UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE

PSIHOLOGIE ŞI  ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI 
        Specializarea Pedagogia învăţământului primar și preșcolar
Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei 

AMENINȚAREA STEREOTIPULUI ÎN CONTEXT

ȘCOLAR
           -SARCINĂ DE SEMINAR- 

Student: Baias Andreea

  
Stereotipul este o componentă cognitivă care constă într-o
judecată simplificată și generalizată  despre alte grupuri și
reprezentanții acestora.  Este simplificată, deoarece se bazează adesea
pe o singură caracteristică și generalizată, deoarece este suficient să
cunoaștem doar câțiva reprezentanți ai grupului respectiv (sau chiar
unul singur), pentu ca trăsăturile acestora să fie  atribuite
tuturor membrilor grupului. Altfel spus, stereotipul este o părere
preconcepută (pozitivă sau negativă) despre caracterul și
comportamentul unor categorii de persoane sau grupuri.
Stereotipurile au un impact asupra persoanelor vizate. Acest
impact se numește “amenințarea stereotipului” , iar efectul lui constă
în crearea unui mecanism care să prevină erorile ce ar putea valida
aceste scheme mentale preconcepute. Amenințarea stereotipului este
un fenomen activ atât în raport cu stereotipurile negative, cât și cu cele
pozitive. La cele pozitive, însă, mecanismul nu mai este unul de
prevenire împotriva confirmării stereotipului, ci din contră, se încearcă
validarea acestuia. Cert este că activarea oricărei categorii de
stereotipuri sporește atenția asupra eventualelor greșeli, acuratețea
informaților transmise, modificându-se invers proporțional. În
societatea actuală, într-un context școlar, întâlnim multe exemple de
stereotip, cum ar fi un cadru didactic debutant, care începe activitatea
didactica este considerat de colegi săi, cu o vastă experiență de
învățământ că nu este suficient pregătit să coordoneze o clasă, ci este
considerat adesea fără experiență și inferior față de colegii săi. În
calitate de posibil director aș clarifica aceste lucruri venind în sprijinul
celor mai tineri cu programe de mentorat ,aș discuta despre egalitate si
despre faptul că fiecare este obligat sa își respecte îndatoririle sale.
Educația este cheia eradicării stereotipurilor de gen care
conduc la segregare de gen verticală și orizontală în toate sferele vieții
sociale. Pe parcursul demersurilor de a integra dimensiunea egalității
de gen în educație, cercetările au subliniat rolul cadrelor didactice și al
materialelor de studiu în perpetuarea comportamentelor și așteptărilor
stereotipale, atât la clasă, cât și în afara acesteia. Cadrele didactice
exprimă, în mod constant, așteptări diferite de la fete și de la băieți. De
exemplu, profesorii/profesoarele cred că fetele sunt liniștite și ignoră
adesea comportamentul lor neadecvat la clasă, mustrându-le foarte rar.
În schimb, despre băieți se crede că sunt sursa celor mai multe
probleme din clasă, motiv pentru care sunt mustrați și pedepsiți mai
sever. De asemenea, este mai probabil ca ei să fie suspectați în cazul
încălcării unor reguli sau al daunelor minore aduse proprietății. În
plus, cadrele didactice par că se așteaptă de la fete să dea dovadă de
comportamente mai „adecvate”. În afara programei, fetele primesc,
de obicei, sarcinile „ușoare”, respectiv curățarea sau decorarea unei
săli ori însoțirea oaspeților în cadrul evenimentelor școlar.
Comparativ, băieții primesc îndatoriri care implică mutarea unor
obiecte (indiferent cât sunt de grele sau de mari) și alte sarcini din
sfera construcțiilor, a reparațiilor sau a tehnologiei. Limbajul și
comportamentele cadrelor didactice diferă față de băieți, decât față de
fete. Se pare că băieții domină sfera spațială și pe cea auditivă,
deoarece este mai probabil ca ei să „debiteze” cu încredere răspunsuri,
de cele mai multe ori stereotipurile si prejudecățile ne determină să
dezvoltam și să folosim etichete la adresa celorlalți, fără a ne da seama
de impactul acestui lucru asupra dezvoltării mentale si emoționale a
persoanei în cauză. Cele mai dureroase răni care ne marchează
existenta într-un mod profund sunt cele provocate de cuvinte, nu de
corecții fizice. Amenințarea cu stereotip poate fi stresantă și
distractivă pentru persoanele care o experimentează. De exemplu,
atunci când cineva face un test dificil, amenințarea stereotipă îl poate
împiedica să se corecteze. Elevii care au experimentat o amenințare cu
stereotip au fost rugați să-și indice rasa pe un chestionar înainte de
test, iar scorurile lor au fost comparate cu alți studenți care nu au fost
nevoiți să răspundă la o întrebare despre rasă. Cercetătorii au
descoperit că studenții negri care au fost întrebați despre rasa lor au
avut rezultate mai slabe la testul de vocabular - au obținut rezultate
mai mici decât studenții albi și mai mici decât studenții negri care nu
au fost întrebați despre rasa lor. În altă ordine de idei,, amenințarea cu
stereotipul experimentată de studenții negri i-a determinat să se
descurce mai slab la test. Cu toate acestea, atunci când sursa
amenințării a fost luată, au primit scoruri similare cu studenții albi.
Unele elemente de combatere a stereotipurilor de gen în
comportamentul și discursul cadrelor didactice, ar fi ca după
terminarea unei sarcini ce a implicat activități practice și a generat
mizerie, profesorul/învățătorul să solicite tuturor elevilor implicarea în
activitatea de curățenie, ștersul tablei ar trebui să fie respectat atât de
fete cât și de băieți, la activitățile fizice, care implică forță (mutarea
băncilor, a scaunelor, aranjarea lor) fetele cât și băieți ar trebui să ia
parte.
Cercetarea privind stereotipul completează cercetarea
privind prejudecățile din învățământul superior și ne ajută să
înțelegem mai bine experiențele grupurilor marginalizate. Deși
amenințarea cu stereotip poate avea consecințe negative pentru
indivizi, cercetătorii au descoperit că intervențiile psihologice pot
atenua unele dintre efectele amenințării cu stereotip. În special, o
intervenție cunoscută sub numele de “autoafirmare” este o modalitate
de a reduce aceste efecte. Lecția importantă în teoria afirmării este că
oamenii nu trebuie să răspundă direct la o amenințare - în schimb,
amintirea noastră de altceva pe care o facem bine ne poate face să fim
mai puțin amenințați. De exemplu, dacă sunteți îngrijorat de o notă
slabă la un test, s-ar putea să vă reamintiți alte lucruri importante
pentru sine, poate hobby-urile preferate, prietenii apropiați sau
dragostea pentru anumite cărți și muzică. După ce ți-ai amintit despre
aceste alte lucruri care sunt importante și pentru tine, nota slabă a
testului nu mai este la fel de stresantă.
Persoanele vulnerabile sunt tinerii, deoarece nu știu cum să
gestioneze o situație delicată. Persoanele care nu au suficientă
experiența intr-un domeniu, fiind copleșiți de numărul sarcinilor pe
care îl au de le îndeplinit, persoanele cu caracter sensibil, retras, care
provin din medii defavorizate deoarece nu se pot integra intr-o
societate, fără să fie judecați de colectiv. Aceste persoane ar trebuii să
fie consiliate de un psiholog, tocmai pentru a transmite aceste temeri
și evenimente din viață. O prevenție a efectelor amenințări
stereotipului ar fi impunerea autoritară a punctului de vedere și
măsurile care necesită a fi luate în momentul în care te confrunți cu o
anumită formă de stereotip.
Consider că, strategia de combatere sau prevenție a efectelor
amenințării stereotipului este schimbarea structurală, care este posibilă
prin integrarea dimensiunii de gen, astfel va fi revizuit atât mediul
școlar, cât și procesul de pregătire a profesorilor și consilierea oferită
elevilor în școli, precum și manualele după care studiază, cu scopul de
a susține egalitatea de gen și a capacita băieții și fetele să își găsească
și să își urmeze vocația, în ciuda pre-concepțiilor despre ce pot și nu
pot să facă femeile și bărbații. Recomand introducerea abordării
interogatoare a perspectivei egalității de gen în educație. Aceasta ar
putea, de exemplu, să contribuie și la o participare sporită a părinților
și a îngrijitorilor la învățarea de-a lungul vieții și la reducerea
segregării de gen pe piața muncii. Sunt extrem de necesare
intervențiile care să ajute la identificarea și depășirea stereotipurilor de
gen și la formarea de atitudini și comportamente bazate pe egalitate de
gen la nivelul învățământului primar și secundar, atât în rândul
cadrelor didactice, cât și al elevilor, cu scopul pe termen lung de
obținere a egalității de gen pe piața muncii. Cadrele didactice pregătite
în acest sens pot juca un rol esențial în implementarea unor intervenții
de acest tip adresate populației generale.