Li TI_ANOI ANICI (MINBRALT Prin lienti se inteleg materielele naturale sau artificiale pulverulente care, prin emestecare cu apd seu solutii apoase ale unor s&ruri dau o pasté plasticd care cu timpul se intaregte sub actiunea unor procese figico-chimice, transform&ndu-se intr-un corp rigid cu aspect de piatra, Liantii se folosesc la legarea Sntre ele e materialelor granulare (nisip,pietrig etc.) sau a ma~ terislelor unitare(cirimizi,plici,blocuri eto.). in functie de me- diul in care se int&resc lientii pot fi: aerieni care se intaresc numai in aer, ier dupé inta- rire nu rezist% le ectiunea apei + aluminos) care se intéresc in medii umed sau chiar in apé iar dupdé intérire rezistd la efectul dizolvent al apeie Sel, Lientii nehidraulici Selele Argilele, Proprietayile liante ale ergilelor se deto~ vese coaziunii intre particulele minerale, realizate prin inter- mediul stratului de api adsorbitdé. Argilele stat alcétuite din particule minerale (minerale secundare rezultete din alterarea feldspatilor, miceler gi a cenngelor vulcanice) cu dimensiun& sub 0,005 mm, Umezirea argilelor este insotita de unflere ier uscarea de contractie. Ga lianti ergilele se utilizeezi in mortare la executaree zidiriilor constructiilor supuse la solicituri reduse, in medii uscate. Se recomendé a se folosi argilele caolinitice, care mani- festé variatii dimensionale mai mici; adeseori morterele de argi- 18 se prepard cu adeos de ciment in proporjie de circa lox marin- du-se astfel stabilitatea la actiunea epei gi reaistentele meca~ nice. Sel.2. Varul aerien denumit gi ver gras_ se obfine folosind ca materie primé caloarul, denumit si piatré de var. Pietra de var trebuie of aibé minim 95% carbonat de calciu (Ca00,). Ba se arde in cuptoare la temperaturi de lloo...1200°C rezultind varul gras in bulgéri. Varul gras in bulgiri nu se poate etoca multtimp deosrece igi pierde capscitatea liantd prin pulverizare gi prin reactiile oe le di cu umiditatea 9i bioxidul de carbon din gor. De aceea este trectit in alte forme : ~ var mioingt fin cadre se folosegte la fabricarea beto~ nului celular autoclavizet (b.c.a) gi uneori la stabi- lizarea piménturilor ~ der hidratet_in pulberg sau praful de var otins( 1 par- te var bulgiri~in greutete - se combind cu 0,32 parti api); se livreazé 1a saci sau in cisterna; ~ xeral in_pasti_ objinut prin stingerea varului in bulgéri cu apd in exces (Z00...300% fat& de coa pe care oxidul de caloiu (Cad) 0 fixeasd la hidratare); se pastreazi, dupa stingere, in gropi unde igi pierde apa prin eva~ porare gi prin infiltratie in p&mint; varul ce poate utiliza cdnd le suprafaja sa par fieuri 9i crapéturi; dac& se folosegte dup& mai mult timp de la stingere suprafata pasted de var din grospé se acoperd cu un strat de nisip care 21 protejeect impotriva inghetului 94 carbonatarii, Folosirea varului past& se permite 1a un intervel de cel pufin dond siptamini de la stin- gore. DeZ. Lisanti: raulici iian{ii hidraulici siliciogi se obyin prin arderea ameste- curilor de celear gi argile (in anumite proportii) eventual cu Giterite adaosuri de corectie. Bi pot fi neclincherizati (varuri- te hidreulice) sau clincherizati (cimentul portland). in timpul arderii gmestecului de naterii prime, au loc la inceput reacjii in store solidi apoi in topituré, in uraa cérora vezulté componenti mineralogici, care conferé acestor lianti ca~ racterul hidraulic, 2s2sl. Verurile hidreulice se obin prin arderea la tempe- raturi de looo...1200°C @ unui amestec de calcar gi argild, ou continut de argild intre 6 si 30%. Cele ou continut de 6-8% ar- eilé dau yar slab hidraulic dar cele ou continut 23...30% var totel hidraulio (denumit si cimentul roman). Varurile hidraulice se folosesc la preparares mortarelor Ge zidirie gi tencuiald pentru cohstrucyii care lucreazé in medii umede. Se utilizeaz& gi la obtinerea betoanelor de mérci redusepentru fundagii slab solicitate sau blocuri de aidarie. 5eZ.2, Gimentul portland ,denumit gi ciment silicios,se obfine din micinarea find a clincherului de ciment ou un adaos de 3..05% ghips pentru reglarea timpului de prizd. Clincherul de ciment este produsul rezultat in urma arde~ rii pind le vitrificere @ unui amestec de celcar (754.077) ai ergilé (23...25%) gi eventual adaosuri silicioase,aluminoase sau feruginoase ou rol de 9 corecta compozitis chimick a amestecului de materii prime. Ele se preainté sub forma unor granule de miri- mea alunelor, de culoare cenugiu inchis. Procesul de fabricayie cuprinde trei etepe principale: prepararea amestecului brut; arderea amestecului brut gi obtinersa clincheralui; m&cinarea clincheralui cu ghips gi eventuale alte adaosuri. Clincherul portland se obtine in a doua etaps de fabrica~ jie prin arderea anestecului brut i topirea~ in proportie de 200..22% - in cuptoare pind la temperature de 1450°C urmati de récirea brusci. Macinares clincher ului se face impreund cu un adaos de ghips, in proportie de 3...5%Produsul mécinat se depo~ ziteazd in silozuri sau se ambaleaz& in saci de 50 Kg. Marca cimentului se defineste de chtre SPAS 6232-76 ca fiind 0 valoare conventionalé care reprezinté limita inferioaré a rezistentei la compresiune la wirsta de 28 zile, determinata in condifii normalizate (STAS 227/6-81). Marca cimentului se ex— prima in N/mm”, In yara noastrd se fabried cimenturi de marci 25,30, 35,40,45,5e gi 55. Agaosurile la mécinare sint substante care se adaugd la clincher impreun& cu ghipsul (ce regulator de prizk). Aceste a- daosuri aint {n proportie de cel putin 6% reportets le masa pro- dusului finit. In raport cu activitatea lor adacsurile pot fi Adaosurile active aint reprezentate de adeosurile cimen- toide (ex.zgurile granulate de furnal) sau de adaosurile hidrau- lice (ex.cenugile de termocentrald,trssul). Cimenturile fabricate in tara nostra se incedresza in patru grupe (STAS 6232-76) : - grupa I, cimenturi pentru lucréri curente; - grupa II, cimenturi pentru betoane de méroi superioare(minimum B30 ) gi pentru betoane tratate termios ~ grupa III, cimenturi pentru lucr4ri hidrotehnice gi pentru betoane expuse in medii agresive; - grupa IV, cimenturi pentru lucréri speciale(cinenturi albe gi colorate, cimenturi pentru sonde). In tabelul 5.1. sint date cimenturile fabricate la noi din primele trei grupe. Semnificagia simbolurilor pentru cimenturi: mo td hd re me ' 2 R - SRA = w ciment ciment ciment ciment ciment ciment ciment iment portland; portland cu adaos 15%; e furnal; metalurgic; hidrotehnic; hidrotehnic eu adaosuri rezistent la sulfatis rezistent le sulfati cu adeosuri. Starea de conservare a cimentului. Dack cimentul este fi- nut la umezealé se poate altera cu ugurintd, el incepnd sa fa- c& priz& fenomen constatat prin aparigia de bulgari in msa ci- mentului. Stares de conservare se determin’ pe lo kg de ciment din proba medie care se cern pe sita nr.1,25. Se aintdresc bul- garii rémagi pe sité gi se raporteaz% procentual le masa initia- 1k. Gradul de conservare este dat in tabelul 5. Tee ere reo e-enataeninneaerertmpgere