1

Revista
Academiei de Științe
ale Securității
Naționale

Editată de Academia de Ştiinţe ale Securității Naționale

Nr. 1 (01)
Anul I, 2016

2
 ISSN 2537-1363
ISSN-L 2537-1363

3
 CUPRINS

EDITORIAL: PLEDOARIE PENTRU DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI

SECURITĂŢII NAŢIONALE EXTINSE ........................................ 6
Prof. univ. dr. Gheorghe TOMA

EXAMINING THE AVIATION SECURITY AND SAFETY NEXUS ....12

Adam D.M. Svendsen, PhD

“EUROPEAN UNION INTELLIGENCE AGENCY: IS IT A

NECESSARY INSTITUTION FOR A EUROPEAN ARMY?” .....25
John M. Nomikos

SECŢIA DE ŞTIINŢE MILITARE – PILON DE BAZĂ AL ACADEMIEI

DE ŞTIINŢE ALE SECURITĂŢII NAŢIONALE ........................ 34
Prof. univ. dr. Gabriel-Florin MOISESCU
Prof. univ. dr. Gheorghe BOARU

GPS (ARGUMENTE PENTRU DEZBATERE ÎN DOMENIUL

„INFORMAŢII ŞI SECURITATE NAŢIONALĂ”).........................50
Conf. univ. dr. Niculae IANCU

DEZVOLTAREA SECŢIEI „ORDINE PUBLICĂ” A ACADEMIEI DE

ŞTIINŢE ALE SECURITĂŢII NAŢIONALE ............................... 60
Prof. univ. dr. George-Marius ŢICAL

COORDONATE ÎN POLITICA EXTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

DUPĂ CRIZA UCRAINEANĂ ...................................................... 73
Prof. univ. dr. Gheorghe CALOPĂREANU

TENDINŢE ACTUALE ÎN DOMENIUL ŞTIINŢE MILITARE ........... 88

Prof. univ. dr. Viorel BUŢA

4
SPRE O NOUĂ POLITICĂ EUROPEANĂ DE VECINĂTATE .......... 101
Prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI

CAPABILITĂŢI MILITARE ÎN MEDIUL OPERAŢIONAL ............... 118

Prof. univ. dr. Ion MITULEŢU

SECURITATEA UMANĂ – CONCEPTE

ŞI ABORDĂRI MODERNE ........................................................ 136
Prof. univ. dr. Dan Victor CAVAROPOL

EXPERIENŢA EUROJUST ŞI EUROPOL CU PRIVIRE LA

CRIMINALITATEA ÎMPOTRIVA MEDIULUI.......................... 153
Prof. univ. dr. Gheorghe POPA

ORDINEA ŞI LINIŞTEA PUBLICĂ .................................................... 172

Prof.univ.dr. Adrian IACOB

ROLUL INFRASTRUCTURILOR CRITICE

ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ........................................ 186
Dr. Petre ŢĂGOREAN

5
 EDITORIAL

PLEDOARIE PENTRU DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI

SECURITĂŢII NAŢIONALE EXTINSE

Prof. univ. dr. Gheorghe TOMA

S ecolul XX a fost secolul cu cele mai multe descoperiri

științifice, dar și cel cu cele mai multe atrocități, când omul,
uneori fără discernământ, și-a ucis semenii. Putem aprecia că, în
prima jumătate a acestui secol, s-a desprins sintagma „orice
tratat a fost făcut să fie încălcat”, iar partea a doua a evidențiat
„un echilibru aparent stabil”, prin existența blocurilor militare.
Sfârșitul secolului XX a determinat înregistrarea unui ritm
accelerat al producerii schimbărilor politice, economice, sociale,
militare și de altă natură, culminând cu prăbușirea sistemului
comunist, pe principiul dominoului. S-a modificat fundamental
caracterul amenințărilor, parcă totul este fără cap și fără coadă,
totul începe la umbra păcii, iar asimetria și neconvenționalitatea
s-au manifestat și se manifestă din ce în ce mai intens.
Fenomenul globalizării a dus uneori la eliberarea tensiunilor
(care au păstrat un echilibru relativ stabil la nivel mondial), dar
acest fenomen nu este pe deplin conturat, dacă nu urmărim atent
fărâmițarea unor sisteme sociale sau chiar state, apariția de noi
state și, mai de actualitate, inventarea de noi state. Primele
decenii ale secolului XXI au scos la iveală distribuirea inegală a
bogăției și semnale tot mai evidente de epuizare a resurselor
naturale ale planetei (aici, abordări diferite a pazei, a costului,

6
controlului, raționalizării și folosirii acestora în abordarea
strategică a noilor/acelorași actori planetari, la care se adaugă
intensificarea/extremizarea manifestărilor religioase și etnice
(aspecte ignorate vreme îndelungată), toate la un loc și
independent ducând la amplificarea cauzelor, crizelor și ale
conflictelor nonviolente, violente și chiar militare.
Distribuirea extinsă a efectelor, determinate de caracterul
global al crizelor (se detașează crizele politico-militare) solicită
intervenția comunității internaționale prin mijloace specifice
(caracter multinațional) și standardizarea activității
componentelor manageriale implicate în gestionarea situațiilor de
criză. Ca urmare, existența unui cadru teoretic, susținut cu
legislația necesară, armonizată la nivelul structurilor participante
și adaptate continuu la dinamica factorilor de risc din mediul
național de securitate, cu alte cuvinte, orice abordare a
strategiilor de prezervare a stărilor de securitate, trebuie să se
sprijine pe trei jaloane: o atitudine proactivă pentru cunoaşterea
amenințărilor, pericolelor și riscurilor din afara sistemului;
cunoașterea și terapia continuă a vulnerabilităților sistemului;
discernământ, precauție și inteligență în selectarea și în folosirea
oportunităților.
Singurul scop al structurilor de securitate (colectivă, comună și
prin cooperare) al guvernelor, al marilor actori naționali, zonali și
regionali, al actorilor și instituțiilor globalizării, este și trebuie să fie
menținerea în viață, pentru încă o perioadă, a instituțiilor (uneori
bătrâne și vulnerabile), în scopul respectării drepturilor omului și a
diversității culturale.
Secolul XXI, cu toate realizările procesului de globalizare, a
pașilor făcuți (realizări aduse tot mai des în discuție), a debutat cu
un model de societate greu de gestionat, complex, în memoria
căruia sunt încă vii și de necontestat rezultatele puțin
satisfăcătoare ale deciziilor politice de intervenție în plan social în
cea mai mare parte a lumii, precum și eșecurile înregistrate în
unele zone/regiuni în încercarea nereușită de a redirecționa

7
procesele sociale în favoarea marilor actori, principali acționari în
piețele de capital, concretizate prin milioane de victime omenești,
prin daune umane și reacții tot mai violente de respingere, în
sporirea rezistențelor comunităților la dezorganizarea socială, care
se produce mai ales prin regionalizarea sau reinventarea statelor.
Faptul îmbucurător este acela că acestei stări de fapt i se opune
realitatea europeană, care evidențiază, pe de o parte, o politică
coerentă de dezvoltare durabilă, de asigurare a securității în zonă
(pace și stabilitate) și, pe de altă parte, o politică de unificare,
acceptată/sprijinită de națiunile care o compun, proiectul de
globalizare fiind un demers al cetățenilor acestei zone. Dacă
Europa, la începutul secolului XXI, este în plin proces de integrare
economică, de realizare (din punct de vedere politic) a propriei
identități, beneficiind de instituții și interese comune pentru
promovarea și apărarea intereselor europene în relație cu centrele
europene, nu același lucru se poate spune despre alte zone ale
lumii. Implicațiile pe care le poate avea mediul național și
internațional de securitate (realizarea păcii și stabilității în lume),
asigurarea progresului și dezvoltării, direcțiile de evoluție a statelor
și a națiunilor, cum va evolua balanța de putere la nivel mondial,
cum se va realiza o securitate globală în viitorul apropiat, toate
acestea sunt subiecte de mare actualitate, pe care analiști cu
preocupări în domeniu încearcă să le explice și pe care vom încerca
să le explicăm și noi. Avem în vedere un studiu atent al strategiilor
de securitate, al modului de abordare al acestora, al volumului de
explicații care se regăsesc în strategiile unor actori mondiali,
regionali și zonali, al abordărilor românești. Prezentarea direcțiilor
de acțiune și a dimensiunilor securității naționale sunt foarte bine
abordate în Strategia națională de apărare a țării pentru perioada
2015-2019 – O Românie puternică în Europa și în lume, putând fi
încadrată în securitatea națională extinsă.
Locul nostru, al României, al Europei, trebuie să fie în aceeași
barcă în care se află învingătorii; altfel, orice demers politic,
diplomatic, economic, militar sau de orice altă natură rămâne un

8
simplu demers. Ca să avem securitate, trebuie să eliminăm
insecuritatea și instabilitatea. România, prin organizațiile și
organismele din care face parte, trebuie să participe la efortul
omenirii care încearcă să cunoască și să controleze eficient stările
de anormalitate din viața internațională, a stărilor de tensiune
din plan național și internațional.
Conceptul de securitate națională, pe măsura evoluției
temporale, s-a dezvoltat de la un simplu concept teoretic, de la o
simplă noțiune, apărută la începutul secolului al XX-lea, la o
teorie a securității naționale, individualizată și corect armonizată.
Putem aprecia că teoria securității naționale este și științifică
„pentru că sistematizează stabilirea relațiilor logice între elemente
anterior izolate, oferă explicații utilizând un sistem de ipoteze,
realizează predicții și este testabilă”1.
Complexitatea tot mai mare a direcțiilor de acțiune, a
dimensiunilor securității naționale extinse, este evidențiată,
printre multe alte criterii, de rezultatul raportării acestora la „un
număr crescând de modele științifice: categorico-deductiv,
inductivist-empirist, standard, naționalist-criticist, empirist-
pragmatic, istorico-sociologic, paradigmatic, evoluționist al
dezvoltării științei ș.a.”2 Toate acestea reprezintă, în concepția
noastră, direcții de acțiune, de dezvoltare, de studiu, care trebuie
să se materializeze în obiectul de activitate și obiectivele
Academiei de Științe ale Securității Naționale. De aici se pot defini
o serie de semnificații a unor concepte, ca de exemplu obiectul,
subiectul, scopul, regulile și mijloacele, condițiile, strategia de
acțiune, standarde/criterii de evaluare a rezultatelor, toate în
sprijinul promovării și prezervării intereselor naționale, lucru de
neconceput pentru obiectivele oricărei strategii și, cu atât mai
mult, a unei strategii naționale extinse.
Cărămizile conceptuale ale strategiei de securitate națională
extinsă (teorie științifică în plină dezvoltare) operează cu o serie

1 Teodor Repciuc, Conceptele securității, Editura Print, București, 2008, p. 21.

2 Ibidem, p. 22.

9
de categorii, pe care le găsim în orice strategie, și cu atât mai mult
în Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015-
2019 – O Românie puternică în Europa și în lume –, cum ar fi:
valori și principii; interesele și obiectivele naționale de securitate;
radiografia mediului global de securitate; dimensiunile de
securitate la nivel euroatlantic; reconfigurarea mediului de
securitate regional; amenințări, riscuri și vulnerabilități;
oportunități; direcțiile de acțiune și principalele modalități de
asigurare a securității naționale. Direcțiile de acțiune, prin care se
asigură securitatea națională a României, trebuie să cuprindă cu
prioritate: consolidarea credibilității strategice; asigurarea unui
cadru legal adaptat și armonizat continuu principiilor apărării
colective și spațiului european de liberate, securitate și justiție;
intensificarea colaborării interinstituționale pentru identificarea
și îndeplinirea obiectivelor strategice de securitate națională;
centrarea pe prevenire în sfera securității naționale și apărării
țării; asigurarea de resurse printr-un proces integrat, continuu,
multianual și riguros de planificare (conform Strategiei naționale
de apărare a țării pentru perioada 2015-2019 – O Românie
puternică în Europa și în lume, p. 18).
Având în vedere securitatea națională extinsă, gânditorii
militari și civili din zona amintită prezintă abordări diferite
referitoare la dimensiunile acesteia. Pentru România, pentru
obiectul și obiectivele de activitate ale Academiei de Științe ale
Securității Naționale, direcțiile de acțiune și principalele modalități
de asigurare a securității naționale extinse, trebuie să se
concentreze pe următoarele dimensiuni (conform Strategiei
naționale de apărare a țării pentru perioada 2015-2019 – O
Românie puternică în Europa și în lume, p. 18): apărarea; ordinea
publică; informațiile, contrainformațiile și securitatea; economia și
energia; diplomația; managementul situațiilor de criză; educația;
sănătatea și demografia. Toate acestea sunt descrise în Strategia
de dezvoltare a Academiei de Științe ale Securității Naționale,
constituind baza activității de cercetare a acesteia.

10
 În spiritul principiilor și valorilor prin care s-a înființat
Academia de Științe ale Securității Naționale, realizarea
obiectivelor acesteia implică un efort conjugat pentru utilizarea
eficientă a resurselor umane, materiale și financiare în scopul
dezvoltării culturii de securitate și în dezbaterea deschisă a
problemelor de securitate națională extinsă.
Totodată, știința securității naționale trebuie să răspundă
așteptărilor și nevoilor societății și privește fiecare cetățean,
societatea în ansamblu, precum și instituțiile statului. Realizarea
și asigurarea dimensiunilor securității naționale extinse,
presupune un proces continuu de completare cu factori politici,
specialiști, cu reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu,
ai mediului academic, universitar și societății civile.

11
 EXAMINING THE AVIATION SECURITY
AND SAFETY NEXUS

Adam D.M. Svendsen, PhD

Intelligence & Defence Strategist, Researcher,
Educator & Consultant

This article was originally presented as a paper at the EU-funded

‘Setting-up an Air Marshal Training Centre – ARMLET Closing Conference’,
held in Bucharest, Romania, during 21-23 September 2016. The author would
like to thank his hosts of the above conference for inviting him and also to
acknowledge the valuable feedback he received from fellow participants

Introduction might be first present as and

This brief article
contends that the closely
interacting aviation security
and safety nexus benefits
from further contemporary
examination and
understanding. Seizing this
greater combined approach
towards aviation safety and
security, both theoretically
and more practically, is
especially relevant when
thinking in terms of the
training and education of
aviation personnel to even
the wider public. Notably,
essentially reinforcing
anyone as a responder who
when or soon after an
incident occurs, benefits from
extension. This consideration
includes wherever they might
precisely sit or stand and be
placed or located.
When taken as a
whole, it is always worth
reminding a large range of
intelligence to defence and
security stakeholders that
the more specific concern of
‘aviation security’ is not all or
only concerned about merely
so-called ‘hard’ and/or ‘fast’-
occurring security issues. Also
at least equally intimately
included in overall events

12
and developments to
situations and their systemic
effects and outcomes are
‘soft(er)’ and more gradual,
‘slower-manifesting’ safety
issues.
Relying instead on more
artificial false to overly-
compartmentalised or siloed
separating distinctions is
much more unhelpful. As is
well-known, always vital in
any intelligence and security
related enterprises is the
adoption of the position and
condition of ‘thinking “outside
of the box”’.1 Being able to
embark on and engage that
process is particularly
relevant during the conduct
of intelligence-related
analysis (answering the ‘what
1See, for instance, as especially
discussed in Chapters 3 and 5 of
A.D.M. Svendsen, Intelligence
Engineering: Operating Beyond the
Conventional (New York: Rowman
& Littlefield, 2017); see also the
emphasis on both ‘Security
management systems’ and ‘Safety
management systems’ (among other
concerns) by the UK Civil Aviation
Authority - CAA (website accessed:
September 2016).
is it?’ question) to
assessment/estimate
(addressing the ‘what does it
mean?’, ‘so what?’ and ‘why?’
queries) that all quickly and
readily emerge as events and
developments rapidly cascade
both onwards and forwards in
terms of time and their
subsequent and consequent
progression. Those last
considerations are similarly
highly relevant when those
activities extend beyond
merely more general concerns
and are taken more
specifically with regard to
aviation security, together
with its conduct and most
successful realisation both
now in contemporary
circumstances and into the
future.2
2 See discussion of these areas in
A.D.M. Svendsen, Understanding
the Globalization of Intelligence
(Basingstoke: Palgrave/Macmillan,
2012), esp. p.5; A.D.M. Svendsen,
The Professionalization of
Intelligence Cooperation:
Fashioning Method Out of Mayhem
((Basingstoke: Palgrave/Macmillan,
2012), esp. p.143 and p.150; see
also throughout Svendsen,
Intelligence Engineering.
13
The following illustrative issue-problem-hazard-risk up
case study example that and across to threat of
unfolds next during the malfunctioning batteries on
course of this article, together aircraft. Indeed, perhaps to
with the sources cited, worrying extents, even a
highlights the close quick scan of the open source
relationship between aviation information to intelligence
safety and security issues. material (OSINF/OSINT)
Thereby, hence, in turn, their over the last approximately
important nexus increasingly three years to date (from
comes through to the 2013 to the end of September
forefront of minds, especially 2016) exposes what -
in the areas where those essentially exploding -
aviation safety and security batteries mean both in and
concerns substantially fuse. across to, for and with regard
In their closely interacting to the aviation sector.3
relationship, they often hand A broad smörgåsbord of
on and back to each other, so concerns is presented. Using
gain from being dealt with a standard ‘hazard-risk-
collectively. threat matrix’ approach, the
spectrum of hazards, risks to
threats can be readily
An Explorative Case Study: summarised, or indeed
Exploding Batteries largely rationalised, as
consisting of covering the
Many relevant and timely three main areas of: (a) Plane
insights are readily available. infrastructure batteries
The explorative mini-case exploding and/or catching
study that has been selected fire; (b) Cargos of - for
for further examination example, lithium-ion -
throughout this article batteries exploding and/or
concerns providing an
introduction to the diverse 3See, for example, the several
and full-spectrum-ranging sources cited throughout this
article.

14
catching fire; and (c)
Batteries as part of - for
instance, passengers’ - ‘carry-
on’ devices exploding and/or
catching fire. Each of those
above broadly spanning areas
are now deserving of further
analysis in turn. At least
initial, thought-provoking
insights follow next.
1. Plane infrastructure
concerns
In recent years, two
significant incidents most
immediately standout. On 7
January 2013, Japan Airlines
Flight 008, serviced by a
Boeing Dreamliner 787
aircraft, experienced a maintenance and/or mis-
serious battery fire in its aft
electronic equipment bay
while on the ground at
Boston's Logan International
Airport in the USA.4 A few
months later in July 2013, an
Ethiopian Airlines-operated
Boeing 787 Dreamliner
4 U. Irfan, ‘How Lithium Ion
Batteries Grounded the
Dreamliner’, Scientific American
(18 December 2014); T. Patterson,
‘NTSB blames 2013 787 battery fire
on oversight issues’, CNN.com (12
December 2014).
similarly caught fire, the
batteries burning a small
hole in its fuselage, while it
was docked at a remote
parking stand at London’s
Heathrow Airport.5
Aeroplane associated
infrastructure, such as the
lithium-ion batteries involved
in the two previous 2013
incidents, have since had
their designs revised and
their connections made safer.
However, the risk remains
that similar problems, for
example, involving batteries
overheating and/or being
subject to poor
manufacturing or
wiring-associated short-
circuits, could arise again in
the future.
5 J. Hutchinson, ‘Boeing
Dreamliner fire at Heathrow was
caused by “trapped battery wires”’,
MailOnline, and C. Davies, ‘Calls
for lithium battery review after
Boeing Dreamliner fire at
Heathrow’, The Guardian (19
August 2015); A. Jamieson, ‘Boeing
787 Dreamliner Fire: Investigators
Urge Battery Safety Review’, NBC
News (21 August 2015).
15
Accidental or safety to improvised device detonated
oversight type errors sit on 2 February 2016 and
alongside more deliberately punctured a hole in the
generated security factors. fuselage. Fortunately, the
More widely and generally, plane was not downed in this
contemporaneously case because the detonation
prevailing sabotage-to- only occurred around 20
terrorism concerns relating to minutes into the flight and
aircraft likewise remain of a before the plane had reached
heightened nature. For its higher pressurised and
instance, during July 2016, cruising altitude, where a
the US-based IntelCenter more catastrophic secondary
highlighted, even reminded, explosion involving fuel tanks
that there were convincing was reported as likely.6
‘Laptop and Video Camera Further similar incidents,
[improvised explosive with greater implications, can
devices] IEDs [being readily be anticipated into
manufactured by and coming] the future. They remain on a
from [Islamic State - ‘when’ not ‘if’ continuum,
IS/ISIS/ISIL/Da’esh]’ and emphasising that today
other perpetrators. These highly-trained a priori
could - again perhaps bomb/IED-disposal to post
remarkably easily - make facto forensic investigation
their way through, skill-sets, together with their
particularly lax and sharing along with the
surprisingly poor-to-low- regularised exchange of other
resolution, pre-flight ground intelligence, all remain
screening and X-ray machine
security checks at airports.
This last scenario was in fact
essentially witnessed during
6Based on information from a non-
attributable source; R. Kriel and P.
the case of an explosion on a Cruickshank, ‘Source:
Somali Daallo Airlines plane, “Sophisticated” laptop bomb on
after a carried-on laptop Somali plane got through X-ray
machine’, CNN (12 February 2016).

16
crucial factors in and for the
aviation sector.7
2. Cargos of batteries risks
Risk mitigations have
extended elsewhere. Due to
all of the prevailing risks
surrounding lithium-ion
batteries, such as relating to
those volatilities or
instabilities already outlined
above, by early 2016 batteries
as cargo being carried in the
holds of passenger airliners
were internationally banned
by the United Nations.8
However, after some earlier
episodes of the reported
7 See also A.D.M. Svendsen,
‘Developing international
intelligence liaison against Islamic
State: Approaching “one for all and
all for one”?’, International Journal
of Intelligence and
CounterIntelligence, 29, 2 (2016).
8 ‘Safety worries lead US airline to
ban battery shipments’, BBC News
(3 March 2015); ‘Lithium-ion
battery air shipments face scrutiny
in US’, BBC News (11 February
2016); ‘Lithium-ion batteries
banned as cargo on passenger
flights’, Reuters, and ‘UN bans
lithium batteries as cargo on
passenger planes’, BBC News (23
February 2016).
exposure of various lapses,
there were persistent worries
that, despite being banned,
lithium-ion batteries still
might feature alongside
cargos of aerosols and other
volatile chemicals, such as
car wash detergents, in any
badly marked-up or poorly-
described packages being
transported. Indeed, their
transport was proving
difficult to police for a variety
of reasons, mostly still
relating to the challenges of
security and safety screening,
especially when huge
volumes of cargo needed to be
quickly processed due to their
fast and most convenient
movement across continents.
Competitive industry drivers
still needed their
reconciliation in balance with
the other safety to security
risks both currently
encountered and anticipated
in the future.9
9 J. Newton, ‘Amazon “put aircraft
at risk by flouting rules on shipping
batteries”’, MailOnline (24 June
2015); D. Gayle, ‘Officials powerless
to stop passenger planes carrying
lithium batteries on flights’,
MailOnline (2 December 2014).
17

3. Passenger ‘carry-on’
devices
The third major concern
relates to passenger ‘carry-on’
devices. For instance, these
are the items passengers are
permitted to bring onboard
with them in their allocated
cabin bags and allowance.
These carry-on devices can
include a mixture of anything
from smartphones, laptop
computers, tablets, smart-
device battery ‘top-up power’,
to e-cigarettes, which all
contain similarly potentially
volatile or unstable batteries
and all of their associated
risks and hazards, as already
introduced. Attention can
similarly be drawn to duty-
free carry-ons consisting of
various chemical-mixes of
deployable perfumes
(essentially akin to potential
cosmetic chemical weapons)
and, particularly high
percentage, alcohol. This
includes the alcohol
contained in bottles of spirits,
which can - not inconceivably
- subsequently act as, albeit if
not primary but instead
18
secondary, fuels and fire
accelerants to passenger
‘behaviour changers’ or ‘de-
inhibitors’ during the course
of differently unfolding
incident scenarios. 10
However, the hazards-to-
risks up to threats mostly
cluster around the concerns
that the passengers’ ‘carry-on’
devices can catch fire or
explode if they are faulty in
anyway - for instance, if they
are badly manufactured,
damaged or crushed (perhaps
in a previous incident or more
instantaneously, then and
there in that moment after an
accident or other mishap,
such as being dropped or sat
on awkwardly), with wiring
and other electronic-related
short-circuits and over-
charged and/or overheated-
cells potentially igniting or
spontaneously combusting.
These form the list of main
safety-related concerns that
10See, for instance, S. Swinford and
L. Hughes, ‘“Air rage” crackdown as
ministers consider ban on 24-hour
airport drinking’, The Daily
Telegraph (29 July 2016).
emerge most prominently and solving to troubleshooting to
are most attention raising.11 neutralise or otherwise
The risk also exists that mitigate.
passenger ‘carry-on’ devices Ultimately, both qualitatively
could equally be used more (such as relating to a faulty
sinisterly, beyond merely or re-called brand) and
accidents occurring. For quantitatively (in terms of
example, those devices volume and the number of
utilised in some sort of their presence), the
combination to conceal, mask passenger ‘carry-on’ device
and/or detonate a bomb risks and hazards could be
and/or other improvised argued to be regarded as
explosives is a real remaining sufficiently
possibility, as seen earlier considerable. Especially, this
with the example cited before is as there are often several
of the existence of convincing devices permitted per person
laptop and video-camera per flight, something that
IEDs. Regular day-to-day will be immediately familiar
items can be subject to their particularly to frequent
‘dual-use’. Essentially, they flyers. Further
can become weaponised, noteworthiness in this area is
which requires various quickly ascertained.12
degrees of ongoing problem-

11‘IPhone fire left me with severe Cases of aircraft being

burns, says cyclist’, BBC News (2 downed by batteries?
August 2016); ‘Samsung mobile
recovery suffers blow as Galaxy Many uncertainties prevail
Notes “catch fire”’, Reuters (1 surrounding some high-
September 2016); ‘Shocking profile events. Much
moment an e-cigarette exploded continuing speculation
inside a shopper’s Louis Vuitton
bag, prompting a mall bomb scare’,
Associated Press (14 September 12See also ‘Samsung recovers
2016); ‘Samsung phone emits around 60 percent of recalled Note
smoke on Indian airline flight’, 7s in South Korea, U.S., Europe’,
Reuters (23 September 2016). Reuters (27 September 2016).

19
currently exists that the - yet
to be (fully) recovered -
Malaysian Airliner MH370
(March 2014) was affected by
a lithium-ion battery fire
mishap.13 Flight EgyptAir
MS804 that crashed more
recently into the
Mediterranean Sea (May
2016) is also subject to
substantial speculation that,
during the onboard fire
incident it experienced, its
aircraft too suffered a when or if batteries are
battery-fire-related
problem.14
A number of different
possible hazard, risk to
threat scenarios exist. The
13 S. Tomlinson, ‘MH370 WAS
carrying highly flammable lithium
batteries admits CEO of Malaysian
Airlines’, Daily Mail (21 March
2014); ‘MH370 search: New debris
in Madagascar includes “burnt
parts”’, BBC News (12 September
2016); O. Holmes and E. Hunt,
’Scorched debris could suggest
missing MH370 plane suffered fire’,
The Guardian (14 September 2016).
14 R. Westcott, ‘EgyptAir MS804:
Fires are a growing problem for
airlines’, BBC News (21 May 2016);
‘Word “fire” heard on cockpit voice
recorder from crashed EgyptAir
804’, AFP (17 July 2016).
20
issues cover the areas that,
aside from experiencing
merely more instantaneous
catastrophic and dramatic,
headline- and immediately
attention-grabbing
explosions, other notable
problems can occur. These
possibilities include where
equally damaging highly
poisonous Carbon Monoxide
(CO) gas or toxic fumes can
be given off, for example,
burning (slow-to-fast); or, put
another way, these episodes
occur when batteries are
more gradually smouldering,
and when those types of
incidents are occurring in
more of a less clearly
expressed manner about
which people might lack
awareness.15 Several better
indicators are necessary.
15C. Tran, ‘MH370 cabin was filled
with deadly carbon monoxide
claims expert’, Daily Mail Australia
(28 June 2015).
‘Mind the Gap’: More than
merely a linguistic
concern?
The improved consideration
of ‘linguistic factors’ similarly
has a constructive role to play
in these domains, especially
with regard to highly
internationalised concerns.
Greater focus on the aviation
security and safety nexus,
overriding any at least
potential and associated
detrimental to counter-
productive
compartmentalisation to
differentiating distinction,
perhaps comes through more
strongly both in and when
using the English language?
In other languages, such as
Danish, the word ‘sikkerhed’
substantially more combines
the words ‘safety’ and
‘security’, better underscoring
their close nexus. Essentially,
those entities are already
taken more naturally in more
of a fused manner, more
together or collectively, with
their nexus emerging as more
of a given. This type of more
active combination and de-
compartmentalisation is also
seen in the Dutch language,
for instance, with the word
‘veiligheid’. Also, arguably,
again in Spanish - for
example, with: ‘la seguridad’.
Equally, analysts can draw
on similar linguistic roots
found encapsulated in the
Latin word of ‘securitas’.16
The meanings words boast
again are reflected in
subsequent more
functionally-orientated
actions and the ways in
which those actions are both
subsequently and
consequently configured or
calibrated. At least
potentially, both safety and
security sectors can learn
several lessons from
differently articulated
approaches.
Ultimately, engaging in this
type of linguistic-related and
reflective exercise is valuable.
Particularly, this is because
being increasingly cognisant
and aware of somewhat
differing, yet simultaneously
closely overlapping, ‘safety’
16International tools, such as
GoogleTranslate, can quickly
provide insights along this avenue.
21
and ‘security’ characteristics
to functions emerges as
valuable for better exposing
potential approach
limitations and discernible
operational parameters, and
where all of those elements
might be located both for
better and/or worse, including
over differing timeframes and
timelines temporally.
Greater benefits can quickly
be accrued if more of a
pluralistic, instead of rather
more of a singular or mono,
approach is adopted toward
the broad-scope of aviation
security and safety
challenges that are
contemporaneously
encountered and experienced
to anticipated and foreseen
into the future. These are not
merely so abstract concerns,
particularly when attempting
to maintain crucially-sharp
‘edges’ and ‘initiatives’
against increasingly savvy
adversaries and even highly
uncertain detrimental
circumstances of misfortune
and mishaps to
22
inadvertences.17 Various
nexuses again come through
as important dimensions
worthy of further
examination.
Conclusions
Some overall conclusions now
surface. As this brief article
introduces, aviation security
involves many challenges and
concerns of highly differing
natures. In increasing
combination, ‘soft(er)’ safety
hazards-to-risks also need
their close consideration to
re-emphasis in such
overarching contexts. Cases
involving - for example, as
cited throughout this article,
lithium-ion batteries - clearly
demonstrate the wide-range
of safety hazards that can
fast evolve, cascade and then
escalate up and across to
more immediate larger and
stronger security threats.
These equally can easily cross
17For the benefits of adopting a
pluralistic approach to intelligence
and security related phenomena,
see also Svendsen, Intelligence
Engineering, especially Chapter 5.
many borders, both related concerns figuring - for
conceptually and physically, example, can these ‘soft(er)’
not least literally onboard a types of ‘fixes’ be overridden
fast-moving plane.18 by (e.g.) remote hacking,
The wider embedding context making the device opened up
of, for instance, global to vulnerabilities and made
competitive market drivers physically more volatile over
can likewise have an impact a different timeframe down
worthy of greater exploration. the line?19
For example, questions soon Ultimately, while many
emerge, such as along the different incident scenarios
lines of: have we witnessed evidently prevail, more
battery design-shortcuts that safety-orientated issues
can be potentially should not be more
catastrophic due to overlooked or
companies’ competitive-edge underestimated. As
rushes to get products to demonstrated and to
market? Going beyond merely reiterate, they, too, pose an
physical, hardware concerns, actual threat to the overall
soft(ware) solutions - for most successful realisation of
instance, capping batteries at twenty-first century aviation
60% charge - equally feature. security. Many relevant
This is together with further nexuses exist. More emergent
cyber dimensions are
18 D. Glance, ‘Will airlines ban similarly becoming
Samsung phones after their recall increasingly key and are also
for exploding batteries?’, The
Conversation (4 September 2016); deserving of greater focus.
‘U.S. regulator tells air passengers
not to turn on Galaxy Note 7 19‘Samsung trips on quality control
phones’ and ‘Samsung urges Note 7 in rush to pip Apple’, Reuters (6
users to switch off phones and turn September 2016); ‘Samsung to cap
them in’, Reuters (9-10 September Note 7 battery charge in South
2016); ‘China bars charging and use Korea via software update’ and
of Samsung Galaxy Note 7 on ‘South Korea orders battery safety
flights’, Reuters (14 September measures for Samsung Note 7’,
2016). Reuters (14/22 September 2016).

23
Here, recently reported cyber both in individual and in
intelligence (CYBINT) to combined terms, has plenty of
cyber security-related scope into the future to
episodes, such as of frequent become ever-more resilient.
hack-attacks on air-travel Indeed, advancing
related infrastructure - increasingly combined
airlines, airports, etc. - can approaches, by underscoring
all be readily cited.20 areas such as the aviation
Going forward, most viably security and safety nexus,
greater education and facilitate adopting that
training is required for both worthy and valuable path.
professionals to the public. At
least arguably, those
approaches, together with
their greater ‘best practice’-
related standardisation for
encouraging interoperability
and greater agility, offer
several response benefits.
Aviation security and safety,

20J. Valero, ‘Hackers bombard

aviation sector with over 1,000
attacks per month’, EurActiv.com
(11 July 2016); J.S. Davis,
‘Austrian officials investigate
attempted cyberattack of Vienna’s
airport’, SC Magazine (7 September
2016); on CYBINT, see A.D.M.
Svendsen, ‘Advancing system of
systems dynamics (SoSD) in the
cyber intelligence (CYBINT)
domain’, International Society of
Military Sciences - ISMS
Conference 2015 (Helsinki, Finland:
Finnish Defence University,
October 2015).

24
 “EUROPEAN UNION INTELLIGENCE AGENCY: IS IT A NECESSARY
INSTITUTION FOR A EUROPEAN ARMY?”

John M. Nomikos
Director of the Research Institute for European and American
Studies (RIEAS) and Founding Editor of the Journal of
Mediterranean and Balkan Intelligence (JMBI)

European Intelligence cooperation is the most important weapon in tackling radicalization as

well as fight against news threats such as illegal immigration, human trafficking, drugs
smuggling in the 28 European Union Member States. The article focuses on the reasons that
make the European Union to move on the foundation of a European Intelligence Agency which is
a necessary institution for the European Army as it has been stated by the European
Commission. Even though, effective intelligence cooperation is hard to achieve even at the
national level as different services compete for resources and attention from the decision makers,
past terrorist incidents in Europe served as a wake up for the European Commission to promote
intelligence-sharing and cooperation among European Union institutions and Member States.

Introduction public to play critical and

The end of the Cold War more than a
decade ago created a world in which
the relative stability between the two
superpowers has disappeared.
During the Cold War a country’s
every action was conducted in the
light of the adversary relationship
between the United States and the
Soviet Union. The cataclysmic
changes that took place in Central
and Eastern Europe inevitably
changed the face of politics in Europe
and in the Western world as a whole.
The civil war in Yugoslavia was the
first case of ethnic conflict in Europe
in the post-Cold War order.
The post 9/11 era has challenged
governments, policymakers, religious
leaders, media and the general
constructive roles in the war against
terrorism. (1) The process must be a
joint partnership which emphasizes
shared beliefs, values, and interests;
addresses more constructively the
differences and grievances; and
builds a future based upon the
recognition that all face a common
enemy, one that can be effectively
contained and eliminated only
through a recognition of mutual
interests and the use of multilateral
alliances, strategies, and action.
As the intelligence community works
its way into the twenty-first century,
it faces an unprecedented array of
challenges. The chaotic world
environment of the post-Cold War
Era (Islamic State in Syria and Iraq

25
(ISIS), Arab Spring, Libya, Ukraine
and Syrian crises, Euro-Zone
economic turmoil, transnational
organized crime networks and Iran
nuclear issue) offers a wide range of
different issues to be understood,
and a variety of new threats to be
anticipated.
It is in this context the article
highlights the reasons for a
European Union Intelligence Agency
as a necessary institution for the
European Army; the place of the
European Union Intelligence Agency
within the European Union
institutions; and at last points out
the role of the European Union
Intelligence Analysis Centre
(INTCEN) towards a prospective
independent operational agency into
the European Union mechanism.
Reasons for a European Union
Intelligence Agency
The European Union as an entity
has become an increasingly
important factor on the Continent
since the revival of the European
Community through the Single
European Act (SEA) signed in 1986.
The Single European Act is the
official name for the 1992 program
for the opening up of borders among
the European Union Member States.
(2)
However, the instability in the
Middle East, North African region
and Turkey as well as in the former
Soviet States will affect the
26
European Union Member States
especially in the Balkan and
Mediterranean region. Islamic
fundamentalism is reemerging in the
Middle East and North African
states, along an increase of
radicalization. Southern European
Union Member States such as
Greece, Italy, Spain and Portugal are
facing the effects of demographic
trends (via illegal immigration).
Moreover, the European Union’s
Interior and Justice Ministers did
agree on closer cooperation on some
security issues, and decided the
appointment of a Counter-Terrorism
Coordinator. An important point of
agreement was to “create a
clearinghouse, where for the first
time investigating judges, police and
intelligence services can direct
information which would become
available in real time to all
members,” said a European
Commission spokesperson. (3)
Instead of the suggestion of Belgium,
and Austria to establish a European
Union Intelligence Agency in order to
fight terrorism, the Interior
Ministers from the top five European
states – United Kingdom, Germany,
France, Spain and Italy – were
unwilling to agree on how to share
intelligence with all the European
Union Member States and other
nations. (4)

The Place of the European Union
Intelligence Agency within the
European Union Mechanism
The European Union is unique. It is
the only international organization
that can be considered to be
supranational, meaning that “the
existence of governmental
authorities is closer to the archetype
of federation than any past
international organization, but not
yet identical with it”. (5) In other
words, it seeks the compromise of
differences and the achievement of
common goals. The willingness of the
European Union Member States to
work closely together is not often
seen in other international
organization. Three main
institutions in the European Union
are important for the placement and
the functioning of the European
Union Intelligence Agency.
a)The European Council, “the
principal decision-making
body of the European Union,”
which is composed of the
Ministers of the 28 European
Union Member States for each
issue, such as Foreign
Affairs.(6)
b)The European Commission ‘is
responsible for formulating
the specific policies of the
European Union and its
recommendations must be
27
ultimately be decided upon by
the European Council.” (7)
c)The European Parliament “is
the sitting assembly of
representatives from the
European Union Member
States.” (8)
However, one might ask how the
European Union Intelligence
Agency fit into the European
Union mechanism? The European
Union mechanism has been
criticized because of the lack of
clarity of decisions and policy-
making functions. The lack of
transparency could make the
determination of the position of
the European Union Intelligence
Agency in the European Union
more difficult. The European
Union Intelligence Agency should
be an independent institution.
This would help to assure that it
will conduct its information-
gathering and analysis of data in
the most objective way possible. It
must be responsible directly to
the person or institution. In this
case, the most likely candidate
would be the European
Commission and the President of
the European Commission. The
European Union Commissioner in
charge of external affairs would
also be briefed by the director of
the European Union Intelligence
Agency on a daily basis. The
European Commission is a
 permanent body considered to be the European Union, but the
completely European. Its European Parliament would be
members are expected to the one to approve the European
represent the European Union Union Intelligence Agency’s
and not their own countries. budget. The European Parliament
Intelligence concerning security could also become the institution
matters vital to Europe should be to provide oversight over the
reported to the European European Union Intelligence
Commission on a regular basis. Agency operations as well as the
Moreover, when the European Parliament could also be involved
Union Intelligence Agency in the determination of the issues
foresees a situation which could that should be monitored by the
be threatening to the European European Union Intelligence
Union, such as the Syrian or Agency. (10)
Libyan crisis, then the Council of Once the European Union decides to
Ministers should be involved as have a European Army (11), the
well. (9) question will arise as to the
Perhaps the Council of Ministers, relationship between a defense
as the European Union’s official institution (NATO) and the
decision-making body, should European Union Intelligence Agency.
regularly receive reports and Most likely, the European
analysis from the European Commission will assign a
Union Intelligence Agency. But Commissioner to be in charge of the
the problem is that, for example, Defense portfolio. The European
a European Union Minister of Union Intelligence Agency would
foreign affairs might have then report to him or her as well. In
difficulties and conflicts in the United States, the military
dealing with the foreign affairs of establishment has its own
his own country and those of the intelligence agencies. Therefore, the
European Union at the same assumption is that the European
time. This becomes another Army will also have its own
reason to leave the day-to-day intelligence. One reason for having
responsibility for supervising the its own agencies is that the military
European Union Intelligence requires different intelligence
Agency to the European information that the other
Commission. The Council would departments. The European Union
decide on the European Union Intelligence Agency would coordinate
Intelligence Agency activity for strategic intelligence, including that
issues that have great impact on of the military. Over the long term,

28
the European Union Intelligence Center (SITCEN). Staff from seven
Agency should have the capacity to European Union Member States,
recruit and trains its own personnel (France, Germany, Italy, the
for the entire information-gathering Netherlands, Spain, Sweden, and the
process. It should not become an United Kingdom) intelligence
Agency that merely hires intelligence services were seconded to the Center
officers from the European Union and started to exchange sensitive
Member States. Such a policy should intelligence as part of an “insider
make the European Union club” made up of intelligence
Intelligence Agency a true European analysts from the seven member’s
agency! states. (13)
In 2007, the European Joint
From Joint Situation Center Situation Centre ability to analyze
(SITCEN) to Intelligence situations outside the European
Analysis Center (INTCEN) and Union was strengthened by the
towards the European Union establishment of the Single
Intelligence Agency (EUIA) Intelligence Analysis Capacity
European Union Intelligence Center (SIAC), which pools civilian
(INTCEN) joined the European intelligence with that obtained by
External Action Service (EEAS) in the European Union Military Staff’s
2010, but it has a far longer history. intelligence division. SIAC provides
Its origins, as “a structure working “intelligence input to early warning
exclusively on open source and situation assessment”, as well as
intelligence (OSINT)”, lie in the “intelligence input to crisis response
Western European Union (WEU), an planning and assessment for
intergovernmental military alliance operational and exercises.”(14) The
that officially disbanded in June European Union Military Staff was
2011 after its function were transferred to the European
gradually transferred over the last External Action Service (EEAS) in
decade to the European Union’s 2010 at the same time as European
Common Security and Defense Policy Union Joint Situation Center,
(CSDP). (12) although the institutions themselves
In 2012, the European Union have not been merged.
Intelligence Center’s (INTCEN) In 2010, European Union
predecessor organization was Intelligence Center became part of
established as a directorate of the the European External Action
General Secretariat of the European Service and expanded to cover
Council and given the name of internal and external threats, and to
European Union Joint Situation allow for collection (mainly from

29
Open Sources –OSINT), processing,
analysis and sharing of confidential
information. Former director of the
European Union Intelligence Centre,
Ilkka Salmi points out: “European
Union Intelligence Center’s mission
is to provide intelligence analyses,
early warning and situational
awareness to the High
Representative and to the European
External Action Service, to various
European Union decision makings
bodes in the fields of the Common
Security and Foreign Policy (CFSP),
and the Common Security and
Defense Policy (CSDP) and Counter-
Terrorism, as well as to the
European Union Member States. (15)
With little doubt, the European
Union should transform the
European Union Intelligence Center
to an independent European Union
Intelligence Agency (16) because the
international order has changed
dramatically in the last decades and
has not made the world more stable.
The eastern and southern periphery
of Europe (primarily Ukraine, Syrian
and Libyan crises) is region with
considerable instability. And the
European Union has consequently
become more active in the
international arena. A lack of
knowledge about other potential
conflicts in the region could be more
costly than maintaining a viable
European intelligence structure.
Moreover, the European Union
Intelligence Agency’s main tasks
30
would be gathering information from
the European Union’s Member
States intelligence organizations and
analyzing it independently. This
analysis would allow the Agency to
advice the European Commission
and the Council on foreign relations
and security issues. Most of the
information needed for thorough
analysis would be obtained overtly.
In case of unavailability of vital
intelligence the Agency might have
to resort to covert collection. The
European Union Intelligence Agency
could become a very useful
institution for European Union
policy makers and decision makers
in the fields of military affairs once
the European Union creates a
European Army. (17)
Nowadays, the Syrian, Ukraine and
Libyan crises have been sufficiently
traumatic to convey the message
that if European Union is serious
about achieving the objective of a
common foreign and defense policy,
the requirement for a common
European Union intelligence policy is
urgent.
Concluding Remarks
Intelligence cooperation is the most
important weapon in the battle to
contain the new threats (human
trafficking, illegal immigration,
transnational organized crime,
foreign jihadist networks, and
radicalization) in the European
Union Member States, but its
significance is even greater than
that.
International attention due to terror
attacks, economic instability, social
unrest has drawn a critical lens on
the migrant crisis in Europe. The
millions of individual streaming into
Greece and Italy through the
maritime route, whether as refugees
from conflict or illegal immigrants,
have greatly strained the European
Union’s institutional capacity, and
its people’ patience. While rhetoric
around terrorist sleeper cells
infiltrating refugee movements has
been highly focused in the days since
the attacks in Paris (13 November
2015) and Brussels (22 March 2016).
Concerns have been raised about the
security of Mediterranean oil
supplies – through shipping- due to
the popularity of the maritime route.
(18)
In our insistence on the concept of
the word “world order”, we do not
view international relations solely as
the struggle for power between
competing states or the consequences
for the international system of the
distribution of power between states;
but rather, as suggested by Hedley
Bull ,(19) “as a relationship between
order and anarchy in a more
fundamental sense.” This means that
international relations must be
viewed from a perspective of values,
which considers interpretation of
morality, freedom, justice,
civilization and individuality in an
31
understanding of the relationship
between law and power on the
national as well as the international
level.
In this context, effective intelligence
cooperation is hard to achieve even
at the national level as different
intelligence services compete for
resources and attention from the
decision-makers, past terrorist
incidents in Europe (Madrid, 2004,
London, 2005, Oslo, 2011, Burgas
2012, Paris 2015, and Brussels,
2016) served as a wake up for the
European Commission to enhance
intelligence sharing among the 28
European Member States with the
European Union intelligence Center
(INTCEN), which could be
transformed toward the European
Union Intelligence Agency (EUIA) as
a needed institution for a prospective
European Army.
At the end, in the 21st century, the
intelligence and security community
in the 28 European Union Member
States requires intelligence to be
dispersed, not concentrated; open to
a variety of sources, not limited to
secrets; sharing its information and
analysis with a variety of would –be
coalition partners, (20) including
foreigners and people outside the
government, not guarding its
“secrets” tightly. Collective action
depended on shared intelligence and
common assessment is strategically
significant among the national
intelligence services in the European
Union in order to prevent major
terrorist incidents in the future.
References:
1)John L. Esposito, (2000), “Islam
and the West after September
11: Civilizational Dialogue or
Conflict?, Emirate Lecture
Series No. 40, p.27, The
Emirates Center for Strategic
Studies and Research, Abu
Dhabi, United Arab Emirates.
2)John M. Nomikos, (1995), “The
Future of the US-European
Security Relationship”, Peace
and the Science Journal, Vol.
26, pp: 20-26, International
Institute for Peace, Vienna,
Austria.
3)Eva Cahen, (2004), “European
Union Agrees on More
Cooperation to Fight
Terrorism”, CNSNews-
Cybercast News Service.”
,http://www.cnsnews.com/View
Print.asp?Page=/ForeignBurea
us/ar.../FOR20040319e.htm
Retrieved on 22/10/2016.
4)Ibid.
5)Robert O. Keohane and Stanley
Hoffman, (1992), “Institutional
Change in Europe in the
1980s”, in Robert O. Keohane,
Stanley Hoffman, (eds), The
New European Community:
32
Decision-Making and
Institutional Change, p: 15,
Boulder. Co. Westview Press,
USA.
6)Timothy M. Devinney and
William C. Hightower, (1991),
European Markets After 1992,
p:26, Lexington, MA:
Lexington Books, USA.
7)Ibid.
8)Ibid.
9)Jaap Donath, (1993), “A
European Community
Intelligence Organization,”
Defense Intelligence Journal,
Vol. 2, No. 1, pp. 15-33.
10)Ibid.
11)On 22th of August 2016, the
leaders of France, Germany
and Italy in Naples, declared
the creation of a European
Army.
12)Jelle van Buuren, (2009),
“Secret Truth: The European
Union Joint Situation Center”,
Eurowatch, p:9,
http://www.statewatch.org/ne
ws/2009/aug/SitCen2009.pdf -
Retrieved on 22/10/2016.
13)John M. Nomikos, (2014),
“European Union Intelligence
Analysis Centre (INTCEN):
Next stop to an Agency?”,
 Journal of Mediterranean and
Balkan Intelligence, Vol.4,
No.2, pp: 7-9.
14)Ibid.
15)Ibid.
16)Jonn M. Nomikos, (2005), “A
European Union Intelligence
Service for Confronting
Terrorism”, International
Journal of Intelligence and
Counterintelligence, Vol. 18,
pp:201-202.
17)Ibid.
18)Lacey Bruske, Michael Nair,
Travis Parrot, Maria Elena
Pino (2016), “Organized
Crime’s Goldmine: Combatting
Maritime Smuggling Routes
from Turkey to Greece”,
33
RIEAS Monograph, May 2016,
p:20, Athens, Greece.
19)John M. Nomikos, (2007),
“Transatlantic Intelligence
Cooperation, the Global War
on Terrorism and
International Order” in
International Order in a
Globalizing World (ed) by
Yannis A. Stivachtis, p: 254,
Ashgate Publishing Ltd, UK.
20)) John M. Nomikos, (2016),
“Greece: The Need for
Modernization in an Unstable
Environment”, in the
Handbook of European
Intelligence Cultures (eds) by
Bob de Graaff and James M.
Nyce, p:167, Rowman and
Littlefield Publishing
Company, Maryland, USA.
 SECŢIA DE ŞTIINŢE MILITARE - PILON DE BAZĂ AL
ACADEMIEI DE ŞTIINŢE ALE SECURITĂŢII NAŢIONALE

DEPARTMENT OF MILITARY SCIENCES - BASIC PILLAR

OF THE ACADEMY OF SCIENCES OF NATIONAL
SECURITY

Gl. Fl. Aer. (r.) prof. univ. dr.

Gabriel-Florin MOISESCU
Membru titular al Academiei de
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Col. (r.) prof. univ. dr.

Gheorghe BOARU
Membru titular al Academiei de
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Rezumat
Secţia de Ştiinţe Militare, împreună cu Secţia de Ordine
Publică şi Secţia de Informaţii şi Securitate Naţională, reprezintă
un forum de cercetare ştiinţifică de specialitate din cadrul
Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (ASSN), care
asigură îndeplinirea obiectului de activitate al acesteia. În acest
articol este prezentată şi baza legală privind organizarea şi
funcţionarea secţiei „Ştiinţe militare” în cadrul ASSN precum şi
cele mai semnificative elemente care privesc activitatea ştiinţifică a
acesteia.
Ca rezultat al activităţii de cercetare ştiinţifică, Secţia de
Ştiinţe Militare poate contribui la îmbogăţirii domeniilor şi
disciplinelor de studiu în ştiinţa militară, având în vedere:
evoluţiile continue ale fenomenului militar contemporan;
implementarea standardelor NATO şi UE; descifrarea metodelor,
procedurilor eficiente de acţiune împotriva ameninţărilor de tip
nou, cum sunt cele asimetrice, hibride, cibernetice, informaţionale
etc.; eficientizarea acţiunilor militare.

34
Cuvinte cheie: ştiinţe militare; cercetare ştiinţifică; acţiuni
militare; standarde NATO şi UE; ameninţări asimetrice, hibride,
cibernetice, informaţionale.

Abstract
The Department of Military Sciences, together with the
Department of Public Order and the Department of Intelligence
and National Security, make up a forum of specific scientific
research within the Academy of Sciences of National Security
(ASSN), which ensures the basis of its activity. This article
presents the legal grounds for the organization and functioning of
the department "Military Sciences" in the ASSN and the most
significant elements related to its scientific activity.
As a result of its scientific research activity, the Department
of Military Science can contribute to the development of areas and
disciplines in military science, taking into account the following
aspects: the continuous evolution of contemporary military
phenomenon; the implementation NATO and EU standards; the
identification of methods and effective procedures against the new
type of threats, such as the asymmetric, hybrid, cyber,
informational ones; the objective of increasing the efficiency of
military actions.
Keywords: military science; scientific research; military actions;
NATO and EU standards; asymmetric, hybrid, cyber, information
threats.
Asigurarea securităţii poporului, se fundamentează
naţionale poate fi considerată pe ordinea constituţională şi
o condiţie fundamentală a se înfăptuieşte în contextul
existenţei naţiunii şi a construcţiei europene,
statului român şi este cooperării euroatlantice şi al
definită astfel: „Securitatea evoluţiilor globale”1.
naţională este un drept
imprescriptibil care derivă 1Strategia de securitate naţională a
din suveranitatea deplină a României, Bucureşti, 2007, p. 7.

35
 Componenta principală capacităţii necesare Armatei
a sistemului apărării României de a promova şi
naţionale - Armata României proteja interesele naţionale în
- trebuie să fie pregătită să faţa riscurilor şi
acţioneze, independent sau în ameninţărilor curente, aflate
cadrul Alianţei, atât în dezvoltare şi a celor
împotriva ameninţărilor viitoare, îndeplinirea
convenţionale cât şi a celor angajamentelor în planul
asimetrice, în cazul în care securităţii şi apărării,
sunt ameninţate interesele asumate de ţara noastră în
naţionale ale României sau cadrul NATO şi UE, precum
este afectată securitatea şi faţă de alte organisme
statelor aliate. internaţionale” 2.
În aceste condiţii, Armata României
procesul de transformare a poate angaja acţiuni militare,
Armatei României a devenit o pentru îndeplinirea cerinţelor
cerinţă obiectivă şi a specifice prevăzute în
necesitat o strategie specifică. constituţie, dar şi în
Acest proces include atât conformitate cu
pregătirea forţelor naţionale angajamentele asumate de
pentru participarea la România faţă de NATO,
apărarea colectivă, cât şi Uniunea Europeană, precum
crearea capabilităţilor şi în cadrul iniţiativelor
superioare pentru cele mai regionale şi ale coaliţiilor.
moderne tipuri de acţiuni Funcţionarea domeniului
militare, independent sau, în militar este guvernată cu
contextul operaţiilor prioritate de ştiinţa militară,
întrunite multinaţionale, sub a cărei apariţie în rândul
comanda NATO. altor ştiinţe poate fi plasată
Conform prevederilor într-o formă coerentă către
acestei strategii naţionale de
transformare, „obiectivul
fundamental al transformării
2Strategia de transformare a
Armatei României, Bucureşti, 2007,
constă în asigurarea
p.4.

36
sfârşitul secolului XIX şi armat) sub forma noţiunilor,
începutul secolului XX. principiilor, legilor, ipotezelor
Ca orice ştiinţă, şi şi teoriilor.
ştiinţa militară este una din Aşadar, apariţia şi
formele conştiinţei sociale, cu dezvoltarea ştiinţei militare
ajutorul căreia oamenii (în au fost determinate din nevoi
principal militarii) realizează practice ale celor implicaţi
cunoaşterea sistematică şi direct sau indirect în
transformarea unor realităţi desluşirea intimităţilor
potrivit nevoilor societăţii. Ea fenomenului militar.
reprezintă „un sistem de Diversificarea scopurilor şi
cunoştinţe referitoare la legile obiectivelor războiului, a
şi principiile luptei armate, la forţelor şi mijloacelor
formele de organizare, destinate ducerii acestuia, a
pregătire şi întrebuinţare a condus la amplificarea
forţelor armate în război, la preocupărilor pentru crearea
metodele şi procedeele bazei teoretico-metodologice
acţiunilor militare” .
3 şi ştiinţifice utilizată în
Ştiinţa militară pregătirea şi ducerea
reprezintă aşadar un sistem acţiunilor militare. Iată de ce
de cunoştinţe care reflectă astăzi putem spune că ştiinţa
raporturile şi legăturile militară, împreună cu alte
esenţiale ale realităţii ştiinţe conexe, s-au maturizat
obiective din domeniul prin conţinut, devenind o
militar într-o formă logico- forţă determinantă în
abstractă. Ea este necesară proiectarea şi ducerea luptei
specialiştilor din domeniul armate.
militar pentru a înţelege şi Considerăm că Secţia de
evidenţia trăsăturile Ştiinţe Militare din cadrul
generale, esenţiale, ale Academiei de Ştiinţe ale
fenomenului război (conflict Securităţii Naţionale (ASSN)
poate oferi soluţia
3 Lexicon militar, Ediţia a II-a organizatorică necesară şi
revăzută, Editura Saka, Chişinău, utilă dezvoltării domeniilor
1994, p.313.

37
ştiinţei militare în contextul
actual şi viitor euroatlantic.
Secţia de Ştiinţe
Militare, împreună cu Secţia
de Ordine Publică şi Secţia de
Informaţii şi Securitate
Naţională, reprezintă un
forum de cercetare ştiinţifică
de specialitate din cadrul
Academiei de Ştiinţe ale
Securităţii Naţionale (ASSN),
care asigură îndeplinirea
obiectului de activitate al
acesteia.
Alături de celelalte
două secţii ştiinţifice ale
ASSN, vom milita pentru
promovarea conceptului de
„securitate naţională extinsă”,
lansat de Strategia naţională
de apărare a ţării în vigoare,
care „ vizează interesele care
converg spre asigurarea
securităţii naţionale,
manifestate în următoarele
domenii: apărare (înţeleasă în
dubla calitate normativă, de
apărare naţională şi apărare
colectivă), ordine publică,
activitatea de informaţii,
contrainformaţii şi de
securitate, educaţie, sănătate,
economic, energetic, financiar,
38
mediu, infrastructuri
critice” .
4
Considerăm că
activitatea ştiinţifică a secţiei
noastre trebuie să aibă o
abordare integratoare şi
multidimensională, alături de
celelalte secţii ale ASSN,
pentru a susţine ştiinţific
concepţia Strategiei naţionale
de apărare a ţării,
menţionată mai înainte, care
precizează că „dimensiunea
de apărare se îmbină şi
echilibrează reciproc cu o
serie de alte dimensiuni -
ordine publică; activitatea de
informaţii, contrainformaţii
şi de securitate; diplomaţia;
managementul situaţiilor de
criză; educaţia, sănătatea şi
demografia”5.
Baza legală privind
organizarea şi funcţionarea
acesteia, în cadrul ASSN,
este asigurată prin Legea
nr.56/2012, Legea
4 Strategia naţională de apărare a
ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019, O
Românie puternică în Europa şi în
lume, Administraţia prezidenţială,
Bucureşti, 2015, Art.3, p.5.
5 Strategia naţională de apărare a
ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019,
Op.cit.,Art.3.
nr.140/20156 precum şi de Europene; promovarea pe
Hotărârea de Guvern nr. plan naţional şi internaţional
1122/2013, prin care sunt a cercetărilor ştiinţifice
aprobate structura specifice ştinţelor militare;
organizatorică şi statutul de coordonarea activităţii de
funcţionare. cercetare ştiinţifică în
Secţia de Ştiinţe domeniul ştiinţelor militare;
Militare funcţionează în fundamentarea necesarului
cadrul ASSN ca instituţie de resurse de finanţare a
publică de consacrare activitătilor de cercetare-
academică, de interes dezvoltare pe termen mediu şi
naţional, în domeniul lung”7.
cercetării ştiinţifice din Pentru îndeplinirea
sistemul de apărare obiectivelor propuse, secţia
naţională. beneficiază de sprijinul
Obiectul de activitate conducerii ASSN, activitatea
al Secţiei de Ştiinţe Militare ştiinţifică a membrilor săi şi
este direcţionat către este ajutată de aparatul de
domeniul sistemului apărării lucru din structura
naţionale şi vizează organizatorică a ASSN
următoarele:„crearea aprobată prin HG nr.
cadrului legal pentru 1122/2013.
cercetarea ştiinţifică şi În realizarea obiectului său
introducerea continuă a de activitate, Secţia de
progresului tehnic; Ştiinţe Militare, sub
dezvoltarea ştiinţelor, în coordonarea ASSN,
scopul alinierii la cerinţele colaborează cu Ministerul
NATO şi ale Uniunii Educaţiei Naţionale şi

7 Legea 56/2012 privind

6Legea 140/2015 pentru
modificarea Legii nr. 56/2012
privind organizarea şi funcţionarea
Academiei de Ştiinţe Militare.
Academia de Ştiinţe ale Securităţii
Naţionale.
organizarea şi funcţionarea
Academiei de Ştiinţe Militare,
Art.2.şi Regulament de organizare
şi funcţionare a Academiei de
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale,
Bucureşti, 2016, Art.2.

39
Cercetării Ştiinţifice, elaboreaze programe de
Academia Română, Academia cercetare ştiinţifică în
Oamenilor de Ştiinţă din domeniile de interes pentru
România şi academii de Ministerul Apărării
ramură, instituţii militare şi Naţionale; să contribuie, prin
civile de învăţământ superior, activitatea proprie, la
precum şi cu alte ministere, dezvoltarea şi progresul
instituţii şi unităţi de profil, cercetării ştiinţifice din
naţionale şi/sau domeniul ştiinţelor militare;
internaţionale. să colaboreaze la programele
În vederea realizării de cooperare ştiinţifică
obiectului său de activitate, internaţională ale colectivelor
Secţia de Ştiinţe Militare îşi de cercetare din instituţiile de
propune să desfăşoare o învăţământ superior cu profil
multitudine de activităţi militar şi/sau civil; împreună
ştiinţifice care să răspundă cu celelalte secţii ştiinţifice,
prvederilor L 56/2012 şi sub conducerea ASSN, să
Regulamentului propriu, participe la elaborarea
astfel:„alături de celelalte programelor de cercetare
secţii ştiinţifice ale ASSN să ştiinţifică ale Ministerului
participe la elaborarea Apărării Naţionale,
strategiei naţionale a Ministerului Afacerilor
activităţii de cercetare Interne şi Serviciului Român
ştiinţifică, din sistemul de de Informaţii, Ministerului
apărare, ordine publică, Educaţiei Naţionale şi
informaţii şi securitate Cercetării Ştiinţifice, ale
naţională, în vederea Academiei Române şi ale
respectării angajamentelor în altor ministere şi instituţii
domeniul capacităţilor interesate; să iniţieze şi să
asumate faţă de NATO şi dezvolte relaţii de colaborare
Uniunea Europeană; să cu instituţii de cercetare
contribuie la valorificarea ştiinţifică şi de învăţământ
cercetării ştiinţifice din din ţară şi din străinătate,
sistemul de apărare; să precum şi cu organizaţii

40
naţionale şi internaţionale; să conducă programe de
facă propuneri, de a se cercetare ştiinţifică din
acorda, în condiţiile legii, Planul naţional de cercetare-
distincţii şi premii pentru dezvoltare şi inovare,
contribuţii deosebite în atribuite de către autoritatea
activitatea de cercetare de stat pentru cercetare-
ştiinţifică; să organizeaze, în dezvoltare, pe bază de criterii
nume propriu sau în de capabilitate, în sistem
colaborare cu celelalte secţii competiţional sau în mod
ştiinţifice ale ASSN, cu alte direct; să coordoneaze şi să
instituţii din ţară şi din evalueaze activitatea de
străinătate, manifestări cercetare ştiinţifică, a
ştiinţifice, congrese, proiectelor şi programelor de
seminarii, ateliere de lucru şi cercetare ştiinţifică din
simpozioane pe problemele structura proprie; să propună
cercetării din domeniul său premierea celor mai valoroase
de activitate; să participe, realizări ştiinţifice; să
împreună cu Ministerul propună autorităţii de stat
Apărării Naţionale, pentru cercetare-dezvoltare
Ministerul Educaţiei constituirea, pe perioade
Naţionale şi Cercetării determinate, în condiţiile
Ştiinţifice şi cu alte instituţii legii, de centre sau colective
abilitate, la evaluarea şi mixte de specialişti pentru
atestarea capacităţii realizarea unor obiective
instituţiilor care desfăşoară specifice domeniului său de
activităţi de cercetare activitate; să formuleze
ştiinţifică, în condiţiile legii, propuneri în domeniul
potrivit ariei sale de dezvoltării cercetării şi
responsabilitate; să învăţământului din sistemul
formulează puncte de vedere de apărare; să facă propuneri
în legătură cu înfiinţarea sau pentru direcţii de cercetare şi
desfiinţarea de institute, pentru comenzi de cercetare în
centre şi unităţi de cercetare vederea atragerii de fonduri
din sistemul de apărare; să necesare finanţării activităţii

41
secţiei ştiinţifice şi ASSN; să
contribuie la fundamentarea,
argumentarea şi expertizarea
ştiinţifică a opţiunilor şi
deciziilor din sistemul de
apărare; să dezbată probleme
ştiinţifice şi să stabilească
acţiunile care interesează
ASSN; să analizeze
informările membrilor secţiei
privind activitatea
desfăşurată anual; să verifice
îndeplinirea criteriilor de
eligibilitate a candidaţilor în
procedura de alegere de noi
membri”8.
Secţia de Ştiinţe Militare
îndeplineşte şi alte atribuţii
din domeniul său de
activitate, stabilite prin lege,
prin statutul sau
regulamentul de organizare
şi funcţionare al ASSN.
Ca activitate
ştiinţifică, Secţia de Ştiinţe
Militare poate contribui la
îmbogăţirii domeniilor şi
disciplinelor de studiu în
ştiinţa militară având în
8L 56/2012, Op cit, Art.6 şi
Regulament de organizare şi
funcţionare a Academiei de Şiinţe
ale Securităţii Naţionale,
Op.cit.Art.5, 18.
42
vedere evoluţiile continue ale
fenomenului militar
contemporan.
Dacă în perioada de
formare a acesteia, ştiinţa
militară avea în compunere
strategia, tactica, fortificaţiile
şi istoria militară, în prezent
sunt considerate drept
discipline de studiu: teoria
generală, arta militară,
istoria artei militare,
geografia militară, logistica,
teoria organizării şi
mobilizării forţelor armate,
teoria instruirii şi educării
trupelor, la care pot fi
adăugate: psihologia militară,
sociologia militară,
conducerea militară
(comanda şi controlul), teoria
jocurilor de război şi altele.
Considerăm aşadar că ştiinţa
militară nu este definită doar
ca o teorie militară, ci s-a
dezvoltat continuu şi a
devenit un veritabil sistem de
sisteme, care integrează cele
trei mari componente ale
sistemelor dinamice militare:
teoria militară; practica
militară; arta războiului şi
luptei armate. De asemenea,
ştiinţa militară se regăseşte
la toate nivelurile artei normative care reglementează
militare, inclusiv în cel pregătirea şi instruirea
decizional (care este forţelor armate” , precum şi
9

totdeauna cel politic): politic; în dimensiunea educativă:

strategic; operativ; tactic. „stimularea cercetării
În actualul context ştiinţifice, în corelaţie cu
politico-militar şi a sistemul de educaţie, ca
fenomenului militar demers esenţial pentru
contemporan tot mai înţelegerea naturii
complex, cercetarea ştiinţifică ameninţărilor şi provocărilor
trebuie să fie direcţionată actuale; dezvoltarea culturii
spre găsirea soluţiilor privind de securitate, inclusiv prin
dezvoltarea capacităţii de educaţie continuă, care să
răspuns la noile provocări ale promoveze valorile, normele,
mediului de securitate, actual atitudinile sau acţiunile care
dar şi prospectiv, precum şi să permită asimilarea
privind pregătirea populaţiei conceptului de securitate
şi a teritoriului pentru naţională” .10

apărare. În deplin acord cu

De asemenea, preocupările la nivel naţional
considerăm că temele de şi internaţional secţia
cercetare ştiinţifică pot viza noastră se va ocupa cu
subiecte de actualitate dar şi studierea şi dezvoltarea
prospective privind: cadrului conceptual,
„dezvoltarea capabilităţilor organizatoric şi de acţiune
necesare pentru a reacţiona în necesar asigurării securităţii
cazul unor ameninţări cibernetice, inclusiv privind
asimetrice şi de tip hibrid; protecţia infrastructurilor
atingerea standardelor de cibernetice, în concordanţă cu
performanţă specifice noile concepte şi politici din
realizării interoperabilităţii
între armatele celorlalte state 9 Strategia naţională de apărare a
membre şi armonizarea ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019,
prevederilor legale şi Op.cit. Art 73.
10 Ibidem, Art.80.

43
domeniul apărării cibernetice de un birou format din
elaborate şi adaptate la preşedinte, 1-3 membri şi un
nivelul NATO şi al Uniunii secretar ştiinţific.
Europene. Vom dezvolta Preşedintele secţiei
cercetarea ştiinţifică cu ştiinţifice este reprezentant
scopul de a asigura al Universităţii Naţionale de
elementele necesare „ pentru Apărare „Carol I”, iar
cunoaşterea, prevenirea şi membrii biroului şi secretarul
contracararea ameninţărilor, ştiinţific sunt aleşi dintre
vulnerabilităţilor şi riscurilor membrii titulari şi
la adresa securităţii cibernetice corespondenţi, pentru un
a României şi pentru mandat de 4 ani. Pentru a fi
promovarea intereselor, ales, candidatul trebuie să
valorilor şi obiectivelor întrunească două treimi din
naţionale în spaţiul numărul de voturi ale
cibernetic”11 îndeosebi cele cu membrilor cu drept de vot
implicaţii directe asupra prezenţi din cadrul secţiei. În
apărării naţionale. cadrul secţiei două treimi din
În conformitate cu HG membrii acesteia sunt
1122/201312 şi cu propuşi de către instituţia
Regulamentul propriu al coordonatoare a domeniului
ASSN13, pentru a asigura de cercetare.
buna funcţionare, Secţia de În cazul absenţei
Ştiinţe Militare este condusă preşedintelui, conducerea
secţiei ştiinţifice este
11 Strategia de securitate cibernetică asigurată de către un membru
a României, Bucureşti, 2013, Art.2.
12 Hotărârea nr.1122/2013 pentru al biroului secţiei ştiinţifice,
aprobarea structurii organizatorice prin delegare de competenţă,
şi a statutului ASM, Guvernul iar în caz de indisponibilitate
României, Bucureşti, 2013, Art.4, 5, mai mare de 6 luni se alege
10. un preşedinte interimar pe
13 Regulament de organizare şi

funcţionare a Academiei de Ştiinţe durata rămasă până la

ale Securităţii Naţionale, Op. cit., încheierea mandatului iniţial.
Art.19, 20, 21.

44
 Secţia ştiinţifică se unei largi deschideri, la
reuneşte pentru dezbaterea şedinţele secţiei pot participa
problemelor din domeniul său ca invitaţi şi alţi specialişti
de competenţă lunar sau ori din domeniu.
de câte ori este nevoie, la ASSN reuneşte
solicitarea preşedintelui sau personalităţi de o deosebită
a cel puţin două treimi din valoare ştiinţifică şi
numărul membrilor acesteia. profesională din domeniile
Secţia ştiinţifică îşi cercetării ştiinţifice din
desfăşoară lucrările în sistemul de apărare, ordine
prezenţa a jumătate din publică şi securitate
numărul membrilor şi adoptă naţională şi are în
hotărâri cu majoritatea componenţa sa membri
membrilor prezenţi. Pentru titulari, membri
probleme de importanţă corespondenţi, membri de
majoră, biroul secţiei onoare şi membri asociaţi.
ştiinţifice poate decide ca Secţia de Ştiinţe
majoritatea să fie formată din Militare poate avea un
jumătate plus unu din număr maxim de: 25 membri
numărul membrilor secţiei titulari, 25 membri
ştiinţifice. corespondenţi , 25 membri de
Preşedintele secţiei onoare şi 25 membri asociaţi.
ştiinţifice organizează, Membrii titulari şi
îndrumă şi controlează membrii corespondenţi sunt
întreaga activitate a secţiei. cetăţeni români, aleşi dintre
Biroul secţiei şi secretarul personalităţile ştiinţifice de
ştiinţific îşi desfăşoară prestigiu din domeniile
activitatea managerială şi secţiei, membrii de onoare
ştiinţifică conform atribuţiilor sunt cetăţeni români sau
stabilite de Statut şi de străini care s-au remarcat
Regulamentul de organizare prin realizările şi
şi funcţionare al ASSN. contribuţiile lor la
Pentru asigurarea dezvoltarea ştiinţelor din
vizibilităţii, transparenţei şi domeniul militar. Membrii

45
asociaţi pot fi doar persoane minimale”, aprobate ca anexă
juridice. la Statutul ASSN. În cazul
Membrii titulari şi mai multor candidaţi pe un
membrii corespondenţi sunt număr mai mic de locuri se
aleşi pe viaţă, iar membrii de declară admişi cei cu
onoare sunt aleşi pentru o punctajul cel mai mare.
perioadă de 4 ani, cu Criteriile minimale pentru
posibilitatea de a fi realeşi obţinerea calităţii de membru
încă un mandat. Membrii titular (corespondent) al
asociaţi sunt selectaţi pe ASSN, sunt unice pentru
perioadele şi în condiţiile toate secţiile „Ştiinţe
stabilite prin contractele de militare”, „Ordine publică”,
asociere. „Informaţii şi securitate
Propunerile de naţională”, sunt prevăzute în
candidaţi pentru membrii Statutul ASSN14 şi în
titulari se fac de către Regulamentul propriu şi
15

membrii titulari ai secţiilor constau în:

ştiinţifice de specialitate, iar 1. recomandare scrisă dată de
candidaţii sunt aleşi din doi membri titulari, pe baza
rândul membrilor activităţii şi operei ştiinţifice;
corespondenţi, pe baza 2. standarde minimale
„Criteriilor minimale” pentru criteriul 1 privind
prevăzute în anexa care face activitatea publicistică şi de
parte integrantă din statutul cercetare ştiinţifică: cel puţin
ASSN. 220 de puncte pentru
Propunerile de membru titular şi 150 de
candidaţi pentru membrii puncte pentru membru
corespondenţi se fac de către corespondent;
membrii titulari şi
corespondenţi ai secţiilor
ştiinţifice de specialitate, iar 14 Anexa nr.2 la HG.1122/2013,
candidaţii sunt aleşi din Op.cit.
rândul membrilor de onoare 15 Regulament pentru primiri de noi

pe baza „Criteriilor membri în ASSN, Anexa nr.1,

Bucureşti, 2015.

46
3. standarde minimale asociaţi se pot face de către
pentru criteriul 2 privind membrii titulari, membrii
activitatea didactică şi corespondenţi şi membrii de
ştiinţifică: cel puţin 200 de onoare, dintre persoanele
puncte pentru membru juridice care au ca obiect de
titular şi 150 de puncte activitate un domeniu de
pentru membru interes pentru realizarea
corespondent. atribuţiilor şi obiectivelor
Dosarul de candidat va ASSN.
conţine lista de activităţi şi Propunerile de
documente conform celor candidaţi se transmit secţiilor
două criterii, însoţite de ştiinţifice pentru verificarea
dovezile aferente. condiţiilor care trebuie
Punctajele acordate îndeplinite, conform
pentru fiecare indicator din Statutului ASSN, apoi
cadrul criteriilor sunt consiliului ştiinţific, care le
detaliate în Anexa la Statutul avizează şi le supune votului
aprobat prin HG nr. adunării generale, conform
1122/2013 şi în Regulamentul legii. Lista candidaţilor va fi
de organizare şi funcţionare a publicată pe site-ul ASSN.
ASSN. Membrii Secţiei de
Propunerile de Ştiinţe Militare au
candidaţi pentru membrii de următoarele drepturi şi
onoare se fac de către îndatoriri: „să contribuie la
membrii titulari şi membrii dezvoltarea ştiinţelor din
corespondenţi, dintre sistemul apărării, în scopul
personalităţile române şi alinierii la cerinţele NATO şi
străine distinse prin realizări UE; să promoveze pe plan
deosebite în domeniul naţional şi internaţional
cercetării ştiinţifice cercetările ştiinţifice din
corespunzător obiectului de sistemul apărării; să
activitate al secţiei. contribuie la fundamentarea
Propunerile de necesarului de resurse de
candidaţi pentru membrii finanţare a activităţilor de

47
cercetare-dezvoltare pe termen fenomenului militar
mediu şi lung din sistemul de contemporan cum ar fi:
apărare; să îşi expună  implementarea
opiniile asupra problemelor standardelor NATO şi UE;
dezbătute; să ia parte la  stabilirea unei concepţii
activitatea şi lucrările secţiei comune privind pregătirea şi
şi să se implice în activităţile utilizarea forţelor;
ASSN; să participe activ la  redefinirea câmpului de
manifestările ştiinţifice luptă spre conceptul de
iniţiate de secţie şi de ASSN; spaţiul acţiunii;
să prezinte anual Secţiei de  revederea formelor de
Ştiinţe Militare informări acţiune în cele patru faze:
scrise asupra activităţii lor; pace, criză, conflict şi
să participe la crearea postconflict;
cadrului legal pentru  descifrarea metodelor,
introducerea continuă a procedurilor eficiente de
progresului ştiinţific şi tehnic acţiune împotriva
în sistemul de apărare ameninţărilor de tip nou, cum
naţională; să se implice în sunt cele asimetrice,
asigurarea de fonduri cibernetice, informaţionale
necesare funcţionării etc.;
ASSN”16.  eficientizarea acţiunilor
Secţia de Ştiinţe militare.
Militare va trebui să-şi
stabilească pentru activitatea Având în vedere că
viitoare direcţii şi orientări imaginea câmpului de luptă,
care să răspundă cerinţelor în următoarele decenii, va
diferi aproape complet de cea
a prezentului, factorul
16HG.1122/2013, Op.cit., Art.14 şi determinant fiind informaţia
Regulament de organizare şi
funcţionare a Academiei de Ştiinţe
cu multiplele ei valenţe
ale Securităţii Naţionale, Op. cit., (materie primă, scop, ţintă,
Art. 23. instrument) şi dorinţa
actorilor participanţi de a

48
obţine avantajul 3.Strategia de securitate
informaţional (dominaţie, naţională a României,
superioritate, supremaţie), Bucureşti, 2007.
considerăm că direcţiile de 4.Strategia de transformare a
Armatei României, Bucureşti,
cercetare pot fi actualizate
2007.
continuu.
5.Strategia naţională de apărare
Formele moderne de a ţării pentru perioada 2015 -
desfăşurare a acţiunilor 2019, O Românie puternică în
militare, care se pot Europa şi în lume,
diversifica în funcţie de foarte Administraţia prezidenţială,
mulţi factori, începând de la Bucureşti, 2015.
cele asimetrice, 6.Strategia de securitate
informaţionale, hibride, cibernetică a României,
cibernetice şi pot avea Bucureşti, 2013.
caracter naţional, 7.Hotărârea nr.1122/2013
pentru aprobarea structurii
multinaţional, de alianţă, de
organizatorice şi a statutului
coaliţie, pot constitui tot
ASM, Guvernul României,
atâtea direcţii de cercetare Bucureşti, 2013.
ştiinţifică ale secţiei noastre. 8.Lexicon militar, Ediţia a II-a
revăzută, Editura Saka,
Bibliografie: Chişinău, 1994.
1.Legea 56/2012 privind 9.Regulament de organizare şi
organizarea şi funcţionarea funcţionare a Academiei de
Academiei de Ştiinţe Militare. Ştiinţe ale Securităţii Naţionale,
2.Legea 140/2015 pentru Bucureşti, 2016.
modificarea Legii nr. 56/2012 10.Regulament pentru primiri
privind organizarea şi de noi membri în Academia de
funcţionarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale,
Ştiinte Militare. Academia de Anexa nr.1, Bucureşti, 2015.
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale.

49
 GPS
(Argumente pentru dezbatere în domeniul
„informaţii şi securitate naţională”)

Conf. univ. dr. Niculae IANCU

Abstract:
In the field of security studies, one talks about the classic
and the modern. There are sufficient authors who position this
field in multiple architectures of post-modernism under the
motivation of the multiplying factors of social interaction. Against
this background of cognitive diffusion, there consolidates the
necessity of maintaining the scientific vein of the approaches to
security and, fundamentally, the analytical processes adjunct to
the objects of security.

Mă pregătesc pentru Pornesc la drum. Vocea

călătorie. Cu maşina. feminină din micuţul aparat
Traseul? Bruxelles – mă anunţă că după ce voi
Bucureşti. Sunt conştient că efectua vreo două manevre
mă aşteaptă un drum lung şi simple urmează să intru pe
pe alocuri plictisitor. Încarc autostradă.
bagajele, verific senzorii de pe Avusesem norocul să
bordul maşinii şi fixez îmi găsesc pentru câteva luni
destinaţia pe sistemul de o locuinţă decentă şi relativ
navigaţie GPS. Este un ieftină pe bulevardul Auguste
sistem pe care l-am Reyerslaan, lângă staţia de
achiziţionat dintr-un metrou Diamant, acolo unde
supermarket cu ceva ani în autostrada A3 îşi găseşte
urmă şi care şi-a dovedit sfârşitul în hăţişul urban
utilitatea pe parcursul bruxellez. Cele câteva luni s-
câtorva călătorii turistice în au încheiat. Mă găseam la
spaţii limitrofe României. finalul unei misiuni cu
reflexii strategice executată

50
de o echipă internaţională la
sediul cartierului general al
NATO din Bulevardul
Léopold III, la numărul 1110.
În nu mai mult de zece
minute sunt deja lansat pe
centura Bruxelles-ului şi
audiez prima prognoză:
”mergeţi 10 km drept, după
care viraţi la stânga”. Cei
zece kilometri zboară ca într-
o clipă, pe ritmuri de rock la
volum moderat, şi imediat
după virajul la stânga sunt
anunţat de aceeaşi voce
blândă că trebuie să merg 50
de kilometri drept, după care
să virez din nou la stânga. La
finalul unei jumătăţi de oră
de mers liniştit, pe o vreme
frumoasă pentru Belgia,
adică nu prea răcoare şi
destul de luminos, mă
încadrez pe dreapta şi mă
înscriu pe autostrada A2,
care duce spre Germania. Era
finalul lunii mai. Fusese o
iarnă lungă şi foarte rece.
Cea mai rece din ultimii 20
de ani. În cele câteva luni
petrecute în centrul Europei
nu ştiu dacă am văzut discul
soarelui de două sau trei ori.
Vremea a fost o surpriză,
pentru că toate discursurile
despre schimbările climatice
clamează creşterea
permanentă şi ireversibilă a
temperaturilor medii.
Paradoxul fenomenului
încălzirii globale care
îngrijorează întreaga
omenire. Vremea este din ce
în ce mai dificil de prognozat,
iar fenomenele extreme sunt
prezente în majoritatea
buletinelor de ştiri. Se
investeşte foarte mult în
studii pentru modelarea
evoluţiilor meteorologice. Din
păcate, infirmarea este încă
mai prezentă decât
confirmarea ipotezelor de
cercetare. Aceste insuccese
analitice lasă mult loc pentru
rostogolirea unor teorii ale
conspiraţiei legate de arme şi
războaie meteorologice.
Chestiuni de mediu … de
securitatea mediului.
Parcurg cam 200 de
kilometri pe refrenuri din
albumul Achtung Baby al
trupei irlandeze U2. O
muzică minunată, compusă la
debutul ultimului deceniu al
secolului trecut. Începutul
anilor '90. Bono şi ceilalţi
51
băieţi ai trupei s-au strâns să
compună în Berlinul de Est,
încercând parcă să surprindă
spiritul schimbărilor majore
ale lumii europene născută
din ruinele zidului
Berlinului. Creaţia artistică
nu a mers bine la început.
Membrii trupei nu găseau
inspiraţia necesară punerii
pe note a noii atitudini faţă
de expresia artistică şi faţă
de libertate. Cheia schimbării
a fost piesa excepţională One.
Imnul noii ere a societăţii
contemporane, al victoriei
paradigmei umane în faţa
barierelor de forţă ale unei
jumătăţi de secol de diviziune
politică şi militară. Era
sfârşitul istoriei după Francis
Fukuyama. Ce putea fi mai
minunat pentru om, decât
victoria eternă a democraţiei
liberale fundamentată pe
idealuri şi nu pe
materialism? Singurul front
de luptă rămas era cel al
ideilor modelului occidental
de societate, bazată pe
inspiraţie şi creativitate.
Chestiuni de ideologie şi
geopolitică … securitate în
sensul cel mai profund.
52
Vocea feminină din
micuţul GPS nu îşi mai face
simţită prezenţa. Mă afund în
gândurile mele, încercând să
rememorez cele mai frumoase
locuri pe care le-am vizitat în
ţinuturile flamande şi valone.
Primul gând cu care mă lupt
este de ce totuşi aleg să
privesc experienţele trăite
prin prisma criteriului de
divizare a teritoriului
regatului belgian după limba
vorbită de locuitori. Oare
acesta nu este în fapt un
criteriu cultural sau poate
politic şi nu unul lingvistic?
Care o fi diferenţa? Încerc să
mă concentrez pe ceea ce
reprezintă Belgia pentru
civilizaţia occidentală în
special şi pentru cea
europeană în general.
Îmi amintesc ceea ce
discutam cu un coleg
canadian pe parcursul
stagiului meu bruxellez. Cu
prilejul unei vizite pe care am
realizat-o împreună la Ypres,
în nord-vestul Belgiei, acesta
a fost profund marcat de
urmele prezente peste tot ale
conflictului devastator din
Primul Război Mondial.
Tranşeele, nenumăratele
fragmente de muniţie
împrăştiate peste câmpiile
vaste, cimitirele eroilor,
solemnitatea care plutea în
aerul locurilor, ne-au obligat
să ne reamintim de impactul
nimicitor al formelor acute de
manifestare a resorturilor de
putere în situaţii de criză
extremă, aşa cum se
întâmplă în timp de război.
De ce a fost posibil să se
petreacă toate acestea? Care
sunt costurile securităţii?
Care este măsura jertfei
umane? Sunt întrebări care
au o altă forţă emoţională
atunci când sunt abordate
într-o dezbatere
multinaţională.
Daniel, un bărbat din
Quebec aflat la vârsta
maturităţii, se uita la o
candelă aprinsă şi la un
trandafir proaspăt aşezat
lângă cartea de onoare a
cimitirului eroilor canadieni
din St. Julien. Câteva clipe
mi-a lăsat impresia că se uită
prin mine. Părea că aşteaptă
să se întâlnească cu bunicul
său care luptase în acele
locuri, departe de Canada, pe
o câmpie umedă aflată la
câteva mii de kilometri de
casă, undeva în Europa.
Mi-am amintit că vizitasem
cu câţiva ani în urmă Muzeul
Militar din Ottawa, de unde
reţinusem că forţa
expediţionară canadiană a
constat în peste 400.000 de
militari, dintre care aproape
60.000 şi-au pierdut viaţa pe
pământul rece şi umed al
ţărmurilor franco-germane.
Mult mai mulţi fuseseră
răniţi şi s-au întors acasă cu
urme adânci pe trup şi în
suflet, marcând istoria unui
popor a cărui valori seculare
sunt democraţia şi libertatea.
Chestiuni de război …
securitate în sensul cel mai
acut.
Discuţiile noastre nu
au putut face abstracţie de
proximitatea frontierei
franceze şi ne-au dus spre
fixarea imaginară a frontierei
dintre Europa germanică şi
Europa latină, care trece
exact prin acele locuri. Adică
frontiera dintre nordul şi
sudul Europei, divizare pe
care o auzim invocată astăzi
în discursul politic occidental
53
mai mult decât oricând în când, în cadrul orelor lungi
ultimele decade. Spaţiul de Geografie scurse în serile
dintre Rin şi teritoriile reci din timpul liceului
francofone a reprezentat industrial pe care l-am urmat
centrul celor mai sângeroase în altă epocă, profesoara
ciocniri din cadrul conflictelor vorbea cu o voce blândă
majore europene de la despre nemărginirea
începutul secolului XIX şi Euroasiei, deşi întreg
până în prezent. Rămâne universul nostru de atunci
astăzi teritoriul unor era cel mioritic.
sentimente amestecate, după Vladimir Socor,
două sute de ani de sacrificii, reputatul analist politic
lacrimi şi eroism confuz. român cu contribuţii
Prin revigorarea excepţionale în modelarea şi
discursului Rhineland-ului descrierea fenomenelor de
reprezentarea spaţiului securitate din regiunea Mării
european devine şi mai Negre, îmi povestea
fragmentată, reperele sentimentul pe care l-a trăit
longitudinale şi latitudinale la începutul anilor `50 pe
ale geopoliticii sale făcând plaja din Mamaia când,
astăzi din GPS un privind peste întinderile de
instrument mai util pentru apă, singurul lucru pe care l-
diplomaţie decât pentru a putut „vedea” a fost capătul
drumeţie. Dincolo de politicile lumii. Nu „existau” nici
publice promovate de Georgia, nici Armenia, nici
Bruxelles, am convingerea că, Crimeea, nici măcar Turcia.
la un sfert de veac de la Nu se putea percepe nimic
căderea zidului Berlinului, altceva decât nemărginimea
geografia joacă încă un rol mării. Singura replică pe care
determinant în Peninsula am putut să i-o ofer în faţa
europeană, aşa cum o acestei metafore cu o forţă
numeşte George Friedman. desăvârşită, a fost că şi eu am
Nu mai auzisem acest avut aceeaşi senzaţie în vara
concept din anii de liceu, lui 1989, când peste decenii

54
vieţile românilor erau încă
blocate în „mic”. Chestiuni de
percepţie … securitate în
sens subiectiv.
Revenind la Peninsula
europeană, am încercat în
întâlnirile pe care am avut
plăcerea să le am cu George
Friedman să îmi dau seama
dacă prin această sintagmă
încearcă să minimizeze rolul
centrului civilizaţiei de tip
occidental în a promova şi
susţine peste mări principiile
democraţiei pe care o dimensiunea
percepem astăzi ca forma cea
mai avansată de orânduire
socială. Pentru mine ideea de
peninsulă este asociată unui
spaţiu limitrof. De avangardă
sau ariergardă. Depinde de
perspectivă şi context. Însă
ideea de izolare rămâne
prevalentă. Spre
surprinderea mea, în
enunţarea conceptului nu am
găsit altceva decât
normalitate în vocea lui
Friedman. Nicio urmă de
patimă sau aroganţă. Acest
lucru m-a pus pe gânduri.
Într-adevăr, la scară
planetară, Europa este o
peninsulă, aşa cum Grecia
sau Italia sunt peninsule la
scară europeană. Dacă vrem,
ca europeni, să simţim şi să
acţionăm global, atunci
trebuie să înţelegem şi să
asumăm corect proporţiile
spaţiului fizic pe care îl
ocupăm în ecuaţia
interacţiunilor globale. Asta
nu înseamnă că trebuie să ne
temem de mărginimea
bătrânului continent în
comparaţie cu imensitatea
lumilor asiatice sau
americilor.
Istoria a dovedit că, deşi
peninsule, Grecia şi Roma
antică au stăpânit cea mai
mare parte a lumii cunoscute
în perioadele lor de glorie.
Acestea au fost factori
determinanţi pentru
globalizarea conceptelor lor
de orânduire politică şi
socială, la scara geografică a
epocilor respective. Validarea
şi consolidarea unor modele
de interacţiune şi construcţie
socială de sorginte elenă şi
latină, au dus la conturarea
elementelor definitorii ale
existenţei naţiunilor şi
relaţiilor internaţionale, aşa
cum le înţelegem astăzi.
55
Desăvârşirea şi exportarea poate să redevină centrul
acestor modele a fost posibilă conceptelor de interacţiune
în mileniul al doilea prin umană şi socială numai dacă
exprimarea vocaţiei de este unită. Pentru ca
descoperitori a ibericilor şi a Uniunea Europeană să fie
spiritului creativ al exponentul Europei trebuie
britanicilor, francezilor şi să-şi întărească pilonii
germanilor. definitorii ai securităţii sale.
În aceste condiţii, de ce Avântul tehnologiilor, viteza
să nu acceptăm că peninsula de comunicare şi mobilitatea
europeană poate să fie extraordinară umană,
continuatoarea acestei materială şi financiară impun
tradiţii pentru secolele ce vor regândirea profundă a
urma? Dacă ne încumetăm să paradigmelor de securitate
explorăm această arie de ale viitorului. Din ce în ce
cercetare, întrebarea care se mai mulţi cercetători
pune este cine va fi europeni din domeniul
portdrapelul acestei ştiinţelor politice şi studiilor
construcţii. Care dintre de securitate, în mod special
naţiunile europene din arealul central şi est-
menţionate anterior, sau european, alunecă pe panta
altele noi, vor putea să clamării sfârşitului statului
coaguleze suficientă voinţă şi ca referenţial al ecuaţiilor de
resurse pentru a coloniza securitate, cumva ca o
minţile şi sufletele oamenilor garanţie academică a
de pe tot cuprinsul globului. desprinderii definitive de un
Chestiuni de mare strategie trecut în care s-au aflat în
… securitate în sens tabăra geopolitică
vocaţional. nepotrivită.
Nu cred că se va mai Introducerea în
putea ridica o singură dezbatere a modelelor umane
naţiune la nivelul de voinţă şi construite pe eşafodarea
acţiune al hegemonilor individului ca unic reper de
ultimelor două secole. Europa congruenţă conceptuală în

56
analizele de securitate, cu Realismul, cu toate modelele
invocarea empirică a sale derivate, continuă să
conceptelor spaţiului Europei reprezinte paradigma
de nord ca unice modele de dominantă de securitate, care
succes, induce erori de înglobează toţi factorii şi
analiză prin reducerea funcţiile de manifestare
argumentelor doar la spaţiul concretă a securităţii aşa cum
desigur necesar, dar o putem înţelege astăzi.
insuficient, al emoţiilor. Chiar dacă spaţiul virtual al
Desigur că OMUL trebuie lumii cibernetice diluează
privit ca obiect central de substanţa frontierelor
cercetare al studiilor de geografice şi oferă suficiente
securitate. Cu excepţia platforme de manifestare
catastrofelor naturale, toate reflectivă a indivizilor, el a
celelalte ameninţări au ca fost invadat şi preluat în
germene sau vizează omul. mare măsură sub control tot
Înţelegerea fenomenelor de de formele fizice de existenţă
securitate obligă la a statului, în primul rând de
complementaritate, într-o centrele sale de identitate şi
ecuaţie integratoare interese, instituţiile.
subiectiv-obiectiv, cu Tinerii cercetători sunt
determinanţi paradigmatici. din ce în ce mai atraşi de
În prezent, statul, ca teoria constructivistă, pe care
determinant securitar, o îmbrăţişează mai mult ca o
continuă să rămână singurul soluţie pentru delimitarea de
exponent al autorităţii (neo)realism sub o formă de
legitime în raport cu frondă potenţată de oboseala
grupurile umane. Spaţiul scenariilor de securitate
limitat de manifestare a construite mult prea mulţi
statelor le poziţionează într-o ani pe arhitecturi raţionaliste
permanentă tranzacţie de de gândire. Ceea ce ştim
forţă, însoţită în general de sigur astăzi este că toate
violenţă, în scopul promovării aceste paradigme există.
propriilor interese. Care este lupa pe care trebuie

57
să o folosim pentru principiilor şi valorilor
pătrunderea înţelesurilor paneuropene. Incapacitatea
conceptelor de securitate în Europei de a integra până în
spaţiul european, rămâne să prezent toate graniţele sale
stabilim. Chestiuni de litorale într-o singură uniune
metodă … securitate în sens de gândire şi acţiune este
ştiinţific. oare un argument suficient
Pentru a complica şi pentru a accepta că
mai mult datele analizei, nu Peninsula europeană este, în
putem neglija istoria fapt, în cădere liberă ca
Peninsulei Balcanice. Acest importanţă în complicata
teritoriu a fost întotdeauna ecuaţie a globalizării şi
greu de înţeles şi mai greu de competiţiei pentru
modelat în cancelariile dominaţie? Bruxellesul dă
occidentale. Violenţa semne evidente de slăbiciune
ciocnirilor civilizaţionale a în promovarea unei poziţii
fost mai intensă în Balcani ferme privind extinderea
decât oriunde pe cuprinsul Uniunii Europene în arealul
Europei. Linia de demarcaţie balcanic şi întreţine percepţia
a vestului de est, înţeleasă în că regiunea nu este acoperită
primul rând prin prisma de semnalul GPS în
religiilor, a fost în ultima coordonatele democraţiei
jumătate de mileniu cercul de occidentale. Realizarea unui
foc al Europei. litoral neîntrerupt al uniunii,
Falia dintre Orient şi de la Marea Baltică la Marea
Occident a fost epicentrul Neagră, este încă împiedicată
celor mai puternice de forma şi intensitatea de
cutremure existenţiale ale manifestare a ameninţărilor
spiritului european, de securitate. Incapacitatea
tragediile umane produse ca unor guverne din regiune de
fenomen de masă sub formă a securiza propriile frontiere
de epurări etnice sau genocid menţine breşe active de
punând la grea încercare insecuritate.
sensul congruenţei

58
 Un exemplu însoţit de
sânge şi lacrimi este
fenomenul migraţionist cu
care se confruntă Europa
astăzi. Trăim realităţile unei
experienţe dure ce părea, cu
câteva zeci de luni în urmă,
doar filă de istorie scrisă într-
un areal geografic prea
îndepărtat pentru a produce
îngrijorare în capitalele
europene. Breşele litorale au
făcut ca această istorie să
redevină studiu de caz în
laboratorul scenariilor de
securitate tangibilă ale
prezentului. Felul în care
acest fenomen transformă pe
termen scurt profilurile
comportamentale ale
europenilor, altădată extrem
de predictibile, solicită o
analiză profundă a ce trebuie - condiţie sine qua
fundamentelor gândirii
unioniste europene.
Chestiuni de securitate …
securitate în formă brută.
Pentru a integra cele
menţionate şi multe altele pe
care nu am avut răgazul să le
prezint aici, avem nevoie de
un concept integrator, de un
corolar al analizelor de
securitate. Securitatea
extinsă este un construct care
aduce în prim-planul
dezbaterilor de securitate
domenii noi, care complică
ecuaţiile clasice de risc,
ameninţare, vulnerabilitate
şi oportunitate.
Prin aportul său,
conceptul de securitate
extinsă adaugă şi nu elimină.
Conjugă şi nu disjunge.
Compune şi nu descompune.
Integrează şi nu polarizează.
Deci avem nevoie de obiect de
studiu, ipoteze de cercetare,
metode de analiză şi
rezultate novatoare care să
permită securităţii să fie ceea
non a existenţei,
performanţei şi
competitivităţii. Iar toate
acestea nu pot fi intuitive,
comprehensive, holistice, în
afara domeniului ”informaţii
şi securitate naţională”.
59
 DEZVOLTAREA SECŢIEI „ORDINE PUBLICĂ”
A ACADEMIEI DE ŞTIINŢE ALE SECURITĂŢII
NAŢIONALE

DEVELOPMENT DEPARTMENT ,,PUBLIC ORDER”

ACADEMY OF SCIENCES OF NATIONAL SECURITY

Prof.univ.dr.
George-Marius ŢICAL
Membru titular al Academiei de
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Rezumat:
Sistemul Ordine Publică se află într-o permanentă schimbare,
ancorat la dezvoltarea societăţii, iar acum, în era globalizării,
acesta incită la noi forme de abordare a tematicii efervescente
emise de acesta. Abordarea exhaustivă a cercetării domeniului
trebuie să fie făcută din prisma unei abordări sistemice, plecând
de la general la particular, de la complex spre suplu, flexibil, util.
Prin cercetarea subdomeniilor acestuia se va putea asigura
expertiza necesară ce va fi pusă la dispoziţia decidenţilor, pentru a
asigura fundamentul şi justificarea ştiinţifică a deciziilor.
Cuvinte-cheie: ordine publică, afaceri interne, secţie ordine
publică, Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale.

Abstract:
Public Order System is a permanent change, anchored to society,
now in the age of globalization, it incites new forms for addressing
effervescent issued by it. Addressing exhaustive field research must
be done from a holistic perspective, starting from general to
particular, from complex to supple and flexible manner. By
researching its subdomains will be able to provide the necessary

60
expertise to be made available to decision-makers to provide
scientific foundation and justification of decisions.
Keywords: public order, home affairs, public order department,
Academy of Sciences of National Security.

Înfiinţarea Academiei acestuia se va putea asigura

de Ştiinţe ale Securităţii expertiza necesară ce va fi
Naţionale asigură cadrul pusă la dispoziţia
academic de cercetare decidenţilor, pentru a asigura
ştiinţifică în domeniile fundamentul şi justificarea
apărării, informaţiilor şi ştiinţifică a deciziilor.
ordinii publice şi siguranţei Legitimitatea
naţionale. domeniului Ordine Publică și
Secţia Ordine Publică Siguranță Națională este dată
şi Siguranţă Naţională de consacrarea acestuia, în
contribuie cu expertiză anul 2002, prin înființarea
specializată la clarificarea domeniului de doctorat cu
conceptuală, dezvoltarea același nume, respectiv a
doctrinei ordinii publice şi singurei Școlii doctorale din
afacerilor interne şi România, în cadrul
desfăşoară cercetări şi studii Academiei de Poliţie
de specialitate în vederea „Alexandru Ioan Cuza”.
cunoaşterii problematicii şi Bineînțeles că
implementării soluţiilor domeniul a cunoscut o
ştiinţifice identificate. creștere permanentă prin
Domeniul Ordine masteratele apărute în acest
Publică şi Siguranţă domeniu și a cercetării
Naţională capătă științifice desfășurate în
recunoaştere ştiinţifică ultimii anii cu rezultate
binemeritată şi i se acordă o meritorii.
reală poziţie şi rolul pe care îl Prin înființarea
are la nivel naţional prin Academiei de Științe ale
secţia cu acelaşi nume. Prin Securității Naționale,
cercetarea subdomeniilor respectiv a Secției Ordine

61
Publică și Siguranță curajoasă, presupunând o
Națională, se arată stăpânire a mijloacelor de
importanța și locul cercetare din varii domenii
domeniului la nivel național (drept, economic, sociologie,
și chiar internațional, și prin psihologie, militar,
aceasta obligă membrii săi să administrativ, criminologie
acorde expertiză în materie etc.). Metodele şi tehnicile
de cea mai bună calitate. utilizate trebuie să permită
Acest domeniu de graniță disecarea analitică, din
oferă teme și subiecte care perspectivă juridică,
trebuie dezbătute, dar mai sociologica, psihologică,
ales la care trebuie să găsim criminologică, a fenomenelor
soluţii, având în vedere subsecvente ordinii publice,
continua sa evoluţie. pentru a putea realiza în
Caracteristica principală a final sinteza ei teoretică,
domeniului este fundamentul propunerii unor
pluridisciplinaritatea. soluţii de abordare a
Promovarea, rezolvării problematicii
sprijinirea, dezvoltarea acesteia. Cercetarea acestor
cercetării ştiinţifice şi manifestări este extrem de
academice, a membrilor laborioasă.
secției Ordine Publică și Necesitatea
Siguranță Națională a armonizării și
Academiei de Științe ale compatibilizării sistemului
Securității Naționale, românesc de ordine publică
cercetarea şi prezentarea cu cele din statele Uniunii
stărilor, proceselor şi Europene a generat căutări
tendinţelor în domeniul permanente pentru
afacerilor interne în general realizarea unui cadru juridic
şi a ordinii publice în special și acțional eficient care să
reprezintă preocupări răspundă transformărilor și
permanente ale acestora. obiectivelor preconizate în
Cercetarea domeniului plan structural și funcțional,
este o întreprindere prin asigurarea resurselor

62
umane și financiare necesare activitatea de cercetare
materializării acestora. științifică de valoare în
În domeniul ordinii şi domeniile sale de activitate
siguranţei publice este nevoie pentru beneficiul şi progresul
de o viziune unitară a societății.
modului în care trebuie să se Valoarea este creată
concentreze eforturile de a prin atingerea competenţelor,
identifica priorităţile de abilităților şi cunoștințelor
acţiune în asigurarea necesare şi prin dezvoltarea
activităţilor de cunoaştere, unor abordări științifice şi
prevenire şi combatere a soluţii tehnice inovatoare cu
fenomenului infracţional, de aplicație practică şi în
garantare a drepturilor şi domeniul cercetării-
libertăţilor constituţionale, de dezvoltării.
apărare a siguranţei 2. Viziune asupra
cetăţenilor, a proprietăţii cercetării-dezvoltării
publice şi private, de Viziunea secţiei asupra
asigurare a climatului activităţii cercetării-
necesar funcţionării dezvoltării este exprimată
instituţiilor statului, în prin următoarele concepte:
conformitate cu prevederile • va promova valorile din
legii, precum şi consolidarea domeniul său de referinţă,
cooperării cu serviciile desfășurând activitate
poliţieneşti ale celorlalte specifica in sectorul
state membre ale Uniunii universitar;
Europene, ale SUA, în • va deveni principala
domeniul terorismului şi structură cu tradiție din
crimei organizate. Romania în domeniul Ordinii
1. Misiune Publice şi Siguranţei
Misiunea Secţiei Naţionale, cu realizări în
Ordine Publică şi Siguranţă domeniul cercetării
Naţională în domeniul dezvoltării la nivel naţional şi
cercetării-dezvoltării este de internaţional;
a realiza şi dezvolta

63
• va valorifica capacităţile de
investigare, de cercetare,
dezvoltare si inovare ale
personalului său în
abordarea şi soluționarea
problemelor cu care se
confruntă acest domeniu;
• va consolida direcțiile de
cercetare existente şi va
promova direcții noi;
• va fi recunoscută ca un
promotor al activităţii în
domeniul Ordinii Publice şi
Siguranţei Naționale în
societatea română;
• activitatea secţiei va avea
un impact științific şi social
pozitiv, contribuind activ la
soluționarea problemelor
dificile cu care se va
confrunta societatea în
domeniu şi/sau prin activitate
de înalt nivel, susținută şi
permanentă.
3. Obiective strategice
Secţia a aprobat Planul
de Cercetare Dezvoltare
pentru perioada 2015- 2017,
care reprezintă principalul
instrument prin care aceasta
implementează Strategia pe
termen scurt.
Prin acestea se urmăreşte
atingerea celor trei
64
obiective strategice ale
sistemului şi anume:
1. Crearea de cunoaştere,
respectiv obţinerea unor
rezultate ştiinţifice şi
tehnologice de vârf,
competitive pe plan global, în
scopul creşterii vizibilităţii
internaţionale a cercetării
româneşti şi a transferării
ulterioare a rezultatelor în
practică.
2. Creşterea calităţii sociale,
respectiv găsirea de soluţii
ştiinţifice şi tehnice care
susţin dezvoltarea socială şi
îmbunătăţesc condiţia umană
a acesteia.
3. Susţinerea dialogului
ştiinţă-societate.
Urmărirea acestor obiective
generale se va realiza în
cadrul unei viziuni pe termen
scurt privind sistemul de
ordine publică şi rolul
acestuia în societate.
Astfel, sistemul de
ordine publică va putea să
devină un important element
al dezvoltării mediului
cunoaşterii din România,
fiind capabil să susţină
performanţa prin inovare în
toate domeniile care
contribuie la asigurarea ştiinţifice din ţară şi din
bunăstării cetăţenilor şi străinătate.
totodată să atingă excelenţa Principiile care vor
ştiinţifică recunoscută pe conduce activitatea Secţiei
plan internaţional. sunt:
Pentru a răspunde  Dezvoltarea cantitativă şi
acestei provocări, membrii îmbunătăţirea calitativă a
secţiei vor manifesta activităţii de cercetare
deschidere, în primul rând ştiinţifică.
către mediul ştiinţific  Alocarea şi realocarea
naţional şi internaţional, apoi resurselor pe programe.
către sistemul educaţional şi  Sustenabilitatea
nevoile societăţii. dezvoltării sistemului, prin
Principiile generale ale investiţia în dezvoltarea
construcţiei resurselor umane,
În alcătuirea Strategiei dezvoltarea infrastructurii de
şi Planului de cercetare al cercetare şi creşterea
Secţiei s-a ţinut seama atât gradului de deschidere
de rezultatele obţinute în internaţională.
urma analizei stării actuale a Dezvoltarea domeniilor
sistemului de ordine publică conexe Ordinii Publice şi
şi siguranţă naţională, de Siguranţei Naţionale în care
condiţiile naţionale şi România are interes se va
internaţionale, cât şi de realiza prin activităţi de
perspectiva integrării cercetare ştiinţifică, cu reale
României în Uniunea contribuţii la creşterea
Europeană. De asemenea, s-a calităţii cunoaşterii şi la
avut în vedere experienţa îmbunătăţirea calităţii vieţii.
acumulată în organizarea şi Totodată se vor îmbunătăţi
desfăşurarea activităţii de continuu performanţele
cercetare, precum şi de vizibile pe plan internaţional
rezultatele obţinute din în domeniu, la care România
consultarea comunităţii are potenţial de cercetare şi
în care au fost obţinute

65
rezultate comparabile cu cele responsabilitatea socială în
ale ţărilor UE. Se urmăreşte condiţiile proceselor de
corelarea obiectivelor europenizare şi globalizare;
referitoare la strategie-  Sprijinirea proiectelor pe
programe-instrumente. direcţii tematice.
 Direcţiile de acţiune ale Valorile promovate de
Secţiei sunt: membrii Secţie privind
 Susţinerea cercetării activitatea de cercetare
ştiinţifice fundamentale, de Gândire inovatoare
frontieră şi exploratorie; Gândirea inovatoare
 Organizarea de înseamnă promovarea ideilor
„workshopuri exploratorii” creative ce pot genera noi
destinate identificării nişelor valori, dar şi evaluarea
de cunoaştere neexplorate; echilibrată a efectelor acestor
 Lansarea de apeluri idei. Secţia îşi asumă în acest
pentru colaborări sens următoarele obiective:
internaţionale pe proiecte de  Va încuraja gândirea
cercetare fundamentală, de creativă în domeniu;
frontieră şi exploratorie;  Va recepta în mod pozitiv
 Susţinerea de manifestări ideile noi, dintr-un spectru
ştiinţifice; larg de abordări şi soluţii;
 Promovarea comunicării şi  Va încuraja publicarea
consolidarea rolului ştiinţei rezultatelor activităţii de
în societate; cercetare sub forma de
 Elaborarea de studii proiecte/programe şi lucrări
prospective în ştiinţă şi ştiinţifice originale;
societate;  Va încuraja analiza critică
 Pregătirea şi stimularea a gândirii precum şi a
participării la programe alternativelor generate.
internaţionale de cercetare; Credibilitate
 Managementul calităţii în Credibilitatea derivă
educaţie; din deținerea de cunoștințe,
 Educaţia privind înțelegerea şi comunicarea
Leadership-ul şi corespunzătoare a acestora,

66
dar include şi recunoașterea
situației când cunoștințele şi
înțelegerea sunt insuficiente
sau eronate.
Secția îşi asumă în
acest sens următoarele
obiective:
• Va dezvolta cunoașterea şi
înțelegerea științelor din
domeniile sale de activitate,
dar şi a științelor conexe sau
înrudite;
• Va dobândi cunoștințe şi
competenţe științifice noi,
prin dezvoltarea activității
cercetării de nivel înalt;
• Va aduna rezultate şi va
beneficia de experiența altor
instituții de învăţământ
importante sau companii
angajate în activitate prin
colaborare cu acestea şi prin
schimb de competenţe.
Angajament
Angajamentul derivă
atât din abordarea muncii cu
seriozitate, cât şi din
recunoașterea
responsabilităţii uneia sau
mai multor persoane într-un
efort colectiv.
Secţia îşi asumă în
acest sens următoarele
obiective:
• Va oferi sprijin
personalului titular şi asociat
implicat în activitatea de
cercetare ştiinţifică;
• Va asigura spaţiu de
exprimare pentru toţi
membrii săi cu preocupări în
dezvoltarea activității;
• Se va poziționa ca o secţie
dinamică;
• Va stimula membrii săi la
nivel individual, dar şi
colectiv, să contribuie activ la
mediul de lucru productiv,
mental şi social, ca o parte
importantă a culturii muncii
promovată de Academie.
Secţia Ordine Publică
şi Siguranţă Naţională va
maximiza nivelul de finanțare
alocat activităţii de cercetare
prin:
• obținerea de granturi de
finanțare nerambursabile,
prin programe naționale sau
internaționale;
• obținerea de contracte de
cercetare şi prestări servicii,
prin competiție sau alte
modalităţi de atribuire legale;
• angajarea în strângerea de
fonduri prin sponsorizări, cu
respectarea intereselor
67
reciproce sponsor - de Științe ale Securității
sponsorizat; Naționale teoretizează
• furnizarea de programe domeniile incluse în
educaționale la comanda în conceptul de securitate
domeniul său de competenţă, națională extinsă:
pe baze contractuale, către a. apărarea, - UNAp;
instituțiile interesate; b. securitatea socială, -
• angajarea în activităţi de Academia de Poliţie;
informare şi sprijin, c. securitatea educațională, -
incluzând activitatea de lobby Academia de Poliţie
şi crearea de /Ministerul Educaţiei
asocieri/parteneriate Naţionale şi Cercetării
avantajoase. Ştiinţifice;
Programele propuse de d. securitatea alimentară, -
către Secţia noastră sunt în Academia de Poliţie, Poliţia
deplină consonanţă cu de frontieră, control
Strategia Naţională de fitosanitar/ Poliţia
Apărare, un studiu pentru transporturi pe trasabilitate
aceasta fiind promovat de mărfuri;
către Academia noastră. e. securitatea economică, -
Poliţia - investigarea
Elemente conceptuale fraudelor;
pentru fundamentarea f. securitatea energetică, -
noii Strategii Naționale de pază, jandarmi;
Apărare a Țării. g. securitatea mediului, -
Fără a se substitui păduri, flora, salvamont,
Strategiei, documentul îşi jandarmi montani, jandarmi
propune să fundamenteze Deltă, piscicol, Salvamar,
științific și critic conceptul de Poliţia frontieră pe mare;
securitate extinsă, practic h. securitatea financiară, -
nucleul ideatic în jurul căruia spălare bani, finanțare
este elaborată o astfel de terorism;
strategie. Documentul i. securitatea
elaborat la nivelul Academiei infrastructurilor critice,

68
oferind totodată exemple de
abordări din Strategia de
Securitate Europeană,
strategiile unor țări europene,
precum și din cea a Statelor
Unite ale Americii.
Obiectivele acestui for
științific vizează și
fundamentarea
necesarului de resurse de
finanțare a activităților de
cercetare-dezvoltare pe
termen mediu și lung din
sistemul securității
naționale, precum și
crearea cadrului legal
pentru introducerea
continuă a progresului
tehnic în sistemul de
apărare, ordine publică și
siguranță națională.
În urma studiului
realizat de Secţie pentru
identificarea oportunităţilor
pentru proiecte de cercetare,
s-a ajuns la următoarele
posibilităţii:
-securitatea educațională
o Crearea și implementarea
unui Sistem național de
colectare, analiză și
prognoză/(modelare a modelare și previziune în
proceselor informaționale)
din mediul preuniversitar
si studențesc în vederea
implementării conceptului
OSCINT la nivelul elevilor
și studenților (plecând de la
proiectele OSCINT 2009 şi
OSCINT XXI).
-securitatea alimentară
o Crearea şi implementarea
unui sistem național unic
de trasabilitate (de la
producătorul de materie
primă până la consumator)
pentru produsele
alimentare și integrarea
acestuia în sistemele
europene existente.
-securitatea economică
o Creșterea capacității
administrative prin
crearea și implementarea
unui sistem național unic
de comunicații securizat
pentru agenții economici și
ONG.
o Creșterea capacității
administrative prin
crearea și implementarea
unui sistem integrat de
raportare, control,
domeniul fiscal (eliminarea
evaziunii fiscale).
69
 -securitatea mediului supraveghere) – colaborare
o Asigurarea securității cu ministerele de Interne
mediului, prin crearea şi şi al Transporturilor,
implementarea unui CNADNR, CESTRIN.
sistem de monitorizare și o Crearea și implementarea
control al pădurilor – unui model de siguranță și
Radarul Pădurilor, bazat securitate publică urbană
pe conceptul integrat de bazată pe analiza BIG
GISINT (Geospatial DATA și asistare a deciziei
Intelligence) și IoT în timp real, cu suport de
(Internet of Things) colectare bazat pe IoT
(Internet of Things),
-securitatea GISINT, OSINT.
infrastructurilor critice o Crearea și optimizarea
o Crearea și implementarea unui model național de
conceptului de securitate centru operațional pentru
individuală în cadrul managementul situațiilor
sistemelor inteligente de de criză cu dezvoltarea
transport la nivelul ulterioară a fiecărei
drumurilor naționale și componente.
autostrăzilor Obiectivul prioritar al
(implementarea ITS, momentului este apariţia
Creşterea gradului de Strategiei naţionale de ordine
siguranţă şi securitate pe publică, document care oferă
toate modurile de ansamblul obiectivelor
transport, fluidizarea majore pe termen mediu, în
traficului la frontieră, e- domeniul ordinii publice,
call, monitorizarea și coroborate cu principalele
controlul transporturilor modalităţi de realizare şi
periculoase, monitorizare resurse necesare pentru
infracțiuni cu auto prin menţinerea, asigurarea şi
sistemul rovinietă și restabilirea ordinii publice şi
extinderea funcțiunilor la contribuie la stabilirea unei
nivelul camerelor de direcţii unitare, la nivelul

70
tuturor instituţiilor de ordine tipologii de manifestare, iar
publică. starea generală de securitate
Este unul dintre pilonii a cetăţeanului şi a mediului
de bază pentru realizarea de afaceri are de suferit pe
obiectivelor strategice ale fondul unei insuficiente
Strategiei Naţionale de articulări şi al unei anumite
Apărare şi va urmări rigidităţi a instituţiilor din
îmbunătăţirea serviciilor de sistemul de ordine şi
ordine şi siguranţă publică. siguranţă publică, în faţa
Strategia naţională de ordine noilor provocări. Deşi
publică trebuie să se coreleze numărul persoanelor care
cu Strategia pentru prestează servicii de
dezvoltarea justiţiei, ce securitate a crescut în ultimii
urmăreşte modernizarea şi ani (sistemul privat de pază
eficientizarea sistemului şi protecţie, poliţia locală),
judiciar, cu Strategia privind insuficienta coordonare a
securitatea internă a Uniunii acestora creează
Europene şi Tratatul de la vulnerabilităţi care sunt
Lisabona. exploatate tot mai mult de
Strategia grupările infracţionale. La
implementată la nivelul UE această imagine se adaugă
reprezintă o valoare dezideratul aderării la
adăugată efectivă în raport Spaţiul Schengen şi
cu iniţiativele similare ale garanţiile care trebuie să fie
diverselor state membre, dat asigurate pentru toţi
fiind că fenomenul cetăţenii Uniunii Europene,
infracţional ce trebuie respectiv frontiera maritimă,
combătut capătă din ce în ce aeriană şi terestră, aflată în
mai multe trăsături responsabilitatea noastră, ce
transfrontaliere. asigură un spaţiu unic de
În concluzie, ne libertate, securitate şi
aflăm într-o perioadă în care justiţie.
majoritatea formelor de În ultimii ani, în
criminalitate cunosc noi întreaga lume a crescut

71
numărul acţiunilor violente înregistra progrese în afara
la care au participat mase unei stări de ordine generală,
mari de persoane, cărora corespunzător structurată şi
forţele de ordine au trebuit să respectată după reguli şi
le facă faţă, pentru norme bine statuate.
menţinerea lor sub control, Sesizăm că la nivel
ori pentru restabilirea mondial, deşi forţele de
ordinii, atunci când s-au ordine s-au aflat într-un
produs grave tulburări. proces permanent de evoluţie
În mod cert toate şi adaptare, rata
sistemele de ordine publică criminalităţii nu a înregistrat
trebuie să se adapteze scăderi semnificative,
realităţilor societăţilor siguranţa publică nu a
contemporane şi devenit o problemă desuetă,
colectivităţilor pe care le iar sentimentul de securitate
deservesc în scopul apărării al unei colectivităţi a
valorilor fundamentale ale cunoscut scăderi dramatice în
statului de drept, ale urma producerii primului
drepturilor şi libertăţilor incident grav la adresa
fundamentale ale omului, securităţii publice.
creşterii gradului de Falsa iluzie a
siguranţă al persoanelor şi definitivării procesului de
asigurării unei securităţi evoluţie a forţelor de ordine şi
sporite a proprietăţii publice ajungerii acestora la un nivel
şi private. maximal de performanţă
Istoria a scos în creează premisele distragerii
evidenţă că o societate atenţiei de la tendinţele de
omenească, în ansamblu, nu „progres” ale criminalităţii.
poate exista şi nu poate

72
 COORDONATE ÎN POLITICA EXTERNĂ A
UNIUNII EUROPENE DUPĂ CRIZA UCRAINEANĂ
COORDINATES OF EUROPEAN UNION FOREIGN
POLICY IN THE AFTERMATH OF THE CRISIS IN
UKRAINE

Col. prof. univ. dr.

Gheorghe Calopăreanu
Membru titular al Academiei de
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale
Rezumat:
Statutul de actor relevant de securitate al Uniunii Europene
a fost dintotdeauna supus unor dezbateri aprinse. Viziunea
generală, conturată de către experţii europeni şi neeuropeni, a tins
către considerarea UE ca având relevanţă substanţială mai
degrabă din punct de vedere economic. De regulă, opiniile
formulate converg către concluzia că Uniunii îi lipseşte coeziunea,
coerenţa şi eficienţa în acţiunea externă.
Lucrarea de faţă argumentează necesitatea adaptării
politicii externe a UE la noile caracteristici ale mediului
internaţional de securitate, a reconsiderării termenilor în care
aceasta abordează relaţiile cu terţi, atât în cadrul parteneriatelor
strategice, cât şi în cel al cooperării cu statele din vecinătatea
apropiată. Premisa de la care porneşte prezentul demers este că
numărul mare şi succesiunea rapidă de crize petrecute în diferite
domenii reprezintă tot atâtea presiuni şi stimuli pentru stabilirea
unor noi coordonate în materie de politică externă a UE.
Analiza este îndreptată către concluzia că, pe cât de mare
este presiunea pentru un suflu nou în politica externă de securitate
a UE, pe atât este de necesar ca statele membre ale UE să
demonstreze coeziune şi capacitate de a urmări coerent o linie
comună în afacerile internaţionale.

73
 Cuvinte-cheie: crize, parteneriate strategice, vecinătatea
apropiată, solidaritate, adaptare.
Abstract:
The status of relevant security actor in the European Union
has always been subject to heated debates. The general view,
embraced by European and non-European experts alike, has led to
considering the Union mainly relevant from an economic point of
view. Usually, the opinions in this matter converge towards the
conclusion that the EU lacks cohesion, coherence, and efficiency in
its external actions.
The present paper argues in favor of the necessity of
adjusting EU’s foreign policy to the new features of the
international security environment, of reconsidering the terms in
which the EU approaches relations with the states outside it, both
within strategic partnerships, and in the cooperation with
countries in its close vicinity. The assumption that we started from
in this scientific endeavor is that the high number and rapid
succession of crises occurring in various domains represent real
factors of pressure and, at the same time, incentives prompting the
establishment of new coordinates in EU’s foreign policy. The
analysis performed is directed towards the conclusion that as there
is greater pressure for a new impulse in EU’s foreign security
policy is, there is also greater need for EU member states to show
cohesion and the ability to consistently follow a common line in
international affairs.
Keywords: crises, strategic partnerships, close vicinity,
solidarity, adjustment

Introducere trebuie să le facă faţă,

Evoluţiile recente în
planul dinamicii securităţii
europene, în special
succesiunea rapidă a crizelor
de diverse naturi cărora UE
converg către ideea că
instituţiile şi fundamentele
legale aferente securităţii
europene se află într-un
punct de turnură, într-un

74
context în care presiunile
spre schimbare, adaptare şi
evoluţie sunt extrem de
puternice.
Dimensiunea de
securitate şi apărare a UE
este una relativ tânără în
contextul dezvoltării şi
evoluţiei pilonilor pe care
arhitectura instituţională a
UE a luat naştere.
Caracteristica distinctivă a
acesteia constă în păstrarea
naturii interguvernamentale,
adică a dreptului primordial
al statelor membre de a
decide în mod suveran în
această arie. O altă trăsătură
specifică a dimensiunii de
securitate şi apărare a UE
este natura sa reactivă1,
aceasta înregistrând perioade
de evoluţie notabilă în special
sub presiunea evenimentelor
externe, a crizelor, care
relevă necesitatea schimbării,
a îmbunătăţirii, a evoluţiei în
acest plan.
1 Petre Duţu, Cristina Bogzeanu,
Reforma instituţională a UE din
perspectiva politicii de securitate şi
apărare comune, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare
„Carol I”, Bucureşti, 2011, p. 36.
În acest sens, putem
aprecia că istoria recentă a
Europei nu este deloc săracă
în evenimente şi fenomene
care să se constituie în astfel
de pârghii de presiune spre
schimbare, spre reorientare şi
adaptare a politicii externe a
organizaţiei conduse de la
Bruxelles. În 2008, UE era
puternic afectată de criza
economică şi financiară
mondială. Având în vedere
faptul că integrarea
economică a reprezentat una
dintre pietrele de temelie ale
construcţiei europene şi că
puterea economică a Uniunii
a constituit una dintre
principalele forţe de atracţie
şi de influenţă în plan
regional şi internaţional,
impactul puternic al crizei
economice şi financiare
mondiale însemna, la acea
vreme, o ameninţare majoră
cantonată într-una dintre
dimensiunile fundamentale
ale construcţiei europene –
cea economică. Mai mult,
consecinţele acestei crize au
fost resimţite şi în plan social
(proteste de stradă, scăderea
nivelului de trai), politic
75
(reviriment al
naţionalismelor, criza de
încredere a instituţiilor
europene şi naţionale) şi
militar (scăderea bugetelor
destinate apărării).
În 2010, stabilitatea şi
securitatea vecinătăţii sudice
a UE era puternic perturbată
de fenomenul cunoscut sub
denumirea de „primăvara
arabă”, şir de revolte
populare derulate în statele
din Nordul Africii şi Orientul
Mijlociu, care au dus la
schimbarea unor regimuri de
guvernare autocrate, cu
istorii consistente. Marea
parte a acestor revolte s-au
sfârşit fie prin înlocuirea
liderilor respectivelor
formaţiuni statale, fie prin
schimbarea modului de a
conduce, însă, în Siria,
primăvara arabă s-a
transformat într-un veritabil
război civil, în care s-au
implicat şi alte puteri ale
arenei internaţionale, fie de
partea guvernului, fie de
partea celor care urmăresc
schimbarea conducerii.
Nu la mult timp după
ce economia europeană a
76
început să se redreseze după
criza economică, la graniţa
estică a UE, apărea cea mai
gravă criză politico-militară
din perioada post-Război
Rece. Impulsul sub care criza
şi-a început escaladarea a
fost reprezentat chiar de
iniţiativa europeană de
consolidare a parteneriatelor
cu statele din vecinătatea sa
estică, prin semnarea unei
serii de Acorduri de Asociere,
care presupuneau şi
aprofundarea relaţiilor
economice şi comerciale.
Ucraina a devenit, astfel,
scena unui veritabil război,
care a implicat o anexare
teritorială ilegală (a
peninsulei Crimeea de către
Federaţia Rusă) şi elemente
separatiste (în partea de est a
ţării, unde separatiştii au fost
susţinuţi de către Rusia).
În timp ce criza
ucraineană intra în perioada
de regres, actorii europeni se
confruntau cu o amplificare
fără precedent a fluxului
migratoriu dinspre Orientul
Mijlociu (în special refugiaţi
din Siria, pe fondul războiului
în plină desfăşurare) spre
statele europene. În acest
context, statele europene s-au
împărţit în state care îşi
asumă primirea numărului
consistent de refugiaţi, pe de
o parte, şi, de cealaltă, în
state care îşi asumă limitele
în a primi un număr atât de
mare de refugiaţi.
În noiembrie 2015,
Franţa a fost scena unei serii
de atacuri teroriste,
revendicate de către ISIL şi
executate de terorişti despre
care s-a aflat ulterior că au
pătruns pe teritoriul francez
odată cu valul de refugiaţi.
La câteva luni distanţă, la 22
martie 2016, Belgia a avut o
experienţă similară. În urma
mai multor explozii la
aeroportul din Brussels şi la o
staţie de metrou din
apropierea sediilor
instituţiilor UE, au rezultat
zeci de morţi şi sute de răniţi
în rândul populaţiei.
Parteneriatele strategice
Parteneriatul transatlantic
a jucat şi continuă să joace un
rol central în contextul
securităţii europene, acesta
păstrându-şi importanţa
strategică pentru ambele
părţi, fundamentat fiind pe
puternice relaţii economice,
pe valori şi interese comune
în materie de securitate.
Odată cu criza economică şi
financiară mondială,
Washingtonul a anunţat că
interesele sale strategice au
pivotat către regiunea Asia-
Pacific. Concomitent, SUA au
început să tragă semnale de
alarmă din ce în ce mai
evidente cu privire la
necesitatea ca europenii să îşi
asume întrun grad mai mare
responsabilitatea pentru
securitatea proprie, precum şi
pentru cea a vecinătăţii
apropiate.
Fără ca acest lucru să
însemne sfârşitul
parteneriatului transatlantic,
SUA au transmis în repetate
rânduri şi în diverse contexte
că aliaţii europeni vor trebui
să contribuie mai mult la
garantarea securităţii
europene. Smart defence şi
pooling&sharing, cele două
iniţiative lansate în domeniul
planificării apărării în
contextul austerităţii
bugetare impuse de condiţiile
crizei economice şi financiare,
77
la nivelul NATO, respectiv al
UE, se înscriu în această
ordine de idei. A urmat, în
contextul "primăverii arabe",
intervenţia militară pentru
gestionarea crizei din Libia,
lansată la iniţiativa statelor
europene, dar derulată sub
egida NATO şi cu sprijinul
SUA.
Similar poate fi
analizată şi reacţia Parisului
în contextul atacurilor
teroriste de la 13 noiembrie
2015, când a făcut apel la
clauza asistenţei mutuale din
Tratatul de la Lisabona şi nu
la articolul 5 din Tratatul
Nord-Atlantic2. Decizia
Franţei de a acţiona în cadrul
legal oferit de UE şi nu de
NATO antrenează o serie de
măsuri care vizează exclusiv
statele membre ale Uniunii,
fără a avea însă greutatea
unei acţiuni similare în
cadrul Alianţei în ceea ce
priveşte tipul de acţiune,
2 Pentru detalii, a se vedea Stan
Anton, Cristina Bogzeanu, „Analiză
comparativă a clauzei asistenţei
mutuale şi a apărării colective”, în
Impact Strategic, nr. 4 [57]/2015,
pp. 7-17.
78
eficienţa sau efectele
generate. Totuşi, presupune
abordarea unei situaţii de
criză fără a recurge la
contribuţia SUA.
Dezvoltarea capacităţii
actorilor europeni de a
răspunde, de a avea prima
reacţie în situaţiile de criză
ce se petrec în vecinătatea sa,
independent de participarea
SUA, ar trebui să constituie
una dintre ideile de bază ale
politicii externe conduse de la
UE. Este un mesaj transmis
în mod repetat de partea
americană: europenii ar
trebui să fie capabili să ducă
singuri o campanie de
dimensiuni limitate în
apropierea lor . Cu alte
3
cuvinte, parteneriatul
strategic euroatlantic trebuie
redefinit astfel încât să
reflecte nu atât dependenţa
securităţii europene de
contribuţia SUA prin NATO
cât mai degrabă dezvoltarea
unei autonomii strategice din
3 Sven Biscop, Peace Without
Money, War Without Americans:
Can European Strategy Cope?,
Ashgate Publishing Limited, UK,
2015, p. 7.
partea europenilor (în special considerabilă dependenţă de
în vecinătatea graniţelor). În capitalul european. În acest
acest context, obiectivul context, vecinătatea comună,
stabilit de Washington este statele foste sovietice, joacă
de a-şi transforma rolul în un rol central, ambele părţi,
ecuaţia de securitate atât Bruxelles, cât şi Moscova
europeană, trecând din prim- având interesul de a le, de a-
planul garantării acesteia şi consolida influenţa în acest
(prin NATO), la cel de a oferi spaţiu.
sprijin pentru acţiunile UE a făcut eforturi
europene. substanţiale de a pune bazele
Parteneriatul şi de a dezvolta un
transatlantic nu este însă parteneriat strategic viabil cu
singurul raport care urmează Federaţia Rusă, dată fiind
a fi redefinit, relaţiile cu interdependenţa economică şi
Federaţia Rusă având un rol energetică. Cadrul de
central în acest sens, în cooperare a fost constituit, în
special după evenimentele 1994, prin Acordul de
din Ucraina şi după Parteneriat şi Cooperare,
implicarea în războiul din fiind urmat de definirea a
Siria. patru domenii politice de
Relaţiile UE cu cooperare (cunoscute sub
Moscova nu au fost nicicând numele de spaţii comune:
definite prin simplitate, economie şi mediu; libertate,
claritate, înţelegere comună a securitate şi justiţie;
realităţii, ci printr-un securitate externă; cercetare
profund caracter complex. şi educaţie). Însă existenţa
Raportul dintre cele două are unui cadru instituţional de
o puternică dimensiune cooperare între Kremlin şi
energetică, statele europene Bruxelles nu echivalează cu o
fiind principalele continuitate a relaţiilor de
importatoare a cooperare, paşnice, mutual
hidrocarburilor ruseşti, iar avantajoase pentru ambele
Rusia manifestând o părţi. Fiecare dintre cei doi se

79
dovedeşte a fi un partener cel economice şi diplomatice
puţin incomod pentru impuse de actorii occidentali
celălalt, dar indispensabil. Federaţiei Ruse. Pe de o
Astfel, relaţia UE- parte, reacţia la agresiunea
Rusia se conturează a fi una Rusiei demonstrează
complexă, dificilă şi solidaritatea de care aceştia
ambivalentă, dat fiind că pot da dovadă în situaţii de
programele şi proiectele de criză, de viabilitatea
cooperare, precum comunităţii de valori şi
Parteneriatul UE-Rusia sau interese şi, implicit, de
Parteneriatul pentru valabilitatea parteneriatului
Modernizare, sunt adesea euroatlantic. De cealaltă
însoţite de relaţii tensionate, parte, însă, este posibil să
în special în ceea ce priveşte asistăm la definirea unor linii
interesele în vecinătatea distincte la Washington şi la
apropiată, care le este Bruxelles în materie de
comună, precum şi în politică externă cu privire la
legătură cu dependenţa Rusia. Aceasta, în primul
energetică a UE faţă de Rusia rând, din cauza faptului că
şi dependenţa Rusiei faţă de relaţiile comerciale ale
UE în plan economic. europenilor cu Moscova sunt
Criza ucraineană şi mult mai ample, decât cele
„paralizarea” relaţiilor ale actorilor de pe malul
diplomatice ce i-a urmat stâng al Atlanticului4. Astfel,
impun o reconsiderare a sancţiunile economice impuse
coordonatelor pe care se Federaţiei Ruse pe fondul
defineşte relaţia europenilor crizei ucrainene au afectat
cu Federaţia Rusă. Anexarea negativ nu doar economia
peninsulei Crimeea şi
implicarea în izbucnirea şi 4 World Trade Organization,
menţinerea conflictului Russian Federation, 15 Sept. 2015,
URL:
separatist din estul Ucrainei http://stat.wto.org/CountryProfile/
au atras un şir de WSDBCoun
condamnări şi sancţiuni tryPFView.aspx?Language=E&Cou
ntry=RU

80
rusească, ci şi pe cea a
actorilor europeni. Această
stare a lucrurilor face ca
menţinerea pe termen lung a
sancţiunilor economice
impuse Rusiei să fie dificilă,
cel puţin în ceea ce priveşte
Europa. Practic, având în
vedere interdependenţa în
plan economic şi energetic
dintre actorii europeni şi
Rusia, este de aşteptat ca
aceştia să demonstreze o
disponibilitate mult mai
mare, prin comparaţie, cu
SUA, de a renunţa la
sancţiunile economice impuse
Rusiei, ceea ce s-ar putea
repercuta asupra temeiniciei
parteneriatului transatlantic.
Certă este însă
necesitatea redefinirii
raporturilor cu Moscova, ceea
ce ar putea echivala cu o
consolidare a unei dimensiuni
mult mai realiste la nivelul
politicii externe a UE.
„Observatorii europeni s-au
străduit să înţeleagă de ce şi
cum liderii ruşi acţionează în
acest mod. Pentru a micşora
distanţa, este nevoie de
empatie, de o viziune asupra
Rusiei aşa cum e şi nu aşa
cum Occidentul îşi doreşte să
fie”5. În ceea ce priveşte
Rusia, este necesară
identificarea unei căi de
mijloc, prin care UE nici să
nu accepte politica faptului
împlinit în Ucraina, nici să se
izoleze complet în relaţie cu
aceasta. Experienţa crizei
ucrainene, încălcarea
suveranităţii şi integrităţii
teritoriale a Ucrainei de către
Rusia, sancţiunile ce au
urmat, impasul în care au
ajuns relaţiile dintre
Occident şi Moscova în acest
context presupun o schimbare
completă a cadrului în care se
derulează relaţiile UE şi ale
statelor membre cu
Kremlinul. Nici măcar în
eventualitatea ridicării
acestor sancţiuni, relaţiile
actorilor occidentali, şi
implicit şi ale Uniunii
Europene, cu Rusia nu ar
putea însemna o întoarcere la
5 Andrew Monaghan, „Russia’s
World: Facing a Century of
Instability”, Brief Issue, no. 3/2016,
European Union Institute fo
Security Studies, URL:
http://www.iss.europa.eu/uploads/m
edia/Brief_3_Russia.pdf
81
coordonatele anterioare ale Un raport al Comisiei
relaţiilor. pentru afaceri externe din
Relaţiile cu statele din Parlamentul European, făcut
vecinătatea apropiată public în mai 2015, atrăgea
Atât tendinţele în atenţia asupra nevoii de
planul parteneriatului adaptare a UE la schimbările
euroatlantic, cât şi evoluţiile petrecute în spaţiul din estul
înregistrate la nivelul graniţelor sale6. Ideea este
relaţiilor cu Rusia impun o argumentată prin faptul că
reconsiderare, o readaptare a anexarea ilegală a Crimeii şi
viziunii şi abordării acţiunile ostile ale Rusiei în
vecinătăţii apropiate. Pe de o Ucraina au determinat
parte, contextul în care se schimbarea echilibrului
derulează relaţiile militar în Bazinul Mării
euroatlantice impune o Negre, un spaţiu cu relevanţă
creştere a implicării UE în strategică majoră din
menţinerea stabilităţii şi perspectiva securităţii şi
securităţii acestor spaţii, ceea apărării atât pentru UE, cât
ce presupune şi dezvoltarea şi pentru statele care îi sunt
instrumentelor politice, membre.
economice şi chiar militare Criza ucraineană a
necesare în acest sens. De demonstrat, de fapt, eşecul
cealaltă parte, degradarea Politicii Europene de
relaţiilor cu Federaţia Rusă
aduce în centrul 6 Parlamentul European, Comisia
preocupărilor de politică pentru afaceri externe, Ioan Mircea
externă europeană Paşcu (Raportor), Raport referitor
schimbarea modului în care la situaţia militară strategică din
este abordată problema bazinul Mării Negre în urma
anexării ilegale a Crimeii de către
vecinătăţii comune cu Rusia (2015/2036(INI)), 21 Mai
aceasta, adică a statelor foste 2015, URL:
sovietice, faţă de care cele http://www.europarl.europa.eu/side
două puteri – UE şi Rusia – s/getDoc.do?pubRef=-
au definit interese strategice. //EP//TEXT+REPORT+A8-2015-
0171+0+DOC+XML+V0// RO

82
Vecinătate, a modului tipic a valorificat instrumente cu
european de a propaga eficienţă pe termen lung
stabilitate, securitate şi (democratizare, construcţie
prosperitate dincolo de de instituţii, reforme,
graniţele sale. Prin Politica liberalizare, respectarea
Europeană de Vecinătate, dar drepturilor omului), menite
şi prin alte măsuri să consolideze respectivele
întreprinse sub egida Politicii entităţi statale în faţa
Comune de Securitate şi presiunilor aplicate de Rusia,
Apărare, UE şi-a dezvoltat o Kremlin a dezvoltat baze
abordare gândită pe termen militare pe teritoriul naţional
lung. Obiectivul de a se al acestor state, a încercat şi,
înconjura astfel de un cerc de adesea, a şi reuşit să
state stabile şi prospere urma promoveze la conducerea
să fie atins prin exportul acestora lideri politici pro-
normelor, valorilor şi ruşi şi a valorificat din plin
principiilor care au stat la posibilitatea de a exercita
baza creării sale, prin diverse forme de şantaj
sprijinirea actorilor statali economic (în special în
din acest spaţiu în sensul domeniul energetic şi cel al
dezvoltării politice, comerţului).
economice, instituţionale, a Cu alte cuvinte, UE a
aparatului de securitate, acţionat, cel puţin până la
astfel încât să devină momentul emergenţei crizei
capabile să se auto- ucrainene, în virtutea unor
guverneze. Menţinerea principii tipic liberale,
instabilităţii acestui spaţiu concentrându-se asupra
este cauzată de suprapunerea beneficiilor rezultate din
intereselor strategice ale UE integrarea economică şi
cu cele ale Federaţiei Ruse, politică, pe rezultatele
concomitent cu utilizarea pozitive pe care ştergerea
unor strategii distincte în barierelor dintre state le
acest sens de către fiecare poate genera în planul
dintre părţi. Astfel, dacă UE stabilităţii, securităţii şi

83
prosperităţii. În acest sens, abordarea crizei refugiaţilor
plecând de la teoria se numără printre posibilele
sfârşitului istoriei a lui F. priorităţi ale UE în cadrul
Fukuyama, Walter Russell Politicii Europene de
Mead argumenta că, dacă UE Vecinătate . De asemenea,
8

trăieşte încă într-un moment atât experienţa crizei

„post-istoric”, statele ex-
sovietice nemembre trăiesc
într-o epocă diferită, iar, în
perioada recentă, speranţele
de a transforma spaţiul ex-
sovietic într-o regiune post-
istorică s-au stins treptat.
Acţiunile ostile ale Rusiei în
Ucraina reprezintă doar cel
mai recent dintr-o suită de
paşi care au transformat
estul Europei într-o zonă a
conflictului geopolitic7.
Acesta este motivul
pentru care, în prezent, se
vorbeşte despre nevoia de a
insera o doză consistentă de
realism în Politica Europeană
de Vecinătate, concomitent cu
tendinţa de a se baza mai
puţin pe discursul axat
asupra intereselor şi valorilor
comune. Stabilizarea,
securitatea, energia,
dezvoltarea economică,
7 Walter Russell Mead, „The Return
of Geopolitics”, în Foreign Affairs,
May2014, Vol. 93, Issue 3.
ucrainene, cât şi cea a
"primăverii arabe" relevă
necesitatea unei abordări
diferenţiat,e nu doar în
funcţie de regiune (Bazinul
Mării Negre, respectiv
Bazinul Mării Mediterane), ci
în funcţie de nevoile fiecărui
stat partener în parte. În
plus, adaptarea Politicii
Europene de Vecinătate la
evoluţiile recente petrecute
presupune trecerea de la o
abordare centrată pe
transformare către una
centrată pe stabilizare şi
securitate.
Concluzii
Evenimentele care au
avut loc recent în planul
8 Anthony Dworkin, Fredrik
Wesslau, „Ten talking points of the
new ENP”, European Council on
Foreign Relations, 20th November
2015, URL:
http://www.ecfr.eu/article/comment
ary_ten_talking_points_from_the_n
ew_enp5021

84
mediului internaţional şi Bruxellesul a dezvoltat deja
regional de securitate, un ,,modus operandi” în acest
succesiunea rapidă de crize în plan, un mod tipic european
diferite planuri cărora UE a de abordare a relaţiilor cu
trebuit să le facă faţă s-au terţii, care are la bază
constituit în tot atâtea cooperarea cu partenerii
pârghii de presiune către o strategici, prevenirea
nouă abordare a politicii conflictelor şi o abordare
externe, către delimitarea extinsă, care include sprijin,
unor noi coordonate ale comerţ, diplomaţie. În
acesteia, a unor noi direcţii. prezent, UE se află în
Actualul context situaţia în care viabilitatea
internaţional impune sa ca actor internaţional este
reconsiderarea cadrelor de condiţionată nu de
cooperare, de interacţiune, a schimbarea acestui modus
termenilor relaţiilor UE, pe operandi în planul relaţiilor
de o parte, cu alţi actori externe, ci de adaptarea lui,
majori ai arenei de trecerea de la o viziune
internaţionale şi, de cealaltă, liberalistă la una realistă, de
cu actori din vecinătatea conturarea unui set clar de
apropiată, cu relevanţă obiective prioritizate şi de
pentru securitatea stabilirea mijloacelor prin
europeană. Firul roşu al care acestea urmează să fie
întregului proces de atinse.
redefinire a termenilor Două aspecte comportă
acestor relaţii este constituit o importanţă substanţială în
de necesitatea ca UE să îşi acest sens: dezvoltarea
asume într-o măsură mai instrumentelor necesare
mare responsabilitatea pentru asumarea acestui set
pentru propria securitate şi de obiective în planul politicii
pentru cea a vecinătăţii sale. externe în alţi termeni (pe
Chiar dacă, de la formarea principii realiste, cu interese
Politicii Externe şi de comune clar definite şi cu un
Securitate Comună, plus de responsabilităţi

85
asumate) şi coeziunea
statelor membre ale UE, ca
fundament, condiţie sine qua
non a întregului proces.
Atunci când se ridică
problema instrumentelor
necesare pentru promovarea
intereselor UE pe arena
internaţională într-o lume în
care afacerile internaţionale
funcţionează din ce în ce mai
mult şi din ce în ce mai
evident pe principii realiste,
dezvoltarea capabilităţilor
militare ocupă un loc central.
O politică externă europeană
adaptată noului context
internaţional ar trebui să fie
sprijinită de existenţa
capacităţii de acţiune, a
pârghiilor de promovare şi
apărare a intereselor acesteia.
Dacă puterea economică şi
calitatea diplomaţiei, precum
şi standardele sociale specifice
UE constituie pilonii puterii
sale soft, în condiţiile unui
sistem internaţional guvernat
de logica realismului, la care
putem adăuga mutarea
intereselor strategice ale SUA
spre regiunea Asia-Pacific,
Europa trebuie să îşi
86
consolideze pilonii puterii
hard.
Pentru aceasta, UE are
nevoie de coeziunea statelor
sale membre. Crizele pe care
le-a traversat până în prezent
s-au constituit, din acest
punct de vedere, fie în forţe
centrifuge, fie în forţe
centripete pentru membrii
acesteia. Astfel, prima etapă
a crizei euro şi mult mai
recenta criză a refugiaţilor au
determinat o retragere spre
sine a statelor membre, o
tendinţă de protejare a
intereselor naţionale şi de
reticenţă în a coopera unele
cu celelalte. Totuşi, reacţiile
în contextul crizei ucrainene,
al multiplelor atacuri
teroriste produse recent pe
continentul european şi chiar
şi abordarea crizei euro după
faza de început demonstrează
capacitatea statelor membre
de a solidariza, de a avea o
atitudine comună şi de a
întreprinde acţiuni în baza
unor linii comune.
Pentru ca UE să îşi
dezvolte o politică externă,
dar şi o strategie globală de
succes, este necesară
stabilirea unui set de
priorităţi ale Uniunii, care să
fie asumate ca priorităţi şi de
către statele membre, şi în
care acţiunea sub egida UE
să genereze rezultate mult
mai bune decât cele
întreprinse unilateral, de
către fiecare stat în parte.
Bibliografie:
1. Parlamentul European,
Comisia pentru afaceri externe,
Ioan Mircea Paşcu (Raportor),
Raport referitor la situaţia
militară strategică din bazinul
Mării Negre în urma anexării
ilegale a Crimeii de către Rusia
(2015/2036(INI)), 21 Mai 2015,
URL:
http://www.europarl.europa.eu/s
ides/getDoc.do?pubRef=-
//EP//TEXT+REPORT+A8-2015-
0171+0+DOC+XML+V0// RO.
2. STAN A; BOGZEANU C,
„Analiză comparativă a clauzei
asistenţei mutuale şi a apărării
colective”, în Impact Strategic,
nr. 4 [57]/2015;
3. SVEN B; Peace Without
Money, War Without Americans:
Can European Strategy Cope?,
Ashgate Publishing Limited,
UK, 2015;
4. DUŢU P; BOGZEANU Cr,
Reforma instituţională a UE din
perspectiva politicii de securitate
şi apărare comune, Editura
Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti,
2011;
5. DWORKIN A; WESSLAU F,
„Ten talking points of the new
ENP”, European Council on
Foreign Relations, 20th
November 2015, URL:
http://www.ecfr.eu/article/comm
entary_ten_talking_points_from
_the_new_enp5021, accesat la
22 martie 2016.
6. MEAD W. R, „The Return of
Geopolitics”, în Foreign Affairs,
May2014, Vol. 93, Issue 3.
7. MONAGHAN A, „Russia’s
World: Facing a Century of
Instability”, Brief Issue, no.
3/2016, European Union
Institute fo Security Studies,
URL:
http://www.iss.europa.eu/upload
s/media/Brief_3_Russia.pdf.
8. Pagina web oficială a World
Trade Organization, URL:
http://stat.wto.org
87
 TENDINŢE ACTUALE ÎN DOMENIUL
ŞTIINŢELOR MILITARE
CURRENT TRENDS IN THE FIELD OF
MILITARY SCIENCES

Gl. bg. (r.) prof. univ. dr.

Viorel BUŢA
Membru titular al Academiei de
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Rezumat:
În acest articol autorul oferă o perspectivă interdisciplinară asupra
relaţiei biunivoce dintre transformările lumii contemporane şi ştiinţele
militare.
Pornind de la prima apariţie a termenului de „ştiinţă militară” şi până
la dezvoltarea unei vaste arii de cercetare, demersul cuprins în această
lucrare se încadrează în actualele preocupări academice, constituind o
caracterizare obiectivă a acestei arii de studiu, arie pe cât de diversă şi
interesantă, pe atât de controversată prin însăşi natura sa diversă.
Cuvinte cheie:
Ştiinţe militare, legile războiului, comandant, forţe armate, Clausewitz,
Jomini;

Abstract:
In this paper the author provides an interdisciplinary perspective on the
mutual determined relation between the current world transformation
and military sciences.
Starting from the first appearance of “military science” term and until
the establishment and development of an extensive research field, this
study fits in the current academic concerns, and constitute a proper
characterization of this field of study, a so divers and interesting field as
it is controversial by its inner divers nature.
Keywords:
Military Science, the laws of war,commander, armed forces, Clausewitz,
Jomini;

88
Introducere resimţite în efortul militar
În prezent sunt iniţiate conjugat al acestor stat,e fie
sau se desfăşoară în cadrul NATO, fie în cadrul
aproximativ 30 de conflicte unor coaliţii fundamentate pe
armate. În cele mai multe interesul imediat şi comun de
cazuri avem de-a face cu a stopa sau limita tensiunile
conflicte interne bazate în şi conflictele din regiunile
mod frecvent pe dispute amintite.
ideologice istorice, dispute Repere ale apariţiei şi
etnice sau confruntări în dezvoltării domeniului
domeniul puterii politice. La ştiinţe militare
fel de frecvent, s-a observat Termenul de „ştiinţă
că multe dintre acestea sunt militară” a intrat în
în fapt reizbucniri ale unor literatura de specialitate prin
vechi conflicte după o intermediul scrierilor
perioadă de pace, ceea ce a teoreticianului militar
condus ca, în regiunile unde francez Baron Antoine-Henri
au loc aceste conflicte, pentru Jomini, însă prima
generaţiile tinere conceptul înregistrare scrisă a
de pace să fie unul sintagmei apare sub forma
necunoscut sau în cel mai „science militaire”, într-o
bun caz, foarte puţin lucrare puţin cunoscută a
explorat. autorului Francois Robichon.1
Tensiunile şi conflictele Jomini reuşeşte
din Orientul Apropiat şi popularizarea termenului
Mijlociu, Africa de Nord, Asia prin folosirea acestuia în
Centrală şi efectele lor introducerea celebrei sale
necesită un angajament lucrări „Precis de l’Art de la
continuu al marilor puteri, Guerre”.
care îşi conjugă eforturile cu În ceea ce priveşte
majoritatea statelor definirea şi cadrul conceptual
democratice. Astfel, după
încetarea Războiului Rece, 1G. Kurt Piehler, Encyclopedia of
aceste demersuri au fost Military Science, Sage Publications,
Inc., London, 2013, pp.881-882.

89
al domeniului ştiinţe  educaţia şi instrucţia
militare, nu există, ca în militară;
multe alte domenii de studiu  istoria militară;
academic, o concepţie  etica militară;
unificată ci, mai degrabă, una  tactica militară;
extrem de diversificată,  operaţii militare;
cuprinzând diverse abordări  strategii militare;
metode şi perspective  geografie militară;
academice, diversificare ce se  tehnică şi echipament
poate datora, în opinia militar.
noastră modului diferit de Din literatura
ducere a războiului sau academică de specialitate
nivelului mai frecvent sau autohtonă, dorim să redăm
mai redus de căpătare a aici definiţia enunţată în
experienţei practice în Lexiconul militar4, potrivit
domeniu. căreia ştiinţa militară
Din literatura de reprezintă sistemul de
specialitate internaţională se cunoştinţe referitoare la
poate reţine ca abordare de legile şi principiile luptei
definire cea conform căreia armate, la formele de
ştiinţa militară constituie2 organizare, pregătire şi
ansamblul sistematizat de întrebuinţare a forţelor
cunoştinţe privind teoria, armate la război, la metodele
aplicarea acesteia şi şi procedeele acţiunilor
angajarea unităţilor şi militare. Potrivit lucrării
armelor militare în război şi anterior citate, principalele
conflicte armate, acoperind părţi componente ale ştiinţei
aspecte relaţionate militare sunt:
următoarelor arii majore3:  teoria generală;
 conducere militară;  teoria artei militare;
 organizaţia militară;  logistica;

4Corneliu Soare et all, Lexicon

2 Ibidem. militar, ediţia a IIa, revăzută,
3 Ibidem. Editura Saka, 1994, pp. 313-314.

90
 istoria artei militare;
 geografia militară;
 teoria organizării şi
mobilizării forţelor;
 teoria instruirii şi educării
trupelor.
Se poate observa că, în
esenţă, atât din literatura
internaţională, cât şi din cea
autohtonă, rezultă un grup-
nucleu al
componentelor/aspectelor
cuprinse în domeniul
ştiinţelor militare, fapt
normal dacă ţinem cont de
faptul că unul dintre
teoreticienii fundamentali ai
domeniului a fost Carl von
Clausewitz, a cărui lucrare
,,Despre război” constituie
lectură obligatorie pentru
orice militar sau cercetător al
domeniului, încă de la
apariţia acesteia în secolul
XIX, astfel că, dacă Jomini a
rămas cunoscut ca fiind
creatorul unui sistem de
război, atunci Clausewitz
rămâne cunoscut pentru
filosofia războiului.
De altfel, Clausewitz
credea că scopul principal al
oricărei teorii este să aducă
lămuriri asupra tuturor
fenomenelor studiate, trebuie
să indice cum anumite
aspecte sunt relaţionate
altora, având în vedere să
separe aspectele importante
de cele mai puţin
semnificative5. Scopul teoriei
era, în accepţiunea lui
Clausewitz, de a furniza
ofiţerului o anume cale de
urmat6.
Potrivit acestei
afirmaţii, credem că ştiinţele
militare ar trebui să
furnizeze mai degrabă un
mod de gândire decât un set
de reguli pentru război.
Astfel, comandantul ar
fi înarmat cu solide
cunoştinţe teoretice ce i-ar
oferi sprijin imediat în cazul
unor schimbări bruşte de
situaţie atât la nivel strategic
cât şi politico-militar, teoria
lui Clausewitz fiind aceea că
5 Robert P. Pellegrini, The links
between Science, Philosophy and
Military Science: Understanding
the Past, Implications for the
Future, Air University Press,
Maxwell, 1997, p.26.
6 Alfred Stenzel, Kriegfuehrung zur
See. Lehre vom Seekriege,
Mahnsche Buchhandlung, Leipzig,
1913, p. 14.
91
războiul nu reprezintă de şansele oferite, de
altceva decît o continuare a probabilitate, ambele folosite
politicii cu alte mijloace, cu abilitatea creativităţii sale
comandantul trebuind să-şi în câmpul de luptă (figura nr.
conducă forţele tinând cont 1).

Figura nr. 1. Elementele esenţiale ale războiului în viziunea lui Carl von
Clausewitz
Din cele expuse, putem geopolitice, sociale, spaţiale,
considera că ştiinţele militare temporale, juridice,
au ca obiect de studiu tehnologice, etc.).
componenta militară a
activităţii umane, accentul Influenţe geopolitice,
fiind pus pe război ca sociale şi tehnice în
fenomen social complex, domeniul ştiinţe militare
condiţionat de caracteristicile În cadrul geopolitic
perioadei istorice de schiţat în partea
desfăşurare, restricţile şi introductivă, majoritatea
limitele care dirijează forţelor armate ale
fenomenul (aspecte

92
comunităţii statelor Toate aceste
democratice a trebuit să facă caracteristici au condus la
paşi rapizi şi siguri către apariţia preocupării factorilor
procesul de adaptare la noile de decizie politico-millitari de
condiţii de transformare a a exista un nivel solid de
conflictelor apărute, ceea ce a pregătire pentru aceste
avut efecte asupra misunilor scenarii de intervenţie, ceea
şi operaţiunilor duse de ce s-a transpus în realitatea
acestea. În general, aceste imediată prin instrucţie şi
operaţiuni s-au desfăşurat învăţământ militar, până la
într-un context ale cărui nivel academic, adaptat
principale caracteristici au noilor condiţii, astfel încât
fost: militarii să fie pregătiţi în
 desfăşurarea de forţe în cazul unui răspuns similar în
cazul tensiunilor şi conflictele mediul strategic. Aceste
interne; preocupări au condus la
 desfăşurarea de operaţiuni concluzia necesităţii apariţiei
internaţionale în cadrul conceptului de „soldat
cooperării internaţionale care strategic”, concept ce a
au devenit un standard constituit o provocare pentru
pentru stoparea sau limitarea instituţiile de educaţie
conflictelor; militară, în sensul orientării
 introducerea aplicaţiilor eforturilor academice de a
rezultate din avansul tehnicii analiza noile condiţii de luptă
şi echipamentelor de luptă ca şi modul de răspuns la
urmare a transformării acestea.
caracterului conflictelor Astfel, domeniul
armate; ştiinţelor militare trebuia să
 operaţiuni de contra- creeze cadrul teoretic şi
insurgenţă practic de analiză şi răspuns
 transformarea fenomenului la aceste noi provocări, cărora
terorism, în special în cel de al în ultimul deceniu li s-au
doilea deceniu al secolului adaugat o serie nouă
XXI. provenită din ritmul accelerat

93
şi aria vastă de cuprindere a
fenomenului de globalizare.
Fenomenul globalizării a
acţionat la nivel societal, a
condus la îmbunătăţirea
comunicaţiilor şi rapiditatea
comunicării, la diversificarea
şi avansul mijloacelor tehnice
destinate acestora şi, nu în
ultimul rând, a condus la
diseminarea extrem de
Figura nr. 2. Influenţa multi-dimensională asupra domeniului ştiinţe militare
Studiul literaturii
tehnice de specialitate din
domeniul ştiinţelor militare
indică faptul că în prezent se
acordă o atenţie deosebită
inovaţiilor tehnice aplicate la
specificul noilor conflicte
94
rapidă a aplicaţiilor tehnice
la toate nivelurile societăţii şi
în majoritatea activităţilor
umane specifice societăţii. Ca
rezultat, toate aceste
influenţe socio-culturale şi
tehnice au avut un impact
deosebit asupra structurii,
pregătirii şi misiunilor
forţelor armate (figura nr.2).
armate. Astfel, există o gamă
semnificativă de tehnologii de
apărare care pot fi împărţite
în câteva categorii majore, şi
anume:
 senzori;
 comunicaţii;
 tehnologii propulsoare şi  furnizare a informaţiilor
robotică; despre câmpul de luptă;
 explozivi şi cinetica  obţinere a ţintelor şi a
artileriei; informaţiilor despre acestea,
 energia direcţionată; destinate oricărei dintre
 tehnică şi echipamente categoriile de forţe implicate;
destinate apărării împotriva  asigurare a fluxului de
armamentului; date de o manieră care
 echipamente informatice şi permite transmisiuni rapide
sisteme informaţionale, într-un volum mare2.
acestea putând constitui, în Ca urmare a
fapt, elemente-cheie ale dezvoltării tehnologice fără
fiecăreia dintre categoriile precedent, un alt spaţiu care
anterioare. a necesitat atenţia factorilor
În acelaşi spectru politico-militari este cel
tehnic pot fi incluse cibernetic. Răspândirea la
preocupările ce depăşesc scară largă a sistemelor
spaţiile tradiţionale de luptă informatice într-un ritm
(terestru, maritim şi aerian), alert, precum şi modalitatea
cum ar fi spaţiul cosmic şi din ce în ce mai facilă de
spaţiul cibernetic. acces la internet, a dus la
Spaţiul cosmic mutarea multor conflicte în
constituie locul din care sunt spaţiul cibernetic3.
conduse în timp real, prin Astfel, astăzi putem
intermediul sateliţiilor, discuta despre acţiuni de
operaţiunile militare criminalitate cibernetică sau
moderne, fiind astfel de atacuri cibernetice care
facilitate capabilităţile1 de:
 comunicaţii;
2 Ibidem.
3 Mihai-Ştefan Dinu, Rivalităţi
1Michael O’ Hanlon, The Science of strategice – noţiune, caracteristici,
War – Defense budgeting, Military manifestări –, Revista de Ştiinţe
Tehnology, Logistics, and combat Militare Nr. 1/2015,Editura
outcomes, Princeton University Academiei Oamenilor de Ştiinţă din
Press,New Jersey, 2009, p. 187. România, 2015, pp. 92-93.

95
pot fi considerate ca acte de economică, deficienţe în
război. Pe acest fond, sistemele de comunicaţii5,
literatura de specialitate a transporturi şi sănătate.
promovat concepte precum: Aceste atacuri se pot
 Cyber crime; transforma, aşadar, facil în
 Cyber war; arme cibernetice.
 Cyber warfare; Dar ce se întâmplă
 Cyber conflict. atunci când atacurile
Limitându-ne la tema cibernetice sunt iniţiate ca un
studiului nostru, vom aborda act de război? Aşa cum
în continuare aspecte privind afirma Daniel Ventre
clarificarea terminologică a conceptul de război cibernetic
termenilor: cyber war, cyber (cyber war) poate produce
warfare, cyber conflict. multe confuzii6. Acelaşi autor
Atacurile cibernetice sublinia faptul că folosirea
constituie un mod ieftin şi termenului de război
accesibil de lovire a cibernetic este condiţionată
capabilităţilor unui stat. În de starea tendinţelor politice.
contextul dezvoltării rapide a Dacă atacurile
sistemului cibernetic global, cibernetice au loc în timpul
sistemul de interdependenţă unei perioade intense din
este în continuă creştere punct de vedere politic sau pe
simultan cu creşterea
dependenţei de energie, University, No. 1/2014, Bucuresti,
transport, comunicaţii etc. 2014, p.51.
5 Sorin Topor, Aproach About Joint
Astfel, efectele unui atac
Cyber And Electronic Warfare And
cibernetic ar putea avea Futures Of The Military
rezultate dezastruoase Operations, in the 10th
pentru întreaga activitate International Scientific Conference
umană4, conducând la criză “Strategies XXI”:Strategic Changes
In Security And International
Relations, vol. 3, ,,CAROL I“
4 Dănuţ Turcu, Main Information National Defence University
Security Activities Of An Publishing House, Bucharest, 2014
Intelligence Service, in Buletin of , pp. 72-76.
,,CAROL I” National Defence 6 Ibidem, p.120.

96
timpul desfăşurării unui de ducere a războiului ar fi de
conflict armat, atunci există natură cibernetică, această
motive suficiente ca astfel de situaţie justificând folosirea
atacuri să fie numite război termenului de ,,cyber
cibernetic7. warfare”.
În ciuda acestei Urmare a apariţiei şi
clarificări, într-o lucrare dezvoltării acestor tipuri de
anterioară, Ventre afirma că conflicte cibernetice, în cadrul
războiul cibernetic trebuie ştiinţelor militare şi-au făcut
considerat drept dimensiunea apariţia concepte noi precum
tehnică a războiului operaţiuni cyber sau forţe
informaţional. Apelarea la cyber.
capabilităţi cibernetice de Operaţiunile cyber
către un stat în scopul presupun angajarea
desfăşurării unor operaţiuni capabilităţilor specifice
cibernetice agresive pentru a spaţiului cibernetic (forţe
lovi obiective militare, o cibernetice, de exemplu)
infrastructură statală sau atunci când scopul principal
indirect dimensiunea este acela de a realiza
societală a unui stat ţintă, obiective militare în/prin
poate fi percepută drept spaţiul cibernetic9.
desfăşurare a unui război Forţele cibernetice
convenţional în care cel puţin reprezintă o capabilitate
o componentă se bazează pe nouă, considerată critică
sisteme informatice sau printre capabilităţile
activează pe câmpul digital militare, antrenate să
de luptă8. În acest caz modul desfăşoare misiuni în spaţiul
cibernetic. La bază acestea

7 Ibidem.
8 Eric Filiol, Aspects opérationnels France, 2010, apud Daniel Ventre,
d’une cyberattaque: renseignement, op.cit, p. 121.
planification et conduit, in 9 FM 3-38, Cyber Electromagnetic

Cyberguerre et Guerre de activities, Department of the army,

l’Information. Stratégies, Règles, february 2014, Washington DC, p.
Enjeux, Hermès Lavoisier, Paris, 1-3.

97
sunt echipe mici, formate din
specialişti supercalificaţi10.
Termenul „forţe cibernetice”
nu a fost însă definit în mod
oficial, deci rămâne un
subiect deschis dezbaterii
academice cel puţin în
domeniul ştiinţelor militare.
În opinia noastră,
aceste forţe pot fi comparate
cu cele de operaţiuni speciale:
în aceste echipe factorul
uman este mai important
decît echipamentul, calitatea
este mai importantă decât
cantitatea.
Influenţa diversificării
rolului militarilor în
operaţiunile moderne
asupra domeniului ştiinţe
militare
Dezvoltările recente în
domeniul ştiinţelor militare
indică faptul că, adiţional
influenţelor geopolitice,
sociale şi tehnologice, o altă
influenţă semnificativă este
Porche, Isaac R. III, Bruce J.
10 10
Held, Jerry M. Sollinger, Timothy
M. Bonds, Ian P. Cook, Bradley
Wilson, R. Wayne Dudding, and
Christopher Paul, The Army’s Role
in Cyberspace, unpublished RAND
research, 2008.
98
aceea a diversificării rolului
militarilor în operaţiunile
militare moderne,
concomitent cu diversificarea
misiunilor forţelor armate.
Dacă în trecut teoria
militară era fundamentată pe
ştiinţele dominante ale epocii
în care trăiau teoreticienii
militari, în epoca modernă –
odată cu proliferarea
diverselor teorii ştiinţifice şi
a interpretărilor acestora de
către numeroşi cercetători,
gânditori sau filosofi – teoria
militară a fost puternic
influenţată de teoriile
empirice şi deterministe, de
un caracter pregnant de
disciplinaritate îndeosebi cu
ştiinţele socio-umane şi
tehnice.
Astfel, în special în
ultimele decade s-a resimţit
importanţa studiilor
culturale pentru conducerea
războiului, alături de un
complex alcătuit din
domeniul tehnico-militar şi
cel al dezvoltării umane.
Desfăşurarea noilor
tipuri de conflicte, în special
a acelora din Orientul
Apropiat şi Mijlociu, au
identificat faptul că rolului de pe ştiinţele socio-umane şi
luptător i se adaugă acelea de organizate sub stindardul
apartenent al profesiei ştiinţelor militare, ceea ce s-
militare, de formator de ar încadra în actualele
caractere şi de slujbaş al preocupări academice
patriei. Fiecare dintre aceste internaţionale şi ar constitui,
roluri au dezvoltat, în opinia în plus, un demers de
noastră, aspecte specifice din caracterizare mult mai
domeniul ştiinţe militare, corectă a acestui câmp de
astfel în studiul rolului de: cercetare pe cât de vast şi
 luptător - s-au dezvoltat interesant, pe atât de
aspectele tehnico-militare; controversat, similar
 apartenent al profesiei obiectului său principal de
militare - s-au dezvoltat studiu, războiul.
aspectele de dezvoltare
umană; Referinţe bibliografice:
 formator de caractere - s-
FM 3-38, Cyber Electromagnetic
au dezvoltat aspecte activities, Department of the
ştiinţifice relaţionate eticii, army, february 2014,
moralei, valorilor, războiului Washington DC;
drept, dreptului internaţional STENZEL A, Kriegfuehrung zur
umanitar etc.; See. Lehre vom Seekriege,
 slujbaş al patriei - s-au Mahnsche Buchhandlung,
aprofundat aspectele de Leipzig, 1913;
studiu politico-culturale. SOARE C, et all, Lexicon
Prin urmare, putem militar, ediţia a IIa, revăzută,
concluziona că aceste noi Editura Saka, 1994;
TURCU D, Main Information
direcţii de studiu relaţionate
Security Activities Of An
diversificării rolului Intelligence Service, in Buletin
militarilor sugerează nevoia of “CAROL I” National Defence
pentru o concepţie extinsă, University, No. 1/2014,
inter- şi trans-disciplinară a Bucuresti, 2014;
domeniului ştiinţe militare, FILIOL E, Aspects opérationnels
concepţie fundamentată solid d’une cyberattaque:

99
renseignement, planification et
conduit, in Cyberguerre et
Guerre de l’Information.
Stratégies, Règles, Enjeux,
Hermès Lavoisier, Paris,
France, 2010, apud Daniel
Ventre;
PIEHLER G. K, Encyclopedia of
Military Science, Sage
Publications, Inc., London, 2013;
O’ HANLON M, The Science of
War – Defense budgeting,
Military Tehnology, Logistics,
and combat outcomes, Princeton
University Press,New Jersey,
2009;
DINU M-Ş, Rivalităţi strategice
– noţiune, caracteristici,
manifestări –, Revista de Ştiinţe
Militare Nr. 1/2015, Editura
Academiei Oamenilor de Ştiinţă
din România, 2015;
ISAAC P, R.III, HELD B.J.,
SOLLINGER J.M., BONDS
T.M., COOK I.P., WILSON B, R.
DUDDING W, and PAUL C,
The Army’s Role in Cyberspace,
unpublished RAND research,
2008;
PELLEGRINI R.P., The links
between Science, Philosophy and
Military Science: Understanding
the Past, Implications for the
Future, Air University Press,
Maxwell, 1997;
TOPOR S, Aproach About Joint
Cyber And Electronic Warfare
And Futures Of The Military
Operations, in the 10th
International Scientific
Conference “Strategies XXI”:
Strategic Changes In Security
And International Relations,
vol. 3, “CAROL I“ National
Defence University Publishing
House, Bucharest, 2014.

100
SPRE O NOUĂ POLITICĂ EUROPEANĂ DE VECINĂTATE
TOWARDS A NEW EUROPEAN NEIGHBOURHOOD
POLICY

General (r.) prof. univ. dr. Teodor

FRUNZETI
Membru titular şi vicepreşedinte de onoare al
Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Rezumat:
Politica Europeană de vecinătate a fost iniţiată acum
doisprezece ani pentru a stabiliza statele partenere din proximitatea
estică şi sudică a UE, acţionând regional prin Parteneriatul estic şi
Uniunea pentru Mediterana. Aceată iniţiativă s-a concentrat pe
programe economice şi de întărire a statului de drept, dar rezultatele de
până acum sunt dezamăgitoare. UE trebuie să-şi reconsidere priorităţile
în cadrul acestei iniţiative şi, pe lângă revigorarea celor două
dimensiuni menţionate, să dezvolte şi dimensiunea de securitate.
În plus, toate programele vor trebui individualizate, spre a
răspunde mai bine nevoilor statelor partenere. Securitatea UE şi a
statelor membre va fi mai bine asigurată dacă la frontierele noastre vom
avea parteneri siguri, cu societăţi stabile şi democratice.

Cuvinte-cheie: iniţiative regionale de cooperare, valori comune

ale UE, Instrumentul european de vecinătate, incluziune socială,
combaterea radicalismului, prevenirea conflictelor, combaterea
criminalităţii organizate.

Abstract:
European Neighbourhood Policy was established 12 years ago in
order to provide stability to partner countries in the Eastern and
Southern proximity of the EU, by acting regionally through the Eastern
Partnership and the Union for the Mediterranean. This initiative
focused on economic and rule of law programs but the results have been
disappointing so far. EU has to reconsider its priorities within this
initiative and, besides resuscitating the two already mentioned

101
programs, it has to initiate and address the security dimension of the
European Neighbourhood Policy. In addition, all programs ought to be
personalized in order to better respond to the needs of partner countries.
The European and member states’ security will be better ensured if our
neighbours and partners have more stable and democratic societies and
an increased security.
Keywords: regional cooperation initiatives, common values of
the EU, European Neighbourhood Instrument, social inclusion,
countering radicalism, conflict prevention, countering organized crime.

De la semnarea, în asemenea comunitate de

urmă cu mai bine de şaizeci
şi patru de ani, la 18 aprilie
1951, a Tratatului de la Paris
prin care se înfiinţa
Comunitatea Europeană a
Cărbunelui şi Oţelului şi
până astăzi, ideea unei
Europe unite a evoluat
semnificativ. De la şase state
fondatoare ale acestei prime
comunităţi cu vocaţie exclusiv
economică şi până în prezent,
„ideea europeană” a căpătat
noi dimensiuni şi valenţe,
astfel încât astăzi, Uniunea
Europeană, compusă din 28
de state membre, este o
comunitate supranaţională,
cu un grad de integrare
socială, politică, de securitate
şi mai ales economică,
nemaiîntâlnită de nici o altă
state.
Lansarea în 1999 a
Politicii de Securitate şi
Apărare a Uniunii Europene
(care va deveni în Baza
Tratatului de la Lisabona
Politica de Securitate şi
Apărare Comună) a
reprezentat asumarea unui
domeniu deosebit de
semnificativ pentru evoluţia
UE, cel al construirii unei
identităţi distincte de NATO,
dar complementare cu acesta
în domeniul securităţii
europene.
Continuând pe linia
acestui demers, în anul 2003,
Înaltul Reprezentant al UE
pentru PESC, Javier Solana,
a primit ca sarcină din partea
statelor membre să producă
şi să propună o Strategie de

102
Securitate pentru Europa.
Acest document, intitulat ,,O
Europă sigură într-o lume
mai bună” (‘A Secure Europe
in a Better World’), a analizat
pentru prima dată mediul de
securitate al UE şi a
identificat provocările majore
de securitate şi implicaţiile
politice pentru UE ce
decurgeau din acestea.
Concomitent cu
adâncirea şi lărgirea
procesului de integrare, la
nivelul Uniunii s-a
manifestat şi procesul de
extindere geografică, prin
aderarea de noi membri, cel
mai consistent val având loc
în anul 2004. Succesiv, iniţial
statele din sudul
continentului, Spania,
Portugalia şi Grecia, iar
ulterior cele din estul şi sud-
estul acestuia, Estonia,
Letonia, Lituania, Polonia,
România şi Bulgaria au
devenit membri ai UE. Încet-
încet, Uniunea Europeană s-a
apropiat de limitele
geografice ale continentului
nostru, precum şi de limitele
cultural – civilizaţionale ale
acestuia. Nu trebuie omis
faptul că întregul proces de
integrare europeană de după
sfârşitul Războiului Rece s-a
desfăşurat în condiţiile
manifestării concomitente a
unui proces contrar, de
fragmentare şi dezintegrare,
atât în spaţiul ex-sovietic, cât
şi în cel ex-iugoslav. În acest
fel, o gamă largă de tensiuni,
antagonisme, riscuri şi
ameninţări au început să se
manifeste în proximitatea
frontierei externe a Uniunii
Europene, iar interesele,
preocupările şi chiar
îngrijorările statelor membre
din flancul sudic şi respectiv
estic al UE în materie de
dezvoltare regională şi
securitate au început, de
asemenea, să se manifeste.
Politica europeană de
vecinătate a fost elaborată în
2004, în primul rând spre a
nu permite o nouă împărţire
a Europei, aşa cum s-a
întâmplat în timpul
Războiului Rece între Est şi
Vest, de această dată între
statele membre ale UE şi
cele aflate în afara acesteia,
dar la frontiera sa. Un alt
obiectiv a fost consolidarea
103
prosperităţii, a stabilităţii şi Parteneriatul estic şi
a securităţii, atât a statelor Uniunea pentru Mediterana.
membr,e cât şi a celor din UE a propus tuturor
vecinătatea Uniunii vecinilor săi cărora li se
Europene . 1 Politica adresează prin acest nou tip
europeană de vecinătate a de politică, o relaţie nouă,
fost gândită de la început ca o calitativ superioară faţă din
materializare în practică a perioada anterioară, care se
valorilor pe care le fundamentează pe
împărtăşesc statele membre materializarea practică, atât
ale Uniunii, adică de către ţările membre, cât şi
democraţia, principiile de cele partenere, a valorilor
statului de drept şi care stau la baza Uniunii şi
implementarea drepturilor şi pe care aceasta le
libertăţilor fundamentale ale promovează, respectiv statul
omului. Această nouă politică de drept, drepturile şi
a fost gândită a se aplica libertăţile fundamentale,
vecinilor cei mai apropiaţi ai pluralismul politic şi valorile
UE, respectiv Algeria, democraţiei participative,
Armenia, Azerbaidjan, buna guvernare, economia
Belarus, Egipt, Georgia, liberă de piaţă şi
Israel, Iordania, Liban, Libia, sustenabilitatea dezvoltării.
Moldova, Maroc, Palestina, Politica europeană de
Siria, Tunisia şi Ucraina. În vecinătate încurajează
practică, politica europeană abordarea coordonată a
de vecinătate funcţionează ca politicii, dezvoltarea şi
o relaţie bilaterală între adâncirea integrării
Uniune şi fiecare partener în economice, creşterea
parte. Ea s-a materializat, mobilităţii şi dezvoltarea
începând cu anul 2008, în contactelor interpersonale. La
două iniţiative regionale de nivelul Politicii europene de
cooperare, respectiv vecinătate, fiecare relaţie în
parte este strict
1 http: eeas.europa.eu/enp, accesat individualizată între Uniune
la 16.06.2016

104
şi fiecare din cele şaisprezece libere, măsuri concrete de
state partenere, în funcţie de combatere a corupţiei,
modul concret în care valorile asigurarea independenţei
enunţate anterior sunt sistemului judiciar, în primul
asumate, în mod concret, de rând faţă de comanda
fiecare partener. politică, dar şi faţă de orice
Politica europeană de alte imixtiuni, controlul
vecinătate se diferenţiază de democratic asupra forţelor
procesul de extindere, armate, asigurarea reală a
neavând şi nepropunându-şi libertăţii de conştiinţă, a celei
această finalitate, dar nu de exprimare, ca şi a
influenţează şi nu libertăţii de exprimare, a
condiţionează evoluţia celei de asociere ca şi a celei
prezentă şi viitoare a de întrunire.
relaţiilor dintre UE, în Uniunea Europeană a
ansamblul său şi statele dezvoltat principiul „mai
partenere. În anul 2011, UE mult pentru mai mult” în
a revizuit Politica europeană relaţia sa cu statele
de vecinătate şi a întărit partenere, principiu care de
importanţa acordată fapt individualizează fiecare
încurajării şi dezvoltării relaţie în parte, în sensul de a
democraţiei reale şi oferi mai mult acelor state
sustenabile şi celei acordate care progresează mai
dezvoltării economice ce semnificativ, în special în
favorizează incluziunea domeniul democraţiei. Astfel,
socială, ca reacţie la revoltele cu ţările care progresează
care, în termeni jurnalistici, semnificativ se dezvoltă
sunt cunoscute drept parteneriate mai consistente.
"primăvara arabă", dar care Unul dintre domeniile
în realitate au marcat prioritare vizate este
revitalizarea islamismului în dezvoltarea şi încurajarea
ţările arabe. Democraţia societăţii civile, ca pol de
reală trebuie înţeleasă în coagulare a unor alternative
termeni de alegeri corecte şi

105
faţă de soluţiile oferite de vecinătate a Uniunii
puterea politică existentă. Europene . 2

La începutul anului Instrumentele pe care

trecut, în luna martie, se bazează Politica europeană
Comisia Europeană, prin de vecinătate sunt în primul
intermediul Serviciului de rând planurile bilaterale de
Acţiune Externă, a iniţiat un acţiune, care au fost
proces de reflecţie şi de negociate şi semnate între
evaluare a rezultatelor Uniunea Europeană şi
obţinute în cadrul Politicii douăsprezece state vecine şi
europene de vecinătate, partenere, ce au aderat la
proces urmat de consultări, această iniţiativă (trei ţări,
intenţionându-se o respectiv Belarus, Libia şi
reexaminare şi revizuire a Siria, nu au căzut de acord
acestei politici, spre a mări asupra nevoii şi conţinutului
atât eficacitatea cât şi unor planuri de acţiune, în
eficienţa în utilizarea timp ce cu Algeria procesul de
instrumentelor specifice, a le negociere este în
modela mai bine în funcţie de desfăşurare). Acestea
nevoile concrete ale fiecărui identifică şi stabilesc
stat partener, pe de o parte, programe de reforme în
cât şi de cele ale Uniunii domeniile prioritare, adică
Europene şi ale statelor politice şi economice,
membre, pe de altă parte. cuprinzând priorităţi ce
Drept urmare, în iulie vizează atât termene scurte,
2015, Parlamentul European cât şi medii (între trei şi cinci
a adoptat o rezoluţie ce ani).
evidenţiază nevoia unei Este de remarcat că
viziuni şi a unei abordări de aceste planuri bilaterale de
nivel strategic, orientate mai acţiune, stabilite în cadrul
pragmatic, cu o mai mare Politicii europene de
flexibilitate şi cu o mai mare vecinătate, reflectă, în egală
coerenţă a Politicii de
2www.mae.ro, accesat la
17.06.2016.

106
măsură, atât necesităţile, financiar cât şi prin obiective
diversele interese şi de cooperare în plan politic şi
capabilităţi ale Uniunii tehnic. Resursele financiare
Europene, cât şi pe cele ale sunt asigurate în proporţia
fiecărui partener în mod cea mai semnificativă prin
individual şi personalizat. intermediul Instrumentului
Prin obiectivele stabilite european de vecinătate, ce
pentru fiecare plan în parte are un buget de 15,4 mld de
se urmăreşte dezvoltarea euro pentru perioada 2014-
unor societăţi democratice, 20203.
echitabile, care să promoveze Sunt utilizate, de
incluziunea socială, să asemenea, şi alte
stimuleze procesele de instrumente şi programe
integrare şi în primul rând pe pentru finanţarea Politicii
cea economică şi să europene de vecinătate, cum
optimizeze mobilitatea ar fi, de exemplu, Facilitatea
persoanelor, în primul rând pentru societatea civilă. În
pe cea transfrontalieră. plus, Comisia Europeană
Politica europeană de sprijină din punct de vedere
vecinătate este fundamentată financiar programele de
pe cele două tipuri de parteneriat, acordând
acorduri juridice în vigoare în subvenţii statelor vecine
prezent între Uniune şi ţările partenere, în timp ce Banca
partenere (mai vechile Europeană de Investiţii şi
acorduri de parteneriat şi Banca Europeană pentru
cooperare, care au fost Reconstrucţie şi Dezvoltare
încheiate iniţial, urmate de suplimentează aceste
acordurile de asociere, ajutoare, acordând
încheiate mai recent). împrumuturi statelor
Uniunea Europeană partenere.
sprijină realizarea
obiectivelor stabilite în cadrul 3
Politicii europene de http://ec.europa.eu/enlargement/nei
vecinătate atât prin sprijin ghbourhood/overview/index_en.htm
, accesat la 20.06.2016.

107
 Ca un instrument Evident, Politica
suplimentar, au fost europeană de vecinătate a
dezvoltate şi negociate fost focalizată pe cele două
acorduri de liber schimb frontiere externe ale UE care
aprofundate şi cuprinzătoare, erau expuse riscurilor celor
pentru a promova şi facilita mai semnificative la adresa
accesul pe piaţă al statelor stabilităţii şi securităţii
partenere, iar pentru a spori europene, adică frontiera
mobilitatea transfrontalieră estică şi cea sudică. Astfel,
şi optimiza gestionarea cele două dimensiuni
migraţiei au fost oferite şi regionale ale acesteia au fost
încheiate cu unele din statele definite prin două iniţiative
partenere parteneriate distincte: Parteneriatul estic
pentru mobilitate precum şi şi respectiv Uniunea pentru
pentru liberalizarea sau, Mediterana, ambele fiind
după caz, facilitarea aprobate de UE în anul 2008.
eliberării vizelor. Parteneriatul estic a
În fiecare an, Serviciul fost conceput spre a da un
European de Acţiune Externă plus de consistenţă relaţiilor
şi Comisia Europeană dau UE cu cei mai mulţi dintre
publicităţii informări privind vecinii aflaţi la frontiera sa
rezultatele obţinute în estică, sau în apropierea
domeniul Politicii europene acesteia, şase state
de vecinătate. Deşi aceasta independente, toate foste
este concepută ca o politică componente ale Uniunii
comună de instrumente, ea Sovietice, respectiv Armenia,
permite ca Uniunea Azerbaidjan, Belarus,
Europeană să îşi Georgia, Moldova şi Ucraina.
individualizeze şi să îşi Obiectivul principal al
ajusteze obiectivele concrete acestei iniţiative estice constă
în funcţie de specificul şi în „accelerarea asocierii
situaţia specifică a fiecărui politice şi aprofundarea
partener. integrării economice dintre

108
UE şi vecinii săi din est”4. reducerea dezechilibrelor în
Nivelul de angajare şi de plan socio-economic şi a celor
integrare al fiecărei ţări ce au ca obiectiv creşterea
partenere în cadrul iniţiativei coeziunii, a rezilienţei şi a
Parteneriatului estic reflectă nivelului stabilităţii sociale.
cooperarea structurată În cadrul
pentru valorificarea şi Parteneriatului estic,
respectarea standardelor, deciziile politice generale se
valorilor şi instituţiilor iau în cadrul summit-urilor,
europene, şi evidenţiază care se organizează de câte
progresele realizate de fiecare două ori în fiecare an, cu
ţară în parte. Parteneriatul participarea şefilor de state
are ca obiectiv să stimuleze şi sau de guverne ai ţărilor
să încurajeze democraţia şi membre şi ai celor partenere,
buna guvernanţă, să precum şi a reprezentanţilor
întărească securitatea şi Comisiei Europene (inclusiv
independenţa energetică, să ai Serviciului European de
sprijine reforme şi să sprijine Acţiune Externă) şi ai
dezvoltarea în diferite Parlamentului European.
sectoare economice, să În cadrul
stimuleze competitivitatea şi Parteneriatului estic sunt
libera iniţiativă şi să sprijine create patru platforme
dezvoltarea socială în tematice, destinate
general, să stimuleze organizării acţiunilor
domeniul protecţiei mediului, multilaterale: democraţie,
să încurajeze contactele bună guvernare şi stabilitate;
interumane, să ofere sprijin integrare economică şi
financiar suplimentar pentru convergenţa cu politicile UE;
iniţierea şi derularea securitatea energetică;
proiectelor ce vizează contacte interumane. De cel
puţin două ori pe an se
4 organizează reuniuni la nivel
http://www.eeas.europa.eu/eastern/ de înalţi funcţionari, iar la
about/index_en.htm, accesat la nivel de miniştri ai afacerilor
22.06.2016.

109
externe se organizează „consultarea, coordonarea şi
reuniuni anuale. Atunci când monitorizarea”
se consideră că este nevoie ca parteneriatului. Aceasta a
ocazional lucrările început să funcţioneze în
platformelor să fie luna mai 2011 şi a avut cinci
promovate, acest lucru se sesiuni până în prezent, cea
realizează prin reuniuni din urmă în martie 2016, la
ministeriale sectoriale. Alte Bruxelles. Euronest este
iniţiative notabile din cadrul formată din 60 de deputaţi ai
Parteneriatului estic sunt: un Parlamentului European, la
program de gestionare care se adaugă câte zece
integrată a frontierelor; o membri din fiecare parlament
facilitate pentru ai statelor partenere. Din
întreprinderile mici şi Euronest nu face parte, în
mijlocii; pieţe regionale de prezent, niciun parlamentar
electricitate; găsirea de din Belarus, întrucât
soluţii pentru îmbunătăţirea Parlamentul European nu
eficienţei energetice, precum recunoaşte parlamentul din
şi pentru îmbunătăţirea Belarus, care se numeşte
utilizării surselor de energie Adunarea Naţională, ca fiind
regenerabilă, de promovare a o instituţie aleasă în mod
bunei guvernanţe în democratic.
domeniul mediului precum şi Adunarea
acţiuni şi activităţi ce vizează Parlamentară - Euronest îşi
prevenirea, pregătirea şi desfăşoară lucrările în patru
mobilizarea în cazul unor comisii permanente, respectiv
dezastre naturale precum şi a Comisia pentru afaceri
celor ce sunt rezultatul politice, drepturile omului şi
activităţii umane. democraţie, Comisia pentru
Parteneriatul estic are integrare economică,
şi o componentă armonizare legislativă şi
parlamentară, Adunarea convergenţă cu politicile UE,
Parlamentară - Euronest, Comisia pentru securitate
care este responsabilă pentru energetică şi Comisia pentru

110
afaceri sociale, educaţie, participare a fost suspendată
cultură şi societate civilă. din cauza izbucnirii în
Forumul societăţii această ţară a războiului
civile a fost organizat în civil, Tunisia şi Turcia). Liga
cadrul Parteneriatului estic Statelor Arabe, deşi nu este
cu scopul de a stimula membru, a participat la toate
această componentă reuniunile ce au avut loc de
indispensabilă a unei la constituirea iniţiativei în
societăţi pluraliste şi de a anul 2008, în timp ce Libia
deveni o sursă de are statut de observator.
conceptualizare a bunelor Uniunea pentru
practici în acest domeniu, Mediterana s-a dorit a fi un
motiv pentru care emite şi cadru multilateral propice
diseminează recomandări, pentru dezvoltarea relaţiilor
atât pentru a influenţa politice, economice şi sociale
instituţiile Uniunii Europene, dintre UE şi statele din estul
cât şi guvernele statelor şi sudul Mării Mediterane.
partenere. Aceasta a fost lansată în tot
Uniunea pentru în anul 2008, ca şi
Mediterana este cea de-a Parteneriatul estic, cu
doua iniţiativă regională ce prilejul summitul-ui de la
funcţionează în cadrul Paris, reprezentând o
Politicii europene de continuare a Parteneriatului
vecinătate şi include toate euro-mediteranean (Euro-
ţările membre ale UE, Med), cunoscut şi sub
Uniunea Europeană însăşi, denumirea de Procesul de la
ca subiect de drept Barcelona.
internaţional şi 15 ţări Uniunea pentru
mediteraneene (Albania, Mediterana s-a inspirat din
Algeria, Bosnia şi obiectivele formulate în
Herţegovina, Egipt, Israel, Declaraţia de la Barcelona
Iordania, Liban, Mauritania, din anul 1995, şi anume “de a
Muntenegru, Monaco, Maroc, crea un spaţiu de pace,
Palestina, Siria - a cărei stabilitate, securitate şi

111
prosperitate economică, cu conflictele din Orientul
respectarea deplină a Mijlociu, cel arabo-israelian
principiilor democratice, a şi precum şi cele din sudul
drepturilor omului şi a Mediteranei au împiedicat,
libertăţilor fundamentale, până acum, acest lucru.
promovând în acelaşi timp Organul de conducere
înţelegerea între culturi şi principal al Uniunii pentru
civilizaţii în regiunea euro- Mediterana este reuniunea
mediteraneană”5. înalţilor funcţionari, care
Uniunea pentru coordonează şi monitorizează
Mediterana este condusă de o activităţile din cadrul acestei
copreşedinţie, asigurată iniţiative. Reuniunea înalţilor
concomitent de un stat funcţionari numeşte
membru al UE şi unul secretarul general şi pe cei
partener, ceea ce pune în şase adjuncţi, aprobă
evidenţă, o dată mai mult, programul de lucru al
asumarea în comun a secretariatului condus de
responsabilităţii, o acesta, aprobă bugetul anual
caracteristică definitorie şi pregăteşte reuniunile la
pentru această iniţiativă. În nivel de miniştri ai afacerilor
2012, Uniunea Europeană a externe precum şi ale altor
preluat de la Franţa miniştri, pe domenii diferite
copreşedinţia nordică, de activitate. În cadrul
asigurând astfel o relaţie reuniunii înalţilor funcţionari
instituţională funcţională cu se examinează propunerile de
cealaltă iniţiativă regională, proiecte prezentate de
Parteneriatul estic, iar secretariat pentru aprobare şi
Iordania a preluat-o pe cea adoptare. Atribuţiile
sudică, succedând Egiptului. secretariatului constau, în
Deşi Declaraţia de la Paris esenţă, în identificarea,
prevede organizarea prelucrarea, promovarea şi
periodică a summiturilor, coordonarea proiectelor
specializate în domenii cum
5 http://ufmsecretariat.org/, accesat ar fi emanciparea femeilor,
la 27.06.2016.

112
apa, energia, protecţia European), 8 membri din
mediului, transportul, ţările partenere
cercetarea ştiinţifică, mediteraneene din Europa
învăţământul superior şi (Albania, Bosnia şi
mobilitatea, ocuparea forţei Herţegovina, Monaco şi
de muncă şi dezvoltarea Muntenegru), 130 de
întreprinderilor, afacerile parlamentari reprezintă cele
sociale, acestea toate întărind zece ţări de pe ţărmul african
cooperarea şi contribuind în şi respectiv asiatic al
mod direct la creşterea Mediteranei (Algeria, Egipt,
bunăstării oamenilor. Pânâ în Iordania, Israel, Liban,
decembrie 2015 au fost Maroc, Palestina, Siria – în
iniţiate 37 de proiecte prezent suspendată din cauza
regionale diferite, toate cu războiului civil ce se
impact asupra îmbunătăţirii desfăşoară în această ţară,
condiţiilor de viaţă ale Tunisia şi Turcia) şi 10
cetăţenilor din statele parlamentari din Mauritania.
partenere . Este de remarcat
6 Adunarea Parlamentară a
că cel mai mare contribuitor Uniunii pentru Mediterana
la bugetul secretariatului se întruneşte în şedinţă
este UE. plenară cel puţin o dată pe
Adunarea an; cea mai recentă reuniune
Parlamentară a Uniunii este a acesteia a avut loc în luna
compusă din 280 de membri: mai, anul acesta, la Tanger,
Uniunea Europeană este în Maroc. Adunarea
reprezentată de 132 de Parlamentară adoptă
membri (83 de parlamentarii rezoluţii şi recomandări
din cele 28 de parlamente ale referitoare la toate aspectele
statelor membre ale UE şi 49 cooperării regionale ce
de deputaţi în Parlamentul privesc organele executive ale
Uniunii, respectiv Consiliul,
6 http://ufmsecretariat.org/projects, Comisia Europeană, precum
,,Projects - Union for the şi guvernele statelor
Mediterranean-UfM”, accesat la partenere. Pentru perioada
27.06.2016.

113
2016-2017, preşedinţia
Adunării Parlamentare (care
alternează, nord-sud) este
deţinută de Italia, care a
succedat Marocului.
Adunarea îşi desfăşoară
lucrările în 5 comisii: Afaceri
politice, Afaceri economice,
Cultură, Drepturile femeii şi
Energie. În luna aprilie 2013,
din iniţiativa lui Martin
Schultz, preşedintele
Parlamentului European, s-a
organizat primul summit al
preşedinţilor parlamentelor
statelor membre ale Uniunii
pentru Mediterana.
Următorul summit a avut loc
în mai 2015, la Lisabona.
În 2010 a fost creat şi
un organism consultativ,
Adunarea autorităţilor locale
şi regionale din zona euro-
mediteraneană (ARLEM),
care are drept obiectiv
creşterea gradului de
implicare a actorilor locali şi
regionali în programele şi
activităţile Uniunii pentru
Mediterana. Aceasta este
alcătuită din 84 de membri
din cele 28 de state membre
ale UE şi cele 15 state
partenere, care au statut de
114
reprezentanţi ai organismelor
regionale sau locale şi care
sunt posesori ai unor
mandate regionale sau locale.
În luna noiembrie a
anului trecut Comisia
Europeană şi Înaltul
reprezentant al UE pentru
afacerile externe şi politica
comună de securitate au
prezentat principalele direcţii
ale revizuirii Politicii
europene de vecinătate7, ce a
devenit imperios necesară ca
urmare a ameninţărilor
virulente la adresa securităţii
europene: recrudescenţa
terorismului global al cărui
vârf de lance sunt Daesh,
Jabhat al-Nusra, Al Qaeda şi
Boko Haram, care
organizează atacuri teroriste
inclusiv pe teritoriul UE
(exemplele tragice cele mai
concludente sunt atacurile
teroriste de la Paris din
noiembrie anul trecut şi cele
de la Bruxelles din martie
anul acesta); conflicte armate
secesioniste pe teritoriul unor
state din proximitatea
7http://europa.eu/rapid/press-
release_IP-15-6121_en.htm, accesat
la 30.06.2016.
frontierei externe a UE; şi slaba guvernare.
manifestarea agresivă a Concomitent, se va optimiza
atitudinii antioccidentale a capacitatea de gestionarea a
Rusiei, care este nemulţumiă unor ameninţări precum
din punct de vedere teritorial, terorismul, conflictele,
având capacităţile şi inclusiv cele violente şi
intenţiile de a modifica status radicalizarea.
quo–ul de după sfârşitul Practic, Politica
Războiului Rece în europeană de vecinătate, cu
vecinătatea sa, războiul din ambele sale abordări
Ucraina aratând că de fapt regionale, va trebui să se
Rusia este dispusă să joace focalizeze asupra a trei
acest rol, folosind nu doar priorităţi8: în primul rând,
tactici de subversiune, dezvoltarea economică, prin
corupţie şi intimidare, ci şi care să se poată oferi locuri
prin utilizarea forţei militare de muncă, în special tinerilor,
împotriva vecinilor săi; reducând tensiunile sociale şi
perpetuarea războiului civil contribuind la creşterea
din Siria şi producerea unei nivelului de trai, a stabilităţii
crize umanitare de proporţii, sociale, promovând activ
care prin afluxul masiv de incluziunea socială în statele
refugiaţi pe teritoriul UE partenere, lucru ce implică
pune la încercare capacitatea însă şi mai multă
statelor europene de a responsabilitate şi implicare,
gestiona eficient situaţia. Ca atât din partea guvernelor
atare, UE îşi va modifica statelor partenere, cât şi a
Politica europeană de UE şi a statelor membre; în
vecinătate spre a consolida al doilea rând, prin Politica
rezilienţa societăţilor din europeană de vecinătate, va
statele membre şi în egală
măsură ale partenerilor 8
noştri şi pentru a stabiliza http://eeas.europa.eu/enp/document
situaţia din vecinătatea UE, s/2015/151118_joint-
combătând corupţia, sărăcia communication_review-of-the-
enp_en.pdf, accesat la 30.06.2016.

115
trebui ca UE şi statele de până acum ale Politicii
partenere să caute modalităţi europene de vecinătate nu
mai eficace de a promova sunt deloc spectaculoase,
democraţia, drepturile ameninţările externe la
omului, libertăţile adresa securităţii statelor
fundamentale şi statul de partenere şi propriile lor
drept; în fine, se va dezvolta vulnerabilităţi interne
un nou domeniu de cooperare, agravându-se, în general, de
punându-se mai mult la adoptarea acestei
accentul pe intensificarea iniţiative, acum doisprezece
cooperării cu ţările partenere ani.
în sectorul securităţii, în De aceea, un obiectiv
special în domeniul politicilor esenţial este creşterea
de prevenire a conflictelor, de eficacităţii şi eficienţei
luptă împotriva terorismului Politicii europene de
şi de combatere a vecinătate, prin implicarea
radicalizării, precum şi în mai strânsă a statelor
domeniul combaterii membre în definirea şi
migraţiei ilegale (concomitent punerea în aplicare a politicii
cu încurajarea mobilităţii în ţările partenere vizate de
legale), a traficului de politica de vecinătate. Vor
persoane şi a introducerii trebui introduse o serie de noi
ilegale de migranţi pe metode de lucru, inclusiv
teritoriul statelor UE. abolirea tradiţionalului
Securitatea energetică şi pachet anual de rapoarte
combaterea schimbărilor pentru fiecare ţară.
climatice vor continua să Raportarea va trebui să fie
constituie elemente esenţiale mai bine adaptată
ale cooperării, ele trebuind specificului şi calendarului de
privite drept componente ale lucru proprii fiecărei relaţii în
domeniului mai larg al parte. Politica europeană de
securităţii. vecinătate va trebui să
După cum se poate utilizeze resursele financiare
constata, rezultatele concrete disponibile într-un mod mai

116
flexibil, astfel încât UE să Evident, pentru ţara
poată reacţiona mai rapid la noastră, revizuirea Politicii
noile provocări ce vor apărea europene de vecinătate este o
în zona sa de vecinătate. În oportunitate care trebuie
acest efort vor trebui valorificată, pe de o parte
implicaţi mai activ şi mai pentru stimularea cooperării
responsabil societatea civilă economice cu statele din
şi partenerii sociali, inclusiv Parteneriatul estic şi în
reprezentanţii organizaţiilor primul rând cu Republica
de tineret. Moldova, iar pe de alta
Cele două componente pentru consolidarea
regionale, Parteneriatul estic stabilităţii şi securităţii
şi Uniunea pentru regionale şi combaterea
Mediterana, vor trebui ameninţărilor
consolidate, în conformitate transfrontaliere, în cooperare
cu angajamentele asumate la cu alte mecanisme ce aparţin
summitul de la Riga de anul atât Uniunii Eoropene cât şi
trecut. Statele partenere ar NATO.
trebui să aibă un rol mai
Referinţe bibliografice:
important şi mai activ în
definirea propriilor lor http: eeas.europa.eu/enp
priorităţi, inclusiv în documents/2015/151118_joint-
domeniul politic, trebuind communication_review-of-the-
enp_en.pdf
lăsată deschisă opţiunea
www.mae.ro
atragerii de noi parteneri,
http://ec.europa.eu/enlargement/
mai ales în cadrul neighbourhood/overview/index_e
Parteneriatului estic, din n.htm
afara actualei zone de http://www.eeas.europa.eu/easte
vecinătate, aşa cum este ea rn/about/index_en.htm
definită în prezent, spre a http://ufmsecretariat.org/
găsi soluţii mai eficiente http://ufmsecretariat.org/project
pentru provocările s, ,,Projects - Union for the
emergente. Mediterranean-UfM”
http://europa.eu/rapid/press-
release_IP-15-6121_en.htm

117
 CAPABILITĂŢI MILITARE
ÎN MEDIUL OPERAŢIONAL

MILITARY CAPABILITIES
IN THE OPERATIONAL ENVIRONMENT

Col. (r) prof. univ. dr.

Ion MITULEŢU
Membru titular al Academiei de
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale
Abstract:
Mediul operaţional complex şi multidimensional integrează
spaţiul fizic, informaţional, cibernetic, electronic, psihologic şi mediatic,
transformând astfel modul de abordare a conflictualităţii şi fizionomiei
operaţiilor militare.
Pentru îndeplinirea întregii game de operaţii militare, într-un
mediu operaţional complex, volatil, incert şi ambiguu, forţele trebuie să
dispună de capabilităţi de conducere, sprijin cu informaţii, angajare,
proiecţie, protecţie şi susţinere.
Arhitectura integrată a acestor capabilităţi trebuie să asigure
planificarea şi executarea operaţiilor convenţionale, neconvenţionale,
asimetrice şi hibride.
Cuvinte cheie: spaţiul de angajare, mediul operaţional integrat,
mediu operaţional hibrid, capabilitate militară, operaţii convenţionale,
operaţii asimetrice, operaţii hibride.

Abstract: The complex and multidimensional operational

environment integrates the physical, information, cyber, electronic,
psychological and media environment, thus transforming the manner of
approaching the conflicting character and specific features of military
operations.
In order to successfully conduct the entire range of military
operations in a complex, volatile, uncertain, and ambiguous operational
environment, forces must have leadership capabilities, intelligence
support, engagement, projection, protection, and sustainment.

118
 The integrated architecture of these capabilities must ensure the
planning and execution of conventional, unconventional, asymmetric,
and hybrid operations.
Keywords: engagement space, integrated operational
environment, hybrid operational environment, military capability,
conventional operations, asymmetric operations, hybrid operations

Spaţiul de angajare/ apărarea intereselor

mediul operaţional naţionale de securitate.
În condiţiile actuale, Astfel, complexitatea
marcate de amplificarea şi condiţiilor existente în
diversificarea riscurilor şi mediul de securitate
ameninţărilor de natură internaţional transformă
convenţională, spaţiul de angajare într-un
neconvenţională, asimetrică concept multidimensional
şi hibridă, de exacerbarea care cuprinde mai multe
atitudinilor şi domenii de activitate, cu
comportamentelor unor actori impact asupra securităţii
statali şi non-statali, coerenţa naţionale extinse1.
analizei multidimensionale şi Spaţiul de angajare
interinstituţionale a mediului include domeniile:
operaţional devine o politic/diplomatic, militar,
necesitate strategică. economic, social,
În acest context, se infrastructură şi informaţii2.
utilizează tot mai mult Evaluarea acestor
conceptul de abordare domenii, în contextul
cuprinzătoare care exprimă relaţiilor de interdependenţă
ansamblul relaţiilor de
colaborare şi cooperare ce se
stabilesc între instrumentele
1 Strategia Naţională de
de putere şi instituţiile cu Apărare a Ţării pentru
responsabilităţi în domeniul perioada 2015-2019,
apărării, ordinii publice şi Bucureşti, 2015, p.5.
siguranţei naţionale pentru
2 SMG-3, Manualul de
promovarea, protejarea şi planificare a operaţiilor,
Bucureşti, 2016, p.11.
119
existente în spaţiul de întrebuinţării graduale a
angajare, asigură realizarea instrumentelor de putere.
bazei de date necesară Dacă mediul
decidenţilor politico-militari internaţional de
pentru cunoaşterea situaţiei securitate/spaţiul de angajare
strategice, formularea cuprinde ansamblul
opţiunilor de răspuns şi domeniilor cu impact asupra
angajarea instrumentelor de securităţii naţionale,
putere adecvate soluţionării regionale şi globale, mediul
crizei sau prevenirii operaţional este parte a
conflictului. acestuia şi integrează
În acest sens, elementele cu specific militar.
instrumentele de putere sunt Mediul operaţional
de natură militară, capătă valenţe tot mai
politică/diplomatică, complexe, devenind integrat
economică şi civilă3. şi multidimensional, datorită
Din această abordare interconectării tehnologiilor
cuprinzătoare se desprinde de vârf, a sistemelor şi
necesitatea evaluării echipamentelor de
multidimensionale şi comunicaţii şi informatică. În
interinstituţionale a mediului acest sens, noţiunile şi
internaţional de conceptele de mediu
securitate/spaţiului de operaţional integrat, extins,
angajare pentru a cunoaşte fluid, pulsatoriu, saturat
caracteristicile acestuia, electronic şi
tendinţele de evoluţie, multidimensional exprimă
comportamentul şi acţiunile realităţi care trebuie supuse
actorilor statali şi non-statali, analizei permanente pentru
natura riscurilor, cunoaşterea situaţiei
ameninţărilor şi strategice, reevaluarea şi
vulnerabilităţilor şi a elabora adaptarea politicilor şi
opţiunile de răspuns adecvate strategiilor de apărare în
context naţional şi
multinaţional.
3 Ibidem, p.11
120
 Din definirea mediului Mediul fizic include
operational/de acţiune forţele militare, facţiunile
rezultă că acesta include armate, populaţia civilă,
spaţiul aerian, terestru, resursele logistice,
naval, cosmic şi spectrul infrastructura, geografia,
electromagnetic, precum şi elementele de ordin
sistemele asociate ale oceanografic şi meteorologic,
adversarilor, forţelor de acţiunile şi efectele din zona
opoziţie/facţiunilor, forţelor de operaţii întrunite5.
proprii, aliaţilor/partenerilor Mediul informaţional
şi neutrilor, relevante pentru constituie spaţiul unde se
situaţia de criză/conflict4. desfăşoară ciclul
Această definiţie informaţional care vizează
exprimă sintetic caracterul culegerea, evaluarea şi
multidimensional, integrat, diseminarea informaţiilor şi
interinstituţional şi produselor de informaţii către
multinaţional al mediului beneficiari în vederea
operational/de acţiune, ca obţinerii superiorităţii
spaţiu complex unde se decizionale şi potenţării
planifică, pregătesc, execută operaţiilor militare.
şi evaluează Mediul cibernetic
campaniile/operaţiile militare (cyberspaţiul) sau mediul
majore, pe plan intern şi virtual cuprinde
extern. echipamentele informatice şi
În acest sens, apreciem reţelele de calculatoare care
că mediul operaţional asigură colectarea,
integrează şi interconectează procesarea şi transmiterea
componentele fizică, informaţiilor de interes către
informaţională, cibernetică, decidenţi.
psihologică (morală) şi Mediul psihologic
mediatică (de informare). (moral) cuprinde spaţiul de
influenţare a

4 Ibidem, p.191. 5 Ibidem.

121
comportamentelor şi desfăşurate în zona de interes
atitudinilor adversarului şi strategic au la bază opţiunile
de dezinformare a acestuia cu militare de răspuns ale
privire la intenţiilor reale de decidenţilor politico-militari
acţiune ale forţelor proprii. şi includ actorii statali şi non-
Mediul mediatic (de statali implicaţi, zonele de
informare) constituie spaţiul influenţă, zona de operaţii
unde se desfăşoară întrunită, zonele de operaţii
activităţile de informare, şi zonele de responsabilitate.
relaţii publice şi operaţiile În acest context,
mass-media. formularea opţiunilor
Din monitorizarea şi militare de răspuns în zona
evaluarea mediului de interes strategic
operaţional integrat şi presupune proiectarea unor
multidimensional rezultă capabilităţi militare şi non-
zonele de interes unde statele militare care să dispună de
îşi proiectează instrumentele protecţie şi susţinere în toate
de putere pentru promovarea dimensiunile mediului
şi apărarea intereselor de operaţional.
securitate. Zona de influenţă este
Astfel, zona de interes parte a zonei de interes
strategic este mediul în strategic în care se poate
cadrul căruia se acţiona asupra actorilor şi
interconectează interesele sistemelor, pentru
naţionale, instrumentele de influenţarea
putere şi acţiunile comportamentului sau
interinstituţionale de natură acţiunilor acestora, în scopul
diplomatică, economică, obţinerii stării finale dorite6.
culturală, informaţională şi Pentru înţelegerea
militară pentru îndeplinirea modului de interrelaţionare a
obiectivelor politice stabilite sistemelor în mediul
şi a stării finale dorite. operaţional se utilizează
Convergenţa şi
complexitatea acţiunilor
6 Ibidem, p.198.
122
metode ştiinţifice destinate zonei de operaţii, în care un
elaborării diagramelor de comandant răspunde de
influenţe. Acestea utilizează supravegherea şi angajarea
datele şi informaţii existente adversarului cu forţele şi
despre domeniile spaţiului de mijloacele proprii7.
angajare supus evaluării Pentru delimitarea în
pentru a identifica sistemele timp şi spaţiu a operaţiei
care trebuie influenţate, militare în mediul
instrumentele care asigură operational sunt utilizate
criteriile de succes şi a conceptele de acţiuni în zona
determina condiţiile oportune de adâncime, zona apropiată
pentru îndeplinirea şi zona de spate.
obiectivelor stabilite. Zona de adâncime este
Zona de operaţii spaţiul unde se execută
întrunită este spaţiul acţiuni de modelare în
geografic stabilit de nivelul vederea impiedicării
militar-strategic unde se concentrării puterii de luptă,
planifică şi se execută executării manevrelor
operaţia întrunită de către o planificate şi diminuării
grupare de forţe întrunite. acţiunilor adversarului. În
Zona de operaţii este această zonă se desfăşoară
spaţiul geografic stabilit de acţiuni informaţionale, de
către comandantul grupării supraveghere (ISR-
de forţe întrunite unde forţele informaţii, supraveghere,
terestre şi navale îşi dispun cercetare) şi identificare a
forţelor şi mijloacelor proprii ţintelor (TA-achiziţia
pentru planificarea şi ţintelor), iar efectele
executarea operaţiilor preconizate sunt de natură
specifice. Pentru forţele fizică (diminuarea puterii de
aeriene, zona de operaţii luptă a adversarului),
coincide cu zona de operaţii informaţională
întrunită. (afectarea/distrugerea
Zona de
responsabilitate este inclusă
7 Ibidem.
123
sistemelor şi echipamentelor produselor de informaţii către
de comandă şi control) şi beneficiari pentru
psihologică (diminuarea întrebuinţarea eficientă a
moralului şi influenţarea sistemelor şi mijloacelor
comportamentului cinetice şi non-cinetice în
adversarului). vederea realizării efectelor
Zona apropiată sau stabilite.
contactul este spaţiul unde se De aceea apreciem că
desfăşoară acţiunile decisive mediul operaţional integrat şi
prin folosirea mijloacelor multidimensional este spaţiul
preponderent letale în unde se planifică, pregătesc şi
combinaţie cu cele neletale, execută operaţii cinetice
dar cu pondere în afectarea (forţe întrunite, manevră,
sistemelor de conducere şi sisteme de lovire), non-
influenţarea moralului cinetice (informaţionale,
adversarului. cibernetice, psihologice,
Zona de spate este mediatice), asimetrice
spaţiul unde se desfăşoară (insurgenţă, gherilă,
activităţi de susţinere de terorism) şi hibride
către structurile de logistică, (convenţionale,
precum şi acţiuni de neconvenţionale, cibernetice,
securizare a liniilor de asimetrice).
comunicaţie şi de menţinere a Capabilităţi militare
libertăţii de acţiune a forţelor În documentele de
din eşalonul doi sau a specialitate8, capabilitatea
rezervelor. este definită ca fiind
Este evident faptul că abilitatea unei structuri
legătura dintre aceste zone militare de a executa acţiuni
este asigurată de în scopul îndeplinirii
funcţionarea sistemului obiectivelor stabilite.
informaţional care trebuie să
asigure culegerea,
transmiterea, procesarea şi 8 Strategia Militară a
diseminarea informaţiilor şi României (proiect), Bucureşti,
2015, p.20.
124
 Constituirea unei fiecărui element, astfel încât,
capabilităţi are în vedere un nivelul maxim de abilitate
complex de măsuri care este 1 (100%).
cuprind următoarele Pentru pregătirea şi
elemente: doctrină; executarea unor acţiuni
organizare; pregătire; complexe în mediul
echipamente; comandă; operaţional integrat şi
infrastructură; personal; multidimensional, se
interoperabilitate. apreciază ca fiind necesare
În acest sens, se următoarele tipuri de
observă faptul că o structură capabilităţi: comandă şi
militară nu constituie de la control; informaţii; angajare;
sine o capabilitate numai proiecţia forţei; protecţie;
prin organizare şi dotare, susţinere9.
dacă nu deţine sisteme şi Comanda şi controlul
echipamente performante de se asigură prin existenţa
comandă şi control, personalului, echipamentelor
informaţionale, de de comunicaţii şi informatică
supraveghere şi cercetare, şi procedurilor de stat major
sisteme de armamente înalt integrate şi interconectate în
tehnologizate, personal cadrul sistemelor complexe
specializat în cunoaşterea şi de conducere la nivel militar-
aplicarea procedurilor de strategic, operativ şi tactic.
planificare, pregătire, Complexitatea
executare şi evaluare a proceselor de conducere a
operaţiilor şi nu parcurge un operaţiilor militare necesită
program complex de instruire realizarea şi funcţionarea
în context naţional şi sistemelor de tip C4ISR care
multinaţional. integrează subsistemul de
Există metode de comandă şi control,
apreciere a capabilităţii unei subsistemul de comunicaţii şi
structuri de a executa informatică, precum şi
misiunile stabilite în condiţii
de eficienţă prin ponderarea
9 Ibidem.
125
subsistemul de informaţii, decizional şi acţional în
supraveghere şi cercetare. îndeplinirea obiectivelor
Sistemele complexe de stabilite şi a stării finale
conducere de tip C4ISR dorite.
asigură desfăşurarea Desfăşurarea eficientă
eficientă a procesului a activităţilor în cadrul
operaţiei care cuprinde sistemelor complexe de
planificarea, pregătirea, comandă şi control vizează
executarea şi evaluarea orientarea instruirii
acesteia. personalului din cadrul
Eficienţa activităţilor comandamentelor către
desfăşurate în cadrul dezvoltarea gândirii
sistemelor complexe de strategice, operative şi
comandă şi control se bazează tactice, fapt ce presupune
pe capacitatea personalului cunoaşterea şi înţelegerea
de stat major de a valorifica situaţiei, a modului de
avantajele superiorităţii utilizare a procedurilor de
informaţionale în procesul de stat major în planificarea
planificare pentru potenţarea operaţională şi de relaţionare
deciziei şi pe timpul în cadrul compartimentelor
executării operaţiei militare pentru eficientizarea
pentru multiplicarea puterii procesului decizional.
de luptă a forţei întrunite. Scenariile exerciţiilor
Interconectarea tactice şi a antrenamentelor
elementelor componente ale de stat major trebuie să
sistemelor de comandă şi cuprindă situaţii complexe
control prin intermediul prognozate a fi desfăşurate în
reţelelor informaţionale medii operaţionale care
asigură circulaţia continuă şi integrează provocări
în timp real a datelor şi convenţionale,
informaţiilor de la surse neconvenţionale şi hibride
(senzori) la decidenţi şi la pentru a dezvolta la
sistemele de luptă, participanţi abilităţile
obţinându-se astfel avantajul necesare planificării

126
operaţionale în funcţie de informaţiilor şi produselor de
oportunităţile create şi informaţii şi realizarea
formularea opţiunilor imaginii unice recunoscute a
adecvate de răspuns. spaţiului de luptă, fapt ce
Sprijinul cu informaţii potenţează procesul
presupune existenţa decizional şi creează
sistemelor şi structurilor ISR condiţiile necesare pentru
(informaţii, supraveghere şi îndeplinirea cu succes a
cercetare) care cuprind misiunilor stabilite.
elemente HUMINT, IMINT, De aceea, apreciem că
SIGINT şi ACINT. integrarea modulelor ISR în
Sistemul ISR cadrul sistemelor de comandă
constituie elementul tehnic şi control constituie o
integrat şi interconectat necesitate la toate eşaloanele
sistemului de comandă şi în vederea asigurării unui
control, care sprijină procesul flux informaţional eficient
operaţiei prin desfăşurarea care să determine obţinerea
unui management eficient al şi menţinerea superiorităţii
informaţiei. informaţionale, decizionale şi
În acest context, acţionale.
sistemul ISR asigură În prezent, se operează
derularea neîntreruptă şi în tot mai mult cu conceptul de
timp real a ciclului sistem de conducere de tip
informaţional, care C4ISTAR, care integrează un
presupune planificarea, modul nou denumit TA
culegerea, procesarea şi (achiziţia ţintelor), adică
diseminarea informaţiilor şi existenţa unor capacităţi de
produselor de informaţii către descoperire, selectare şi
beneficiari. angajare a ţintelor de interes
Desfăşurarea eficientă în funcţie de importanţa
a acestui proces are ca acestora în vederea obţinerii
rezultat obţinerea efectelor stabilite.
superiorităţii informaţionale În acest sens,
prin valorificarea proiectarea, realizarea şi

127
operaţionalizarea sistemelor executate în context naţional
complexe de conducere de tip şi multinaţional (ONU,
C4ISTAR care integrează NATO, UE).
subsistemele de comandă şi Din ansamblul
control (personal, proceduri), acţiunilor la care pot
de comunicaţii şi informatică participa structurile de forţe,
(echipamente şi reţele de ne vom referi la operaţiile
comunicaţii şi computere), de convenţionale, asimetrice şi
informaţii, supraveghere şi hibride.
cercetare (senzori şi surse de Operaţiile
informare umane şi tehnice) convenţionale sunt acţiuni
şi de achiziţie a ţintelor specifice luptei armate de tip
(descoperire, selectare şi întrunit, înalt tehnologizate
angajare) la nivel militar- şi ultra-rapide, care combină
strategic, operativ şi tactic mobilitatea, puterea de lovire
vor asigura abordarea şi protecţia în toate
cuprinzătoare a mediului dimensiunile mediului
operaţional care devine tot operaţional pentru
mai complex, volatil, incert şi îndeplinirea obiectivelor
ambiguu pentru cunoaşterea stabilite şi a stării finale
şi înţelegerea caracteristicilor dorite. Operaţiile
acestuia şi întrebuinţarea convenţionale cuprind acţiuni
oportună a instrumentelor de ofensive, defensive şi
putere adecvate. intermediare destinate
Angajarea forţelor înfrângerii voinţei de a lupta
cuprinde structuri cu acţiune a adversarului potenţial,
letală/cinetică (forţe terestre, diminuării sau distrugerii
forţe aeriene şi forţe navale) capacităţii combative a
şi non-letală/non-cinetică acestuia şi realizării
(informaţionale, cibernetice, obiectivelor strategice
psihologice şi mediatice). stabilite.
Aceste forţe participă Din analiza conflictelor
la toată gama operaţiilor militare desfăşurate în
militare planificate şi diferite teatre de operaţii, s-

128
au remarcat avantajele regenerare şi autoreglare,
obţinute prin integrarea şi care asigură superioritatea
interconectarea tehnologiilor informaţională, decizională şi
de vârf, a echipamentelor de acţională necesară
comunicaţii şi informatică şi contracarării întregii game de
a sistemelor de armamente în riscuri şi ameninţări
cadrul structurilor de forţe, existente în mediul
obţinându-se astfel un decalaj operaţional, îndeplinirea
tehnologic evident, obiectivelor stabilite şi
materializat în producerea realizarea stării finale dorite.
unei breşe decisive în Operaţiile asimetrice
abordarea conflictualităţii, sunt riposte complexe, de
prin transformarea simetriei regulă ale unor actori non-
în disimetrie statali, desfăşurate într-un
(disproporţionalitate). mediu operaţional ostil, cu
Acest lucru a consecinţe pe termen lung şi
transformat substanţial care pot eroda grav
modul de abordare a instituţiile şi valorile
conflictualităţii, operaţiile societăţilor moderne10.
militare convenţionale fiind Nivelul înalt de
bazate pe reţea şi pe efecte, dezvoltare tehnologică a
în cadrul cărora, forţele statelor care participă la
terestre avansează în spaţiul conflictele militare a generat
de luptă, având susţinerea disimetrie
celor trei scuturi, (disproporţionalitate), fapt ce
informaţional, electronic şi a determinat oponenţii să
aerian. adopte abordarea asimetrică,
Astfel, se apreciază că prin care să fie anulate
operaţiile convenţionale în avantajele superiorităţii
viitor vor fi operaţii întrunite
şi/sau multinaţionale înalt 10 Dr. Gheorghe Văduva, Războiul
tehnologizate şi ultra-rapide, asimetric şi noua fizionomie a
având la bază un sistem de conflictualităţii armate, Editura
sisteme cu capacitatea de U.N.Ap.”Carol I”, Bucureşti, 2007,
p.13.

129
adversarului şi să exploateze aplicare a unor tactici şi
eficient vulnerabilităţile procedee care să compenseze
acestuia. În acest sens, superioritatea acestuia şi să
operaţiile asimetrice diminueze efectele
presupun un ansamblu de superiorităţii informaţionale,
acţiuni neregulate decizionale şi acţionale.
desfăşurate într-un mediu De aceea, considerăm
ostil, cu sau fără sprijinul că asimetria a apărut ca o
populaţiei civile, prin care se necesitate de compensare a
compensează disimetria disimetriei, de
(disproporţionalitatea), vulnerabilizare a
nefiind acceptată înfrângerea adversarului prin dispersarea
şi nefiind respectate regulile forţelor, disimularea
acţiunilor clasice. acţiunilor şi prelungirea
Astfel, apreciem că duratei conflictului, timpul
operaţiile asimetrice au fost devenind în această situaţie o
generate de disimetrie, de armă.
decalajele tehnologice Asimetria se manifestă
existente în mediul de regulă în operaţiile de tip
operaţional, iar compensarea insurgenţă/ contrainsurgenţă,
acestor avantaje a determinat operaţiile de tip gherilă/
actorii implicaţi să adopte contragherilă şi operaţiile
acele strategii, tactici şi teroriste/ antiteroriste.
acţiuni care să Participarea cu succes
vulnerabilizeze partea la operaţiile asimetrice de
adversă, să creeze contrainsurgenţă,
nesiguranţă, incertitudine şi contragherilă şi antiteroriste
să permanentizeze starea de într-un mediu ostil
conflict. În acest context, presupune existenţa unor
răspunsul asimetric la structuri specializate care să
acţiunile militare înalt obţină sprijinul populaţiei
tehnologizate ale civile şi să contracareze
adversarului nu a fost cel de eficient tacticile, tehnicile şi
acceptare a situaţiei, ci de procedurile atipice utilizate

130
de adversar. În acest sens, mecanisme, structuri şi
apreciem importanţa ce procedee de acţiune.
trebuie acordată structurilor În condiţiile existenţei
de informaţii (ISR), forţelor unui mediu operaţional
pentru operaţii speciale şi hibrid, actorii de tip hibrid
componentei non-cinetice includ forţele regulate şi
(informaţională, psihologică, neregulate, forţele speciale,
cibernetică, mediatică şi grupările insurgente,
CIMIC) pentru a contracara teroriste, de gherilă,
eficient ansamblul riscurilor organizaţiile criminale,
şi ameninţărilor asimetrice în facţiunile fundamentaliste,
medii operaţionale ostile. luptătorii străini
Operaţiile hibride sunt (mercenarii), organizaţiile
acele tipuri de acţiuni care religioase, xenofobe, mass-
combină o gamă largă de media şi partidele politice
strategii, tactici, procedee şi extremiste.
mijloace convenţionale, Pentru contracararea
neconvenţionale, asimetrice acţiunilor actorilor hibrizi,
şi cibernetice pentru răspunsul forţelor proprii
îndeplinirea unor obiective trebuie să fie tot de tip hibrid,
politice şi militare. prin combinarea operaţiilor
Având în vedere convenţionale,
complexitatea mediului neconvenţionale,
operaţional actual, informaţionale, psihologice,
diversitatea provocărilor cibernetice şi mediatice. În
existente şi multitudinea acest sens, abordarea
actorilor implicaţi, se cuprinzătoare a războiului
apreciază că abordarea hibrid constituie o preocupare
operaţiilor de tip „hibrid” majoră la nivel naţional,
corespunde cel mai bine regional şi global, efortul
realităţii, iar în acest sens, statelor fiind orientat către
opţiunile de răspuns trebuie elaborarea unor strategii care
să vizeze întrebuinţarea unui să cuprindă măsuri şi acţiuni
ansamblu de instrumente, diplomatice, economice,

131
militare, nemilitare şi structurile aeriene şi navale
informaţionale pentru de transport care asigură
contracararea provocărilor şi deplasarea personalului şi
ameninţărilor specifice. echipamentelor de luptă în
De aceea apreciem că zonele destinate executării
într-un mediu operaţional misiunilor. În acest sens,
complex, integrat şi proiecţia forţelor se poate
multidimensional, care executa cu mijloacele de
necesită utilizarea graduală a transport proprii sau cu cele
instrumentelor de putere, puse la dispoziţie la nivelul
operaţiile militare nu mai pot alianţei/coaliţiei.
fi doar de un singur tip, astfel Astfel, problema
că, viitorul conflictualităţii va proiecţiei forţei este foarte
fi dominat de hibriditate. importantă pentru statele
Din aceste motive, care execută misiuni în
considerăm că războiul teatrele de operaţii, fiind
viitorului va fi de tip hibrid şi necesară existenţa
va viza combinarea unui mijloacelor adecvate de
ansamblu de instrumente, transport aerian şi naval,
mecanisme, măsuri şi acţiuni dimensionate la nevoile
specifice într-un mediu naţionale.
operaţional hibrid, împotriva Protecţia forţei
unor actori hibrizi pentru cuprinde structuri
contracararea provocărilor şi specializate care acţionează
ameninţărilor de tip hibrid. în mediul operaţional
Proiecţia forţei vizează multidimensional (fizic,
existenţa unor structuri informaţional, cibernetic,
specializate care să asigure psihologic şi mediatic) pentru
transportul forţelor pe contracararea riscurilor şi
distanţe mari, din raioanele ameninţărilor existente şi
de dispunere în teatrele conservarea/menţinerea
(zonele) de operaţii. capacităţii de luptă a forţei.
Pentru proiecţia În acest context,
forţelor sunt utilizate opinăm că protecţia forţei

132
trebuie abordată în context
integrat, prin includerea atât
a măsurilor de sprijin de
luptă executate de structurile
de geniu, EOD, apărare
CBRN, etc., cât şi a acţiunilor
non-cinetice, ansamblul
acestora contribuind la
gestionarea multitudinii de
riscuri şi ameninţări
existente în zona de operaţii
şi conservării/menţinerii
capabilităţii de luptă a forţei
în plan fizic, informaţional,
cibernetic, moral şi mediatic.
Susţinerea forţei are la
bază acţiunile structurilor de
logistică. Acestea trebuie să
dispună de capabilităţile
necesare pentru realizarea
sprijinului logistic la toate
nivelurile operaţiilor militare.
Efortul susţinerii forţei
vizează sprijinul logistic al
operaţiei întrunite, sprijinul
naţiunii gazdă în cazul
dislocării forţelor aliate pe
teritoriul naţional şi
participarea cu structuri şi
facilităţi specializate la
executarea misiunilor în
afara teritoriului naţional.
De aceea, apreciem
complexitatea activităţilor de
susţinere a forţei care
execută acţiuni complexe
(convenţionale,
neconvenţionale, asimetrice,
hibride) în context naţional şi
multinaţional.
Această abordare
cuprinzătoare a mediului
operaţional complex, integrat
şi multidimensional şi a
principalelor categorii de
capabilităţi militare trebuie
direcţionată către
îndeplinirea obiectivelor
stabilite şi realizarea stării
finale dorite prin dezvoltarea
şi aplicarea următoarelor
concepte operaţionale:
manevra decisivă, angajarea
cu precizie a adversarului,
managementul integrat al
crizelor, protecţia integrală şi
logistica integrată11.
Profesionalizarea
personalului armatei,
achiziţionarea, integrarea şi
interconectarea tehnologiilor
de vârf, a sistemelor şi
echipamentelor de
comunicaţii şi informatică în
11 Strategia Militară a
României (proiect), Bucureşti,
2015, p.36-37.
133
cadrul structurilor militare, cuprinzătoare a mediului
proiectarea unor capabilităţi operaţional în sensul
adecvate mediului evaluării permanente a
operaţional hibrid, caracteristicilor acestuia în
dezvoltarea gândirii vederea cunoaşterii şi
strategice, operative şi înţelegerii situaţiei strategice
tactice, utilizarea avantajului şi formulării opţiunilor
informaţional în procesul adecvate de răspuns
decizional, combinarea interinstituţional.
acţiunilor cinetice şi non- Dimensiunile mediului
cinetice în toată gama operaţional – fizică,
operaţiilor militare, informaţională, cibernetică,
constituie premise pentru psihologică şi mediatică – îl
aplicare cu succes a transformă într-un mediu
conceptelor operaţionale hibrid, marcat de provocări
evidenţiate anterior. hibride, actori hibrizi,
Concluzii strategii şi tactici hibride şi
Mediul operaţional, ca opţiuni de răspuns de tip
parte componentă a spaţiului hibrid. De aceea, provocarea
de angajare, devine tot mai majoră a viitorului constă în
complex, integrat, elaborarea politicilor,
multidimensional, volatil, concepţiilor şi strategiilor
incert şi ambiguu, ca urmare adecvate contracarării
a diversificării şi amplificării riscurilor şi ameninţărilor de
riscurilor şi ameninţărilor şi tip hibrid. În acest sens,
a multitudinii actorilor abordarea capabilităţilor
statali, non-statali şi hibrizi militare necesare
care utilizează o gamă largă contracarării întregii game de
de instrumente, mecanisme şi ameninţări din mediul
acţiuni politice, diplomatice, operaţional trebuie orientată
economice, informaţionale, către proiectarea şi
militare şi nemilitare. În operaţionalizarea unor
acest context, apreciem structuri înalt tehnologizate
necesitatea abordării care să participe la

134
executarea operaţiilor hibride, actori hibrizi), atunci
convenţionale, devine necesară reorientarea
neconvenţionale, asimetrice gândirii strategică pentru
şi hibride. realizarea acelor capabilităţi
Astfel, arhitectura militare pregătite să planifice
integrată a capabilităţilor de şi să execute operaţii de tip
conducere, sprijin cu hibrid.
informaţii, angajare cinetică
(letală) şi non-cinetică (non- Bibliografie:
letală), proiecţie, protecţie şi Strategia Naţională de
susţinere a forţei, asigură Apărare a Ţării pentru
desfăşurarea cu succes a perioada 2015-2019,
întregii game de operaţii Bucureşti, 2015;
militare. În funcţie de Doctrina Armatei României,
resursele la dispoziţie şi Bucureşti, 2012;
alocările bugetare anuale, SMG-3, Manualul de
trebuie continuat procesul de planificare a operaţiilor,
transformare, modernizare şi Bucureşti, 2016;
dotare a structurilor militare Strategia Militară a
pentru a acoperi întreaga României (proiect), Bucureşti,
gamă de capabilităţi necesară 2015;
executării cu eficienţă a Dr. Gheorghe Văduva,
misiunilor stabilite, în Războiul asimetric şi noua
context naţional şi fizionomie a conflictualităţii
multinaţional. armate, Editura
Dacă apreciem că U.N.Ap.”Carol I”, Bucureşti,
viitorul conflictualităţii 2007.
aparţine hibridităţii (mediu
operaţional hibrid, provocări

135
 SECURITATEA UMANĂ-CONCEPTE
ŞI ABORDĂRI MODERNE

HUMAN SECURITY - MODERN CONCEPTS

AND APROACHES

Prof. univ. dr.

Dan Victor Cavaropol
Membru titular al Academiei de
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Rezumat: În acest articol este prezentat conceptul de

securitate umană, care are un înţeles mai larg decât securitatea
împotriva violenţei sau a crimei. Există mai multe laturi ale
securităţii umane, precum cea economică, a hranei, a mediului şi a
sănătăţii. Securitatea umană se poate înţelege ca o parte a
securităţii comunităţii sau cea din zona politică. Este analizată
legătura dintre securitatea umană şi securitatea naţională,
dezvoltare şi politicile externe, şi de asemenea procesul de
menţinere a păcii.
Cuvinte cheie: dezvoltare, securitate umană, securitate
naţională, violenţă

Abstract: This article deals with the concept of human security,

which relates to much more than security from violence and crime. There
are many other aspect of human security such as economic, food,
environment or health security. Human security can also be used to look
into personal, community and political security. There are presented the
links between human security and the national security, development
and external politics, and also the peace keeping process.
Keywords: development, human security, national security,
violence

136
Conceptul de securitate - lipsa unor pericole,
umană din care cele mai răspândite
Securitatea umană sunt: foametea, îmbolnăvirile,
este o combinaţie a represaliile armate;
ameninţărilor asociate - protejarea
războiului, genocidului şi individului contra unor
migraţiei populaţiei. Într-un evenimente nedorite ale vieţii
sens mai restrâns, cotidiene, cum sunt
securitatea umană înseamnă îmbolnăvirile, accidentele de
lipsa violenţei şi lipsa fricii de la locul de muncă şi cele din
violenţă.1 Securitatea umană societate.
s-a aflat întotdeauna în Prin securitate umană
atenţia opiniei se subînţelege un fenomen cu
internaţionale, începând cu multe componente:
Declaraţia Universală a securitatea economică,
Drepturilor Omului (1948) . 2 securitatea alimentară,
În articolul 3 al ocrotirea sănătăţii,
Declaraţiei se precizează că: securitatea ecologică,
„Orice om are dreptul la securitatea personală,
viaţă, la libertate, şi la securitatea publică,
securitate personală”, iar la securitatea politică. În opinia
articolul 22 se precizează ca lui Kofi Annan, trebuie
drept fundamental dreptul la lărgite conceptele de pace şi
securitatea socială a securitate. Pacea înseamnă
oamenilor. mult mai mult decât absenţa
Când ne referim la războiului. Securitatea
securitate umană, avem în umană nu mai poate fi
vedere următoarele : înţeleasă numai din punct de
vedere militar, ci trebuie
1http://www.hsrgroup.org/press- luate în calcul dezvoltarea
room/human-security- economică, justiţia socială,
backgrounder.aspx;
2

http://www.ohchr.org/EN/UDHR/Do
cuments/UDHR_Translations/rum.
pdf;

137
democratizarea şi aspecte ale
dreptului omului.3
Sadako Ogata, fost
înalt comisar ONU pentru
refugiaţi, opinează că
securitatea umană are mai
multe perspective din care
trebuie abordată. Prima este
posibilitatea ca toţi cetăţenii
să trăiască în pace şi
securitate în propria ţară. A
doua este legată de
capacitatea statelor de a
preveni conflictele şi ca
oamenii să se bucure pe
deplin de toate drepturile lor:
politice, sociale, economice,
culturale.4
Ramesh Thakur spune
că securitatea umană se
referă la calitatea vieţii
oamenilor, astfel că orice
factor care tinde să degradeze
această calitate - presiunea
3 Kofi Annan. “Towards a Culture
of Peace.”
<http://www.unesco.org/opi2/lettres
/TextAnglais/AnnanE.html;
4 "Inclusion or Exclusion: Social
Development Challenges For Asia
and Europe." Statement of Mrs.
Sadako Ogata;United Nations High
Commissioner for Refugees at the
Asian Development Bank Seminar,
27 April 1998.
138
demografică, diminuarea
accesului la resurse -
reprezintă o ameninţare la
adresa securităţii.5
Experţii din cadrul
Organizaţiei Naţiunilor Unite
sunt de părere că realizarea
securităţii umane depinde de
următoarele:
- strategiile de protecţie, care
sunt cele propuse de către
state, de către unele agenţii
internaţionale şi de către
ONG-uri. Prin acestea se
asigură apărarea oamenii de
ameninţările existente şi cele
potenţiale.
- strategiile de împuternicire.
Prin acestea oameniii sunt
capabili de a-şi dezvolta
rezistenţa la apariţie unor
condiţii dificile în viaţa lor.6
Securitatea umană
este un concept care ia în
considerare individul şi
propria sa securitate, precum
şi stabilitatea durabilă, nu
5 Asia-Pacific Security: The
Economics-Politics Nexus.
Eds.Stuart Harris, and Andrew
Mack. Sydney: Allen & Unwin,
1997, p. 53-54;
6 „Human Security Now: Protecting
and Empowering People”, ONU,
2003;
numai a statelor, dar şi a a. Migraţia ilegală (numită
societăţilor umane, care nu recent migraţie iregulară);
pot exista dacă securitatea b. Traficul de fiinţe umane
umană nu este garantată. (human trafficking);
Securitatea umană se referă c. Acţiunile ilegale de
atât la drepturile cetăţenilor contrafacere a produselor din
de a trăi într-un mediu sigur, domeniul sanitar şi
precum şi existenţa unei farmaceutic.
activităţi politice, sociale, d. Creşterea numărului de
religioase şi economice în infracţiuni economice prin
sânul unei societăţi care se intermediul firmelor
află la adăpost de violenţa “fantomă” ,
organizată. e. Producţia şi traficul de
Securitatea umană droguri sintetice7.
înglobează securitatea
f. Criminalitatea informatică
împotriva privaţiunilor
(cybercrime)
economice, existenţa unui
g. Spălarea de bani (money
nivel de viaţă acceptabil,
laundering).
garantarea drepturilor
Noţiunea de securitate
fundamentale ale fiecărui
umană a evoluat de-a lungul
individ şi mai ales dreptul de
timpului, mai ales în ultima
liberă asociere şi dreptul de
perioadă. După terminarea
liberă exprimare. Definiţia
Războiului Rece a
securităţii umane evoluează
predominat conflictul de tip
pe măsura dezvoltării
interstatal, astfel că
societăţii, pe măsura
politologii au accentuat
diversificării riscurilor şi
conceptul fundamental şi
ameninţărilor asimetrice la
tradiţional de securitate
care asistăm în zilele noastre.
naţională. Aproape 90%
Europol a identificat pe
plan european ca ameninţări
actuale care pun în discuţie 7 https://www.europol.europa.eu,
securitatea umană ”in-
următoarele: depth_analysis_eu_drug_markets_r
eport_2016.pdf”.

139
dintre victimele conflictelor
care au avut loc după cel de-
al doilea război mondial sunt
civili, şi nu militari angajaţi
în conflictele respective. 65
dintre cele 79 de conflicte din
anii '90 s-au produs în ţările
subdezvoltate, dintre care o
cincime în ţările cu indice
IDH slab.
Mai mulţi factori trebuie să
conducă la redefinirea clară a
conceptului de securitate
umană: absenţa creşterii
economice, lipsa implicării
societăţii civile, emergenţa
conflictelor violente, etc.
Conceptul de securitate
umană mai este uneori
perceput ca un complement
doctrinar şi normativ al
conceptului de securitate
colectivă. Forma de securitate
între state, în mod
tradiţional, implică norme de
suveranitate şi neamestec în
treburile interne ale altor
state. Noţiunea de securitate
umană iese din sfera
legăturilor care există între
state.
Aceasta în primul rând
pentru că multe ameninţări
au caracter non militar, fie
140
prin soluţia de rezolvare, fie
prin originea lor. În al doilea
rând, pentru că de multe ori
chiar statul sau armata iau
măsuri ameninţătoare
împotriva populaţiei proprii.
În consecinţă,
securitatea umană asociază
suveranitatea statului cu
datoria de protecţie a
proprilor cetăţeni sub
umbrela statală.
Esenţial în studiul
conceptului de securitate
umană este descrierea exactă
a legăturii dintre violenţă,
dezvolare şi guvernare.
Astfel, securitatea umană
înglobează zona de
intervenţii umanitare, de
menţinere a păcii, de
consolidare a păcii post
conflict, precum şi
mecanismele de gestiune, de
prevenire şi de reglementare
a conflictelor. Astfel, două
strategii pot conduce la
creşterea securităţii umane:
întărirea normelor juridice
legate de securitate umană şi
crearea capacităţii de la face
să fie respectate.
În anul 1994 a fost
lansat Programul Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare, care
cuprinde patru caracteristici
fundamentale: în primul rînd,
securitatea umană este un
concept universal care se
adresează atât ţărilor sărace,
cît şi celor bogate, în al doilea
rând componentele securităţii
umane sunt interdependente
- foametea, migraţia legală şi
iregulară, poluarea mediului
înconjurător, traficul de
droguri, terorismul şi
conflictele etnice nu mai sunt
fenomene izolate,
circumscrise numai unei
singure ţări, ci sunt fenomene
transnaţionale. În al treilea
rând, securitatea umană are
o latură preventivă, în care se
doresc mai mult acţiuni
proactive, şi nu gestiunea
consecinţelor unui conflict. Şi
nu în ultimul rând, când
vorbim de securitate umană,
vorbim de securitatea fiecărui
individ.
Indici specifici: de
securitate şi de dezvoltare
Indicele de securitate umană
este prescurtat prin
acronimul HSI, iar indicele
de dezvoltare umană prin
HDI.
Întrebarea
fundamentală care se pune
atunci când vorbim de
securitate umană şi
securitate naţională este
următoarea: cât de bine
trăiesc oamenii acasă, în
comunităţile locale, în ţara
lor şi în lume şi cât de
durabilă este acestă
securitate: putem asigura
generaţiilor care vin după noi
acelaşi nivel, sau nu ?
Au fost realizate studii
referitoare la HSI pentru un
număr de 232 de ţări. Acest
indice este legat de un alt
indice la fel de important:
HDI - Indicele de dezvoltare
umană.8
Conform unor autori,
schimbările majore care se
produc în societate sunt
destul de rare şi acestea se
datorează în principal
impactului devastator al
dezastrelor naturale şi al
războaielor. HSI a rezultat ca
un indice de dezvoltare pe o
8
http://www.humansecurityindex.or
g;
141
perioadă de 25 de ani. Prima a aerului);
versiune a fost publicată în -sustenabilitate.
anul 20089, iar versiunea a c) Date de natură socială:
doua a fost realizată în anul -sănătatea şi educaţia;
2010. -protecţia diversităţii;
După anii 1990 s-a -modul de guvernare,
constatat că Indicele HDI nu inclusiv lupta împotriva
a putut rezolva două corupţiei;
probleme importante, şi -securitatea alimentară.
anume: lipsa de date pentru
toate zonele geografice şi o Pe scurt, indicele HSI
mai slabă reprezentare a poate fi considerat un indice
dezvoltării economice, a economic, de mediu şi social
mediului şi a situaţiei sociale în acelaşi timp.
a oamenilor.
Astfel a apărut indicele Securitatea umană versus
HSI, care ţine cont de securitatea naţională
următoare date : Conceptul de securitate
a) Date de natură economică: naţională a fost legat la
-PIB/ul pe cap de locuitor; început de apărarea
-egalitatea distribuţiei frontierelor la ameninţările
banilor (se duc banii numai la externe, pe când securitatea
unii oameni, sau la un număr umană este legată de
mai mare de oameni ?); securitatea fiecărui individ în
-buna guvernare economico- parte. Securitatea umană şi
financiară; securitatea naţională se
b) Date despre mediu: întăresc şi se susţin reciproc.
-vulnerabilităţi referitoare la Dar securitatea
mediul înconjurător; statelor nu înseamnă
-protecţia mediului neapărat şi securitate
înconjurător (calitatea apei şi individuală. Mulţi indivizi au
fost de-a lungul istoriei
9GIS-IDEAS 2008) Conference omorâţi de propriile guverne
“Towards a Sustainable and mai mult decât de armatele
Creative Humanosphere.”

142
inamice pe parcursul a 100 de Unii autori sunt de
ani.10 părere că ameninţările
Programul Naţiunilor împotriva securităţii umane
Unite din anul 1994 a atras sunt cele legate de violenţă
atenţia asupra acestui asupra indivizilor şi violenţa
concept de securitate umană în comunităţi şi au legătură
în raportul intitulat directă cu securitatea
”Raportul de dezvoltare naţională. Alţi autori sunt de
umană/Human Development părere că, bazându-ne pe
Report” (HDR). În acest documentul amintit anterior,
raport a fost prezentată respectiv HDR 1994, se pot
concepţia de securitate preciza ameninţările
umană: insecuritatea umană următoare legate se
înseamnă lipsa de libertate şi securitatea umană: foametea,
libertatea de a nu îţi fie frică. boala, poluarea, atentatul la
În raportul pe anul 2015 demnitatea umană,
”Human Development Report ameninţarea vieţii.
– Rethinking Work for Amândouă abordările nu
Human Development”, tot sunt contradictorii, ci mai
legat de securitate umană, se degrabă sunt complementare
prezintă conceptul de ca problematică.
”muncă” în sens mai larg Prima abordare este
(creativă şi vountară), faţă de mai pragmatică. Aceasta
vechile concepte de job sau deoarece există în lume foarte
încadrare în muncă11. multe rapoarte care
analizează în detaliu
tendinţele legate de sărăcie,
10Schnabel, Albrecht. “The Human boală şi nu ar fi cazul să fie
Security Approach to Direct and duplicate aceste studii deja
Structural Violence .” in SIPRI făcute.Mai mult, este necesar
Yearbook 2008, Appendix2C, 87-95. să izolăm tendinţele legate de
New York: Oxford University Press,
2008; violenţa organizată de cele
11 ale sărăciei.
http://hdr.undp.org/en/rethinking-
work-for-human-development.

143
 Se pune întrebarea
legitimă: ce fel de politici se
pot aplica în zona securităţii
umane? Focusarea pe individ
are mai multe implicaţii la
nivel politic. Politicile de
securitate tradiţionale
puneau accentul pe mijloacele
militare de reducere a
riscului de război.
Securitatea umană, care nu
înseamnă renunţarea
integrală la folosirea forţei,
pune accentul mai mult pe
metodele non-coercitive:
diplomaţie preventivă sau
managementul conflictului,
adresându-se în special
cauzelor conflictelor ci nu
efectelor acestora, care se
poate realiza printr-o
dezvoltare economică
echitabilă şi creşterea rolului
statului.
Securitate umană versus
dezvoltare
Mediul internaţional
de securitate a suferit o
schimbare profundă odată cu
apariţia şi dezvoltarea mai
multor tipuri de ameninţări
asimetrice. Se pune un accent
tot mai mare pe legătura
144
dintre securitate, dezvoltare
şi dezvoltare durabilă.
Când vorbim despre
dezvoltare, vorbim practic
despre nevoile tot mai mari
ale oamenilor de a cunoaşte
într-o lume în expansiune
informaţională fără
precedent, dar şi de
sănătatea oamenilor, hrana
acestora, adăpost şi
preocuparea de asigurare
aunui viitor liniştit.
O definiţie unanim
acceptată a conceptului de
dezvoltare durabilă a fost
elaborată de Comisia
Mondială pentru Mediu şi
Dezvoltare (WCED) într-un
document intitulat „Viitorul
nostru comun" (Raportul
Brundtland)12: „dezvoltarea
durabilă este dezvoltarea
care urmăreşte satisfacerea
nevoilor prezentului, fără a
compromite posibilitatea
generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile nevoi".
Dezvoltarea durabilă
cuprinde mai multe
12
http://www.europarl.europa.eu/mee
tdocs/2009_2014/documents/envi/dt/
893/893910/893910ro.pdf;
componente, după cum maximizării potenţialului
urmează : 13 uman;
-Existenţa unei Dar este de la sine
compatibilităţi dintre mediile înţeles că dezvoltarea
antropic şi natural; umanităţi este astăzi
-Respectarea egalităţii de imposibilă fără asigurarea
şanse; unei securităţi umane
-Respectarea securităţii adecvate. Securitatea umană
ecologice; înseamnă şi faptul că oamenii
-Existenţa unei bunăstări îşi pot exercita opţiunile în
generale a populaţiei, siguranţă şi libertate şi, pe de
realizate print-o politică justă altă parte, că beneficiile
de creştere economică ; atinse prin trudă vor fi
-Realizarea integrării dintre protejate la nivel statal de
capitalul natural şi cel uman; politicile adoptate: sociale,
-Îndeplinirea dezideratelor de economice, politice.
dezvoltare economică şi Astfel este normal ca
socială simultan cu noţiunea de securitate umană
dezvoltarea omului într-un să fie legată strîns de cea de
mediu propice. dezvoltare durabilă, datorită
Noţiunea de în principal următoarelor
dezvoltare umană este legată caracteristici:
de următoarele deziderate: - Securitatea umană este
-realizarea unei şanse egale comună tuturor,
pentru toţi; ameninţările existente
-responsabilizarea generaţiei precum încălcarea flagrantă
actuale pentru asigura a drepturilor omului,
existenţa şi prosperitatea creşterea crimanalităţii
generaţiilor; organizate şi a celei
-investiţii mai mari în transfrontaliere, problema
resursele umane în vederea drogurilor naturale şi
sintetice, poluarea aerului a
apei şi cea marină precum şi
13http://www.anpm.ro/dezvoltare- şomajul.
durabilă.

145
- Interdependenţa dintr-un domeniu extinde
componentelor securităţii posibilităţile pentru
umane şi a celor ale progresul celuilalt, şi vice
dezvoltării durabile. versa.
- Existenţa multor fenomene Noul model de
care pot afecta populaţii dezvoltare a societăţii umane
întregi, nelimitate de la începutul mileniului trei
graniţe. Dintre acestea, cele vizează mai multe aspecte,
mai importante sunt: interdependente, după cum
terorismul global, poluarea urmează:
râurilor şi a mărilor, traficul -creşterea sentimentului de
de droguri, foametea şi încredere între oameni, prin
epidemiile (răspândirea colaborare conduce la
virului H1NI de exemplu); consolidarea securităţii;
- Măsurile preventive sunt -siguranţa şi prosperitatea se
preferabile celor post- pot realiza numai dacă
eveniment, din toate simultan sunt realizate
punctele de vedere: al dezideratele de securitate şi
pierderilor umane, dezvoltare durabilă.
financiare, etc. -colaborarea dintre domeniile
economic, ecologic şi ştiinţific
- Securitatea are legătură
poate conduce la progres,
directă cu modul în care
ceea ce întăreşte dezvoltarea
omul este integrat în
durabilă şi deopotrivă
societate, de libertate de
securitatea;
exprimare şi posibilităţile de
dezvoltare ale acestuia. A apărut noţiunea de
Conceptele „dezvoltare sferă a raţiunii (noosfera)14,
durabilă” şi „securitate noţiune care poate fi de
umană” sunt înrudite,
interdependente, dar nu 14Conform Dexonline, noosfera este
identice. Desigur, între un „Înveliș al Pământului suprapus
biosferei, desemnând omenirea
dezvoltarea umană şi întrucât este alcătuită din ființe
securitatea umană există o inteligente.” [< fr.noosphère, cf.
interconexiune: progresul gr. noos – spirit, sphaira – sferă];

146
asemenea interpretată prin majoitatea statelor după
intermediul securităţii. Prin aceea.
eliminarea pericolelor şi a Această legitimitate
dezastrelor, se va asigura o acordată conceptului a
securitate veritabilă pentru permis apariţia şi dezvolarea
toţi oamenii, care va conduce Reţelei de securitate umană
la o dezvoltare durabilă şi la (Human Security Network),
realizarea dezideratului de reţea care cuprinde mai
securitate. multe state: Austria, Canada,
Chile, Grecia, Costa Rica,
Securitatea umană, Irlanda, Iordania, Mali,
politica externă şi Norvegia, Olanda, Slovenia,
menţinerea păcii Elveţia şi Thailanda. Este
La mijlocul anilor 90, bincunoscută campania
conceptul de securitate împotriva minelor
umană a devenit antipersonal - Convenţia de
fundamentul politicilor la Ottawa, şi care a fost în
externe a numeroase state, mod formal lansată la
precum Canada, Norvegia, reuniunea ministerială din
Suedia şi Japonia. anul 1999 din Norvegia. S-a
De exemplu, Canada a menţinut un dialog pe
integrat securitatea umană chestiunea legată de
în politica eternă prin securitatea umană prin
publicarea Cărţii albe15 în eforturile de a interice
anul 1995, graţie lui Lloyd folosirea minelor
Axworty, ministru de externe antipersonal, a copiilor-
la acea vreme. Cutuma Cărţii soldaţi şi de unele decizii ale
Albe provine din Marea Curţii Penale Internaţionale.
Britanie şi a fost preluată de Pe plan internaţional,
sunt dezvoltate o serie de
mecanisme de prevenire a
15 conflictelor şi de consolidarea
http://www.assnat.qc.ca/en/patrimoi a păcii. În anul 1992,
ne/lexique/livre-blanc-et-livre- secretarul general al ONU a
vert.html;

147
propus iniţial în agenda referitor la securitatea
pentru pace problema umană.
consolidării acesteia, care se În raportul final din
face în asociere cu anul 2003 „Human Security
dezvoltarea economică şi cea Now”, comisia a examinat
umană, precum şi cea de şase zone de interes ale
bună guvernare şi securitate. securităţii umane: condiţia
Sunt elementele consemnate individului victimă a unui
în Raportul Brahmini legate conflict armat, condiţia
de operaţiile de menţinere a persoanelor care se
păcii din anul 2000 şi de deplasează (refugiaţi,
Raportul din 2004 al grupului imigranţi), faza de tranziţie
de personalităţi de rang înalt, dintre război şi pace,
referitor la ameninţări, securitatea economică,
sfidări şi schimbare16. Astfel, sănătatea şi educaţia.
activităţile care decurg din În urma raportului a
aceste tipuri de misiuni sunt fost creat „Advisory Board on
legate intrinsec de principiile Human Security (ABHS)”,
securităţii umane. birou care oferă recomandări
Comisia pentru despre securitatea umană şi
securitate umană a fost consiliază pe secretarul
creată după Conferinţa general despre modul de
Mileniului din 24 ianuarie funcţionare şi proiectele de
2001, sub egida Înaltului securitate umană în care
Comisar ONU pentru trebuie implicată
refugiaţi-domnul Sadako comunitatea internaţională.
Ogata. S-au dezbătut În decursul anilor
problemele leagte de 1990, s-au dezbătut mai
obiectivele politice necesare multe faţete ale conceptului
a fi susţinute de către ONU de securitate umană, la
diferite conferinţe
16Rapport du Groupe de internaţionale, dintre care
personnalités de haut niveau sur cele mai importante au fost:
les menaces, les défis et le Conferinţa de la Rio asupra
changement (2004).

148
mediului din anul 1992, cea - suveranitatea statală
de la Viena din 1993 asupra obligă în primul rând:
drepturilor omului, cea de la responsabilitatea de a proteja
Cairo din anul 1994 asupra cetăţenii devine o obligaţie
populaţiei şi dezvoltării, cea din partea statului şi drept
de la Copenhaga din 1995 consecinţă este posibil ca şi
asupra chestiunilor sociale, comunitatea internaţională
cea de la Beijing legată de să intervină atunci când
drepturile femeilor, şi această responsabilitate nu
conferinţa Habitat II de la este asumată;
Istanbul din anul 1996. - atenţia comunităţii
În cadrul Convenţiei de internaţionale nu este
la Ottawa asupra minelor plasată pe cel ce intervine, ci
antipersonal s-au pus în pe victimă;
discuţie aspecte normative - principiul de
ale securităţii umane, iar la ”responsabilitate de a
Curtea Penală Internaţională proteja” este conceput ca un
s-a discutat problema continuum care include în
judecării responsabililor de acelaşi timp responsabilitatea
crime împotriva umanităţii şi de a preveni şi
a criminalilor de război. responsabilitatea de a
Comisia internaţională de reconstrui.
intervenţie şi de suveranitate Ghidul ONU referitor
statală17 iniţiată de Canada a la operaţiile internaţionale
pus în discuţie limitările care enunţă diferitele etape ale
ar trebui aduse suveranităţii organizării şi planificării
statelor care pot încălca unele strategice a operaţiilor de
din drepturile omului. S-au menţinere a păcii. Multe
desprins trei mari concluzii18: elemente dintre acestea sunt

17 Commission internationale de internationale de l’intervention et

l’intervention et de la souveraineté de la souveraineté des États, CIISE
des États (CIISE); / CRDI / 2001-01-01ISBN: 0-88936-
18 La Responsabilité De Protéger, 961-5;
Rapport de la Commission

149
strâns legate de dezvoltarea minelor antipersoană.
şi instituţionalizarea Exemplu sunt misiunile
securităţii umane19. următoare: UNMEE (iunie
În anul 2003 a fost 2003)21, UNIFIL, MINURSO,
publicat Ghidul ONU despre MONUC.
Operaţiile multidimensionale Operaţiile de
de menţinere a păcii20. Sunt menţinere a păcii contribuie
stabilite organizarea şi în egală măsură la
planificarea strategică a securitatea umană, graţie
operaţiilor de menţinere a ariei largi de acoperire:
păcii, dintre care mai multe organizarea şi/sau observarea
elemete sunt direct legate de electorală, activităţile de
dezvoltarea şi DDR (demobilizare,
instituţionalizarea dezarmare şi reinserţie),
conceptului de securitate formarea corpului poliţiştilor.
umană. Scopul final este de a plasa
În Convenţia de la omul în centrul activităţilor
Ottawa se stipulează operaţiilor de menţinere a
asistenţa oferită prin păcii.
operaţiile de menţinere a
păcii , care permit crearea
unui mediu de securitate Concluzii
pentru cetăţeni graţie Termenul de securitate
activităţilor de educare a umană nu este pe deplin
populaţiei, de deminare a răspândit în limbajul şi
zonelor prioritare şi de modul de gîndire al tuturor
informare a populaţiei pentru organizaţiilor internaţionale,
a evita minele, de asistenţă a astfel încât să înlocuiască
victimelor precum şi de unele lacune care se regăsesc
distrugerea propriu zisă a în definiţiile clasice ale
sintagmei de securitate
19 ONU-Handbook on United
Nations Multidimensional 21

Peacekeeping Operations; http://www.un.org/en/peacekeeping/

20 Idem; missions/past/unmee/.

150
naţională. În domeniul Bibliografie:
relaţiilor internaţionale, în 1.Alkire, Sabina. „A Conceptual
învăţământ, în studiile Framework for Human
realizate de anumiţi autori şi Security”. Working Paper 2.
în domeniul politic continuă Oxford: Centre for Research on
Inequality, Human Security and
să predomine paradigma
Ethnicity (CRISE), 2003;
legată de protecţia şi
2.Commission on Human
securitate statală. Security. „Human Security
Dezbaterile tot mai Now” . New York: Commission
accentuate din mediul on Human Security, 2003;
academic, din ONG-uri şi din 3.Hastings, David A.,
structurile guvernamentale 2009A. „Filling Gaps in the
legate de securitatea umană Human Development Index:
pun în prim plan acest Findings for Asia and the
concept din ce în ce mai mult. Pacific”. United Nations
Dinamica mediului de Economic and Social
Commission for Asia and the
securitate internaţional,
Pacific Working Paper
conflictele asimetrice care
WP/09/02;
ameninţă zone din ce în ce 4.Hastings, David A., 2011. „The
mai extinse, fenomenul cu Human Security Index: An
totul ieşit din comun a update and a new
migraţiei iregulare care tinde release.”HumanSecurityIndex.o
să zguduie din temelii rg
continentul nostru, fac ca 5.Kaufmann, Daniel and Pedro
acest concept al securităţii C. Vicente, 2005. „Legal
umane să capete noi valenţe, Corruption” (PDF) W.B;
iar modul de evoluţie viitoare 6.Mack, Andrew. “The Concept
of Human Security.” in Brief 30:
a societăţii umane va depinde
Promoting Security, But How
de modul în care generaţiile
and For Whom? Contributions
de azi vor fi capabile să apere to BICC’s Ten-year Anniversary
valorile fundamentale ale Conference, 47-50. Bonn: Bonn
democraţiei şi libertăţii. International Center for
Conversion, 2004;

151
7.Schnabel, Albrecht. “The States” Security Dialogue 30,
Human Security Approach to no. 3 (1999): 265-276;
Direct and Structural Violence .” 10.Tadjbakhsh, Shahrbanou,
in SIPRI Yearbook 2008, 2008. „Human Security”.(PDF)
Appendix2C, 87-95. New York: Human Development Insights,
Oxford University Press, 2008; Issue 17. New York, United
8.Stiglitz, Joseph, Amartya Sen, Nations Development
and Jean-Paul Fitoussi, Programme HDR Networks;
2009. „Report by the 11.UNESCO. „Human Security:
Commission on the Approaches and Challenges” .
Measurement of Economic Paris: UNESCO Social and
Performance and Social Human Sciences Sector, 2008;
Progress”. Commission on the 12.United Nations Development
Measurement of Economic Programme. „The Human
Performance and Social Development Report 1994: New
Progress, Paris; Dimensions of Human
9.Suhrke, Astri. “Human Security”. New York: Oxford
Security and the Interests of University Press, 1994.

152
 EXPERIENŢA EUROJUST ŞI EUROPOL CU PRIVIRE
LA CRIMINALITATEA ÎMPOTRIVA MEDIULUI

THE EXPERIENCE OF EUROJUST AND EUROPOL

ON CRIME AGAIST THE ENVIRONMENT

Prof. univ. dr.

Gheorghe POPA
Membru titular al Academiei de
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Rezumat: Articolul tratează succint o temă de maximă actualitate şi

anume implicarea Eurojust şi Europol pentru eficientizarea cooperării
internaţionale în vederea combaterii criminalităţii împotriva mediului,
considerată un domeniu relativ nou, cu multiple implicaţii şi efecte
negative ecologice, economice şi chiar umane. Primele două capitole se
referă la prezentarea generală a modului de organizare şi conducere a celor
două instituţii europene şi la relaţiile de cooperare pe care acestea le au cu
statele din interiorul şi din afara spaţiului UE.
Capitolul următor este dedicat consideraţiilor generale privind
criminalitatea asupra mediului, cu accent pe reliefarea dificultăţilor în
definirea acestor tipuri de infracţiuni, care departe de a fi clară, cum ar
părea, suscită puncte de vedere divergente din partea diferitelor agenţii.
Ultimele capitole descriu principalele instrumente/metode de lucru
utilizate de Eurojust şi Europol, precum şi experienţa celor două
organizaţii cu privire la realizarea cooperării internaţionale pentru
combaterea criminalităţii transfrontaliere, dar şi câteva concluzii şi
recomandări ce vizează eficientizarea activităţilor de cooperare în
vederea combaterii criminalităţii împotriva mediului la nivel naţional şi
internaţional.
Cuvinte-cheie: Eurojust, Europol, criminalitate, mediu, metode,
instrumente, concluzii, recomandări.

Abstract: The article approaches briefly a topical subject, namely

Europol and Eurojust involvement in ensuring effective international
cooperation in order to combat crime against the environment,

153
considered a relatively new field, with many negative environmental,
economic and even human implications.
The first two chapters present an overview of the organization and
management of the two European institutions and cooperation relation
they have established with countries inside and outside the EU. The next
chapter is devoted to general considerations on environmental crime,
focusing on highlighting the difficulties in defining these types of crimes
which far from being clear as it might seem, it raises divergent views
from different agencies.
The last chapter describe the main tools/working methods used by
Eurojust and Europol, and the experience of the two organizations on
achieving international cooperation to combat cross-border crime, as well
as some conclusions and recommendations aimed at streamlining the
activities of cooperation in combating crime against the environment
nationally and internationally.
Keywords: Eurojust, Europol, crime, environment, methods, tools,
conclusions and recommendations.

Unitatea de cooperare în special din sfera crimei

judiciară a Uniunii organizate.1
Europene (Eurojust) – Eurojust poate acorda,
prezentare generală la solicitarea unui stat
Eurojust este Unitatea membru al UE, asistenţă în
de cooperare judiciară în anchetele şi urmăririle penale
materie penală a Uniunii care privesc un anumit stat
Europene înfiinţată în anul membru sau un stat
2002, cu sediul la Haga, în nemembru, dacă s-a încheiat
scopul de a stimula şi un acord de cooperare în acest
îmbunătăţi coordonarea sens ori dacă există un interes
anchetelor şi a urmăririlor major în furnizarea unei astfel
penale între autorităţile de asistenţe. La solicitarea
judiciare competente ale unui stat membru sau a
statelor membre ale Uniunii
Europene în cazul 1 Eurojust, Annual Report, 2014, p.
infracţiunilor grave de 13, Eurojust 2015, nr. Catalog – QP-
AA-15-001-RO-N, ISBN-978-92-9490-
criminalitate transfrontalieră, 006-7, ISSN-2443-6674.

154
Comisiei, Eurojust poate de Anchetă (Reţeaua JIT) şi al
acorda asistenţă, de asemenea, Reţelei europene a punctelor
şi în anchetele şi urmăririle de contact cu privire la
penale vizând doar respectivul persoanele responsabile de
stat membru şi Comunitatea. genocid, crime împotriva
Conducerea Eurojust umanităţii şi crime de război
este asigurată de două organe (Reţeaua Genocid). În plus, în
colective, Colegiul şi cadrul Eurojust îşi desfăşoară
Administraţia. Colegiul este activitatea, în prezent,
alcătuit dintr-un președinte, procurori de legătură din
doi vicepreședinți şi 28 de Norvegia şi SUA. Numărul
membri naţionali care sunt total al persoanelor care
procurori, judecători sau ofiţeri lucrează în cadrul Eurojust,
de poliţie cu competenţe inclusiv membrii Colegiului,
echivalente, detaşaţi de fiecare este de aproximativ 350.3
stat membru. Aceștia îşi Eurojust are o misiune
desfăşoară activitatea la sediul importantă, aceea de a
Eurojust. Majoritatea răspunde la solicitările de
membrilor naţionali sunt asistenţă venite din partea
sprijiniţi de un adjunct şi/sau autorităţilor naţionale
de un asistent. Administraţia competente ale statelor
este formată din cinci membre. Totodată, Eurojust
departamente (secretariatul, poate solicita statelor membre
unitatea de analiză a să efectueze ancheta sau
informațiilor, resurse umane, urmărirea penală a anumitor
juridic și managementul fapte penale. Membrii
informațiilor), conduse de un naţionali coordonează
director administrativ.2 activitatea autorităţilor
De menționat este faptul naţionale în fiecare fază a
ca Eurojust găzduieşte anchetei şi urmăririi penale
Secretariatul Reţelei Judiciare îndeplinind astfel mandatul
Europene (EJN), al Reţelei Eurojust.
Experţilor în Echipe Comune

2 Idem. 3 Idem.

155
 În cadrul activităţilor de ordinelor de indisponibilizare
cooperare Eurojust insistă şi interogării martorilor.
asupra importantei bunei Un rol important în
comunicări și militează pentru activitatea de cooperare
consultarea preliminară și judiciară îl au echipele comune
proactivă între autoritățile de anchetă (JIT) formate din
judiciare implicate. procurori, judecători şi
Principalul instrument autorităţi de aplicare a legii
utilizat în cooperarea judiciară înfiinţate pe o perioadă fixă sau
îl reprezintă întâlnirile de pentru un anumit scop, printr-
coordonare (centrul de un acord scris între statele
coordonare) care reunesc implicate și care sunt finanțate
autorităţi judiciare şi de și sprijinite din punct de vedere
aplicare a legii din state a nevoilor operative de către
membre şi state terţe cu scopul Eurojust.
de a: În ceea ce privește
 facilita operațiunile relațiile externe, activitatea
organizate pentru combaterea Eurojust are la bază relaţii de
infractionalității cooperare cu o serie de
transfrontaliere; parteneri de la nivelul UE:
 soluţiona dificultăţile de Comisia Europeană; Reţeaua
ordin practic şi juridic Judiciară Europeană (EJN);
determinate de diferenţele Europol; Oficiul European de
dintre cele 30 de sisteme Luptă Antifraudă (OLAF);
juridice existente în Uniunea Agenţia europeană pentru
Europeană; managementul cooperării
 încuraja sprijinul în timp operaţionale la graniţele
real pe parcursul acțiunilor externe ale statelor membre
comune, coordonarea şi ale Uniunii Europene
monitorizarea imediată a (Frontex); Centrul European
confiscărilor, arestărilor, de Monitorizare a Drogurilor şi
percheziţiilor la domicilii/sedii a Dependenţei de Droguri
de societăţi comerciale, (EMCDDA); Colegiul
European de Poliţie (CEPOL);

156
Reţeaua Europeană de ianuarie 1994 sub denumirea
Formare Judiciară (EJTN); Unitatea Drogurilor Europol
Agenţia Uniunii Europene (EDU), acțiunile sale fiind
pentru Drepturi limitate la lupta împotriva
Fundamentale (FRA) şi drogurilor.
organisme internaţionale: Ulterior, mandatul
INTERPOL, Reţeaua Ibero- Europol s-a extins pentru a
Americană de Cooperare cuprinde toate formele grave
Judiciară Internaţională de criminalitate internaționale,
(IberRed) şi Biroul Naţiunilor așa cum sunt acestea
Unite pentru Droguri şi enumerate în Anexa la
Criminalitate (UNODC). Pe Covenția Europol, care a fost
lângă acestea, Eurojust a ratificată de toate statele
semnat acorduri de cooperare membre și a intrat în vigoare
cu Liechtenstein, Elveţia, la 1 octombrie 1998. În urma
Macedonia, SUA, Norvegia. adoptării mai multor hotărâri
Totodată, pe baza acordurilor, cu caracter juridic cu privire la
există, în special, o cooperare Convenție, Europol a început
strânsă cu autorităţile să-și desfășoare toate
naţionale.4 activitățile pe 1 iulie 1999.
Pe 12 mai 2016,
Colegiul european de Parlamentul European a
poliție (Europol) – adoptat noul regulament pentru
prezentare generală Europol, prin care se atribuie
Înființarea Colegiului noi competente, care vor
European de Poliţie permite intensificarea
(EUROPOL) a fost convenită eforturilor de combatere a
prin Tratatul de la Maastricht terorismului, criminalităţii
privind Uniunea Europeană informatice şi a altor forme
din 7 februarie 1992. Având grave şi organizate de
sediul la Haga, Olanda, criminalitate. Regulamentul va
Europol a început să-şi intra în vigoare la 1 mai 20175.
desfășoare activitatea pe 3
5 www Europol.europa.eu – Letest
4 Idem. news & Press releasses

157
 Cu această ocazie care există dovezi clare
directorul Europol Rob privitoare la implicarea unei
Wainwright a făcut structuri de crimă organizată,
următoarea declaraţie: precum şi la afectarea a două
,,Europol salută adoptarea sau mai multe state membre de
finală a noului regulament de către formele de
către Parlamentul European şi infracţionalitate menţionate,
mulţumeşte Parlamentului, necesitând implicarea comună a
Consiliul Uniunii Europene şi statelor membre, datorită
Comisiei Europene pentru magnitudinii, importanţei şi
încrederea într-un Europol consecinţelor infracţiunilor
reformat, mai puternic, cu avute în vedere (a se vedea art.
competenţe noi care vor 2 pct. 1 din Convenția privind
îmbunătăţi capacitatea înfiinţarea Oficiului European
organizației de a sprijini de Poliţie, în temeiul art. K.3
statele membre ale UE în lupta din Tratatul privind Uniunea
împotriva terorismului şi a Europeană (Convenţia
crimei organizate într-un Europol).
moment în care Europa se Europol este condus de
confruntă cu multe ameninţări către Consiliul director, format
de securitate, dificile.”6 dintr-un director si doi
Misiunea Europol este de directori adjuncți, numit de
a îmbunătăţi, în cadrul către Consiliul Uniunii
relaţiilor de cooperare dintre Europene (miniștri de justiție
statele membre eficacitatea şi și ai afacerilor interne).
cooperarea autorităţilor Personalul agenţiei numără
competente în ceea ce priveşte peste 900 de angajaţi, printre
prevenirea şi combaterea care 150 ofițeri de legătură,
terorismului, a traficului ilegal 100 de analiști, prezenţi la
de droguri şi a altor forme grave sediul Europol din Haga,
de infracţionalitate Olanda, şi conlucrează
internaţională, în situaţia în îndeaproape cu agenţiile de
aplicare a legii din statele
6 www.Europol.europa.eu – Letest membre ale UE, la care se
news & Press releasses

158
adaugă state partenere din Service (USSS); Biroul Federal
afara UE, cum ar fi Australia, de Investigaţii (FBI); Imigraţie
Canada, SUA şi Norvegia.7 şi Customs Enforcement (ICE) şi
Modul de îndeplinire a Internal Revenue Service (IRS).
sarcinilor între Europol, ca Cu privire la cooperarea
organism autonom şi statele internațională, dat fiind ca
membre, se realizează prin activitățile ce țin de crima
intermediul Unităţii organizată la nivel
Naţionale, fiecare stat având internațional nu se opresc la
desemnat la Europol cel puţin granițele naționale, Europol și-
câte un Ofiţer de Legătură a îmbunătățit cooperarea
(ELO). Supravegherea privind aplicarea legii
activității organizației este internaționale prin negocierea
realizată de un consiliu de de acorduri operative
administrație format din cate bilaterale sau strategice cu
un reprezentant al fiecărui alte state și organizații
stat membru. internaționale, după cum
De asemenea Europol urmează: Columbia, Rusia,
găzduieşte, pe baza acordurilor Islanda, Norvegia, Elveția,
de cooperare, ofiţeri de Turcia și Statele Unite ale
legătură din ţări şi organizaţii Americii, Banca Centrală
din afara UE: Albania, Europeană, Comisia
Australia, Canada, Columbia, Europeană, inclusiv Oficiul
Croaţia, Islanda, Norvegia, European Anti-Fraudă
Elveţia, Interpol şi următoarele (OLAF), Eurojust, Centrul
agenţii de aplicare a legii din European de Monitorizare a
statele Unite: Biroul de Alcool, Drogurilor și Dependenței de
Tutun, Arme de foc şi Explozibili Droguri, Interpol, Biroul ONU
(ATF); Drug Enforcement privind Drogurile și
Administration (DEA); Secret Criminalitatea, Organizația
Mondială a Vămilor.8
7 Cătălin Ghinea, Europol – trecut,
prezent și viitor (partea a II-a), iulie
2015, internet, Editorial, JAIS,
legislație europeană, știri. 8 www.europol.europa.eu

159
Criminalitatea de mediu – definiția infracțiunilor de
considerații generale mediu.
Deși criminalitatea Caracterul disonant
împotriva mediului este provine din tratarea diferită a
infracțiunilor împotriva
considerată un domeniu mediului întreprinsă de fiecare
relativ nou, cu multiple stat membru, deoarece unele
elemente şi implicaţii, aceasta fapte nu pot fi considerate
a fost identificată ca o infracțiuni, în timp ce altele se
ameninţare în curs de pot încadra în categoriile care
dezvoltare. resping apartenența faptelor în
În prezent, infracțiunile relație cu mediul, nefiind astfel
de mediu reprezintă un înregistrate drept infracțiuni
segment relativ extins de împotriva mediului.
criminalitate, al căror mobil Astfel, în spațiul UE,
este reprezentat de obţinerea crimele împotriva mediului
de venituri ilicite, care aduc cele mai frecvente sunt
daune semnificative mediului enumerate în Directiva
sau pun în pericol mediul, şi 2008/99/CE care stipulează:
nu în ultimul rând sănătatea ,,Pentru a realiza o protecție
oamenilor. eficientă a mediului, există o
La prima vedere, o nevoie specială de sancțiuni
definiție a acestui tip de mai descurajatoare pentru
infracțiuni poate părea activitățile dăunătoare
evidentă, dar o analiză mai mediului, care de obicei
atentă a acesteia conduce la un cauzează sau sunt susceptibile
concept cu grad ridicat de de a provoca daune
complexitate. semnificative aerului, solului,
De aceea la nivel apei, animalelor sau plantelor,
european au existat dificultăți conservării speciilor, inclusiv
în definirea acestor tipuri de stratosferei.”9
infracțiuni, care departe de a fi Articolul 3 prevede
clară, cum ar părea, suscită definiții mai amănunțite cu
puncte de vedere divergente privire la ceea ce constituie o
din partea diferitelor agenții,
în centrul acestui subiect de
dezbatere fiind situate
9 EUROJUST News Issue No. 10 -
elementele de incluziune în December 2013, p. 2,
http://www.eurojust.europa.eu

160
infracțiune. Crima împotriva Pe lângă faptul că
mediului se referă la acte care infracțiunile împotriva
încalcă legislația de mediu și mediului provoacă daune
pot cauza daune semnificative semnificative mediului în
sau riscuri pentru mediu și Europa și în lume, acestea
sănătatea umană. Cele mai asigură obținerea de profituri
cunoscute domenii ale foarte mari pentru infractori,
criminalității împotriva deoarece:
mediului sunt emisiile sau  prezintă riscuri relativ
evacuările ilegale de substanțe scăzute de depistare, sunt
în aer, apă sau sol, comerțul ,,crime ascunse” și nu
ilegal cu animale sălbatice, evidențiază o amenințare sau o
comerțul ilegal cu substanțe crimă ,,reală”;
care diminuează stratul de  sunt considerate „crime de
ozon și transferul ilegal sau de control”;
dumping a deșeurilor.  nu pot fi depistate decât de
Raportul privind către instituții specializate de
infracțiunile împotriva control;
mediului în Europa elaborat în  consecințele ar putea fi
cadrul Proiectului de neobservate pentru o lungă
informații privind infracțiunile perioadă de timp.
împotriva mediului (IPEC), Cu privire la condițiile
lansat de către Rețeaua favorizatoare comiterii
privind Criminalitatea de infracțiunilor împotriva
Mediu (EnviCrimeNet) mediului Catherine Alfonsi,
împreună cu Europol, în 2014, Director al Secretariatului
definește infracțiunea ca fiind Rețelei privind Criminalitatea
,,orice acțiune ilegală, cu de Mediu (EnviCrime Net),
impact negativ asupra Europol, preciza într-un
mediului şi care aduce o interviu: „Pentru că aceste
vătămare acestuia, începând infracțiuni nu sunt vizibile
cu apa, aerul și solul, inclusiv imediat, resursele necesare
clima, flora sau fauna”.10 pentru investigare sunt
redistribuite altor priorități.
10 Idem.

161
Lipsa de investigare și de atenție Convențiile în acest cadru
sunt exact ceea ce infractorii își definesc infracțiunile împotriva
doresc: o perspectivă de risc mediului înconjurător, după
scăzut, penalizare minoră, fie că cum urmează: „Infracțiunile
este de natura financiară sau de transnaționale împotriva
închisoare și un profit bun”11. mediului sunt activitățile
De menționat este faptul infracționale desfășurate de
că, foarte des, infracțiunile persoane care acționează
împotriva mediului au un dincolo de frontierele naționale,
aspect transfrontalier, fapt incluzând exploatarea
menționat și în Programul forestieră ilegală și
privind criminalitatea contrabanda cu lemn,
împotriva mediului aparținând contrabanda cu specii de
INTERPOL în care se animale și plante, piața neagră
precizează: „Crima de mediu cu substanțe care diminuează
nu este restricționată de stratul de ozon, circulația
frontiere, și poate afecta ilegală a deșeurilor toxice și
economia unei națiuni, periculoase sau cu alte
securitatea și chiar existența substanțe chimice interzise etc.
sa. O proporție semnificativă a În plus, față de consecințele
criminalității privind viața serioase asupra mediului,
sălbatică și poluarea se aceste forme de activități
realizează prin rețele criminale ilegale transfrontaliere pot
organizate, datorită riscului implica corupția și
scăzut de depistare și criminalitatea financiară,
profiturilor mari obținute.” 12 pierderea de taxe fiscale,
Divizia Națiunilor Unite comerțul paralel cu alte forme
pentru Legea Mediului și de activitate penală, precum și
distorsionări ale pieței licite”. 13
Europol, identifică
11 EUROJUST News Issue No. 10 – infracțiunile împotriva
December 2013, p. 11,
http://www.eurojust.europa.eu mediului, în special, cu cele
12 EUROJUST News Issue No. 10 –

December 2013, p. 3,
http://www.eurojust.europa.eu 13 Idem.

162
aferente traficului ilicit de intenționată sau din neglijență
deșeuri și a traficului de specii a patrimoniului de mediu”.
pe cale de dispariție, ca fiind Experiența Eurojust pentru
amenințări emergente datorită combaterea criminalității
evoluției rapide și implicării asupra mediului
grupurilor de crimă organizată Raportul de activitate a
ce au profitabilitate ridicată, Eurojust pe anul 2014
accentuând necesitatea precizează ca numărul
măsurilor în acest sens. cazurilor legate de
Oficiul Națiunilor Unite infracţionalitatea împotriva
pentru Droguri și mediului înregistrat la
Criminalitate (UNODC) Eurojust (5) a scăzut
precizează: „Crima de mediu comparativ cu anul 2013 (8).
este adesea de natură Aceste cazuri au vizat
transnațională și implică infracţiunile împotriva
activități de crimă organizată, mediului ca infracţiune de sine
cum ar fi traficul de resurse stătătoare (3), sau în asociere
naturale, comerțul ilegal cu cu frauda (1) şi comerţul ilegal
animale sălbatice, pescuitul (1). Înregistrarea unui număr
ilegal, nereglementat, scăzut de cazuri reflectă
nedeclarat și exploatat ilegal, capacitatea limitată de
traficul de minerale și pietre aplicare a legii și raportarea
prețioase, având consecințe necorespunzătoare a
sociale și economice grave, dar infracțiunilor de mediu.
și efecte negative evidente În domeniul
asupra mediului și infracţionalităţii asupra
biodiversității.”14 mediului, statele membre cele
Profesorul Dr. Ludwig mai active din punct de vedere
Kramer, Director ClientEarth al solicitărilor au fost Olanda,
din Centrul Aarhus al Uniunii Germania, Republica Cehă şi
Europene, definește Suedia, iar printre statele
infracțiunea contra mediului membre cele mai solicitate s-
ca fiind „deprecierea au numărat Franţa, Grecia,

14 http://www.eurojust.europa.eu

163
Irlanda, Letonia, Olanda şi împotriva cazurilor de
Polonia. infracţionalitate
Eurojust are un rol transfrontalieră. În cadrul
important în promovarea întâlnirilor de coordonare se
cooperării și coordonării între pot soluţiona dificultăţile de
autoritățile cu competență ordin practic şi juridic
judiciară în cadrul determinate de diferenţele
investigațiilor și urmăririi dintre sistemele juridice
penale în special pentru existente în Uniunea
cazurile de infracțiuni Europeană.
transfrontaliere grave. Centrele de coordonare
Principalele joacă un rol extrem de relevant
instrumente de cooperare în cadrul operaţiunilor,
utilizate de Eurojust sunt: încurajând sprijinul în timp
întâlnirile de coordonare, real pe parcursul zilelor de
centrele de coordonare, acţiune comună, coordonarea
schimbul de informații și şi monitorizarea imediată a
sistemul de monitorizare a confiscărilor, arestărilor,
crimelor (CMS), echipele percheziţiilor la domicilii/ sedii
comune de ancheta (JIT).15 de societăţi comerciale,
Întâlnirile de coordonare ordinelor de indisponibilizare
reprezintă un instrument unic şi interogării martorilor.
şi eficient în cooperarea Sistemul de
judiciară. Acestea reunesc monitorizare a crimelor (CMS)
autorităţi judiciare şi de este o bază de date special
aplicare a legii din state concepută pentru stocarea şi
membre şi state terţe, procesarea datelor legate de
facilitând astfel operaţiuni cazuri. Aceasta facilitează
informate şi specifice activităţile Eurojust de
coordonare a investigaţiilor şi
urmăririlor penale prin
15 Eurojust, Annual Report, 2014,
pag. 15-21, Eurojust 2015, nr. compararea informaţiilor şi
Catalog - QP-AA-15-001-RO-N, permiterea accesului la datele
ISBN-978-92-9490-006-7, ISSN- privind investigaţiile în curs şi
2443-6674

164
procedurile penale împotriva executate simultan de
părţilor în cauză. Totodată autoritățile judiciare,
oferă posibilitatea unui acces soluționează rapid obstacolele
flexibil și a unui răspuns rapid juridice și practice întâmpinate
pentru diverse grupuri de pe parcursul operațiunilor și
utilizatori. Obiectivul Eurojust facilitează asistența judiciară
este de a face baza de date reciprocă, fapt ce conduce cu
accesibilă procurorilor din siguranță la rezultate mai
Europa pentru a împărtăși bune.
cunoștințe și experiență și de a Cu privire la experiența
stabili practici comune în lupta și expertiza Eurojust privind
împotriva criminalității asupra cooperarea internațională
mediului. pentru combaterea
Echipele comune de criminalității de mediu Jean-
anchetă (JIT) sunt alcătuite Philippe Rivaud,
din procurori, judecători şi vicepreședintele Rețelei
autorităţi de aplicare a legii și Europene a Procurorilor de
sunt înfiinţate pe o perioadă mediu (ENPE), preciza într-un
fixă sau pentru un anumit scop interviu: „Eurojust este acum o
printr-un acord scris între organizație conștientă și
statele implicate. Ele permit informată pe acest subiect.
efectuarea mult mai eficientă a Eurojust produce plusvaloare,
anchetelor penale în unul sau deoarece este o instituție
mai multe state implicate. oficială, cu o structură
Eurojust oferă finanţare şi importantă, foarte bine
expertiză pentru înfiinţare şi organizată, foarte
nevoile operative ale JIT- profesionistă. Este foarte
urilor. cunoscută în rândul
Prin utilizarea singulară procurorilor, precum și al altor
sau complementară a instituții, cum ar fi
instrumentelor menționate INTERPOL, Europol și
anterior Eurojust asigură o procuraturilor de peste tot din
coordonare și monitorizare lume. Este o instituție foarte
eficientă a operațiunilor

165
vizibilă, un exemplu foarte 2013 – infracțiunile împotriva
bun, o poveste de succes”.16 mediului în UE”, în care au
Totodată, Catherine fost furnizate mai multe detalii
Alfonsi, Director al cu privire la traficul ilicit de
Secretariatului EnviCrime Net, deșeuri și a traficului de specii
Europol menționa, de pe cale de dispariție. Acestea
asemenea, într-un interviu ca au fost descrise ca fiind ,,cele
„Eurojust poate prelua două infracțiuni cele mai
constatările analizei și răspândite”. De asemenea, o
investigației într-un caz de deosebită atenție a fost
criminalitate asupra mediului acordată pescuitului ilegal,
mai ușor și poate amplifica nedeclarat și nereglementat, în
demersurile și rezultatele timp ce infracțiuni, cum ar fi
acestora prin acțiunile sale”.17 frauda cu păcură și vânzarea
de materiale contaminate au
Experiența eEuropol fost menționate doar pe scurt.
pentru combaterea Ca și Eurojust, Europol
criminalității asupra are un rol important în
mediului promovarea cooperării și
În 2013, Europol a coordonării între autoritățile
identificat criminalitatea cu competență judiciară în
asupra mediului ca o cadrul investigațiilor și
amenințare pentru statele urmăririi penale în special
membre ale UE, traficul ilicit pentru cazurile de infracțiuni
de deșeuri fiind obiectivul transfrontaliere grave, dar și
principal de îngrijorare. în cazul criminalității asupra
Europol a publicat apoi mediului.
,,Evaluarea amenințărilor, Europol este centru de
sprijin pentru operațiuni de
aplicare a legii, punct nodal de
16 EUROJUST News Issue No. 10 - informare privind
December 2013, pp. 12,13,
http://www.eurojust.europa.eu criminalitatea, centru de
17 EUROJUST News Issue No. 10 - expertiză în domeniul aplicării
December 2013, p. 11,
http://www.eurojust.europa.eu

166
legii și oferă o gamă unică de infracționale și de terorism din
servicii18. Uniunea Europeană, cum ar fi:
Europol oferă expertiză  notificări de alertă OC-
la fața locului și, în același SCAN: notificări timpurii
timp, dezvoltă platforme de privind noile amenințări din
cooperare între experți într-un sfera criminalității organizate;
domeniu larg de specializări,  TE-SAT: raportul privind
având rol de centru european situația și evoluția terorismului
de expertiză în domeniul în UE;
aplicării legii.  SOCTA UE: evaluarea
Principalele metode de amenințării pe care o
lucru ale Europol sunt: reprezintă criminalitatea
elaborarea de analize, gravă și organizată. SOCTA
schimbul de informații prin UE reprezintă baza ciclului
centrul operațional de înaltă multianual de politici 2014-
securitate, biroul mobil.19 2017 al Uniunii Europene și
Analiza reprezintă cea conține recomandări și
mai importantă componentă a priorități în combaterea
activităților Europol, întrucât criminalității grave și
analiștii utilizează cele mai organizate. Recomandările
recente metodologii, oferind SOCTA UE ajută la stabilirea
indicii esențiale și sprijin de obiective strategice și
operațional pentru anchetele acțiuni operaționale pentru
desfășurate de statele membre. platforma europeană
Efectuând analize multidisciplinară împotriva
strategice, Europol realizează amenințărilor infracționale
produse informaționale (European multidisciplinary
esențiale, care oferă evaluări platform against criminal
cuprinzătoare și pe termen threats – EMPACT), care oferă
lung ale activităților un cadru de cooperare
internațională în domeniul
18 Profilul Europol – www.europol.eu, combaterii grupurilor
file:///C:/Users/Dell/Downloads/ro_ql0 infracționale care amenință
113549roc%20(1 securitatea Uniunii Europene.
19 Idem.

167
 Centrul operațional de
înaltă securitate al Europol
reprezintă punctul central de
efectuare a schimburilor de
informații în materie penală
dintre Europol, statele
membre și părțile terțe,
funcționând timp de 24 de ore
pe zi, 7 zile pe săptămână.
Europol a dezvoltat o
soluție eficace de birou mobil,
care permite agenților săi să
acceseze întreaga gamă de
instrumente de extragere și de
analiză a informațiilor din
orice loc, utilizând cele mai
înalte standarde de securitate.
Europol menține și dezvoltă în
permanență o infrastructură
TIC avansată din punct de
vedere tehnologic, fiabilă,
eficientă și securizată care
facilitează stocarea, analizarea
și partajarea informațiilor
operaționale și strategice cheie
cu partenerii săi:
 SIENA, Aplicația de rețea
pentru schimbul securizat de
informații;
 EIS, Sistemul
informațional Europol;
 EPE, Platforma Europol
pentru Experți.
168
În ceea ce privește
contribuția Europol la
conștientizarea existenței
criminalității de mediu în
spațiul UE, în luna mai 2014,
împreună cu Rețeaua privind
Criminalitatea asupra
Mediului (EnviCrimeNet), a
lansat Proiectul de informații
privind infracțiunile împotriva
mediului (IPEC), având ca
obiectiv o mai bună cunoaștere
a tipurilor de infracțiuni
asupra mediului cu impact
asupra statelor membre ale
UE și a obstacolelor care există
în lupta împotriva acestor
infracțiuni. De asemenea,
proiectul a avut ca scop
identificarea grupurilor de
crimă organizată (OCGs), a
amenințărilor la adresa UE și
elaborarea de recomandări cu
privire la modul de
îmbunătățire a situației.20
Totodată la nivel
european, s-a avut în vedere
instituirea unui punct focal
privind infracțiunile împotriva
mediului la Europol și crearea
20EnviCrimeNet Intelligence, Project
on Environmental Crime, Report on
Environmental Crime in Europe, pp.
4,5, Haga, 2015.
unor echipe de anchetă Eurojust și Europol
internaționale, pentru a oferă o valoare adăugată clară
consolida si a îmbunătăți în ceea ce privește schimbul de
colaborarea internațională, informații și colectare a celor
precum și schimbul de mai bune practici privind
informații; pentru acest din combaterea criminalității
urmă scop, ar trebui create asupra mediului.
baze de date internaționale sau Ambele organizații,
interfețe între ele.21 împreună cu rețelele
specializate, pot avea un rol
Concluzii și recomandări consultativ important, dar si
Pentru a preveni şi un „rol platformă” pentru
combate eficient criminalitatea coordonarea acțiunilor
asupra mediului, naționale si internaționale în
transfrontalieră, gravă, dar și domeniul criminalității asupra
națională este esenţială o mediului.
abordare multi- Având în vedere
disciplinară bazată pe un avantajele echipelor comune
schimb sporit de informaţii de anchetă (JIT), care permit
între agențiile de aplicare a autorităților competente să
legii şi utilizarea crescută a facă schimb de informații într-
instrumentelor disponibile.22 o manieră rapidă și
Cooperarea simplificată, utilizarea lor ar
internațională mai strânsă cu putea fi de mare ajutor pentru
implicarea Eurojust si Europol consolidarea cooperării
reprezintă o cerință esențială judiciare în cazuri concrete
în combaterea eficientă a specifice criminalității asupra
criminalității transfrontaliere mediului.
asupra mediului: traficul ilegal Realizarea unor legături
de deșeuri, traficul de specii pe strânse între Eurojust,
cale de dispariție și poluarea Europol și EnviCrimeNet, care
apelor de suprafață. reprezintă o rețea cheie de
aplicare a legii în domeniul
21 Idem. infracțiunilor împotriva
22 Idem, pp. 18,19.

169
mediului, prin organizarea de
întâlniri periodice, ar fi
benefică pentru obținerea de
informații cu privire la noile
tendințe și evoluții în domeniul
criminalității privind mediul,
intensificarea și eficientizarea
cooperării la nivelul UE și
chiar la nivel național.
Armonizarea definițiilor
privind infracțiunile asupra
mediului, precum și
legislației care vizează
protecția mediului în statele
membre UE poate facilita
stabilirea unor practici unitare
și eficiente de cooperare între
agenții și de combatere a
criminalității.
Un pas pragmatic ar
putea fi organizarea unor
cursuri de formare
angajaților agențiilor
aplicare a legii (procurori,
polițiști, vameși, comisari ai
gărzilor de mediu), precum și
crearea/menținerea unor liste a
punctelor de contact din
statele membre pentru
practicienii în domeniu, la
nivelul Eurojust și Europol,
pentru a contacta rapid un
expert dintr-un alt stat
membru în scopul facilitării
170
unui prim schimb de opinii cu
privire la cel mai bun mod de
rezolvare a unei probleme
specifice, speciale23.
Bibliografie
1. EnviCrimeNetIntelligence,
Project on Environmental Crime,
Report on Environmental Crime
in Europe, Haga, 20.02.2015.
2. EUROJUST – News Issue No.
a 10 – December 2013.
3. EUROJUST – Strategic
Project on Environmental Crime,
Report, 2014.
4. EUROJUST – Annual report –
2014.
5. INTERPOL – Programul
privind criminalitatea de mediu,
2014.
6. GHINEA CATALIN – Europol-
trecut prezent si viitor (partea a II
a
a), iunie 2015, Editorial, JAIS,
de
legislatie europeana, stiri
7. TERESA FAJARDO DEL
CASTILO – Organised Crime and
Environmental Crime: Analysis of
EU Legal Instruments. Study in
the framework of the EFFACE
research project, Granada:
University of Granada., 2015.
23Proiectul strategic privind Crimă
de mediu, Raport 2014, site-ul oficial
Eurojust
8. GHINEA CATALIN – Mediul –
Între Ameninţări Emergente Şi
Criminalitate, iulie 2015;
Editorial, JAIS, legislatie
europeana, stiri.
9. www Europol.europa.eu –
Letest news & Press releases
10.www INTERPOL

171
 ORDINE ŞI LINIŞTEA PUBLICĂ
PUBLIC ORDER

Prof.univ.dr.
Adrian IACOB
Membru titular al Academiei de
Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

Rezumat:
Ordinea publică reprezintă o condiție caracterizată prin absența
factorului penal. Noțiunea de ordine înseamnă o instrucțiune de lucruri
care sunt utile și armonice. În cazul în care ordinea se referă la
coexistența societății umane, care se numește ordine socială, în
organizarea statală se numește ordine social-statală.
Dezvoltarea conviețuirii sociale necesită, prin urmare, o ordine
socială, al cărei scop este acela de a promova prosperitatea tuturor
oamenilor.
Cuvinte-cheie: ordine public, securitate social, coabitare social,
conviețuire socială, siguranța publică, prosperitatea tuturor oamenilor,
societatea umană

Abstract:
Public order represents a condition characterized by the absence
of the criminal factor. The notion of order means an instruction of things
that are useful and harmonic. If the order refers to the coexistence of
human society which is called social order, in the state organization is
called statal social-order.
The development of social cohabitation requires therefore a social
order whose purpose is to promote the prosperity of all people.
Keywords: Public order, social security, social cohabitation,
public safety, prosperity of all people, human society.

Conceptul de ordine fenomenului criminal. Prin

publică funcţionarea sistemului de
Ordinea publică ordine publică activităţile
reprezintă o condiţie criminale sunt reduse la un
caracterizată de absenţa nivel minim de acceptare.

172
Ordinea perfectă realizată în În cazul în care
organizaţia statală ar ordinea face referire la modul
reprezenta o stare ideală. de convieţuire în societatea
Aceasta totuşi, din cauza omenească, se numeşte
firească a imperfecţiunii ordine socială, aceasta fiind
omului, este imposibil de denumită în organizaţia
realizat, de aceea este statală ca fiind ordine social-
necesară o acceptare a acestei statală, care poate fi
situaţii şi o creştere a interpretată în general ca
eforturilor pentru ajungerea fiind o stare de rânduială
la o stare de ordine cât mai aflată în echilibru între
aproape de ideal, astfel factorii sociali şi statali,
ajungându-se la o ordine cât inclusiv individuali şi care
mai desăvârşită posibil. este înfăptuită prin
Noţiunea „ordine”, în instituirea şi respectarea
anumite opinii, reprezintă normelor, principiilor şi a
starea de rânduială, regulilor salutare create cu
funcţionare sau chiar aşezare scopul de a aduce
a lucrurilor după cuviinţă şi prosperitate vieţii social-
rând, sau în alte cuvinte: o statale.
plasare a lucrurilor după Starea de ordine
anumite reguli sau norme internă în plan general a
utile social şi armonice. După statului cere în mod firesc
cum această stare de ordine potrivire, armonie şi echilibru
face referire la o sferă între organizarea şi
limitată, specială ori la un funcţionarea diferitelor
domeniu general de lucruri, instituţii şi aspiraţiile sau
există astfel o ordine nevoile populaţiei, între
generală sau una specială a situaţia de astăzi şi idealurile
acelui domeniu, pentru mâine, între
compartimente sau sfere a mijloacele folosite şi scopul
lucrului sau a lucrurilor urmărit, între drepturile
respective. unora şi dorinţele altora,
între pretenţiile populaţiei şi

173
drepturile statului. Numai
atingerea unei stări de
armonie echilibrată a vieţii
interioare a statului acordă şi
garantează posibilitatea de a
progresa şi prospera din toate
punctele de vedere pentru
stat dar şi pentru cetăţenii
acestuia.
Pentru convieţuirea
socială este nevoie aşadar de
o ordine socială, aceasta
având menirea de a promova
prosperitatea tuturor
oamenilor.
Ordinea socială
acţionează în două sensuri.
În sens direct este necesar să
contribuie pe cât de mult
posibil la echilibrarea şi
disciplinarea internă a specifice. După A. Pillet,
indivizilor, prin dezvoltarea
condiţiilor corespunzătoare
îndeplinirii acestui scop. Pe
de altă parte, este necesară
facilitarea formării unui
echilibru social viabil din
majoritatea echilibrelor
interne ale componenţilor
umani, iar acesta ar trebui să
poată servi drept piedestal
solid al ordinii sociale. Scopul
indirect al ordinii sociale este
să se asigure ca starea de
174
armonie sau echilibru social
să fie realizată cu respectarea
cerinţelor sistemului ordinii
universale.
În legătură cu ordinea
socială se află şi ordinea de
stat, care se diferenţiază prin
lipsa de spontaneitate şi
automatism. Ordinea socială
este caracterizată prin
contactul necesar între
indivizi în cadrul vieţii
sociale, pe când ordinea de
stat provine din respectul
tuturor categoriilor sociale
faţă de lege, aceasta fiind
instituită de însăşi
autoritatea de stat, dar şi
asigurată de autoritatea de
stat investită cu prerogative
ordinea statului este un
aranjament normal, durabil,
sustenabil şi combinat în aşa
fel încât fiecare doreşte
creşterea securităţii,
respectarea drepturilor
esenţiale, dar şi a tuturor
libertăţilor şi facultăţilor
fizice şi psihice. În ceea ce
priveşte opinia lui Planiol,
ordinea de stat reprezintă o
rânduire a regulilor esenţiale
pentru funţionarea statului
dar şi o aşezare potrivită a juridice concrete eliberate în
instituţiilor. A. Lesviodax baza lor, a drepturilor şi
este de părere că acest libertăţilor cetăţeneşti
concept reprezintă totalitatea fundamentale de către
regulilor prin care poate fi organele statului sau chiar
definit statutul juridic al organismele sociale în
conducătorilor şi păstrează general, precum şi de către
această distincţie împreună cetăţeni. Însumarea
cu toate efectele sale, fiind caracteristicilor legalităţii în
asigurată pentru toţi cadrul statului de drept
existenţa armonioasă şi înseamnă respectarea
progresul corespunzător drepturilor şi libertăţilor
nevoilor sociale. fundamentale ale omului,
Ordinea de stat şi cea având în vedere standardele
socială, împreună cu ordinea stabilite de documentele
naturală, anterioară internaţionale.
celorlalte două, formează Poate fi distins un
împreună ordinea publică, un obiect al legalităţii normelor
compus al acestora. juridice necesar a fi
Alături de ordinea respectate, cât şi subiectele
publică este cuprinsă şi legalităţii persoanelor fizice
ordinea legală, numită şi şi subiecte de drept colective
supremaţia sau domnia legii, ce trebuie să respecte
ori, enunţat în mod diferit, normele stabilite.
principiul legalităţii, esenţial Legalitatea presupune
pentru funcţionarea şi o bună desfăşurare a
conducerea eficientă a vieţii relaţiilor sociale în
politice din statul de drept. conformitate cu prevederile
Conceptul de constituţionale, ale legilor
legalitate, într-un stat de sau a celorlalte norme
drept, reprezintă respectarea juridice valide şi ca urmare,
absolută a Constituţiei, poate fi creată în societate
legilor, a celorlalte acte ordinea de drept, aceasta
normative dar şi a actelor fiind un rezultat al înfăptuirii

175
principiului legalităţii în
societate.
Deci, ordinea de drept
înseamnă aşezarea tuturor
relaţiilor sociale pe baza unor
norme juridice, o rânduială a
dreptului. În cadrul unui stat
de drept, normele juridice, ca
obiect al legalităţii, trebuie să
constituie emanaţia
democratică a voinţei
populare, realizată prin
intermediul unor organe
legislative constituite în mod
democratic. Legalitatea,
principiul supremaţiei legii,
drept formă a legalităţii,
înseamnă respectarea
prevederilor constituţionale,
a legilor şi a actelor
subordonate legii, dar şi a
actelor concrete de aplicare a
acestora. Ele totuşi nu
constituie un scop în sine, ci
mai degrabă urmăresc
garantarea drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti în
societate. Subiectele
legalităţii sunt persoanele
fizice în mod invidual, dar şi
subiectele de drept colective,
precum organele de stat sau
alte organisme sociale, unele
din acestea fiind persoane
176
juridice, care trebuie să aibă
neapărat o conduită în
conformitate cu prevederile
legale. O importanţă
deosebită o are respectarea
legii de către organele forţei
publice (poliţie, justiţie,
armată). Cu toate acestea nu
poate fi suficientă doar
proclamarea principiului
legalităţii. Pentru o bună
funcţionare statală este
necesară existenţa unui
sistem de garanţie şi control
al legalităţii. În acest sens, în
cadrul Constituţiei unui stat
de drept sunt consacrate o
serie de instituţii juridice
precum: Curtea de Conturi,
Consiliul Constituţional,
Avocatul poporului, Instituţia
contenciosului
administrative, procedura
judiciară ş.a.m.d. Pentru
asigurarea legalităţii este
necesară existenţa unei
stabilităţi a legii, dar asta nu
înseamnă neapărat rigiditate.
Dinamica dreptului depinde,
desigur, de împrejurări
istorice sau de alţi factori.
Corolarul legalităţii în
cadrul statului de drept este
reprezentat de respectarea
tuturor drepturilor omului ca sociale. Securitatea socială se
instituţie juridică centrală, în concretizează în mecanismele
jurul căreia gravitează toate instituţionale prin care se
celelalte instituţii juridice. În urmăreşte repararea
procesul reglementării consecinţelor păgubitoare
juridice, nu se consideră produse individului de
necesară reglementarea anumite evenimente
tuturor relaţiilor sociale. Vor calificate drept riscuri
fi avute în vedere doar sociale. Astfel, elementul
relaţiile sociale care necesită principal al unei politici de
o anumită intervenţie a securitate socială îl
legiuitorului pentru reprezintă riscul
asigurarea ordinii sociale. social. Având în vedere
Principiul libertăţii normele juridice aflate în
individuale dă posibilitatea vigoare, sistemul de ordine şi
cetăţeanului să îşi exercite siguranţă publică trebuie să
capacităţile creatoare sau să reacţioneze corespunzător la
îşi pună în valoare nevoile sociale ale cetăţenilor
aptitudinile în cadrul statului statului.
de drept. Legiuitorul prescrie Ordinea de drept
doar ceea ce individului îi reprezintă situaţia rezultată
este permis să facă şi nu ceea în urma realizării legalităţii
ce poate să facă, de asemenea în care relaţiile sociale care
este avut în vedere faptul că au fost supuse reglementării
libertatea unui individ juridice sunt stabilite în
trebuie neapărat să permită conformitate strictă cu
şi libertatea celorlaţi indivizi normele de drept. Ordinea de
în societate. drept se constituie ca o
cooperare a tuturor factorilor,
Securitate socială a tuturor categoriilor sociale
Politica de securitate şi a tuturor indivizilor, a
socială reprezintă atitudinea instituţiilor de stat şi a
statului într-un anumit structurilor, întocmai pentru
moment în raport cu riscurile atingerea scopului comun şi

177
anume binele general. În acţiunile altor membrii ai
felul acesta urmează societăţii.
respectarea produsului În acest cadru,
muncii şi implicit, a conduita sau acţiunea
proprietăţii, se asigură viaţa, individuală sunt apreciate şi
libertatea şi onoarea evaluate de alţi membri ai
cetăţeanului. Prin realizarea societăţii şi considerate drept
ordinii publice se ajunge la convenabile sau
câştigarea din partea tuturor neconvenabile pentru ei, sau
cetăţenilor a simţului liniştii pentru grupul social, după
şi siguranţei. Poate fi cum conduita individuală se
observată crearea acelui aşează în conformitate sau în
climat de securitate în viaţa conflict cu interesele altora.
publică a cetăţenilor, cât şi în În cazul acţiunilor
normalitatea vieţii personale neconvenabile, fiind
a acestora. Prin ordine şi periculoase sau chiar
linişte publică este asigurată vătămătoare, acestea
existenţa paşnică a tuturor provoacă în mod evident o
indivizilor dar şi a bunurilor anumită reacţie a celor
ce îi înconjorară, oferind în nemulţumiţi. Reacţia, dacă
acelaşi timp avânt statului şi intervine într-o măsură
garantându-i independenţa exagerată, arbitrară, dar nu
integritatea şi suveranitatea. numai atunci, poate fi de
Prin firea sa, omul este asemenea privită ca fiind
predispus acţiunii, iar nevoile neconvenabilă şi astfel
acestuia, fie materiale, fie urmează să provoace o
spirituale, trupeşti sau contrareacţie. În acest fel,
sufleteşti, îl obligă să fie activ orice conflict există ca sursă
şi să acţioneze. Orice permanent de nesiguranţă şi
persoană este supusă acestor nelinişte pentru respectivul
nevoi naturale şi este absolut grup social. Asemenea
necesar ca acţiunile acesteia ipoteză presupune totuşi ca
să se încrucişeze, ciocnindu- relaţiile de convieţuire socială
se sau existând în armonie cu să devină un şir de dispute

178
nesfârşite. Astfel, la un
moment dat, respectivul grup
social trebuie să dispară, să
se autodesfiinţeze, să se
dezintegreze în urma propriei
sale anarhizări. Din fericire,
un asemenea scenariu nu
reprezintă nimic mai mult
decât o ipoteză teoretică.
Practic, forţele care au
sădit în individ un anumit
imperativ al sociabilităţii, au
avut de asemenea şi darul să
inspire individului şi
spiritual de ordine, făcându-l
pe acesta să înţeleagă că în
cadrul grupului social
interesele şi acţiunile
fiecăruia trebuie să fie în
armonie cu cele ale celorlalţi.
Ce este cu adevărat
ordinea? În încercarea de a
răspunde la această
întrebare, trebuie să pornim
de la ceea ce romanii spuneau
şi anume “ordo est anima
rerum”, înţelegând prin asta
că “ordinea este sufletul
tuturor lucrurilor”. Vasile
Barbu considera că ordinea
poate exista acolo unde
persoanele, lucrurile sau
evenimentele sunt grupate în
mod conştient şi nu la voia
întâmplării, într-o strânsă
conexiune pentru a putea
realiza un anumit scop.
Ordinea poate fi
considerată drept dispunerea
elementelor unui sistem într-
o schemă de relaţii care să îi
potenţeze capacităţile
funcţionale maxime. Această
ordine creează coeziunea
necesară între indivizi, dă
naştere, susţine şi dezvoltă
societatea. De asemenea, ea
implică anumite reguli de
conduită care să poată dicta
fiecărui individ ce poate să
facă şi ce nu are voie să facă,
adică modul în care trebuie
să se poarte, care este
conduita pe care trebuie să o
adopte în cadrul vieţii sociale.
Ordinea implică şi
măsuri de reintegrare menite
să garanteze restabilirea
echilibrului, în momentul în
care acestea au fost ignorate
sau nu au fost observate.
Ordinea reprezintă un
ansamblu de reguli, o sumă,
care să conţină menţiuni
privind conduit dar şi măsuri
de reacţie socială. Prin ordine
trebuie înţeleasă starea de
echilibru precum şi legătura
179
creată între mai multe infracţional sau chiar
persoane, legătură şi stare, dezvoltarea criminalităţii
produse pentru atingerea organizate, deşi capacitatea
unui scop. de răspuns a instituţiilor
statului de drept a crescut în
Siguranţă publică privinţa riscurilor şi
Exprimă sentimentul ameninţărilor specifice.
de încredere şi de linişte Elaborarea strategiei
oferit de serviciul poliţienesc se realizează având în vedere
pentru aplicarea măsurilor situaţia creată de perioada de
necesare de menţinere a tranziţie, de instabilitatea
ordinii şi liniştii publice, a economică relativă, de
gradului de siguranţă a continuarea reformelor
bunurilor, persoanelor şi economice, instituţionale şi
colectivităţilor, precum şi sociale; profesionalizarea
constituirea parteneriatului modurilor de operare folosite
poliţie-societate civilă, pentru de mediile criminale şi de alte
a soluţiona eventualele structure ale crimei
probleme ale comunităţii, al organizate; continuarea unor
apărării intereselor legale, disfuncţionalităţi în relaţiile
ale drepturilor şi libertăţilor dintre instituţiile statului
cetăţeneşti. care au atribuţii în domeniul
Starea de ordine şi ordinii şi siguranţei publice;
siguranţă publică poate fi insuficientele resurse alocate
obţinută prin aplicarea unor pentru aplicarea şi
măsuri generale de natură executarea atribuţiilor
socială, politică şi economică, corespunzătoare în domeniul
dar şi prin măsuri speciale, ordinii şi siguranţei publice;
care să aibă un caracter legislaţia în continuă
preventiv pronunţat. În urma armonizare cu cea europeană;
analizei se poate observa existenţa corupţiei; reacţiile
menţinerea vulnerabilităţii necorespunzătoare a
siguranţei cetăţeneşti, autorităţilor statului în
perpetuarea fenomenului anumite situaţii şi finalitatea

180
judiciară relative scăzută; garantată de legiuitor şi de
obstacole în gestionarea autoritatea administrativă
protecţiei sociale. protejată, împiedicând
oricare tulburare ce ar putea
Accepţiunile noţiunii de să îi fie adusă”.
ordine publică În privinţa dreptului
O accepţiune porneşte internaţional privat, ordinea
de la ideea că ordinea publică publică a fost caracterizată ca
reprezintă de fapt “ordine fiind “mijlocul oferit
publică, socială şi economică judecătorului pentru a putea
într-un stat care asigură elimina legea străină
printr-o serie de măsuri competentă, bazându-se pe
deosebite şi norme de la o regulile de drept
orânduire la alta şi se internaţional privat, în
înţelege în fapt prin momentul în care aceasta
funcţionarea eficientă şi este contrară cu un principiu
normală a aparatului de stat, fundamental al dreptului
respectarea drepturilor instanţei sau al autorităţii ce
cetăţeneşti, a liniştii şi a examinează cauzele care au
avutului obştesc”. În anul un element strain”.
1943, Paul Negulescu al Din punctul de vedere
Facultăţii de Drept, membru al autorilor de drept
al Institutului Internaţional administrativ, ordinea
de Drept Public din Paris, publică desemnează minimul
membru de onoare al de condiţii esenţiale pentru
Academiei Române, secretar existenţa unei vieţi sociale
general al Institutului de convenabile, conţinutul
Ştiinţe Administrative al acesteia variind în funcţie de
României, susţinea că “prin stadiul încrederii sociale. În
ordine publică, din punct de acest sens, a fost enunţată
vedere administrativ, dar în necesitatea protecţiei
special poliţienesc, poate fi persoanelor şi bunurilor,
înţeleasă starea de fapt liniştea publică, salubritatea
exterioară şi materială etc, dar şi aspecte economice

181
precum lupta împotriva unei este în sine una juridică,
vieţi prea costisitoare, ordinea publică reprezentând
respectiv estetice, precum o parte a ordinii de drept. Din
protecţia siturilor şi punctul de vedere al
monumentelor. dreptului constituţional,
Făcând referire la ordinea publică se prezintă ca
literatura de specialitate, fiind ansambul regulilor care
poate fi menţionat caracterul doresc să asigure siguranţa
complex atribuit de unii societăţii şi a căror încălcare
autori acestei noţiuni, în urmează ilegalitatea parţială
cuprinsul căreia există a unui act sau fapt juridic.
apărarea regimului politic, a Poate fi considerat că
cetăţenilor împotriva diversitatea de concepţii în
eventualelor calamităţi ceea ce priveşte noţiune de
naturale, menţinerea liniştii ordine publică este doar
publice, măsuri necesare aparentă şi priveşte o bună
pentru a asigura executarea desfăşurare a vieţii în
legilor şi a hotărârilor societate, un mod specific de
judecătoreşti, convieţuirea organizare a relaţiilor între
bună în societate şi membrii unei colectivităţi
funcţionarea eficientă a umane, pentru a evita
serviciilor aflate în producerea de perturbări în
responsabilitatea statului. dezvoltarea societăţii.
A fost exprimată Această noţiune prezintă deci
părerea că ordinea publică un caracter complex, ce
reprezintă o ordine a include o largă varietate de
regulilor de convieţuire reguli ce fac referire la
socială, care a fost impusă situaţii de fapt ce trebuie
din convieţuirea de durată a realizate, mijloace ce trebuie
oamenilor în societate. puse în acţiune tocmai pentru
Regulile de convieţuire a putea proteja interesele
socială menţionate sunt legitime şi drepturile
cuprinse în norme juridice, cetăţenilor, avutul privat şi
noţiunea de “ordine publică”

182
public, dar şi celelalte valori trăsăturile particulare ale
fundamentale ale societăţii. naţiunii căreia îi sunt
Ordinea publică dedicate.
prezintă un echilibru în
mişcare şi nu static, între Poziţia ordinii şi
voinţele şi puterile ce se siguranţei publice ca
ciocnesc. Într-adevăr, ramură distinctă de
drepturile, ca şi obligaţiile de ştiinţă
altfel, nu pot fi păstrate în Unul dintre
tipare neclintite. Acestea subsistemele importante ale
urmează cursul natural în sistemului social global este
care se integrează şi astfel se şi domeniul ordinii şi
poate observa cum îşi siguranţei publice, care
modifică spiritul şi include totalitatea ideilor,
finalitatea, în funcţie de concepţiilor şi teoriilor
modul de deplasare a referitoare la folosirea forţei
punctului lor de echilibru. coercitive a statului, a
Conceptul de ordine modului de acţiune a
publică trebuie neapărat să organelor abilitate, precum şi
îşi păstreze caracterul instituţiile, relaţiile, măsurile
imprimat de fapte. Ba mai şi acţiunile corespunzătoare
mult, nevoia de practică face lor, ce se desfăşoară la un
ca nu doar conceptul, ci şi moment dat, de către un stat
mijloacele prin care se poate pentru promovarea
realiza ordinea publică să fie intereselor generale ale
supuse schimbării. De aceea, cetăţenilor.
dacă noţiunea de ordine Concepţiile, teoriile,
publică este necesară în toate ideile şi tezele cu privire la
statele, mijloacele factorii materiali şi spirituali,
întrebuinţate pentru obiectivi şi subiectivi şi în
realizarea ei sunt totuşi general de orice natură
variabile. Acestea se pot determină sau influenţează
modela după obiceiurile, constituirea instituţiilor
spiritual, caracterul şi statului ce se axează pe

183
desfăşurarea activităţii de complexitate se reflectă
ordine şi siguranţă publică evident în structura sa.
precum şi a recrutării şi
formării personalului. Toţi Bibiografie:
aceştia reprezintă factori Declaraţia Universala a
definitorii pentru afirmarea Drepturilor Omului 1948;
ca ramură distinctă de BARBU V, Introducere în
ştiinţă. dreptul poliţienesc roman
unificat. Tipografia Cosmos,
Ca ramură distinctă a
Societatea anonima, Oradea,
ştiinţei, ordinea şi siguranţa
1927;
publică pot fi definite ca fiind BIANU E, Ordinea – factorul
un sistem unitar de armoniei. Supremaţia
cunoştinţe referitoare la principiului de ordine. Climatul
legile şi principiile activităţii ordinii obşteşti salutare,
de prevenire şi combatere a Tipografia Cartea Româneasca,
criminalităţii, la formele de Bucureşti, 1945;
organizare, pregătire şi BIANU E, Ordinea obştească.
întrebuinţare a forţelor, la Îndreptar profesional în ştiinţa
procedeele şi metodele poliţienească, Tipografia
Marvan, Bucureşti, 1938;
folosite pentru îndeplinirea
CRAIOVAN I., Itinerar metodic
obiectivelor.
în studiul dreptului, Editura
Această ramură a Ministerului de Interne
ştiinţei constituie un sistem Bucureşti, 1993;
de cunoştinţe, bine închegat DELEANU I, Drept
şi bine structurat. Realizarea constituţional şi instituţii
acestui sistem este rezultatul publice. Ed. Fundaţia
unui îndelungat proces ce a Chemarea, Iaşi, 1992;
vizat domeniul cunoaşterii IORGOVAN A, Drept
societăţii. În calitate de administrativ, partea I, Editura
ştiinţă socială particulară, Hercules, Bucureşti, 1993;
IVAN S, TUDOR I, Drept
ordinea publică are un
poliţienesc, Editura ROMFIL,
conţinut bogat şi o
Bucureşti, 1993;
problematică complexă şi
diversificată. Gradul ei de

184
JACOTA M, Drept Internaţional NEGULESCU P, Studiu
privat, Editura Didactică şi juridico-politic asupra
pedagogică, Bucureşti, 1976; Regulamentelor organice,
LESVIODAX A, Ordinea Revista de drept public
publică legală, Tipografia şi nr.3/1943;
legătoria penitenciarului Mic dicţionar enciclopedic, Ed. A
Văcăreşti, Bucureşti, 1942; II-a, revăzută şi adăugită,
LUBUCIRI M, Noţiunile de Editura Ştiinţifică şi
ordine de drept şi ordine publică Enciclopedică, Bucureşti, 1978;
în teoria şi practica noastră Dicţionar de filozofie, Editura
judiciară, Justiţia noua nr. politică, Bucureşti, 1978.
1/1961;

185
 ROLUL INFRASTRUCTURILOR CRITICE
ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

THE ROLE OF CRITICAL INFRASTRUCTURE

WITHIN CONTEMPORARY SOCIETY

Dr. Petre ŢĂGOREAN

Membru titular al Academiei de
Ştiinţe ale Securităţi Naţionale

Rezumat: Conceptul de infrastructuri critice are acum noi sensuri şi

noi dimensiuni. Globalizarea, interdependenţa, precum şi delegarea
gestiunii serviciilor publice creează noi provocări guvernelor pentru a
asigura protecţia infrastructurilor critice. Recentele atacuri teroriste au
arătat sensibilităţile în acest domeniu, slăbiciunile, dar mai ales
necesitatea unei reevaluări a sensului acestui concept şi a acţiunilor de
luat. ţările din Uniunea Europeană trebuie să acţioneze împreună
pentru a realiza protecţia infrastructurilor critice ale fiecărui.
Cuvinte-cheie: infrastructură critică; globalizarea
interdependenţelor; privatizare; delegare de gestionare; bunăstarea
cetăţenilor; atacuri teroriste; responsabilităţile guvernului şi
autorităţilor publice; Programul european.

Abstract: The concept of critical infrastructure is now taking on new

meanings and new dimensions. Globalization, interdependence, and the
delegation of public services management create new challenges for
governments to ensure the protection of critical infrastructure. The recent
terrorist attacks have raised awareness upon the sensitive aspects in this
area, its weaknesses, but above all, the need for a reassessment of the
meaning of this concept and the actions to take. The countries of the
European Union must operate together to protect the critical
infrastructure of each of them.
Keywords: critical infrastructure; globalization interdependencies;
privatization; delegation of management; well-being of citizens; terrorist
attacks; responsibilities of government and public authorities; European
program.

186
Economia şi securitatea şi Expresia „infrastructuri
unui stat, precum şi critice” a apărut în textele
bunăstarea cetăţenilor săi oficiale abia la mijlocul anilor
depind în mod direct de 1990, în SUA. Astfel, o serie de
anumite infrastructuri vitale şi evenimente grave şi
de serviciile furnizate de surprinzătoare a determinat o
acestea. Distrugerea sau schimbare de perspectivă a
întreruperea funcţionării unor conducătorilor americani de la
infrastructuri care asigură acea dată; este vorba despre
servicii esenţiale pot primul atentat terorist asupra
determina paralizarea World Trade Center (produs în
funcţionării economiei, 19931), urmat de la atentatul
pierderea bunurilor personale, de la Oklahoma2 (în 1995) şi de
scăderea dramatică a atacul cu gaz sarin de la
moralului populaţiei, sau chiar metroul din Tokio (1995).
pierderea de vieţi omeneşti, iar
în cele din urmă, pierderea 1 Atentatul s-a produs la 26 februarie
încrederii în capacitatea de 1993, când o maşină-capcană
guvernare a statelor. încărcată cu circa 700 kg de
Pentru prevenirea unor substanţă explozivă a fost detonată
astfel de situaţii, guvernele sub Turnul nr.1, cu intenţia de a-l
face să cadă peste Turnul nr.2.
trebuie să acorde o mare Atentatul nu a avut efectul scontat,
atenţie majoră acestor dar a cauzat moartea a 6 persoane şi
elemente ce vizează în mod rănirea a 1.042 de civili.
2 Atentatul a fost comis la 19 aprilie
direct securitatea naţională
dar şi societatea civilă, având 1995 de un militant anarhist care a
aruncat în aer o clădire federală, act
în vedere amploarea şi în urma căruia au fost ucise 168 de
urmările negative ce pot persoane şi rănite 680, fiind cel mai
decurge din perturbarea sângeros atac înainte de atentatul de
funcţionării acestor domenii la World Trade Center din 2001.
sau sectoare de activitate, care Totodată, explozia a distrus sau
avariat 324 de clădiri, 86 de
sunt denumite generic autoturisme şi geamurile la alte 258
„infrastructuri critice”. de clădiri. Pagubele materiale au fost
estimate la circa 600 de milioane de
dolari.

187
 Aceste evenimente au fost la Prin actul de constituire a
originea emiterii unei directive Comisiei5 s-a definit pentru
prezidenţiale3 destinate să prima dată noţiunea de
genereze şi să aplice o politică „infrastructură critică
publică împotriva terorismului naţională” şi a fost elaborată o
pe teritoriul SUA. Acesta a fost listă acestor infrastructuri.
primul text oficial în care a Conform actului menţionat,
apărut expresia infrastructurile critice sunt
„infrastructură critică calificate ca fiind atât de vitale
naţională” – fără a fi fost încât nefuncţionarea sau
definită – însă trimiterile distrugerea lor pot avea
existente în conţinutul impact major asupra apărării
documentului la aeroporturi, sau securităţii economice a
gări şi autostrăzi, la alte locuri SUA.
unde se produc aglomerări de Într-o abordare
persoane, la instalaţiile neexhaustivă, azi sunt
nucleare sau la reţelele de considerate infrastructuri
distribuţie a energiei electrice critice acele elemente şi
erau suficiente pentru a putea structuri cu rol primordial în
înţelege sensul acestei noţiuni. asigurarea securităţii în
Lucrurile s-au clarificat apoi funcţionarea sistemelor şi în
atunci când Preşedintele derularea proceselor
american a instituit o comisie economice, sociale, politice,
specială pentru gestionarea informaţionale, militare etc.
acestor aspecte, în iulie 19964. Infrastructurile sunt critice ca
urmare a rolului important, de
3 Este vorba despre Directiva neînlocuit, pe care îl
Prezidenţială nr.39 din 21 iunie îndeplinesc în stabilirea,
1995. fiabilitatea, siguranţa,
4 Comisia a fost formată din 20 de

persoane, reprezentând atât agenţii

de stat, cât şi companii private, a şi cel privat determinat de
elaborat primul raport asupra proprietatea asupra acestor
infrastructurilor critice naţionale la infrastructuri.
17 octombrie 1997 în care a arătat 5 Este vorba despre Ordinul Executiv

interdependenţa între sectorul public 13.010.

188
funcţionalitatea şi mai ales provocate de acte de terorism,
securitatea sistemelor dezastre naturale, neglijenţe,
economice, sociale şi statale. accidente, şi nu în ultimul
Infrastructurile fac parte rând, de erori umane sau
din structura de rezistenţă a activităţi criminale.
unui sistem, sunt relaţionale şi Sunt problemele actuale ale
funcţionale şi constituie, in unui mediu caracterizat de
integrum, suportul necesar situaţii noi, complexe, cu
pentru ca sistemul să se conexiuni multiple şi implicaţii
identifice, să intre în relaţii cu majore, în care conceptul de
alte sisteme, să se stabilizeze securitate a încetat să mai
şi, evident, să funcţioneze. reprezinte un domeniu
Infrastructura critică este exclusivist al strategilor
legată de tot ceea ce susţine militare sau al cercurilor
viabilitatea unei societăţi, academice de specialitate.
începând cu administraţia, Securitatea nu mai poate fi
instituţiile economico- abordată ca o teorie, ci o
financiare, serviciile publice, realitate ce prezintă din ce în
de asistenţă socială şi de ce mai multe vulnerabilităţi,
sănătate, comunităţile de iar din această perspectivă au
informaţii şi terminând cu apărut abordări diferite şi
rezervele de hrană, apă şi evident au determinat evoluţii
energie, transport, fireşti ale noului concept –
comunicaţii, educaţie şi protecţia infrastructurii critice
cercetare, mass-media ş.a.m.d. – într-un cadru extins, al
Evoluţiile din ultimele sistemului de securitate şi
decenii au demonstrat apărare naţională.
creşterea vulnerabilităţilor Elementul declanşator al
societăţii cauzate, în special de dezbaterilor publice privind
defectarea, distrugerea şi/sau identificarea corectă a loculul şi
întreruperea funcţionării a rolului pe care îl joacă în
infrastructurilor tehnologice prezent conceptul de
(transpor- infrastructură critică în
turi, energie, informatică etc.) societate l-a constituit, cu

189
certitudine, conştientizarea determinate de interesele
existenţei unor componente de comune ale cetăţenilor, precum
infrastructură care, în funcţie şi de potenţialul societăţii
de starea în care se găsesc la româneşti de a le susţine.
un moment dat, pot avea Evoluţia ameninţărilor la
consecinţe asupra funcţionării nivel global corelată cu
întregului sistem. Altfel spus, statutul politico-militar şi
componentele infrastructurii economic al României în cadrul
critice se află într-o stare de NATO şi UE au determinat
interdependenţă, astfel încât amplificarea potenţialilor
disfuncţionalitatea unui sistem factori de risc la adresa
poate avea consecinţe grave infrastructurilor critice
asupra altuia şi chiar asupra naţionale şi europene, mai ales
societăţii în ansamblul său. în contextul implicării
În România, la fel ca în României în asigurarea
majoritatea statelor cu climatului de stabilitate şi
democraţie consolidată, securitate regională şi globală.
problematica infrastructurilor Astfel, perspectiva
critice a devenit un element ce manifestării unor potenţiale
se află permanent în atenţia noi ameninţări vizând
autorităţilor publice infrastructurile critice a
responsabile, iar protecţia determinat unele schimbări de
acestora constituie o abordare a acestui concept,
preocupare constantă a prin înlocuirea abordărilor
acestora. De regulă, domeniul punctuale cu cele strategice,
protecţiei infrastructurilor instituţionale şi funcţionale,
critice naţionale şi europene într-un sistem integrat al
este abordat ca subsistem al problematicii protecţiei
sistemului securităţii infrastructurilor critice.
naţionale. Este evident faptul că
Opţiunile de securitate societatea a devenit
naţională au ca surse vulnerabilă în contextul
realitatea internă, dar şi multiplicării
situaţia internaţională, şi sunt interdependenţelor dintre

190
infrastructurile critice siguranţei publice, a economiei
naţionale şi cele europene, sau sănătăţii cetăţenilor.
furnizoare de servicii esenţiale Statul, prin autorităţile şi
pentru stat şi cetăţeni. instituţiile sale de profil, s-a
Societatea modernă angajat şi este responsabil
contemporană este pentru asigurarea furnizării
caracterizată, între altele, prin fără întrerupere a acestor
aceea că asigură permanent, servicii esenţiale, necesare
24 de ore pe zi, 7 zile pe populaţiei. De aceea,
săptămână, membrilor preocuparea pentru asigurarea
comunităţii anumite utilităţi şi protecţiei infrastructurilor
servicii, destinate satisfacerii critice trebuie să reprezinte o
nevoilor sociale, elemente preocupare permanentă,
vitale pentru funcţionarea evidenţiată în obiectivele
normală a societăţii, precum: guvernamentale, programele
electricitatea; gazele naturale; de modernizare şi în politicile
combustibili pentru publice promovate de
alimentarea autovehiculelor; autorităţi.
alimentarea cu apă şi Atentatele teroriste ce au
canalizarea; transportul în avut loc în ultima perioadă în
comun; serviciile bancare; state ale Uniunii Europene, dar
servicii medicale; serviciul şi unele fenomene naturale
poliţienesc etc. periculoase, au evidenţiat o
Ne-am obişnuit ca în dată în plus sensibilitatea
comunitatea în care trăim să acestui domeniu, slăbiciunile
se asigure cu caracter de sale, dar mai ales faptul că este
continuitate aceste servicii necesară o reanalizare a
atât în sens funcţional, cât şi sensului noţiunii de
din punct de vedere infrastructură critică, precum
instituţional. Orice perturbare şi a măsurilor de protecţie a
a funcţionării acestora e de acesteia.
natură să destabilizeze Această nouă faţetă a
întreaga societate, prin ameninţărilor la adresa
efectele pe care le au în planul infrastructurilor critice a

191
determinat o mai bună
conştientizarea a importanţei
acestora pentru viaţa societăţii.
Unele procese sociale şi
fenomene noi, precum
mondializarea, au deschis calea
unei interdependenţe şi a unei
interconexiuni crescute nu
numai a pieţei, ci şi a reţelelor
din aproape toate domeniile cu
rol decisiv în viaţa societăţii
precum energia, informaţia,
comunicaţiile sau
transporturile, având drept
efect o vulnerabilitate crescută
a infrastructurilor în fiecare
dintre aceste sectoare. Practic,
o vulnerabilitate majoră dintr-
un domeniu determinat într-o
anumită ţară se poate
repercuta asupra celorlalte
state; o pană majoră de curent
într-un stat poate avea efecte
asupra modului de funcţionare
a reţelelor energetice
interconectate din alte state;
crahul bancar dintr-o ţară se
repercutează asupra sistemelor
bancare și în alte ţări ş.a.m.d.
Mai nou, valul de privatizări
din anumite domenii de
activitate a redus considerabil
rolul altădată dominant al
autorităţii publice în aceste
192
sectoare. Astăzi, firmele private
sunt cele care deţin în
proprietate sau/şi exploatează
majoritatea infrastructurilor
critice (prin delegarea gestiunii
serviciului public), devenind
astfel responsabile şi de
protecţia şi funcţionarea
acestora. Totuşi, autorităţile
statului nu sunt complet
derobate de obligaţia de a
asigura protecţia
infrastructurilor critice. O
firmă privată nu va fi
responsabilă de structura pe
care o gestionează decât în
limita legii sau a contractului
de delegare de gestiune a
serviciului public, însă
guvernul şi autoritatea publică
de profil răspund integral în
faţa cetăţenilor de modul în
care domeniul respectiv este
gestionat.
Această situaţie ridică o
serie de probleme complexe în
ceea ce priveşte asumarea de
responsabilităţi între actorii –
publici şi privaţi – chemaţi să
intervină pentru protecţia
infra-
structurilor critice, dar şi în
ceea ce priveşte
compatibilitatea obiectivelor
urmărite: stabilitatea şi asigurarea mijloacelor care să
rezilienţa societăţii – pe de o permită sectorului civil să facă
parte (obiectiv al autorităţii faţă atât ameninţărilor pe care
publice) – şi obţinerea de profit, le reprezintă catastrofele
pe de altă parte, urmărită de naturale sau tehnologice, cât şi
societăţile private. Din această atentatelor teroriste, printr-o
perspectivă, statul român, dar strategie coerentă şi
şi celelalte state europene, articulată.
trebuie să se adapteze noilor În acelaşi timp, caracterul
realităţi şi respectiv noilor global al acestor provocări şi
tipuri de ameninţări. interdependenţele crescânde
Pe de altă parte, protecţia ale infrastructurilor critice
infrastructurilor critice nu impun soluţii bazate pe
reprezintă un domeniu în care cooperare şi pe politici
se poate acţiona izolat. congruente, chiar dacă acestea
Ansamblul de politici şi măsuri sunt din ce în ce mai conectate
de prevenire şi combatere a cu exteriorul ţării.
terorismului şi de securitate Astfel, din ce în ce mai
civilă trebuie să ţină seama şi multe organizaţii regionale şi
de necesitatea dezvoltării internaţionale se implică activ
economice şi de progres a în cooperarea destinată
societăţii. Nu este suficient să realizării infrastructurilor
avem măsuri de protecţie a critice. Mai mult, Uniunea
infrastructurilor critice fără a Europeană şi NATO, joacă un
avea posibilitatea dezvoltării rol crescând în acest domeniu,
economice. În acelaşi timp, intensificându-şi în mod
dezvoltarea şi progresul evident eforturile în această
trebuie să aibă permanent în direcţie.
vedere riscurile la care În Europa, după ce atentate
societatea este supusă. teroriste au afectat major ţări
De aceea, organismele ale Uniunii, problematica
guvernamentale responsabile vulnerabilităţii unor sisteme
de sectorul infrastructurilor complexe şi interdependente a
critice trebuie să aibă ca ţel

193
devenit stringentă pentru facto protecţia tuturor
întreg spaţiul european. infrastructurilor critice şi de
Mai mult decât atât, la aceea s-a decis că noua
nivelul Uniunii a fost abordare inclusă în Programul
conştientizat faptul că european pentru protecţia
măsurile pentru creşterea infrastructurilor critice trebuie
nivelului de protecţie a să se bazeze pe o abordare
infrastructurilor critice aflate extinsă, care să acopere toate
pe teritoriul statelor membre riscurile acordând prioritate
sunt insuficiente, motiv pentru ameninţării teroriste6.
care în prezent se acordă o În ultimii ani, statele
atenţie deosebită dezvoltării Uniunii Europene au
dimensiunii externe, ceea ce întreprins acţiuni
înseamnă că prin eforturi semnificative în direcţia
considerabile se urmăreşte stabilirii unui limbaj şi unui
promovarea acestui concept mod de acţiune comun în
chiar şi în state non membre vederea protejării obiectivelor
dar care au amplasate pe lor de valoare strategică.
teritoriul lor infrastructuri La nivelul majorităţii
critice aflate într-o stare de statelor comunitare au fost
interdependenţă cu stabilite principalele sectoare
componente ale infrastructurii potenţial deţinătoare de
critice europene a căror infrastructuri critice naţionale,
perturbare/distrugere poate astfel: sursele de apă şi de
aduce grave prejudicii energie, reţelele de distribuţie,
mediului intern de securitate producţia şi distribuirea
în cadrul Uniunii Europene, hranei, instituţiile de sănătate,
prin propagarea în sistem sistemele de transport,
cascadă a efectelor negative serviciile financiar-bancare,
generate de afectarea acestora. instituţiile de apărare şi ordine
În plus, la nivelul Uniunii publică.
Europene s-a ajuns la
concluzia că este imposibil ca
Uniunea să poată realiza de 6 Programul European pentru
protecţia infrastructurilor critice.

194
 Este din ce în ce mai evident rolului lor deosebit în
faptul că atât securitatea structura şi funcţionarea
naţională cât şi cea sistemului sau procesului.
internaţională sunt Evaluarea rolului
dependente în foarte mare infrastructurilor critice pentru
măsură de infrastructurile construirea unei societăţi
critice naţionale şi europene durabile se poate realiza prin
identificate. raportare atât la interesul
Trebuie remarcată însă şi naţional, cât şi la capabilităţile
faptul că infrastructurile statului de a asigura resursele
critice se află într-o dinamică pentru prezervarea securităţii
permanentă, unele dintre naţionale.
acestea pot deveni critice, iar Această abilitate de folosire
altele, securizate, pot ieşi din a resurselor de securitate
această categorie. constituie totdeauna baza
Infrastructurile sunt critice viziunii strategice la nivel
prin locul pe care îl au în naţional în domeniul
cadrul unui sistem, prin rolul securităţii. Viziunea strategică
pe care îl joacă în cadrul trebuie să conţină categoric
stabilităţii şi funcţionării elemente care să definească
sistemului, prin gradul de modalităţile de protecţie a
expunere la uzură şi factori infrastructurilor critice din
destabilizatori dar şi prin perspectiva calităţii acestora
mulţimea vulnerabilităţilor lor de componente ale securităţii
la ameninţările ce le vizează naţionale.
nemijlocit sau care vizează Strict din perspectiva
desigur, în mod direct, protecţiei infrastructurilor
sistemele sau procesele din critice se impune crearea la
care fac parte respectivele nivelul tuturor statelor a unor
infrastructuri, acestea sisteme de protecţie a
reprezentând dintotdeauna componentelor acestora pentru
domeniul cel mai sensibil, cel a asigura continuitatea
mai vulnerabil al oricărui serviciilor esenţiale furnizate şi
sistem sau proces datorită pentru a preîntâmpina

195
perturbarea funcţionalităţii lor argentinian a căzut aproape în
şi desigur destabilizarea totalitate, situaţie în care,
economiei sau, chiar mai mult a pentru a face faţă cererii
tuturor componentelor interne, Guvernul argentinian
securităţii naţionale. a hotărât anularea
Spre exemplu, distrugerea contractelor către Chile şi a
unei reţele de distribuţie a importat energie electrică din
gazelor naturale poate Uruguay şi Brazilia, la preţuri
determina perturbarea în foarte ridicate, fapt ce a
cascadă a tuturor generat tensiuni de ordin
sistemelor/subsistemelor cu social.
care aceasta se află într-o Evaluând acest exemplu cu
relaţie de interdependenţă. realism putem evidenţia rolul
Iată cum, afectarea deosebit de important al
substanţială a unei infrastructurilor critice pentru
componente a sistemului funcţionarea unui stat şi chiar
energetic poate produce avarii afirma că securitatea nu are
semnificative în diverse preţ, ci doar costuri, iar lipsa
sectoare: transporturi, interesului pentru asigurarea
sănătate, alimentare cu apă resurselor financiare necesare
etc. protecţiei infrastructurilor
Nu este lipsit de importanţă critice are de regulă consecinţe
să reamintim faptul că catastrofale.
perturbarea unei Menţinerea stabilităţii
infrastructuri critice a unui infra-
stat poate afecta structurilor critice este deci un
infrastructura critică a statelor imperativ al dezvoltării
vecine cu consecinţe imposibil economice echilibrate având în
de anticipat. vedere rolul lor în asigurarea
În sensul celor afirmate funcţionării normale a unei
menţionăm faptul că un societăţi. Nu trebuie uitat
eveniment semnificativ este cel faptul că infrastructurile
petrecut în iarna 2006 - 2007 critice furnizează servicii
când sectorul energetic esenţiale iar perturbarea

196
acestora antrenează pierderea sistemelor relevante ale
de vieţi omeneşti, inducerea în acestora.
conştiinţa publică a unei stări Nu în ultimul rând
de insecuritate şi în final infrastructurile critice
disoluţia autorităţii statului. reprezintă un pilon important
Rolul infrastructurilor al securităţii naţionale, fiind
critice trebuie asimilat determinante ale paradigmei
vitalităţii, stabilităţii, securităţii pluridisciplinare,
sustenabilităţii şi nu în acestea obligând la o abordare
ultimul rând securităţii unui bilaterală, dar mai ales
stat sau al unei societăţi, regională şi globală.
acesta putând fi un indicator Situaţia ameninţărilor s-a
de evaluare al cărui coeficient schimbat constant în ultimii
de amplificare este ani. Putem afirma faptul că
întotdeauna potenţat de ameninţările la adresa
importanţa sistemului mediului intern şi
deservit. internaţional de securitate se
Ca urmare, condiţia multiplică exponenţial,
esenţială pentru a asigura societatea fiind pusă în
funcţionarea normală a unui situaţia de a găsi soluţii
stat o constituie eficiente pentru a răspunde
implementarea unor măsuri de acestora. Concomitent,
protecţie prin care să se evite infrastructurile critice
perturbarea gravă a naţionale şi europene sunt din
infrastructurilor critice ce în ce mai vulnerabile ca
naţionale/ europene în urmare a creşterii numărului
condiţiile creşterii de interdependenţe dintre
vulnerabilităţilor acestora nu acestea, fapt ce face ca
doar ca urmare a multiplicării perturbările produse într-un
riscurilor şi ameninţărilor, dar domeniu să se multiplice în
şi ca o consecinţă a alte locaţii, ramuri sau
multiplicării sectoare, cu un impact ce poate
interdependenţelor ce se depăşi cu mult zona iniţial
manifestă în interiorul afectată.

197
 Mai mult decât atât,
resursele financiare şi de
personal puse la dispoziţia
operatorilor pentru a proteja
sistemele lor de infrastructură
critică naţională şi europeană
sunt limitate, motiv pentru
care sunt necesare acţiuni
ferme de conştientizare a
ameninţărilor, riscurilor şi
vulnerabilităţilor la adresa
obiectivelor ce furnizează
servicii esenţiale, pentru a se
identifica soluţii eficiente de
utilizare a acestora şi
prioritizare a măsurilor menite
să crească gradul de protecţie
a acestora.
Din păcate, la începutul
secolului XXI mediul de
securitate nu s-a îmbunătăţit,
iar mediile regionale se
schimbă permanent haotic şi
paradoxal. Decalajele uriaşe se
menţin şi se transformă în
surse de instabilitate cu
consecinţe impredictibile.
Situaţia internaţională este
din ce în ce mai complexă iar
măsurile de protecţie a protecţia infrastructurilor critice.
infrastructurilor critice trebuie
să fie oportune şi eficiente.
Este evident faptul că
globalizarea este benefică
198
numai pentru cei pregătiţi şi
ale căror politici de securitate
sunt coerente şi adaptabile.
Soluţia de succes este
implementarea în ritm
susţinut a reglementărilor
aplicabile la nivel global şi
regional iar efortul general
trebuie îndreptat în direcţia
identificării pericolelor şi
ameninţărilor şi definirea
drumului de urmat pentru
contracararea acestora.
Viitorul imediat va aşeza în
faţa noastră noi provocări în
care polii de putere ce vor
aduna în jurul lor în special
resursele de toate tipurile vor
fi complet şi complex definiţi.
Bibliografie:
1. Directiva Consiliului nr. 114
din 8 decembrie 2008 privind
identificarea şi desemnarea
infrastructurilor critice europene
şi evaluarea necesităţii de
îmbunătăţire a protecţiei
acestora.
2. Programul European pentru
3. Strategia naţională privind
protecţia infrastructurilor critice
(aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr.718/2011).
4. Ordonanţa de urgenţă a componenţei Grupului de lucru
Guvernului nr. 98/2010 privind interinstituţional pentru
identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice,
protecţia infrastructurilor critice. precum şi a Regulamentului de
5. Hotărârea Guvernului nr. organizare şi funcţionare al
1110/2010 privind componenţa, acestuia.
atribuţiile şi modul de organizare 8. Hotărârea Guvernului nr.
ale Grupului de lucru 1154/2011 pentru aprobarea
interinstituţional pentru pragurilor critice aferente
protecţia infrastructurilor critice. criteriilor intersectoriale ce stau
6. Legea nr. 18/2011 pentru la baza identificării potenţialelor
aprobarea Ordonanţei de urgenţă infrastructuri critice naţionale şi
a Guvernului nr. 98/2010 privind privind aprobarea Metodologiei
identificarea, desemnarea şi pentru aplicarea pragurilor
protecţia infrastructurilor critice. critice aferente criteriilor
7. Decizia Primului ministru nr. intersectoriale şi stabilirea
53/2011 privind aprobarea nivelului de criticitate.

199
 ÎN ATENŢIA COLABORATORILOR

Pentru o mai bună procesare a articolelor şi pentru introducerea

revistei în baza de date internaţională CEEOL, dorim respectarea
următoarelor cerinţe obligatorii:
 titlul articolului – română şi engleză;
 abstractul – română şi engleză;
 cuvinte-cheie (5-6) – română şi engleză;
 instituţia din care provine autorul;
 e-mail, telefon, fax (o adresă de contact);
 referinţe bibliografice.
1. Textul. Se introduce în Microsoft Word, folosind fontul
Century Schoolbook, mărimea fontului de 12 puncte tipografice şi
tastatura standard românească. Nu sunt acceptate fonturile care au
mapări neobişnuite (în care caracterele diacritice – ş, ţ, ă, î, â şi Ş, Ţ, Ă,
Î, Â – înlocuiesc alte caractere - [, ], @, ~, \ ş.a.m.d.). Textul în limba
română trebuie să aibă în mod obligatoriu diacritice. Articolul trebuie
cules, pur şi simplu, fără nicio altă formatare în afara sublinierilor,
acolo unde este cazul folosind bold şi italic. Citările din opera (articolul)
unor autori vor fi puse între ghilimele și evidenţiate italic, indicându-se
la subsolul paginii, autorul, opera (articolul) citat(ă), Editura, locul
apariţiei, anul apariţiei, pagina (paginile). Paragrafele vor fi delimitate
de un Enter, părţile articolului fiind separate între ele prin două-trei
paragrafe goale.
2. Ecuaţiile. Indiferent de locul pe care îl ocupă în cadrul
articolului, ecuaţiile se introduc numai în Microsoft Equation Editor.
La limită, se acceptă ecuaţii scrise de mână, numerotate şi trimise
separat de restul articolului.
3. Figurile. Sunt acceptate formatele vectoriale standard. În
cazul figurilor produse cu o altă aplicaţie decât Microsoft Word (de
exemplu, Corel Draw sau AutoCAD), fişierele respectivelor aplicaţii vor
fi trimise împreună cu restul articolului. Figurile trimise în format
electronic vor fi desenate la dimensiunile la care pot fi tipărite, iar
dimensiunea textului trebuie să fie între 8 şi 12 puncte tipografice.
Sunt acceptate şi figuri desenate de mână, pe foi separate de restul
articolului, cu condiţia ca desenele să fie clare şi să poată fi uşor

200
identificat locul din cadrul articolului în care trebuie să se regăsească.
4. Imaginile. Imaginile scanate trebuie incluse atât în
documentul Microsoft Word, cât şi trimise separat. Nu se recomandă
folosirea imaginilor preluate de pe Internet, deoarece acestea nu
satisfac cerinţele necesare pentru tipărirea lor (având o rezoluţie mult
inferioară celei necesare pentru un tipar de calitate). Imaginile de
calitate au o rezoluţie de minimum 200 dpi. Pentru formatele JPEG şi
GIF aveţi în vedere ca, în urma compresiei, calitatea imaginii să devină
rezonabilă.
5. Numerotarea. Ecuaţiile, figurile, tabelele, titlurile din
bibliografie vor fi numerotate cu cifre arabe, astfel: între paranteze
pătrate pentru bibliografie; între paranteze rotunde pentru formule;
prin exponent, în cazul notelor de subsol; precedate de denumire, în
cazul observaţiilor, figurilor, tabelelor etc.

Vă mulţumim!
Colegiul de redacţie

201