă mare din lume 11), precum
răspândirea acestora pe şi subfinanţarea de 90% a
continentul european.
De asemenea, există 11 http://www.the-
posibilitatea ca transporturile star.co.ke/news/2016/09/20/ruto-
de migranţi spre Europa defends-dadaab-refugee-camp-
să fie controlate de către closure-at-united-nations-
assembly_c1423000

110

programelor umanitare ale
ONU din regiune, fiind
posibil ca o parte dintre
persoanele deplasate intern/
extern să decidă deplasarea
spre Europa şi să contribuie
la sporirea presiunii
migratorii.
Impactul asupra
României
Focarul migraţionist
libian îşi menţine aprecierea
de impact minim asupra
României, existând
posibilitatea ca migranţii
care au tranzitat teritoriul
libian sau cetăţenii libieni să
călătorească ulterior în
România în calitate de vectori
ai organizaţiilor islamiste ori
grupărilor de criminalitate
organizată cu care s-au aflat
în contact pe perioada
călătoriei din ţările de origine
spre Libia.
II.2. Focarul
imigraţionist din Turcia
Situaţia generală
din Turcia din punct de
vedere al imigraţiei
Turcia este considerată
atât ţară de origine (pentru
1/2017
proprii cetăţeni care
intenţionează să emigreze în
Europa), cât şi de tranzit
(pentru cetăţenii provenind,
de regulă, din ţările africane
şi asiatice).
Turcia a devenit o
punte către Europa pentru
numeroşi migranţi datorită
poziţionării geografice şi pe
fondul eliminării vizelor
pentru cetăţenii provenind
din ţările în curs de
dezvoltare, țara devenind în
același timp principala rută
de tranzit a jihadiştilor
străini din întreaga lume
către teatrele de conflict
din Siria şi Irak, zonele
de trecere situându-se de
regulă în provincia
Şanliurfa.Sursele consultate
semnalează prezenţa
recrutorilor Statului Islamic
în Istanbul, Ankara şi Konya,
fiind semnalat riscul
desfășurării de către Statul
Islamic a acțiunilor de
recrutare în taberele de
migranți sirieni.
Potrivit autorităților
turce, în ţară au intrat circa 3
milioane de migranţi sirieni
înregistraţi la care se mai
111
 1/2017

adaugă circa 200.000 de Europei cu tranzitarea

migranţi irakieni şi un Bulgariei ca refugiaţi.
număr nedeterminat de alţi În plus faţă de
străini. Migranţii sirieni din pericolul jihadist prezent la
Turcia reprezintă peste 3% frontiera sudică, Turcia se
din populaţia totală, 90% confruntă cu reactivarea
dintre aceştia fiind conflictului cu rebelii kurzi
analfabeţi, 50% având vârsta ale căror acţiuni se
sub 18 ani, prezentând desfăşoară în zona de sud şi
totodată caracteristici sud-est a ţării (Yuksekova,
îngrijorătoare din punct de Cizre, Silopi, Cukurca,
vedere al pieţei muncii Nusaybin, Șemdinli, Eruh,
deoarece predomină lucrătorii Varto, Bulanik, Lice, Tunceli,
necalificaţi şi şomajul Mardin, Șanliurfa),
generalizat. Sursele publice confruntările soldându-se cu
au evidenţiat că 75% dintre un important număr de
migranţii sirieni aflaţi în victime și deplasarea internă
Turcia nu doresc repatrierea sau externă, către nordul
în cazul finalizării războiului Irakului, a câtorva sute de
din ţara de origine. mii de persoane.
Sursele consultate au
atras atenţia regrupării în Bazine
Turcia a câteva mii de migraţioniste, situaţia
combatanţi ai Statului generală din acestea
Islamic după înfrângerile Cel mai important
suferite în faţa coaliţiei focar migraţionistcare
internaţionale coordonate de afectează spaţiul european
SUA, existând deja celule este Turcia. Pe teritoriul
de sprijin însărcinate cu acestei ţări întâlnim
planificarea de atacuri concentraţi migranţi
teroriste şi facilitarea provenind din toate zonele
tranzitului combatanţilor lumii. Astfel, principalele
extremişti spre vestul bazine migraţioniste ce
alimentează Turcia rămân

112
 1/2017

ţările din Africa (Nigeria, În Siria prevalează

Niger, Camerun, Angola, violenţa generalizată, dublată
Ciad, Mali, Burkina Faso, de colapsul economiei după 4
Mauritania, Senegal, RD ani de conflict armat intern
Congo, Gambia, Ghana, între trupele guvernamentale
Coasta de Fildeş, Sierra şi insurgenţii islamişti, între
Leone, Algeria, Comore, insurgenţii islamişti şi forţele
Eritreea, Somalia, Sudan) şi kurde susţinute de coaliţia
Asia (Afganistan, Siria, Irak, internaţională, precum şi
Pakistan, Iran, Bangladesh, între grupările insurgente
Birmania, Teritoriile islamiste. Principalele
Palestiniene). grupări islamiste ce
Factorii care determină acţionează în Siria sunt Stat
apariţia fluxurilor migratorii Islamic şi Frontul Nusra şi
din Africa sunt, de regulă, grupările afiliate acestora.
situaţia economică precară, În Afganistan
instabilitatea politică, predomină toate cauzele
încălcarea drepturilor generale anterior menţionate
omului, conflictele armate, în cazul celorlalte bazine
precum şi insurgenţa migraţioniste, prevalând însă
islamistă (a se vedea insurgenţa islamistă
focarelelibian şi egiptean). promovată de diferitele
Factorii care determină grupări teroriste (talibanii,
apariţia fluxurilor migratorii ReţeauaHaqqani, Hizb-e-
din Asia (primele 3 state Islami Hekmatyar, Partidul
ca pondere în rândul Islamic al Uzbekistanului,
migranţilor fiind Siria, Comandourile Islamice) şi
Afganistan şi Irak) sunt situaţia economică precară.
situaţia economică precară,
încălcarea drepturilor Rute şi moduri de
omului, violenţa generată de operare
regulă de terorism şi Migranţii originari din
conflictele armate. ţările africane se deplasează
de regulă legal cu avionul

113
 1/2017

spre Turcia, iar cei originari elene pentru a fi siguri că vor

din Asia se deplasează cu fi salvaţi;
diferite mijloace de • terestru, prin
transport/pedestru pe rutele Bulgaria, călătoria
terestre Hatay – Ankara – prelungindu-se, în marea
Istanbul-Mersin/Bodrum/ majoritate a cazurilor, pe
Izmir/Edirne, Bagdad – Erbil ruta Balcanilor de Vest
– Zakho – Ankara – Istanbul- (Serbia-Ungaria-Austria). Ca
Mersin/Bodrum/Izmir/Edirne, alternativă aceştia îşi pot
Afganistan/Pakistan – continua călătoria prin
Teheran–Urmia/Maku – România spre Ungaria-
Kogdag/Konuksayar/Sacan/Y Austria;
avuz/Caldiran – Van/Igdir – • terestru, prin
Ankara – Istanbul- Grecia, călătoria
Mersin/Bodrum/Izmir/Edirne. prelungindu-se fie prin
Ocazional, migranţii Macedonia pe ruta Balcanilor
sirieni se deplasează legal în de Vest (Serbia-Ungaria-
Turcia de unde călătoresc Austria), sau prin Bulgaria
ilegal pe ruta Balcanilor de cu continuare pe ruta
Vest sau pe ruta maritimă Balcanilor de Vest sau
spre Libia şi ulterior Italia. România spre Ungaria-
Ulterior, migranţii îşi Austria, dar direct spre Italia
continuă călătoria spre cu ferry-boat-ul (cu plecare
Europa urmând trei direcţii din porturile Patras şi
de deplasare: Igoumenitsa şi insula Corfu).
• pe Marea Egee spre Preţul călătoriei
insulele elene sau direct spre migranţilor din estul
Italia. În cazul primei Africii/Orientul Mijlociu spre
variante, s-a remarcat faptul Europa variază în funcţie de
că migranţii sunt instruiţi ţara de origine, facilitator şi
de către facilitatori ruta aleasă, putând varia de
să-şi scufunde deliberat la 5.000 la 13.000 USD. Ca
ambarcaţiunile la vederea modalităţi de achitare a
navelor Gărzii de Coastă serviciilor de facilitare sunt

114
 1/2017

utilizate transferurile prin italian nedetectate, migranţii

sistem hawala (cu sprijinul fiind debarcaţi cu
rudelor) dar şi plăţile directe. ambarcaţiuni din cauciuc.
De regulă, migrantul este Ulterior yahturile părăsesc
nevoit să achite preţul apele teritoriale italiene, cu
călătoriei integral/parţial destinaţie necunoscută.
înainte de începerea acesteia. Conducerea operaţiunilor de
În cazul focarului turc facilitare a migraţiei
a fost semnalată existenţa iregulare este realizată
unor operaţiuni semnificative preponderent de cetăţeni
de recrutare a migranţilor pe turci de origine kurdă,
plaftormele de socializare sprijiniţi de recrutori având
online. aceeaşi origine ca şi
În cazul migranţilor migranţii. De asemenea, a
care care folosesc ruta reieşit că facilitatorii turci
terestră cel mai utilizat cooperează cu cei din ţările
mijloc de transport este aflate pe rutele de afluire
autobuzul, aceştia fiind dinspre ţările de origine ale
preluaţi din zonele de migranţilor.
frontieră şi transportaţi la
Istanbul, de unde sunt
transportaţi la Izmir cu Riscuri asociate
microbuze. fluxurilor migratorii
Traversarea În cazul focarului
Mediteranei dinspre focarul migraţionist din Turcia există
turc este efectuată cu pericolul infiltrării fluxurilor
ambarcaţiuni de agrement migratorii iregulare ce
(yachturi) din lemn sau tranzitează această ţară de
metalice (cu capacitate de către islamişti ce acţionează
până la 50 de persoane) fie în regiunea Sahelului,
pilotate de către marinari Magrebului sau Cornului
ucraineni. De regulă, Africii, fie în Siria, Irak sau
respectivele ambarcaţiuni Afganistan, ulterior fiind
reuşesc să ajungă la ţărmul

115

posibilă răspândirea acestora
pe continentul european.
Serviciile de informaţii
turce au atras atenţia asupra
riscului ca luptătorii Statului
Islamicsă se infiltreze în
rândul solicitanţilor deazil şi
să călătorească în Europa de
Vest în scopul comiterii de
atentate teroriste. În acelaşi
context trebuie amintit apelul
lansat de către Statul Islamic
de constituire a Provinciei
Balcani a Califatului.
De asemenea, există
riscul ca grupările
infracţionale ce activează în
Turcia să-şi extindă şi
permanentizeze influenţa în
ţările de tranzit sau
destinaţie folosind migranţii
ca vectori.
Estimări
Având în vedere
caracteristicile acestui focar
precum şi actuala situaţie
operativă, se estimează că
fluxurile migratorii iregulare
ce tranzitează Turcia să se
menţină la un nivel
relativ ridicat într-un
context internaţional marcat
de menţinerea situaţiei
116
1/2017
conflictuale din Siria, Irak,
regiunea Sahelului şi
Cornului Africii, Libia şi
Yemen, şi de presiunile la
care sunt supuşi migranţii
afgani de către autorităţile
iraniene şi pakistaneze de a
părăsi teritoriile acestor
state.
Se estimează că, în
contextul limitării deplasării
pe ruta Balcanilor de Vest şi
al creşterii numărului de
returnări în baza înţelegerii
dintre UE şi Turcia în
domeniul imigraţiei, o parte
din imiganţii aflaţi în Turcia
urmează a fi redirecţionaţi
către Italia (direct pe mare)
sau către focarele
migraţioniste din nordul
Africii (Egipt şi Libia) de
unde vor călători, pe cale
maritimă, către Europa.
Impactul asupra
României
Focarul turc îşi
păstrează capacitatea de a
afecta direct, imediat şi
semnificativ sistemul de
imigrări din România, mai
ales sistemul de azil.
 1/2017

Au fost identificate 4  indirect prin

posibile direcţii de deplasare Serbia, migranţii tranzitând
prin care România poate fi în prealabil ruta Balcanilor
afectată de fluxurile de Vest prin Grecia
migratorii ce tranzitează şi Macedonia (trecerea
focarul turc: frontierei verzi sau
 indirect prin varientarea punctelor de
Bulgaria, migranţii putând trecere a frontierei), factori
intra pe la frontiera bulgaro- de risc suplimentari în
română prin diferite metode intenţia autorităţilor
(utilizarea de documente de germane, austriece şi
călătorie false/falsificate, maghiare de înăsprire a
substituirea de persoană, legislaţiei privind azilul şi
ascunderea în diferite construirea gardului la
mijloace de transport (în frontiera sârbo-maghiară.
special TIR-uri), varientarea Această situaţie poate
punctelor de trecere, trecerea determina blocarea
frontierei verzi, utilizarea migranţilor în Serbia şi
ambarcaţiunilor pe Dunăre). reorientarea acestora fie spre
Această ipoteză este deja Croaţia, fie spre România cu
confirmată prin înmulţirea depunerea de cereri de azil şi
depistărilor la frontiera cu continuarea călătoriei spre
Bulgaria atât de către Spaţiul Schengen prin
autorităţile române cât şi cele trecerea ilegală a frontierei
bulgare. Un factor de risc româno-maghiare,
suplimentar este perturbarea evenimente similare
periodică a traficului la petrecându-se în intervalul
frontiera turco-bulgară ce 2007-2010. De asemenea, în
favorizează formarea cozilor eventualitatea intensificării
de TIR-uri, situaţie ce controalelor la PTF-urile din
favorizează ascunderea Ungaria situate la frontiera
migranţilor ilegali în cu Serbia, este posibilă
mijloacele de transport; reorientarea spre România şi
a posesorilor de paşapoarte

117
 1/2017

biometrice sârbeşti originari combatanților străini și lupta

din Kosovo care îşi vor împotriva „vectorilor
continua călătoria pe la radicalizării”.
frontiera vestică a ţării În contextul actual, în
noastre; care imigrația ilegală este tot
 direct pe Marea mai greu de controlat, iar
Neagră, utilizând dreptul la azil este un drept
ambarcaţiuni ce pleacă de pe inalienabil al omului, există
coastele turce; premisele ca organizațiile
 direct pe cale teroriste active să utilizeze
aeriană, în eventualitatea tot mai frecvent canalele de
admiterii României în Spaţiul imigrație și azil pentru a
Schengen (utilizarea de penetra teritoriile de interes.
documente de călătorie De asemenea, în
false/falsificate şi contextul amenințărilor
substituirea de persoană). teroriste asociate
fenomenului migrației, în
general, nu trebuie minimizat
III. CONCLUZII riscurile de decurg din
imigrația legală. În acest
Având în vedere context, se poate vorbi de
situația operativă actuală, în riscuri asociate, în special,
care imigrația ilegală domeniilor în care imigrația
organizată, a căpătat este strâns legată de
dimensiunile și exercitarea unor drepturi
caracteristicile unui flagel, se fundamentale ale omului –
impune consolidarea dreptul la unitatea familiei și
cooperării internaționale în dreptul la educație.
ceea ce privește imigrația, cu Astfel, în ultima
toate componentele ei – perioadă au fost semnalate
trecerea frontierelor și acțiuni ale unor organizații
stabilirea rezidenței, prin teroriste active (în special
aceasta urmărindu-se Statul Islamic) cu privire la
controlul deplasărilor trimiterea pe teritoriile altor

118
 1/2017

a state a unor riscurilor, cu respectarea

combatanți/simpatizanți/ standardelor naționale și
persoane de sprijin, în special europene, precum și a
tineri, sub pretextul drepturilor și libertăților
continuării studiilor în fundamentale ale omului.
sistemul universitar, sau în
scopul formării/reîntregirii Bibliografie
familiei.
Majoritatea 1. Krause, K. și M.
reprezentanților mediilor Williams, Broadeningthe
politice din statele membre Agenda of Security
ale Uniunii Europene, dar și Studies: Politicsand
specialiștii în domeniu insistă Methods, Mershon
International Studies
cu privire la identificarea
Review 40(2), 1996,
unor măsuri eficiente de Lohrmann, R., Migrants,
prevenire, control și RefugeesandInsecurity:
monitorizare a mișcărilor CurrentThreatstoPeace?,
populațiilor, atât a celor International
străine, cât și a celor Migration 38(4), 2000
indigene. Având în vedere (http://www.e-
sensibilitatea domeniului ir.info/2013/08/24/is-
măsurile ce vor fi identificate immigration-a-threat-to-
nu trebuie să încalce dreptul security/)
2. Spencer, A.,
la intimitate, iar controalele
LinkingImmigrantsandT
avute în vedere trebuie să se
errorists: The Use of
aplice „pe baza unor criterii Immigration as an Anti-
obiective” și care să respecte TerrorPolicy, The Online
„libertățile fundamentale”. Journal of Peaceand
În acest context, Conflict Resolution 8(1),
autoritățile cu competențe în 2008
materie, trebuie să se alăture 3. Alessandro de Pedys,
eforturilor instituțiilor Ambasadorul Italiei în
interne și internaționale Polonia
referitoare la minimizarea http://www.euractiv.com
/sections/eu-priorities-

119
 1/2017

2020/italian- 19043622-manuel-valls-
ambassador-illegal- franta-afla-razboi-contra-
immigration-poses- terorismului-bernard-
security-threat-europe cazeneuve-confruntam-
4. Valls M. – prim ministru nou-tip-terorism-
al Franței, la congresul fenomen-amploare-88-
social-democraților 000-politisti-mobilizati-
europeni franta.htm)
(http://www.mediafax.ro 7. http://www.realitatea.ne
/externe/manuel-valls- t/europol-intre-3-000-i-5-
terorismul-islamist-din- 000-de-ceta-eni-din-ue-
libia-este-o-amenintare- au-plecat-pentru-a-
directa-pentru-uniunea- participa-la-
europeana-13866107) jihad_1608985.html#ixzz
5. Valls M. – prim-ministru 3OmZCFbSk
al Franței 8. http://reporting.unhcr.or
(http://www.mediafax.ro/ g/node/2540#_ga=1.578
externe/valls-propune-o- 8150.41989309.14745365
politica-de-populare- 14
antighetou-in-cartierele- 9. http://www.the-
sensibile-cu-imigranti- star.co.ke/news/2016/09
13781511) /20/ruto-defends-
6. Cazeneuve C.-, ministrul dadaab-refugee-camp-
francez de interne closure-at-united-nations-
(http://www.hotnews.ro assembly_c1423000
/stiri-international-

120
 1/2017

IMIGRAŢIA EUROPEANĂ –
DREPT FUNDAMENTAL SAU ABUZ

Cristian POPESCU
Membru titular
al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Rezumat: Situaţia imigraţiei în spaţiul de libertate, securitate şi

justiţie se menţine în continuare la cote alarmante. Confruntată cu fluxuri
masive de imigranţi Uniunea Europeană caută soluţii pentru controlul
fenomenului în concordanţă cu valorile democratice care au consacrat-o. Cu
toate acestea eforturile depuse până în prezent par a nu avea efectul scontat
creând un sentiment de nesiguranţă în rândul propriilor cetăţeni.
Cuvinte cheie: abuz, azil, cetăţean, imigraţie, protecţie
internaţională, securitate.
Abstract:
The situation of immigration in the area of freedom, security and
justice still remains at high risk levels. Faced with massive flows of migrants,
the European Union seeks solutions to deter the phenomenon in accordance with
the democratic values which represent its foundation. However the efforts made
so far seem to have the desired effect creating a sense of insecurity among their
own citizens.
Keywords:
abuse, asylum, citizen, immigration, international protection, security.

Valurile de imigranţi, ţară sigură pentru a li se

îndeosebi de origine arabă, acorda o formă de protecţie
continuă să sosească dinspre subsidiară ci continuă
nordul Africii către deplasarea către statele
frontierele sudice ale Uniunii membre ale Uniunii
Europene pe rutele devenite Europene îndeosebi spre cele
deja tradiţionale şi care au un nivel de trai
înregistrează cote extrem de ridicat însoţit de o economie
ridicate. Mai mult, imigranţii emergentă şi unde doresc să
ilegali nu se opresc în prima obţină statul de refugiat.

121
 1/2017

Urmărind firul Dealtfel, dacă ne

evenimentelor petrecute în raportăm la definiiţile
zonele de origine ale promovate de specialiştii în
imigranţilor europeni de domeniul controlului
origine arabă observăm că, frontierelor şi acceptate de
după schimbarea regimurilor Comisia Europeană 1 vedem
politice din statele ai căror că sunt enunţate foarte clar,
cetăţeni erau, începând cu în concordanţă cu prevederile
anul 2011 numeroase dreptului internaţional
persoane au fost nevoite să-şi public, condiţiile şi
părăsească locuinţele şi să standardele minime pe care
2

emigreze spre zone trebuie să le îndeplinească

considerate sigure. Dacă orice persoană care doreşte să
analizăm situaţia iniţială în beneficieze de protecţia unui
care se aflau aceşti emigranţi
suntem întrutotul de acord că
parte dintre persoanele în 1 Vezi definiţiile nr. 19 şi 20
cauză aveau motive din Recomandarea Comisiei
întemeiate să părăsească ţara Europene de instituire a unui
de origine datorită „Manual practic pentru poliţiştii
persecuţiilor la care erau de frontieră (Manualul
Schengen)” utilizat de către
supuşi din cauza autorităţile competente ale
convingerilor politice, statelor membre în cadrul
religioase, a etniei sau pentru efectuării controlului la frontieră
că făceau parte dintr-o asupra persoanelor, versiunea din
anumită categorie socială ori 14.12.2012 (C(2012)9330 final).
2 Vezi Art. 16, alin. 1 din Directiva
pentru că se aflau în zone de 2004/83/ CE privind standardele
conflict armat unde viaţa le minime referitoare la condiţiile pe
era pusă în pericol şi erau care trebuie să le îndeplinească
îndreptăţite să solicite o resortisanţii ţărilor terţe sau
formă de protecţie apatrizii pentru a putea beneficia
de statutul de refugiat sau
internaţională într-o ţară persoanele care, din alte motive,
care era sigură pentru ei. au nevoie de protecţie
internaţională, Luxemburg,
29.04 2004.

122
 1/2017

alt stat decât cel a cărui observăm că numeroase

cetăţean este. declaraţii ale acestora indică
Până în prezent sume mari de bani (40.000 –
factorul determinant al 50.000 de euro) date reţelelor
emigraţiei arabe pentru care se ocupă cu contrabanda
majoritatea celor în cauză nu de migranţi pentru a ajunge
a fost, aşa cum s-ar lăsa să se în ţările de destinaţie din
întrevadă iniţial, o anumită spaţiul european. Întrebaţi
problemă de ordin umanitar despre provenienţa acestor
ca urmare a conflictelor bani mulţi imigranţi au
armate, a frământărilor declarat că şi-au vândut
politice sau a disputelor bunurile imobile (locuinţe
religioase din ţările de şi/sau terenuri) ori diferite
origine. Argumentăm această afaceri, lucru greu de crezut
idei prin faptul că deoarece în zonele de conflict
majoritatea imigranţilor unde majoritatea clădirilor
odată ajunşi în ţări sigure, au fost avariate datorită
cum ar fi spre exemplu bombardamentelor sau sunt
Turcia, unde nu le mai era expuse acestui risc nu pot fi
pusă viaţa în pericol sau nu găsiţi clienţi care să facă
mai exista riscul de a fi astfel de investiţii. De aici
supuşi torturii ori deducem că scopul real al
tratamentelor inumane nu au imigraţiei nu este cel declarat
solicitat nici o formă de şi pe cale de consecinţă
protecţie umanitară ei dorind persoanele în cauză abuzează
de fapt să ajungă în ţări ca de dreptul la o formă de
Germania, Franţa sau protecţie umanitară.
Austria, fapt care în opinia Un alt aspect care
noastră constituie un abuz poate fi luat în calcul din
din perspectiva dreptului prisma acestei analize este
la azil. cel legat de comportamentul
Totodată, referindu-ne celor care au ajuns în ţările
la efortul financiar pe care de destinaţie. Astfel, odată
aceşti imigranţi l-au făcut, ajunşi în statul membru dorit

123
 1/2017

de ei, datorită locurilor centre pentru solicitanţii de

insuficiente de cazare în azil, faţă de numai şase în
centrele special destinate, 2014” 3.
s-au campat în zonele verzi Preocupările
dispuse în centrele marilor autorităţilor europene pentru
oraşe şi aşteaptă sprijinul gestionarea situaţie privind
financiar stabilit ca sume de imigraţia au determinat
întrajutorare a refugiaţilor analize şi luarea de decizii la
fără a-şi căuta un loc de cel mai înalt nivel. Aşa cu a
muncă sau un mijloc de reieşit din compararea
subzistenţă legal. Mai mult, statisticilor, ameninţarea
aşa cum au fost prezentate principală o reprezintă
evenimentele recente din migraţia cetăţenilor sirieni pe
Germania, parte dintre ruta care include Turcia. Ca
aceştia s-au dedat la acte răspuns la această
antisociale prin manifestaţii ameninţare, cel mai recent
violente şi prin agresarea în document adoptat este
mod violent a unor persoane Acordul Uniunea Europeană -
(în special femei) fapte care Turcia în care sunt prevăzute
au determinat anumite o serie de condiţionări
reacţii negative din partea reciproce cum ar fi:
unor grupuri xenofobe şi au • returnarea în Turcia
creat un sentiment de a migranţilor noi care vor
nesiguranţă în rîndul veni în insulele greceşti;
comunităţilor locale. • pentru fiecare
Elocvente în acest sens sunt imigrant sirian returnat,
statisticile publicate de Uniunea Europeană urmează
Biroului Federal de să preia un alt sirian din
Investigaţii Penale potrivit
căruia „în 2015, anul în care
în Germania au venit 1,1 3 Violeta Gheorghe, Germania:
milioane de migranţi, au fost Creştere puternică a numărului
înregistrate 92 de incendii de incendii la centrele pentru
criminale împotriva unor refugiaţi (poliţia), AGERPRES,
14.05.2016

124

Turcia în limita a cel mult
72.000 de persoane.
Practic scopul
declarat al Acordului este
acela de a stopa tragediile din
Marea Egee, de a contracara
activitatea contrabandiştilor
de migranţi şi de a gestiona
migraţia într-un mod
controlat. Totuşi, aşa cum a
subliniat Preşedintele Turciei
Recep Erdogan „în cazul în
care Uniunea Europeană nu
ia măsurile necesare atunci
Turcia nu va pune în aplicare
Acordul” 4.
De asemenea,
referitor la relocarea
imigranţilor Comisia
Europeană a solicitat statelor
membre să accelereze ritmul
reinstalărilor, luînd în calcul
atât imigranţii din Turcia,
cât şi pe cei din Iordania şi
Liban.
Majoritatea statelor
membre, în baza principiului
solidarităţii, au fost de acord
cu numărul stabilit de
Comisie pentru relocarea
imigranţilor din Grecia şi
4 Recep Erdoğan, Approves law on
Turkey-EU readmission deal,
Daily News, 19.05.2016.
1/2017
Italia. Cu toate acestea, o
parte dintre state, printre
care şi România, au
considerat numărul stabilit
ca fiind prea mare şi pe cale
de consecinţă fiind pasibile să
suporte sancţiuni din partea
UE pentru nerespectarea
deciziei privind cotele
stabilite. În opinia noastră
stabilirea de cote fără a ţine
cont de posibilităţile reale ale
fiecărui stat nu ar face decât
să transfere problemele
existente în Grecia şi Italia şi
în alte state ale UE.
De altfel, poziţia
României faţă de aplicarea de
sancţiuni pentru ţările care
nu sunt de acord cu relocarea
numărului de imigranţi
stabiliţi de Comisia
Europeană a fost exprimată
de Preşedintele României.
Astfel Klaus Iohannis a
subliniat că „Ceea ce trebuie
să căutăm noi acum pentru
criza migraţiei nu sunt
sancţiunile. Ele nu rezolvă
nimic. Noi trebuie să găsim
soluţii. ... Mă gândesc aici la
întărirea frontierelor externe
ale UE, în special prin
FRONTEX, unde România e
125

al doilea contributor după
Germania”. 5
Amploarea
fenomenului migraţiei din
ultima perioadă a determinat
desfăşurarea sub egida
Organizaţiei Naţiunilor Unite
a unui summit în care a fost
prezentată Declaraţia ONU
privind migraţia 6, document
adoptat de către toate cele
193 de state membre
participante, inclusiv
România. Cu toate că nu au
fost stabilite măsuri concrete
Declaraţia include, în baza
principiului solidarităţii faţă
de persoanele nevoite să plece
din ţările de origine,
angajamente de suplimentare
a sprijinului financiar atât
pentru persoanele în cauză,
cât şi pentru statele care
preiau fluxurile masive de
imigranţi. Un alt aspect
asumat de statele
participante îl reprezintă
5 Cătălin Alexandru, Iohannis
despre criza migranţilor:
Sancţiunile nu rezolvă nimic; unele
soluţii sunt slabe, AGERPRES,
18.05.2016.
6 Sursă documentară:
https://refugeesmigrants.un.org,
New York Declaration, 19.09.2016.
126
1/2017
creşterea capacităţii privind
numărul de relocare a
imigranţilor din ţările aflate
în situaţii de urgenţă. Din
această perspectivă România
nu şi-a asumat angajamente
suplimentare faţă de decizia
luată la nivel european. 7
Deopotrivă, în
gestionarea problemei
imigranţilor trebuie avute în
vedere atât posibilităţile
statului în care se face
relocarea, cât şi opţiunile
persoanelor în cauză. În ceea
ce priveşte ultimul aspect,
date recente ne arată că cel
puţin una din şapte persoane
care se aflau în centrele de
cazare pentru imigranţi şi
care urmau să fie relocate
într-un alt stat membru a
refuzat acest lucru sau a
părăsit centrul fără să
înştiinţeze autorităţile 8. În
plus, din cele 160 000 de
persoane care urmau să fie
7 Vezi www.mae.ro/node/38470,
Precizări de presă, 29.09 2016.
8 Sursă documentară: Florin
Ştefan, Refugiaţii din Grecia refuză
să fie transferaţi în state ca
Bulgaria sau România,
AGERPRES, 17.05.2016 (date
citate din revista Financial Times).
 1/2017

mutate din Grecia şi Italia statutul lor – este principalul

foarte mulţi au refuzat considerent pentru sprijinul
relocarea în state membre eforturilor greceşti în
cum ar fi Bulgaria şi gestionarea circulaţiei
România. migranţilor care intră pe
O altă problemă care teritoriul UE;
considerăm că trebuie avută • furnizarea de
în vedere este poziţia pe care resurse umane şi financiare
o adoptă organizaţiile suficiente pentru Grecia în
internaţionale, fundaţiile şi gestionarea migraţiei;
organizaţiile • dezvoltarea în
neguvernamentale care se continuare şi punerea în
ocupă de problema aplicare a unei strategii de
migranţilor. migrare globală pe termen
Pentru a exemplifica lung, care are la bază
vom prezenta selectiv şi drepturile omului din
sucint recomandările perspectiva migranţilor;
preliminare făcute Uniunii • reafirmarea
Europene de către raportorul angajamentului în domeniul
special al ONU privind drepturilor omului şi
respectarea drepturile omului sprijinirea statului de drept
şi ale migranţilor cu ocazia în favoarea tuturor
vizitei de monitorizare migranţilor pentru punerea
desfăşurate în Grecia în în aplicare a strategiilor şi
perioada 12-16.05.2016 9: politicilor privind migraţia;
• asigurarea • asigurarea unei
respectării depline a evaluări independente şi
drepturilor omului pentru aprofundate privind migraţia
toţi migranţii indiferent de şi impactul drepturilor
omului prin aplicarea
9 Sursă documentară: UN Special
activităţilor cuprinse în
Rapporteur on the human rights of agenda UE – migraţie,
migrants concludes his follow up Acordul UE-Turcia, precum
country visit to Greece, şi toate acordurile viitoare
www.ohchr.org/EN/NewsEvents

127
 1/2017

privind mobilitatea şi (ENHRI), a Reţelei europene

migraţia; a ombudsmanilor şi a Reţelei
• responsabilizarea europeane a mediatorilor
UE în cadrul acordurilor, pentru copii (ENOC), în
cum ar fi Acordul UE-Turcia; direcţia asigurării accesului
• asigurarea punerii la supravegherea pe timpul
în aplicare rapidă a deciziilor detenţiei migranţilor şi
privind relocarea pentru furnizarea de servicii.
solicitanţilor de azil din Aşa după cum se
Grecia, pe baza evaluării poate observa recomandările
necesităţilor şi nu pe criteriul privesc în exclusivitate
naţionalităţilor; problema imigranţilor
• asigurarea unui nefăcând nicio referire la
răspuns rapid la cererile de situaţia populaţiei autohtone
reîntregire a familiei şi care este supusă la presiuni
oferirea de asistenţă în şi riscuri datorită în special
facilitarea acesteia; comportamentului
• asigura urgentării imigranţilor. De altfel,
reinstalărilor de refugiaţi din urmărind încă din 2011
Turcia; manifestarea fenomenului
• creşterea în mod migraţiei dinspre nordul
semnificativ a sprijinului Africii către sudul Europei (în
acordat Greciei privind acel moment exemplificatoare
îmbunătăţirea stării fiind situaţia de pe insula
migranţilor din centrele şi Lampedusa – Italia) am
în structurile de primire observat poziţia partinică
deschise; constantă a acestor
• creşterea sprijinului organizaţii internaţionale şi
din partea altor state neguvernamentale care fac
membre pentru asigurarea cu recomandări doar din
resurse umane calificate; perspectiva drepturilor
• sprijinirea Reţelei omului aplicabile migranţilor
Europene a Instituţiilor nu şi a populaţiilor gazdă.
pentru Drepturile Omului

128

Referitor la situaţia
din ţara noastră şi luând în
considerare poziţia negativă
exprimată de cetăţeni români
cu privire la relocarea
imigranţilor în România
propunem ca primă variantă
de lucru dezvoltarea culturii
de securitate din domeniul
ordinii publice cu
aplicabilitate în domeniul de
referinţă prin campanii de
diseminare promovate de
specialişti prin intermediul
mass media astfel încât să
crească numărul persoanelor
care conştientizează efectele
benefice pe care le poate
îmbrăca imigraţia controlată.
Spre exemplu,
statisticile de la nivelul
Uniunii Europene estimează
că populaţia României va
ajunge în 2050 la 16,4
milioane de locuitori faţă de
19,8 milioane de locuitori în
2015. 10 În mod cert o scădere
demografică de 3,4 milioane
10 Sursă documentară: Tabelul 1
din Raportul Comisiei pentru
migraţie, refugiaţi şi personae
strămutate The impact of European
population dynamics on migration
policies, Consiliul Europei,
Strasbourg, Doc. 13766, 2015.
1/2017
de locuitori în următorii 35 de
ani, în special din rândul
populaţiei active, va avea
repercursiuni directe asupra
economiei naţionale şi, pe
cale de consecinţă, asupra
nivelului de trai. Soluţia
pentru atenuarea unui astfel
de declin demografic şi a
efectelor sale negative poate
consta în compensarea
deficitului de populaţie prin
integrarea de imigranţi în
comunităţile locale.
În ceea ce priveşte
integrarea refugiaţiilor în
rândul comunităţilor locale
de pe teritoriul României
considerăm ca soluţie viabilă
identificarea localităţilor care
au înregistrat după 1990
depopulări majore şi
orientarea imigranţilor spre
domenii economice cu deficit
de personal, cum ar fi
spre exemplu agricultura.
Apreciem că dispersarea în
grupuri mici a imigranţilor
cătrea aceste zone ar facilita
integrarea acestora în rândul
comunităţilor autohtone şi ar
diminua sentimentul de
nesiguranţă în rândul
propriilor cetăţeni.
În opinia noastră
aceste soluţii ar putea
fi implementate prin
129
 1/2017

promovarea unui program 3. Raportul Comisiei pentru

guvernamental la nivel migraţie, refugiaţi şi
naţional cu sprijinul personae strămutate The
organizaţiilor impact of European
negunernamentale şi al population dynamics on
migration policies, Consiliul
societăţii civile apelând la Europei, Strasbourg, Doc.
finanţarea din fonduri 13766, 2015.
europene nerambursabile. 4. Declaraţia ONU privind
migraţia 2016, New York
Bibliografie selectivă: Declaration,
https://refugeesmigrants.un.o
1. Recomandarea Comisiei rg
Europene de instituire a unui 5. Gheorghe Violeta, Germania:
„Manual practic pentru Creştere puternică a
poliţiştii de frontieră numărului de incendii la
(Manualul Schengen)” comun centrele pentru refugiaţi
utilizat de către autorităţile (poliţia), AGERPRES,
competente ale statelor 14.05.2016;
membre în cadrul efectuării 6. Erdoğan Recep, Approves law
controlului la frontieră on Turkey-EU readmission
asupra persoanelor, deal, Daily News, 19.05.2016.
versiunea din 14.12.2012 7. Alexandru Cătălin, Iohannis
(C(2012)9330 final); despre criza migranţilor:
2. Directiva 2004/83/ CE privind Sancţiunile nu rezolvă nimic;
standardele minime unele soluţii sunt slabe,
referitoare la condiţiile pe AGERPRES, 18.05.2016;
care trebuie să le 8. Ştefan Florin, Refugiaţii din
îndeplinească resortisanţii Grecia refuză să fie
ţărilor terţe sau apatrizii transferaţi în state ca
pentru a putea beneficia de Bulgaria sau România,
statutul de refugiat sau AGERPRES, 17.05.2016;
persoanele care, din alte 9. UN Rapporteur on the human
motive, au nevoie de protecţie rights of migrants concludes
internaţională şi referitoare his follow up country visit to
la conţinutul protecţie Greece,
acordate, Luxemburg, www.ohchr.org/EN/NewsEve
29.04.2004; nts.

130
 2/2017

DE CE E DIFICIL SĂ DEFINIM TERORISMUL?

Dr. Petre ŢĂGOREAN

Membru titular
al Academiei de Ştiinţe ale Securităţi Naţionale

Sommaire/Abstract
Les modalités de commettre des attentats terroristes ont évolués dans le
même rythme que la société. Les progresses enregistrés par la communauté
humaine peuvent être utilisés par les malfaiteurs.
Il n’y a pas une définition universelle du « terrorisme ». Presque chaque
pays a sa propre définition et sa propre conception sur la matière. Même l’ONU
a échoué dans la tentative d’avoir une définition globale du terrorisme; il y a que
des définitions sectorielles.
Parfois, il est très difficile d’établir qu’elle est la limite entre une
infraction violente et un « acte terroriste ».
Etre musulman ne signifie pas être terroriste. Les « actes terroristes »
sont souvent commis par des personnes radicalisées.
Les «loups solitaires» peuvent attenter partout, sans avoir forcement une
planification.
Les organisations terroristes exploitent les sentiments des ceux qui sont
mécontentes, et les informations concernant les attaques peuvent représenter une
propagande gratuite pur ces organisations.

Cadrul general

În ultima perioadă, făcut public de Oficiul

societatea occidentală – fie că European de Poliție –
ne referim doar la Europa, fie Europol, în anul 2015, la
că avem în vedere şi SUA – nivelul statelor Uniunii
se confruntă cu o Europene s-au înregistrat
recrudescență a fenomenului peste 200 de atacuri calificate
terorist. Potrivit unui raport drept „teroriste”, în care şi-au
privitor la acest fenomen pierdut viaţa peste 150 de

131

persoane, iar alte 360 au fost
rănite. Amplitudinea maximă
a acestui fenomen pare să fi
fost atinsă însă în luna iulie
2016, în Germania fiind
înregistrate 4 atacuri în
numai 7 zile, toate având
drept consecinţă uciderea sau
rănirea unor persoane
nevinovate.
Atacurile de la Oslo din
iulie 2011 1, atentatul de la
Charlie Hebdo din 2015 2,
atacul din 22 martie 2016 de
1 La 22 iulie 2011, Anders Breivik
cetăţean norvegian, a ucis 8
persoane prin detonarea unei
încărcături explozive plasată
într-un vehicul în apropierea unor
clădiri guvernamentale din Oslo,
după care a împuşcat 69 de
persoane membre ale partidului
tineretului muncitoresc care
participau la o tabăr de vară pe
insula Utoya.
2 La 7 ianuarie 2015, în jurul orelor
11,30, doi fraţi, Saïd and Chérif
Kouachi, au forţat intrarea în
sediul săptămânalului satiric
Charlie Hebdo din Paris unde, cu
arme automate, au ucis 11
persoane şi au rănit alte 11. Dup ce
au părăsit clădirea au ucis un
membru al Poliţiei Naţionale
franceze. Atacatorii s-ai declarat
adepţi şi membri ai Al-Quaida,
ramura din Yemen.
132
2/2017
la Bruxelles3, atacul de la
Orlando (statul american
Florida) din 16 iunie 2016 4,
atentatul de la Nisa din 14
iulie 2016 5, atacul cu toporul
din trenul din Germania din
19 iulie 2016 6, atacul din 22
3 Atacul a constat în trei explozii
s-au produse în Bruxelles: două la
Aeroportul Zaventem din nord-
estul capitalei și a treia, la distanță
de o oră, în stația de metrou
Maelbeek, în apropiere de sediul
Uniunii Europene. Potrivit datelor
oficiale, bilanțul indică 34 de morți
– 14 la aeroport și 20 la stația de
metrou – și 198 de răniți – 92 la
aeroport și 106 la stația Maelbeek.
4 Atacul, revendicat de ISIS, a fost
comis de Omar Mateen, un
american cu origini afgane, în
vârstă de 29 de ani, într-un club de
noapte gay. În urma atacului, 50 de
oameni au fost uciși, iar 53 răniţi.
5 În seara zilei de 14 iulie 2016,
în timpul focurilor de artificii
organizate cu ocazia zilei naţionale
a Franţei, Mohamed Lahouaiej
Bouhlel, cetățean francez cu origini
tunisiene a atacat mulţimea cu un
camion frigorific de 19 tone pe
Promenade des Anglais. În atac
şi-au pierdut viaţa cel puțin 84 de
persoane, iar alte câteva sute au
fost rănite, atacatorul fiind în final
împușcat de poliție. Atacul a fost
revendicat ulterior de ISIS.
6 Atacul a fost comis de un tânăr
afgan de 17 ani, solicitant de azil,

iulie 2016 de la Munchen 7,
atacul de la Ansbach (în
Bavaria, sudul Germaniei),
din 24 iulie 2016 8, sau atacul
de la Saint-Étienne-du-
Rouvray (în nordul Franţei)
care sosise în Germania singur,
fără familie, și locuia în Ochsenfurt.
Urmare atacului au fost rănite 20
de persoane, iar autorul a fost ucis
de poliţie.
7 Atacul a cost comis de David Ali
Sonboly, care a omorât 9 persoane
şi a rănit alte 27 utilizând un pistol
semiautomat de tip Glock 17 de
nouă milimetri, cumpărat ilegal. La
locul atacului au fost găsite 58
de cartuşe trase, iar alte 300 au
fost descoperite în rucsacul
atentatorului. Autorul avea unele
probleme psihiatrice şi nu avea
legături cu organizaţii teroriste,
însă avea o atracţie pentru atacuri
în masă, precum cel comis de
Anders Breivik.
8 Un solicitant de azil în vârstă de
27 de ani, originar din Siria, sosit
în Germania înainte cu 2 ani, s-a
aruncat în aer la intrarea într-un
restaurant în care era organizată o
manifestare locală, prin detonarea
unei încărcături aflată în rucsac,
provocând rănirea a 12 persoane.
Autorul mai încercase de două ori
în trecut să-şi pună capăt zilelor şi
fusese internat într-o clinică
psihiatrică. Actul a fost calificat
drept „atentat” de către autorităţile
gemane.
2/2017
din 26 iulie 2016 9 – pentru a
trece în revistă doar unele
dintre aceste acţiuni extrem
de violente – au fost realizate
într-o varietate de forme şi
modalităţi de acţiune. Unele
dintre ele au fost de la bun
început iniţiate şi puse în
aplicare sub influenţa unor
ideologii, altele au fost
revendicate ulterior de
organizaţii teroriste. Mai
multe dintre atacuri nu au
fost însă revendicate.
În aceste condiţii, se
pune din nou problema
definirii noţiunii de
„terorism”, pentru a delimita
cu claritate actele teroriste
alte fapte comise cu violenţă.
Totodată, având în vedere
derularea unor asemenea
acte, se poate pune problema
stabilirii momentului în care
9 Atacul a fost comis de două
persoane, între care Adel Kermiche,
un francez de 19 ani de origine
arabă şi a constat într-o luare de
ostatici într-o biserică catolică
(considerată simbol al fraternităţii
şi toleranţei). În carul atacului,
preotul a fost ucis, iar intervenţia
forţelor de ordine a condus la
uciderea atacatorilor. Atacul a fost
ulterior revendicat de ISIS.
133
 2/2017

o acţiune criminală poate fi ca un revoluţionar care luptă

calificată drept un „act contra statului şi care ucide
terorist”. cu pistolul sau cu o bombă un
general, un arhiduce, etc.,
Originea şi evoluţia pentru a face să trezească
conceptului de „terorism” anumite sentimente în
rândul populaţiilor asuprite.
Pentru a înţelege ce Astfel, socialiştii
înseamnă „terorism” ar trebui revoluţionari ruşi aveau chiar
să ne întoarcem la originea o „brigadă teroristă”.
acestui termen. Termenul În secolul XX, în
„terorism” provine din limba perioada anilor ’30, termenul
latină (terror) şi înseamnă o s-a banalizat, atentatul
teamă teribilă, care te face să devenind o practică în
tremuri. Acesta a apărut însă anumite zone ale planetei.
pentru prima dată în Mai mult, în timpul celui de
dicţionare abia la finele al doilea Război Mondial,
secolului al XVIII, cam în termenul a devenit ceva
acelaşi timp cu cel de ambiguu, întrucât naziştii
„propagandă”, chiar dacă cele defineau drept acte teroriste
două cuvinte nu vizau în mod acţiunile grupurilor de
obligatoriu aceleaşi scopuri, rezistenţă din teritoriile
obiective sau acţiuni. ocupate care încercau să
La origine, terorism saboteze puterea de ocupaţie.
însemna a face să cadă capete Este posibil ca de aici
de state (capete încoronate). termenul să fi căpătat sensul
În decursul timpului, pe la de acţiune a unui grup
sfârşitul secolului a XIX-lea, clandestin care comite
acesta a căpătat chiar o atentate în scop politic,
conotaţie pozitivă în viziunea pentru a destabiliza
unor mişcări anarhiste sau structurile care exercită
nihiliste ruse, astfel că în conducerea statului.
optica strategilor acestor
mişcări teroristul era văzut

134
 2/2017

Reglementări legale Această infracţiune

în legislaţia românească reprezintă însă cazul tipic de
act terorist, acela al
În Codul penal acţiunilor violente care fac să
român intrat în vigoare la cadă capete de state, întrucât
1 februarie 2014, deşi se ţinta unui astfel de atentat
regăseşte termenul de nu poate fi decât o persoană
„terorism ”, nu există o
10 care exercită o funcţie
infracţiune cu această importantă la nivelul
denumire. Cu toate acestea, societăţii, iar lichidarea
art. 401 incriminează acesteia poate avea
„atentatul care pune în consecinţe majore în evoluţia
pericol securitatea naţională” respectivei comunităţi.
(definit ca „atentatul contra Pentru existenţa
vieţii săvârşit împotriva unei acestei infracţiuni nu este
persoane care deţine o funcţie importantă modalitatea în
de demnitate publică, dacă care fapta e săvârşită ci doar
fapta pune în pericol rezultatul acesteia, respectiv
securitatea naţională”), punerea în pericol a
pentru care se prevede „securităţii naţionale”.
pedeapsa cu detenţiunea pe Desigur, în ceea ce
viaţă sau închisoare de la 15 priveşte această din urmă
la 25 de ani şi interzicerea sintagmă, ea trebuie
exercitării unor drepturi. înţeleasă în sensul Legii
nr.51/1991, republicată 11,
care o defineşte în chiar
10 De exemplu, în art. 75 alin. 1, primul articol 12.
lit.d) se prevede că circumstanţele
atenuante nu se aplică în cazul 11 Legea a fost republicată în

săvârşirii infracţiunilor la legislaţia Monitorul Oficial Nr. 190 din

privind prevenirea şi combaterea 18 martie 2014.
terorismului, iar în art. 1121 se 12 Potrivit legii, securitatea
prevede confiscarea extinsă în cazul naţională este „starea de legalitate,
în care persoana este condamnată de echilibru şi de stabilitate socială,
pentru infracţiuni din legislaţia economică şi politică necesară
privind combaterea terorismului. existenţei şi dezvoltării statului

135
 2/2017

Altfel spus, nu orice Actul normativ

faptă îndreptată împotriva încearcă să definească încă
şefului statului (sau a şefului din primul articol
Guvernului) – de exemplu – semnificaţia termenului
devine în mod automat un „terorism”, precizând că
„atentat” în sensul Codului acesta „reprezintă ansamblul
penal. Dealtfel, realitatea a de acţiuni şi/sau ameninţări
demonstrat că şeful statului care prezintă pericol public şi
poate fi ţinta unor „atentate” afectează securitatea
mai puţin periculoase13. naţională, având anumite
În ceea ce priveşte caracteristici 14”.
prevenirea şi combaterea După cum se poate
terorismului, România are observa, legiuitorul a căutat
însă o lege specială: este să dea o definiţie cât mai
vorba despre Legea cuprinzătoare acestei noţiuni,
nr. 535/2004 privind alăturând în acest scop atât
prevenirea şi combaterea în manieră cumulativă (prin
terorismului. utilizarea conjuncției „şi”), cât

14 a) sunt săvârşite premeditat de

naţional român ca stat suveran,
unitar, independent şi indivizibil,
menţinerii ordinii de drept, precum
şi a climatului de exercitare
neîngrădită a drepturilor,
libertăţilor şi îndatoririlor
fundamentale ale cetăţenilor,
potrivit principiilor şi normelor
democratice statornicite prin
Constituţie”.
13 În practică sunt destul de
numeroase cazurile în care şefii de
stat sau de guverne sunt ţinta unor
atacuri cu roşii, cu ouă, cu cerneală,
etc., dar care – evident – nu au ca
obiectiv lichidarea acestui, ci doar
de a-i atrage atenţia „cu fermitate”
asupra unor chestiuni arzătoare
entităţi teroriste, motivate de
concepţii şi atitudini extremiste,
ostile faţă de alte entităţi,
împotriva cărora acţionează prin
modalităţi violente şi/sau
distructive;
b) au ca scop realizarea unor
obiective specifice, de natură
politică;
c) vizează factori umani şi/sau
factori materiali din cadrul
autorităţilor şi instituţiilor publice,
populaţiei civile sau al oricărui alt
segment aparţinând acestora;
d) produc stări cu un puternic
impact psihologic asupra
populaţiei, menit să atragă atenţia
asupra scopurilor urmărite.

136

şi în manieră alternativă
(prin conjuncţia „sau”)
termeni care pot reprezenta
fapte concrete, respectiv
„acţiuni”, cât şi „ameninţări”
– care pot rezulta atât din
acţiuni călăuzite de un scop
cât şi din circumstanţe
exterioare vreunei acţiuni.
Această manieră de
definire extinsă a noţiunii de
„terorism” a fost, probabil,
adoptată din perspectiva
faptului că Legea nr.
535/2004 este destinată să fie
aplicată în primul rând de
instituţiile cu atribuţii de
prevenire şi combatere (în alt
mod decât penală) a faptelor
de terorism. Pentru
structurile specializate cu
atribuţii de culegere a organizaţiei sau despre un
informaţiilor despre iniţierea
sau pregătirea unui act
terorist – ca şi pentru
societate, dealtfel – este mult
mai eficient ca monitorizarea
să vizeze un spectru mai larg,
iar pe baza analizei ulterioare
să fie reţinute pentru
cercetare şi documentare
numai cazurile relevante, în
locul unei abordări
restrictive, care ar putea lăsa
2/2017
să scape neobservate
acţiunile de iniţiere sau
pregătire a unor acte
teroriste bine disimulate,
deghizate sau camuflate.
Fără a intra într-o
analiză detaliată a definiţiei
termenului de „terorism” din
legea menţionată, trebuie
totuşi să subliniem că textul
nu este total scutit de critici.
Spre exemplu, acesta prevede
(la art. 1, lit. a) ca acțiunile
de natură să afecteze
securitatea naţională
săvârşite de entităţi teroriste
să fie „premeditate”.
Opinăm că în cazul
unor acţiuni derulate de
entităţi teroriste, indiferent
dacă e vorba despre o
element izolat al unei astfel
de organizaţii („lup
singuratic”) fapta reprezintă
necondiţionat un act
„terorist”, dacă ea „prezintă
pericol public şi afectează
securitatea naţională” – aşa
cum se menţionează în textul
introductiv. Aşadar,
considerăm că o astfel de
faptă nu trebuie să fie
137

neapărat premeditată 15,
aceasta putând fi şi
rezultatul unei decizii luate
în mod spontan.
Un alt exemplu critic
cu privire la definiţie este
faptul că, potrivit textului de
lege menţionat, pentru a fi
considerat act de „terorism”, o
acţiune trebuie să aibă ca
„scop realizarea unor obiective
specifice, de natură politică”,
Or, trecând peste faptul că
este dificil de stabilit dacă
ceva este „de natură politică”,
considerăm că scopul actului
terorist este – în primul rând
– acela de a crea teroare, iar
nu de a realiza un obiectiv de
natură politică. Putem
accepta că, pe plan secundar
ar putea exista şi un obiectiv
politic, dar acesta nu există în
toate cazurile. Spre exemplu,
în cazul atacului de pe insula
Utoya comis la 22 iulie 2011
de Anders Breivik, unanim
calificat drept act terorist,
acesta nu a avut practic nici
un obiectiv de natură politică,
autorul acţionând pur şi
15 Potrivit dicţionarului explicativ
al limbii române, premeditat
înseamnă „pus la cale, plănuit
dinainte”.
138
2/2017
simplu în dorinţa de a-şi ucide
ţintele.
Legea nr. 535/2004 (în
art. 32) incriminează o serie
de fapte penale ca fiind
infracţiunea de „acte de
terorism”. Astfel, reprezintă
acte de terorism (şi se
sancţionează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru
infracţiunea săvârşită, ale
cărei limite speciale se
majorează cu o treime, şi cu
interzicerea unor drepturi)
unele fapte care, prin natura
sau prin contextul
săvârşirii lor, pot aduce
atingere gravă unei ţări
ori unei organizaţii
internaţionale, atunci când
sunt săvârşite în scopul de a
intimida populaţia sau de a
constrânge o autoritate
publică sau o organizaţie
internaţională să facă, să nu
facă sau să se abţină să facă
un anumit act ori, fapte
săvârşite în scopul de a
destabiliza grav sau pentru a
distruge structurile politice
fundamentale,
constituţionale, economice ori
sociale ale unui stat sau
organizaţii internaţionale.
Este vorba, în special, despre

infracțiuni prevăzute de Codul
penal la art. 188, art. 189, art.
194, art. 205, art. 206, art.
253, dar şi despre unele act de
intervenţie ilicită prevăzute
de Codul aerian, sau alte
fapte de distrugere care
vizează aeronave, aeroporturi
sau instalaţii destinate
asigurării securităţii
traficului aerian sau
activităţii din domeniul
maritim.
În acelaşi articol al
Legii nr. 535/2004 se prevede
că reprezintă, de asemenea,
acte de terorism comiterea –
în unul dintre scopurile
menţionate mai sus – a unor
fapte constând în producerea,
obţinerea, transportul sau
furnizarea, în afara cadrului
legal, de substanţe supuse
unui regim special de control
(arme chimice, biologice
ori dispozitive explozive),
contaminarea solului sau a
apelor cu substanţe chimice
sau materie organică
periculoase pentru sănătatea
oamenilor, a animalelor sau
pentru mediu.
Cu alte cuvinte, ceea ce
este de subliniat e faptul că
deşi le califică drept „acte de
terorism”, Legea nr. 535/2004
2/2017
nu defineşte o infracţiune de
„terorism” ca faptă de-sine-
stătătoare ci sunt definite
unele circumstanţe, sau un
anumit scop al săvârşirii
faptei penale pentru ca
aceasta să fie calificată drept
„act de terorism”.
Incriminarea, definiţia
juridică şi conţinutul
respectivei fapte se regăsesc
însă în Codul penal, iar
acestea sunt cele „comune”
pentru infracţiunea de bază.
Considerarea acestor
fapte penale ca fiind „acte
de terorism” (datorită
împrejurărilor în care au fost
săvârşite) atrage competenţa
specială atât a instituţiilor
specializate în descoperirea
acestui tip de fapte, cât şi a
celor de cercetare penală.
Înţelesul termenului
pe plan internaţional
Evoluţia comunităţii
internaționale a fost marcată
de numeroase acte teroriste.
Unele dintre acestea au avut
consecinţe dramatice pentru
întreaga umanitate. Spre
exemplu, asasinarea de către
un naţionalist sârb a
139
 2/2017

moştenitorului tronului Până în prezent au fost

Imperiului Austro-Ungar, adoptate sub egida
arhiducele Franz Ferdinand, Organizaţiei Naţiunilor Unite
la Sarajevo pe 28 iunie 1914, cel puţin 13 instrumente
a condus la declanşarea juridice internaţionale
Primului Război Mondial, în (convenţii şi protocoale)
cadrul căruia şi-au pierdut destinate prevenirii şi
viaţa zeci de milioane de combaterii terorismului.
persoane, militari şi civili. Toate acestea abordează însă
De aceea, în perioada prevenirea şi combaterea
interbelică problematica terorismului într-o manieră
terorismului a fost adusă în sectorială; de exemplu, se
discuţia cel mai reprezentativ referă numai la infracţiuni şi
for mondial al timpului – alte fapte petrecute la bordul
Liga naţiunilor –, aceasta aeronavelor 17, sau la
adoptând în 1937 o Convenţie protecţia fizică a materialelor
pentru prevenirea şi nucleare 18.
reprimarea terorismului, la a Prevenirea
cărei elaborare a contribuit terorismului se poate realiza
un reputat jurist român – şi prin suprimarea surselor
Vespasian Pella 16. de finanţare a unor astfel de
acte. De aceea, un document
16 Vespasian Pella, (n. 1897 – d. internaţional important în
1960) a fost un reputat jurist şi lupta împotriva acestui flagel
diplomat român. Între altele, în
perioada interbelică acesta a
promovat ideea înființării unui 17 Este vorba despre Convenţia

tribunal special internaţional referitoare la anumite infracţiuni şi

destinat să judece şefii de state la anumite alte acte survenite la
vinovaţi de crime împotriva bordul aeronavelor, semnată la
umanităţii. În 1938 a fost desemnat Tokyo la 14 septembrie 1963,
preşedinte al comisiei pentru intrată în vigoare la 4 decembrie
probleme juridice a Ligii 1969 şi la care sunt parte, în
Naţiunilor, iar în 1948 a luat parte prezent, 180 de state.
la elaborarea Convenţiei pentru 18 Convenţia semnată la Viena la

prevenirea şi pedepsirea crimei de 3 martie 1980, la care – în prezent

genocid. – sunt parte 116.

140
 2/2017

în reprezintă Convenţia Prin legea de ratificare,

internaţională pentru România a formulat o
reprimarea finanţării declaraţie în sensul că, în
terorismului, adoptată de temeiul art. 13 paragraful 1
Adunarea Generală a al Convenţiei europene
Naţiunilor Unite la 9 pentru reprimarea
decembrie 1999 şi intrată în terorismului, îşi rezervă
vigoare la 10 aprilie 2002, la dreptul de a refuza
care – în prezent – sunt parte extrădarea în legătură cu
153 de state. Dar, cu toate orice infracţiune pe care o
eforturile depuse, statele consideră ca fiind o
lumii nu au o abordare infracţiune politică sau
identică în aplicarea acestui conexă la o infracţiune
act juridic internaţional, politică, ori ca o
întrucât nu au aceeaşi infracţiune determinată
înţelegere în ceea ce priveşte de scopuri politice.
definirea noţiunii de Totodată, prin declaraţia
„terorism”. menţionată, statul român s-a
Dacă la nivel global angajat că, în ceea ce priveşte
este dovedit, imposibil de calificarea infracţiunii, va lua
definit terorismul, un astfel în considerare gradul de
de demers poate fi mai facil la pericol creat pentru viaţa,
nivel regional. De aceea, au integritatea corporală sau
fost înregistrate eforturi libertatea persoanelor, va
pentru o acţiune concertată avea în vedere dacă au fost
în această direcţie la nivel lezate persoane care nu au
european, fiind adoptată, sub legătură cu mobilurile care
egida Consiliului Europei, au determinat comiterea
Convenţia europeană pentru faptei, dar şi cruzimea sau
reprimarea terorismului 19. perfidia mijloacelor folosite
pentru atingerea scopului
19 Convenţia a fost adoptată la urmărit.
Strasbourg la 27 ianuarie 1997 şi Iată aşadar că era
ratificată de România prin Legea chiar în concepţia autorilor
nr. 19/1997.

141

Convenţiei faptul că statele
nu se vor înţelege perfect cu
privire la aplicarea
prevederilor acesteia, motiv
pentru care au prevăzut în
art. 13 posibilitatea ca statele
ce ratifică documentul
internaţional să poată face
declaraţii prin care să nu se
simtă „legate” de aceste
prevederi. Dealtfel, textul art.
13 reprezintă dovada că încă
din perioada negocierii
termenilor convenţiei s-a
observat că este imposibil să
se ajungă la finalizarea unui
text fără a lăsa posibilitatea
statelor care o ratifică să nu
se angajeze în aplicarea
unora dintre prevederile
convenţiei.
După atacurile
teroriste din 11 septembrie
2001 din SUA acţiunile
organizate şi desfăşurate la
nivel internaţional împotriva
terorismului au crescut în
amploare, la acestea fiind
implicate, de această dată şi
state reticente în trecut,
inclusiv cele care s-au abţinut
până acum datorită unor
motive de ordin politic.
142
2/2017
În această direcţie
poate fi menţionată Rezoluţia
nr. 1 adoptată la cea de a
24-a Conferinţă a miniştrilor
europeni ai justiţiei, din 4-5
octombrie 2001, ţinută la
Moscova, prin care au fost
condamnate atacurile
teroriste asupra SUA şi s-a
cerut statelor să susţină
iniţierea vizând elaborarea
unui set de norme juridice
destinat să asigure
pedepsirea autorilor actelor
teroriste.
Un demers mai eficient
din punct de vedere legal l-a
constituit însă, la nivel
regional, adoptarea
Convenţiei Consiliului
Europei privind prevenirea
terorismului, adoptată la
Varşovia la 16 mai 2005 20.
Acesta a reprezentat o
dovadă clară a îngrijorării
profunde a statelor-părţi
determinată de creşterea
numărului faptelor de
terorism, dar şi a ameninţării
pe care o reprezintă
20 Convenţia a fost ratificată de
România prin Legea nr. 411/2006,
publicată în Monitorul Oficial
nr. 949 din 24 noiembrie 2006

terorismul şi, în acelaşi timp,
un demers destinat să
asigure solidaritatea
autorităţilor cu victimele
terorismului şi cu familiile
acestora.
Obiectivul declarat al
convenţiei a fost acela
de a intensifica eforturile
părţilor pentru prevenirea
terorismului şi a efectelor
sale negative ale acestuia
asupra respectării drepturilor
omului, în special a dreptului
la viaţă, în conformitate cu
prevederile tratatelor sau
acordurilor bilaterale şi
multilaterale existente.
Eficienţa actului
internaţional rezidă, în
special, din faptul că încă din
primul articol se defineşte
infracţiunea de terorism ca
fiind „oricare dintre
infracţiunile care intră în
sfera de aplicare a unuia
dintre tratatele enumerate în
anexa la …convenţie, aşa
cum sunt ele definite în
respectivele tratate21”. Cu
21 Este vorba despre 10 acte
internaţionale care vizează,
sectorial, prevenirea şi combaterea
anumitor tipuri de acte teroriste.
2/2017
alte cuvinte, statele
semnatare au căzut de acord
asupra faptului că anumite
fapte reprezintă „infracţiunea
de terorism”. Desigur,
această definiţie este valabilă
doar pentru aplicarea
prevederilor acestei
convenţii! Aşadar, cu toate că
face un pas înainte în direcţia
definirii terorismului,
Convenţia de la Varşovia are
o arie de aplicabilitate
limitată, atât din perspectiva
părţilor care sunt legate
de aceasta, cât şi în
ceea ce priveşte definiţia
„infracţiunii” de terorism.
Un pas semnificativ în
direcţia prevenirii actelor
teroriste îl reprezintă însă
faptul că respectiva convenţie
defineşte şi „incriminează”
în art. 5-7 fapte precum:
„Provocarea publică de a
comite o infracţiune de
terorism”, „Recrutarea pentru
terorism” şi respectiv
„Pregătirea pentru terorism”.
Fiecare parte la Convenţie
trebuie să adopte măsurile
necesare pentru a prevedea
ca infracțiune, conform
dreptului său intern,
143

respectivele fapte, atunci
când acestea au fost comise
cu intenţie.
Concomitent cu
aceasta a fost adoptată, sub
aceleaşi auspicii, Convenţia
Consiliului Europei privind
descoperirea, sechestrarea şi
confiscarea produselor care
stau la baza metodologiei
privind finanțarea
terorismului. Din perspectiva
celor arătate mai sus referitor
la definiţia terorismului, şi
această convenţie are o arie
de aplicabilitate limitată.
În ceea ce priveşte
definirea noţiunii de terorism
legislaţiile naţionale ale
altor state, reţinem atenţia
numai asupra unor aspecte,
astfel:
În art. 421-1 din
Codul penal francez,
noţiunea de terorism este
definită astfel:
„Constituie acte de
terorism, atunci când sunt în
mod intenţionat în legătură
că o acţiune individuală sau
colectivă având ca obiectiv
tulburarea gravă a ordinii
publice prin intimidare sau
144
2/2017
teroare, următoarele
infracţiuni:
1. Atentatele
intenţionate asupra vieţii,
atentatele intenţionate asupra
integrităţii persoanei, luarea
de ostateci, sechestrarea
precum şi deturnare unei
aeronave, a unui nave sau a
oricărui alt mijloc de
transport, definite de Cartea
a II din prezentul cod;
2. Furtul, extorcările,
distrugerile, degradările sau
deteriorările, precum şi
infracţiunile informatice
definite de Cartea a II-a din
prezentul cod;
3. Infracţiunile din
domeniul grupărilor de luptă
şi a mişcărilor dizolvate
definite de art. 431-13 la 431-
17 şi infracţiunile definite la
art. 434-6 şi 441-2 la 441-5;
4. Infracţiunile privind
arme, produse explozive sau
materiale nucleare anume
definite de codul penal sau
codul apărării;
5.Obţinerea de beneficii
de pe urma uneia dintre
infracţiunile de la pct. 1-4;
6.Infracţiunile de
spălare a banilor prevăzute
 2/2017

de capitolul IV, titlul II din § 2. Constituie, în

Cartea a II din prezentul cod; condiţiile prevăzute la §1, o
7. Delictul de iniţiere infracţiune teroristă:
prevăzut de art. L461-1 din 1. omorul voluntar sau
Codul monetar şi financiar”. loviturile şi vătămările
intenţionate prevăzute de art.
În Codul penal 393-404, 405 bis, 405 terţ;
belgian, infracţiunea de 2. luarea de ostateci
terorism este definită (în art. prevăzută de art.347 bis;
137) astfel: 3. lipsirea de libertate
„§1. Constituie o prevăzută de art. 428-430,
infracţiune de terorism, 4. distrugerea sau
infracțiunile prevăzute la degradarea masivă prevăzută
paragraful 2 şi 3 de mai jos, de art. 521… având ca efect
care prin natura sau punerea în pericol a vieţii
contextul său pot aduce umane sau producerea de
atingere gravă unei ţări pierderi economice
sau unei organizaţii considerabile;
internaţionale şi este comisă 5. capturarea unei
în mod intenţionat în scopul aeronave, prevăzută de art.30
de a intimida grav o §1 al legii din 27 iunie 1937
populaţie sau de a constrânge referitoare la reglementarea
pe nedrept puterile publice circulaţiei aeriene;
sau o organizaţie 6. preluarea ilegală a
internaţională să comenzii, prin violenţă sau
îndeplinească sau să se ameninţarea căpitanului
abţină de la îndeplinirea unui unui vas…
act, sau de a destabiliza grav 7. infracţiunile
sau de a distruge structurile prevăzute de decretul regal
fundamentale politice, din 23 septembrie 1958
constituţionale, economice referitor la operaţiunile cu
sau sociale ale unei ţări sau materiale explozive;
ale unei organizaţii 8. infracţiunile
internaţionale: prevăzute de art. 510 … din

145
 2/2017

codul disciplinar şi penal al unei ţări, unei organizaţii sau

marinei comerciale, având ca organism internaţional şi a
efect punerea în pericol a fost comisă intenţionat în
vieţii umane; scopul:
9. infracţiunile la - de a intimida grav o
regimul armelor prevăzute de populaţie;
legea din 8 iunie 2006; - de a constrânge pe
10. infracţiunile nedrept puterile publice,
prevăzute de art. 2 alin. 1 al o organizaţie sau un
legii din 10 iulie 1978 pentru organism internaţional să
aprobarea Convenţiei cu îndeplinească sau să se
privire la interzicerea abţină de la îndeplinirea unui
conceperii, producerii şi act sau;
stocării de arme - de a destabiliza grav
bacteriologice sau a toxinelor sau a distruge structurile
şi distrugerea acestora, fundamentale politice,
încheiată la Londra, Moscova constituţionale, economice
şi Washington la 10 aprilie sau sociale ale unei ţări, ale
1972; unei organizaţii sau organism
11. tentativa de a internaţional.
comite faptele prevăzute în În art. 135-3 este
prezentul paragraf”. definit „grupul terorist” ca
În Codul penal din fiind o asociaţie structurată
Luxemburg, în art. 135-1, formată în timp, din minim
sub titlul „despre terorism”, două persoane, în vederea
se menţionează: comiterii într-o manieră
„Constituie un act de concertată a unuia sau mai
terorism orice infracţiune multor acte de terorism
(crimă sau delict) prevăzute în alin. 2 al
sancţionabilă cu închisoarea aceluiaşi articol. Acestea
de cel puţin 3 ani sau cu o privesc, în principal, la
pedeapsă mai gravă care, infracţiuni la regimul
prin natura sau contextul său navigaţiei aeriene; infracţiuni
poate aduce atingere gravă la Convenţia internaţională

146

privind protecţia fizică a
materialelor nucleare;
atentatul împotriva unei
persoane care beneficiază de
protecţie internaţională.
În sistemele de drept
anglo-saxon, se preferă
adesea definirea actelor
teroriste în termeni care
gravitează în jurul ideii de
organizaţie care răspândeşte
teroarea, intimidează
populaţia şi autorităţile, iar
terorismul este asimilat cu
violenţa exercitată de un
asemenea grup/organizaţie.
Dificultatea definirii
universale a termenului
Am putut observa,
aşadar, că terorismul şi
formele sale de manifestare
au reprezentat preocupări
constante la nivel naţional,
regional şi internaţional,
asupra cauzelor acestui
fenomen ajungând să se
pronunţe până şi Suveranul
Pontif 22.
22 Astfel, conform publicaţiei „The
Wall Street Journal”, la 1 august
2016, la revenirea la Vatican după
vizita în Polonia, Papa Francisc a
2/2017
Actele teroriste lovesc
adesea ţinte simbolice (de ex:
un militar/soldat – care în
mentalitatea atacatorului
reprezintă opresiunea, un
bancher – care reprezintă
capitalismul etc.). Într-o
abordare filozofică, ucigând
un astfel de om se ucide ideea
de asuprire.
În această diversitate
de abordări, este dificil de
identificat o definiţie general
valabilă a terorismului. Chiar
şi ONU a eşuat în a da o
definiţie universală a acestui
termen, cu toate că există o
poziţie semi-oficială elaborată
de un grup de experţi. Aceştia
au identificat şi analizat mai
mult de 200 de definiţii
utilizate de diverse state şi
declarat că „boala economiei
globale, şi nu Islamul inspiră
terorismul”, remarcând totodată că
o „economie mondială care
venerează zeul banului” trimite
persoanele private de opţiuni în
mrejele prozelitismului. În opinia
sa „Terorismul prosperă atunci
când nu există o altă opţiune, şi cât
timp economia mondială pune în
centrul ei zeul banului, şi nu
individul. Acesta este un terorism
fundamental, împotriva întregii
umanităţi”.
147

organizaţii cu privire la
terorism şi actele teroriste.
Pe baza acestei
analize, s-au desprins două
idei generale: pe de o parte,
terorismul este de fapt un tip
de război, de regulă al celor
săraci; grupuri înarmate
practică gherila urbană; ele
recurg la violenţă aşteptând
ziua în care se va genera o
adevărată revoltă de masă;
este o acţiune provizorie, de
natură să genereze efecte de
acelaşi tip, care să provoace
schimbări radicale. Pe de altă
parte, actele teroriste pot fi
privite şi ca o „propagandă
prin acţiune”: prin violenţă,
autorul actelor teroriste
caută să radicalizeze
raporturile de forţă între
dominaţi şi dominanţi (sau,
după caz, între ocupaţi şi
ocupanţi) şi să forţeze
inamicii să-şi evidenţieze
obiectivul lor „represiv” şi să
creeze un sentiment de
solidaritate la nivelul
adepţilor săi. Desigur, e
vorba despre o „propagandă”
care se bazează pe arme şi
nu pe materiale utilizate în
mod tradiţional în acest scop.
148
2/2017
Multitudinea de
obiective urmărite de
terorişti, dar şi a
modalităţilor de acţiune şi a
consecinţelor ridică dificultăţi
insurmontabile în
identificarea unei definiţii cu
care să fie toată lumea de
acord. Aceasta deoarece,
adesea, ceea ce reprezintă un
„terorist” pentru unii poate fi
un combatant/luptător pentru
liberate, pentru alţii. Sunt
destui şefi de stat, precum
Nelson Mandela, sau
premierul izraelian Menahem
Begin, ori Yasser Arafat, care
sunt foşti „terorişti”. Unii
dintre aceştia au fost ulterior
laureaţi ai premiului Nobel
pentru pace!
Este deci imposibil ca
toate statele lumii să se pună
de acord cu privire la
definiţia terorismului.
Aspecte specifice
unor atacuri revendicate
de organizaţii teroriste
Multe dintre atacurile
comise în ultima perioadă au
fost revendicate ulterior de
către organizaţii teroriste

recunoscute ca atare la nivel
internaţional. ISIS cu
precădere revendică atacurile
pe care le consideră ca fiind
comise de adepţi ai săi aflaţi
oriunde pe glob.
Acesta poate fi privit
ca o modalitate de
„propagandă prin acţiune”
din partea organizaţiei
respective. Astfel, gruparea
teroristă ISIS – probabil
pentru a-şi face propagandă –
a revendicat de mai multe ori
acte teroriste comise în
manieră solitară de persoane
mai mult sau mai puţin
radicalizate, şi faţă de care
nu s-a putut stabili cu
certitudine vreo legătură cu
respectiva organizaţie. Spre
exemplu, în cazul atacului
din biserică din Franţa, ISIS
a revendicat atacul şi,
totodată, a transmis un mesaj
„soldaţilor” săi că pot trece la
acţiune oriunde ei consideră.
Dealtfel, organizația
teroristă a anunţat public că
„dat liber” adepţilor săi să
acţioneze „de voie”, chiar şi
fără ordin din partea unui
şef, atunci când aceştia
consideră necesar. Astfel,
2/2017
organizaţia încurajează un
mod de atac ce poate fi
calificat drept „terorismul de
vecinătate”. Adică ne putem
aştepta la acţiuni specifice
actelor teroriste iniţiate şi
derulate de persoane singure
– „lupi singuratici” – sau în
grupuri restrânse care trăiesc
chiar în apropierea/
vecinătatea noastră.
Iniţial, asemenea
abordări ale unor „lupi
singuratici” erau considerate
ca fiind generate de
dezechilibre psihice. În
realitate, faptul de avea
tulburări psihice nu exclude
comiterea unor acte teroriste,
chiar fără a acţiona într-o
celulă; dimpotrivă.
„Lupul solitar„ pur nu
există niciodată cu adevărat;
chiar dacă Anders Breivik şi
atacurile sale din Norvegia se
apropie foarte mult de acest
model, în cele mai multe
cazuri de acţiune solitară
există totuşi, în planul
secund, persoane care sunt
complici, uneori indirecţi, ai
teroristului. Există totdeauna
cineva care a furnizat
materialele necesare
149

comiterii atacurilor (chiar
fără să ştie destinaţia exactă
a acestora), sau care prin
omisiune au favorizat
comiterea actelor teroriste.
Spre exemplu, în cazul
atacului comis de
adolescentul german de
origine iraniană la 22 iulie
2016 la Munchen, poliţia a
anunţat ulterior că a califatului instalat pe un
identificat un alt tânăr faţă
de care „există suspiciunea că
adolescentul în vârstă de 16
ani este un posibil complice”,
iar acest a fost reţinut pentru
„complicitate tacită”.
Se evocă din ce în ce
mai mult „terorismul
islamist”, însă această
expresie nu este foarte
riguroasă. A fi islamist
înseamnă să fii adeptul
religiei şi a culturii islamice.
O persoană poate fi islamistă
şi să se încadreze în tot ceea
ce înseamnă o viaţă socială
normală: se prezintă la vot;
îşi câştigă cele necesare prin
muncă; are familie; etc. Şi,
totuşi, uneori putem avea
şi surprize!
Partizanii ISIS însă au
o „identitate” mult mai
150
2/2017
complexă: între suniţi, ei sunt
salafişti; între salafişti ei
sunt jihadişti activi; şi, mai
precis, cei care aderă la o
doctrină conform căreia
musulmanii sunt oprimaţi şi
ar avea obligaţia religioasă de
a se apăra cu arma în mână.
Ei se disting de asemenea de
Al-Quaida prin susţinerea
anumit teritoriu.
Cei fără o filozofie de
viaţă solidă, în special
adolescenții şi tinerii, uşor
manipulabili şi care
basculează rapid în orice
direcţie, pot fi seduşi de
anumiţi predicatori ai
Islamului şi pot deveni
adevărate bombe cu ceas.
Perceptul fals, speculat din
unele texte religioase, potrivit
căruia vor fi consideraţi
martiri cei care îşi dau viaţa
în slujba unei ideii, iar după
moarte îi aşteaptă desfătarea
veşnică (atât pentru ei cât şi
pentru familiile lor), poate
reprezenta un motiv pentru
cei lipsiţi de experienţă de
viaţă şi de suficiente
elemente raţionale de a
comite fapte reprobabile,

inclusiv de ordin terorist-
suicidal. Această manieră de
înţelegere şi practicare a
Islamului poate fi considerat
fenomen asemănător cu o
derivă sectară a acestei
religii.
Desigur, ne putem
pune problema dacă un minor
poate fi cu adevărat terorist.
Răspunsul, şocant, este unul
afirmativ. Desigur, e greu de
pus alături cei doi termeni,
însă anchetele desfăşurate în
Belgia şi Franţa după
atentatele din 2016 au
evidenţiat că acest lucru este
posibil. Tinerii Adel
Kermiche et Abdel Malik
Petitjean, care la 26 iulie l-au
ucis în biserică pe părintele
Jacques Hamel s-au
„cunoscut” prin intermediul
reţelelor de socializare. Dacă
Kermiche nu ezita să facă
prozelitism în cartierul în
care locuia, Peitjean nu lăsa
nimic să transpară ideile pe
care le avea. La câteva zile
după atac, mama sa îl
caracteriza încă drept „un
bun francez”, care făcea parte
din echipa locală de fotbal (pe
postul de portar) şi care
2/2017
avusese meci chiar duminica
precedentă – adică cu două
zile înaintea atacului comis
în numele ISIS. Acelaşi lucru
a declarat şi tatăl său care a
arătat că era un copil
adorabil, însă a admis că,
fiind credul, „ISIS i-a sucit
minţile”.
Poliţiştii au căutat să
stabilească şi modul cum au
ajuns în legătură cei doi
tineri, la peste 700 de
kilometri distanţă. Într-un
videoclip de 30 de secunde
difuzat a doua zi după
atentat de către agenţia de
propagandă a organizaţiei
teroriste ISIS aceştia
clamează supunere faţă de
organizaţiei, ţinându-se de
mână. Amândoi sunt animaţi
de acelaşi sentiment de
frustrare pentru că nu au
putut să ajungă în zonele de
conflict din Orientul Mijlociu.
De asemenea, într-un
mesaj audio difuzat de
reţeaua criptată „Telegram 23”
23 În această reţea, conversaţiile
sunt «secrete». Acestea nu sunt
stocate serverele aplicaţiei, iar
faptul că sunt „cifrate” între cei doi
151

la 19 iulie, Kermiche declara:
„dacă vrei să mergi în Siria
(pentru a participa la război)
este foarte complicat din
cauza faptului că frontierele
sunt închise. La fel în a ataca
aici”. Premeditându-şi fapta,
Kermiche schiţa deja modul
în care urma să acţioneze:
„Iei un cuţit, mergi într-o
biserică, faci un carnagiu
(bip!). Tai două sau trei
capete şi, ei bine, s-a
terminat”. Totodată, în mesaj
acesta invită „fraţii şi surorile
să-l urmeze să facă un lucru
şi, uf 24!” În acelaşi timp,
înregistrarea conţine un
mesaj de natură să alarmeze
şi mai mult, arătând că
urmează să se întâmple
„lucruri mari”.
Ei bine, din această
descriere a faptelor rezultă că
organizaţia teroristă a dat
doar impulsul necesar pentru
ca tinerii respectivi să
acţioneze. Iar actele de
instigare ale ISIS au găsit un
teren propice pentru a
interlocutori le face ilizibile pentru
terţi.
24 Un cuvânt însemnând senzaţie
de uşurare.
152
2/2017
dezvolta acţiuni dintre cele
mai odioase. Atacul lor nu a
fost planificat de ISIS, însă
autorii acestuia au acţionat
ca şi cum ar fi comis atacul în
numele ISIS; ei se revendicau
ca fiind adepţi ai organizaţiei
teroriste.
La rândul ei, ISIS a
căutat să adauge ceva la
„capitalul” său de pe urma
acestui atac, prin prezentarea
mesajelor pe care atacatorii
le-au înregistrat. Aşadar,
organizaţia teroristă profită
de pe urma unor astfel de
atacuri izolate, iar prin
revendicarea acestora îşi face
şi propagandă, amplificând
astfel sentimentele de
nesiguranţă şi neîncredere
ale oamenilor de rând.
Este necesară o
definiţie universală a
terorismului?
Şi, atunci, ce este
terorismul? Începând din ce
moment putem vorbi despre
un act terorist? De ce vorbim
despre atentate islamiste?
Constatăm că există o mare
diversitate de moduri de
 2/2017

operare şi de ţinte. Uneori în Libia sau în alte părţi din

există complici, alteori Africa, şi care atacă patrule
aceştia rămân în anonimat. de ordine publică sau de
Putem găsi elemente clare poliţie. În acelaşi timp, ISIS
de diferenţiere sau de recurge la acţiuni teroriste
identificare între atacul lui clasice, în special în Europa,
Anders Breivik şi cel dar şi împotriva intereselor
împotriva părintelui Jacques Europei – oriunde în lume.
Hamel? Într-un astfel de
O concluzie este aceea context au fost atacaţi
că, în fond, poate că nici nu jurnaliștii la Charlie Hebdo,
e nevoie de o definiţie sau magazinul cu profil
universală a ceea ce trebuie evreiesc din Paris, la
să însemne terorismul. Bataclan sau pe „promenada”
Terorismul nu există ca scop de la Nisa. „Statul Islamic”
în sine; nu este un sistem de este capabil să trimită
idei – precum marxismul sau „comandouri de elită”
capitalismul –, ci o metodă şi antrenate chiar la faţa
o strategie de luptă. locului, dar şi să convingă
În prezent, ISIS este indivizi care se
pe cale să-şi schimbe „radicalizează” rapid şi îi
abordarea şi să confere urmează cu asiduitate
terorismului o nouă sfaturile şi consemnele, aşa
dimensiune. Adepţii ISIS nu cum a fost cazul şoferului de
practică numai terorismul camion de la Nisa sau a
clasic. În Siria şi În Irak, pe angajatului francez de la
teritoriile pe care s-a instalat rafinărie care şi-a decapitat
„califatul”, ISIS are şi trupe patronul în iunie 2015.
care se luptă pe front
cu forţele coaliţiei Unde începe
internaţionale. atentatul terorist?
Pe de altă parte, ISIS
întreţine grupuri de guerilă E destul de dificil să
care se antrenează în deşert, se stabilească o limită clară

153
 2/2017

între un atac criminal asigure că ţinta lor nu va

săvârşit cu violenţă şi un act scăpa cu viaţă.
terorist. Spre deosebire de
Spre exemplu, în această situaţie, atacul de la
România, în noaptea de Ansbach, din 24 iulie 2016,
10 spre 11 ianuarie 2013, care a provocat rănirea a
Ioan Dumitru Mironescu 12 persoane, a fost calificat
împreună cu membrii unei de către autorităţile
grupări interlope din Piatra germane 25 drept „atentat 26”,
Neamţ au amplasat un întrucât refugiatul sirian „a
dispozitiv exploziv sub vrut să atenteze la viaţa
autoturismul parcat pe altuia”. De asemenea, la data
spaţiul public, aparţinând atacului au existat „indicii”
unui interlop oponent – (ce nu au mai fost confirmate
Bogdan Mararu –, cu scopul ulterior) conform cărora
de a-l elimina pe acesta. alături de exploziv ar fi
Explozia a fost contracarată existat obiecte de metal,
datorită faptului că pentru a mări numărul de
autorităţile competente victime. Despre autorul
monitorizau activităţile atacului s-a aflat ulterior că
grupării infracţionale. în cursul aceleiaşi seri mai a
Dacă explozia ar fi încercat să intre în localul
avut loc, iar într-un astfel de unde se desfăşura festivalul,
eveniment şi-ar fi pierdut dar nu i s-a permis accesul
viaţa şi alţi trecători prin pentru că nu avea bilet de
zonă, fapta putea fi calificată intrare. De asemenea, în
drept act terorist? Probabil că trecut, autorul atacului a mai
nu, întrucât autorităţile încercat de două ori să-şi
aveau cunoştinţă despre pună capăt zilelor şi fusese
scopul acesteia, de a-l elimina internat
fizic pe Mararu. Autorii faptei
nu aveau in intenţie să 25 Ministrul de interne al landului
producă teroare, ci doar să se Bavaria, Joachim Herrmann.
26 Fără însă a se alătura şi
termenul de „terorist”.

154

într-o clinică psihiatrică; prin
urmare, gestul său putea fi
unul suicidar, motivat de o
dorinţă de răzbunare, nu
neapărat animat de dorinţa
de a semăna teroare.
Iată, aşadar, cât este
de dificil să afirmăm că un
atac este „act terorist” sau
„atentat terorist”. În speţa
prezentată, ar însemna să
ştim gândurile atacatorului
sinucigaş!
Alta este situaţia în
cazul atacurilor al căror
autori îşi prezintă sau lasă să
se înţeleagă într-un fel sau
altul (chiar implicit) scopul
urmărit, respectiv acela de a
intimida populaţia sau de a
constrânge o autoritate
publică sau o organizaţie
internaţională să
îndeplinească, să nu
îndeplinească sau să se
abţină de la îndeplinirea unui
anumit act.
Rămâne, aşadar, în
sarcina exclusivă a organelor
de cercetare penală să
stabilească – prin mijloacele
legale – adevărul. Iar
adevărul judiciar (adică cel
stabilit de anchetă prin
2/2017
mijloacele de probă) poate fi,
uneori, diferit de adevărul
obiectiv.
Revendicarea atacului
de către o organizaţie
teroristă nu reprezintă în
toate cazurile o dovadă a
faptului că acesta reprezintă
un act terorist. Aşa cum am
arătat mai sus, uneori
organizaţiile teroriste
revendică unele acte
criminale doar pentru a-şi
face „publicitate”, adică din
raţiuni de propagandă.
Aspecte privind
mecanisme de ordin
sociologic în cazul
atacurilor jihadiste
La puţin timp după
atentatele din 11 septembrie
2001, celebrul boxeur Cassius
Clay – despre care se ştie că
se convertise la Islam sub
numele de Mohamed Ali – a
fost intervievat de către o
jurnalistă, context în care
aceasta l-a întrebat cum
apreciază faptul că
împărtăşeşte aceeaşi credinţă
cu suspecţii arestaţi de
155
 2/2017

autorităţile americane în nişte „derive sectare” ale

acest caz. Islamului. Jihadistul are o
Răspunsul său nu a personalitate extrem de
fost unul filozofic, ci mai puternică, opusă celei a
degrabă unul lapidar şi societăţii globale. El se
chiar scandalos: „dar identifică cu o societate
dumneavoastră, care aveţi imaginară neo-umană, de o
aceeaşi religie ca şi Hitler?”. omogenitate totală. Individul
Răspunsul evidenţia, se percepe pe sine ca fiind
totodată, o stare de iritare umilit şi ca o victimă, şi
generată de presiunea devine inamic al societăţii în
exercitată asupra numele unei „religii” a celor
musulmanilor obişnuiţi de oprimaţi. În cazul jihadiştilor
actele teroriste săvârşite în contează mai puţin realitatea
numele acestei religii de către obiectivă; contează în primul
coreligionari „radicali”. La rând percepţiile proprii şi
rândul lor, musulmanii realitatea imaginară, acestea
„moderaţi” se simt „justificându-i” modul de
coresponsabili de faptele acţiune.
comise şi discursurile Cercetările efectuate în
pronunţate de toţi cei care se cazul mai multor atacuri
revendică aparţinând acestei săvârşite în numele
religii. Islamului arată că nu
Studiile sociologice cunoştinţele aprofundate de
efectuate de către specialişti religie i-au determinat pe
în domeniul Islamului 27 autori să acţioneze, ci
evidenţiază că grupările incultura profundă în care
jihadiste sunt mai degrabă trăiesc. Spre exemplu, cei doi
jihadişti originari din
27 De exemplu, Farhad Birmingham, care s-au făcut
Khosrokhavar, din Iran, care a remarcaţi în anul 2014 prin
studiat fenomenul copiilor –
„martiri” utilizaţi în războiul dintre actele de cruzime săvârşite în
Iran şi Irak, care acceptau să sară Siria, au cumpărat înainte de
în aer în câmpurile de mine pentru plecarea în această ţară
a elibera terenul în faţa armatei.

156
 2/2017

cărţile „Islamul pentru În acelaşi timp, trebuie

novici” şi respectiv „Coranul observată şi acceptată
pentru începători”. Or, asta existenţa unei influenţe
demonstrează că, deşi erau exercitată de mediul virtual,
descendenţi ai unor care-l poate determina pe
musulmani originari din jihadist să treacă la atac. Cei
Pakistan, ei nu cunoşteau mai puţin credincioşi pot
nicidecum această religie, iar deveni extremişti în numele
cercetările au arătat că Islamului pornind de la
activitatea lor a fost marcată informaţiile vehiculate în
de delicvenţă şi mod de viaţă mediul virtual.
haotic. Schimbarea pe plan
Adesea şi frustrările mental a individului
non-religioase pot fi radicalizat este atât de
elementul declanşator al unor puternică încât acesta îşi face
atacuri, ele fiind asociate griji mai degrabă pentru
doar în mintea autorilor cu capacitatea sa de finaliza
unele elemente religioase, atacul şi nicidecum pentru
uneori pentru a găsi o moartea şi suferinţa pe care
„justificare” a faptelor comise. le provoacă semenilor săi.
Pentru cei care s-au remarcat Adesea, impulsurile
doar prin actele de delicvenţă care duc spre o astfel
înainte de a deveni de schimbare sunt
„jihadişti”, Islamul înţeles nemulţumirile personale,
într-o manieră proprie poate combinate cu discursuri
„autoriza” generalizarea radicale, care determină în
violenței împotriva întregii mintea individului o
societăţi, respectiv calea ignoranţă pentru cei din jur.
pentru realizarea acestei În cazul atacurilor numite
„credinţe”; în acelaşi timp, „islamiste”, în această
individul în cauză se combinaţie se înscrie şi
consideră un „cavaler” al retorica islamistă, care e
luptei împotriva societăţii folosită de instigatori ca o
„necredincioase”. modalitate de a-şi exprima

157
 2/2017

nemulţumirile personale şi, să consume alcool (în

uneori, sociale (de grup). condiţiile în care religia sa nu
Adesea, cei care predică îi permitea acest lucru). S-a
Islamul radical îi radicalizat în doar câteva
dezumanizează pe non- zile, iar ţintele şi mijloacele
musulmani, pornind de la de acţiune şi le-a ales
unele realităţi cotidiene aproape la întâmplare.
(de exemplu, prostituţia – Practic a avut o
acceptată de unele state „oportunitate” de a acţiona,
creştine – este văzută ca o pe care a folosit-o imediat.
formă de decădere a Este ceea ce se poate numi
societăţii, în ansamblul ei, şi „terorism de oportunitate”, în
de autodistrugere – datorită care ţintele şi armele atacului
bolilor cu transmitere sexuală sunt dintre cele mai
sau a infertilităţii femeii). imprevizibile.
Radicalizarea este un Un astfel de fenomen
proces care-l cuprinde pe generează dificultăţi imense
individ în mod treptat: îi forţelor speciale, prevenirea
sunt exploatate opţiunile atacurilor în aceste condiţii
religioase, politice sau de altă implicând o amplă
natură şi este atras într-un desfăşurare de forţe – în
cerc vicios, arătându-i-se o condiţiile în care resursele
modalitate falsă de a se sunt totuşi limitate.
exprima. Dar aceasta nu Autorităţile responsabile ale
înseamnă că este întotdeauna statului nu pot avea câte un
nevoie de mult timp pentru poliţist sau agent în spatele
radicalizare. Nemulţumirile fiecărui individ nemulţumit!
se acumulează în timp, însă În atacul de la Nisa
radicalizarea poate avea loc şi-au pierdut viaţa, alături de
cu rapiditate. Spre exemplu, creștini, şi mulţi musulmani.
cercetările au evidenţiat că Contracararea fenomenului
autorul atacului din 14 iulie radicalizării islamiste trebuie
2016 de la Nisa era un „om de să vină chiar de la
viaţă”, căruia îi plăcea chiar musulmani. Pentru că

158

Islamul, ca şi credinţă, nu
este caracterizată prin
violenţă. Însă este posibil ca
unii propovăduitori sau
adepţi ai acesteia să
răstălmăcească sensul
versetelor, pentru a le potrivi
unor interese politice, sociale
sau de altă natură. Cei care
au obligaţia de a prezenta
sensul real al acestei religii
sunt chiar musulmanii, care
ar trebui să-i renege pe
extremişti şi să arate întregii
comunităţi adevărul acestei
religii. Altfel, orice iniţiativă
venită din partea unor
persoane de altă religie va fi
necredibilă şi va fi înţeleasă
drept o încercare de
manipulare, adică va avea un
efect invers decât cel scontat.
Concluzii
Societatea umană este
într-o continuă schimbare,
din toate punctele de vedere,
inclusiv în plan mental.
Acelaşi fenomen (al
schimbării) caracterizează şi
modalităţile de comitere a
unor fapte reprobabile.
2/2017
Progresele uriaşe
realizate în domeniile
informaticii şi comunicaţiilor
pot rapid şi cu ușurință fi
preluate de organizaţii sau
indivizi nemulţumiţi sau
dezaxaţi şi folosite împotriva
întregii societăţi. Beneficiind
şi de acest suport, terorismul
tinde să devină un fenomen
„la modă” în unele societăţi –
culmea – tocmai dintre cele
bazate pe reguli democratice.
În această epocă în
care se promovează
popularitatea individului, nu
este exclusă recurgerea la
acte de terorism pentru a
deveni „vedetă” sau „martir”
în faţa „prietenilor” de pe
reţelele sociale. Iar pentru un
sinucigaş, precum cel de la
Ansbach din Germania, nu
era totuna dacă gestul
suicidar avea loc acasă sau în
faţa clubului în care i s-a
refuzat intrarea!
Pe de altă parte, dacă
iniţial atentatele erau
pregătite cu minuţiozitate, de
regulă la o distanţă
considerată „strategică”, s-a
ajuns – aşa cum am mai
arătat – la „terorismul de
159
 2/2017

proximitate/vecinătate”, imperiul libertăţii de

practicat de „lupi singuratici” informare, mass-media
aflaţi chiar în apropierea devine uneori, fără voia sa,
noastră, dacă nu chiar un mijloc de propagandă
printre noi. Specific statelor gratuită pentru organizaţii
cu comunităţi puternice teroriste sau pentru fapte
având origini în vechile comise în numele acestora.
colonii este faptul că Cu certitudine, mediatizarea
succesorii imigranţilor din a excesivă a unor atacuri nu fac
doua şi a treia generaţie s-au altceva decât să intimideze
radicalizat împotriva populaţia chiar mai mult
autorităţilor şi regulilor din decât atacul în sine, iar
„metropole” şi pot deveni dreptul la informare poate
autori ai unor atentate. avea un efect pervers, de
Dar terorismul şi terorizare a populaţiei.
propaganda teroristă nu ar fi Aceasta stare de fapt
la fel de „eficiente” fără confirmă încă o dată faptul
implicarea mass-media. În că libertatea nu poate fi
zbaterea sa pentru exercitată fără limite.
senzaţional, acţionând sub

160
 2/2017

ÎN ATENŢIA COLABORATORILOR

Pentru o mai bună procesare a articolelor şi pentru introducerea

revistei în baza de date internaţională CEEOL, dorim respectarea
următoarelor cerinţe obligatorii:
 titlul articolului – română şi engleză;
 abstractul – română şi engleză;
 cuvinte-cheie (5-6) – română şi engleză;
 instituţia din care provine autorul;
 e-mail, telefon, fax (o adresă de contact);
 referinţe bibliografice.
1. Textul. Se introduce în Microsoft Word, folosind fontul
Century Schoolbook, mărimea fontului de 12 puncte tipografice şi
tastatura standard românească. Nu sunt acceptate fonturile care au
mapări neobişnuite (în care caracterele diacritice – ş, ţ, ă, î, â şi Ş, Ţ, Ă,
Î, Â – înlocuiesc alte caractere - [, ], @, ~, \ ş.a.m.d.). Textul în limba
română trebuie să aibă în mod obligatoriu diacritice. Articolul trebuie
cules, pur şi simplu, fără nicio altă formatare în afara sublinierilor,
acolo unde este cazul folosind bold şi italic. Citările din opera (articolul)
unor autori vor fi puse între ghilimele și evidenţiate italic, indicându-se
la subsolul paginii, autorul, opera (articolul) citat(ă), Editura, locul
apariţiei, anul apariţiei, pagina (paginile). Paragrafele vor fi delimitate
de un Enter, părţile articolului fiind separate între ele prin două-trei
paragrafe goale.
2. Ecuaţiile. Indiferent de locul pe care îl ocupă în cadrul
articolului, ecuaţiile se introduc numai în Microsoft Equation Editor.
La limită, se acceptă ecuaţii scrise de mână, numerotate şi trimise
separat de restul articolului.
3. Figurile. Sunt acceptate formatele vectoriale standard. În
cazul figurilor produse cu o altă aplicaţie decât Microsoft Word (de
exemplu, Corel Draw sau AutoCAD), fişierele respectivelor aplicaţii vor
fi trimise împreună cu restul articolului. Figurile trimise în format
electronic vor fi desenate la dimensiunile la care pot fi tipărite, iar
dimensiunea textului trebuie să fie între 8 şi 12 puncte tipografice.

161
 2/2017

Sunt acceptate şi figuri desenate de mână, pe foi separate de restul

articolului, cu condiţia ca desenele să fie clare şi să poată fi uşor
identificat locul din cadrul articolului în care trebuie să se regăsească.
4. Imaginile. Imaginile scanate trebuie incluse atât în
documentul Microsoft Word, cât şi trimise separat. Nu se recomandă
folosirea imaginilor preluate de pe Internet, deoarece acestea nu
satisfac cerinţele necesare pentru tipărirea lor (având o rezoluţie mult
inferioară celei necesare pentru un tipar de calitate). Imaginile de
calitate au o rezoluţie de minimum 200 dpi. Pentru formatele JPEG şi
GIF aveţi în vedere ca, în urma compresiei, calitatea imaginii să devină
rezonabilă.
5. Numerotarea. Ecuaţiile, figurile, tabelele, titlurile din
bibliografie vor fi numerotate cu cifre arabe, astfel: între paranteze
pătrate pentru bibliografie; între paranteze rotunde pentru formule;
prin exponent, în cazul notelor de subsol; precedate de denumire, în
cazul observaţiilor, figurilor, tabelelor etc.

Vă mulţumim!
Colegiul de redacţie

162