Colocviu Teoria Probabilităţilor şi Statistică Matematică

29 mai 2019 Nr.1

1. (a) O companie care produce mobilă are trei unităţi de producţie care produc o anumită piesă de
mobilier. S-a observat că proporţiile în care produsele realizate de cele trei ateliere au defecte sunt pentru
punctul A - 0,8% , pentru punctul B - 0,5% iar pentru punctul C - 1%. Pentru a onora o cerere cele trei unităţi
trimit cantităţi proporţionale cu numerele 5, 4 şi 6.
(i) Dacă se alege la întâmplare o piesă de mobilier care este probabilitatea ca ea să fie defectă ?
(ii) Dacă s-a verificat o piesă de mobilier şi ea este defectă care este probabilitatea ca ea să fi fost
produsă de punctul A ?
(iii) Dacă compania are pierderi de 12000 u.m. din cauza înlocuirii produselor defecte, iar aceste
pierderi sunt împărţite între cele trei puncte de lucru proporţional cu probabilităţile ca un produs defect să
provină din punctul respectiv de lucru, care va fi suma pe care o va plăti fiecare punct de lucru?

(b) (i) Fie X variabila aleatoare care are ca valori numărul de aruncări ale unei monede până la prima
3
apariție a feței A. Dacă probabilitatea ca la o aruncare să obținem fața A este egală cu atunci să se calculeze
4
media şi dispersia variabilei aleatoare X.

(ii) Variabilele aleatoare independente X şi Y au densităţile de repartiţiile

1 1
 dacă x   0,5  dacă x   0,3
fX  x  5 şi respectiv fY  x    3 . Să se determine densitatea de
0
 dacă x   0,5 0
 dacă x   0,3
repartiţie a variabilei aleatoare Z  X  Y .

 0 1 2 4 
2. (a) Variabilele aleatoare independente X şi Y au repartiţiile X    şi
 0,1 0, 2 0,3 0, 4 
 2 1 2 
Y  . Să se determine repartiţiile variabilelor aleatoare Z  min  X , Y  , W  eY , M  X  5Y 
2

 0, 2 0, 4 0, 4 
şi D  3 X  2Y  precum şi fumcţia de repartiţie a variabilei aleatoare X.
2

(b) Se dă vectorul aleator  X ,Y  a cărui densitate de repartiţie este dată de funcţia f : IR 2  IR ,

  2 x  y  dacă x, y   0,3 , y  3x  3, y  x  1
f  x, y    .
 0 în rest
(i) Să se determine  astfel încât funcţia f să fie o densitate de repartiţie.
(ii) Să se afle densităţile de repartiţie marginale.
(iii) Să se calculeze funcţia de repartiţie marginală a variabilei aleatoare X.
(iv) Să se calculeze media variabilei aleatoare X şi P  Y  2 X  2,5  .

3. (a) Să se găsească estimaţia de verosimilitate maximă pentru parametrul   0 al distribuţiei dată de

 3 2  x3
 x e  dacă x  0
densitatea de repartiţie f  x,    .
 0 dacă x  0

Dacă ştim că eşantionul cu valorile 1, 0,2, 0,7, 0,4, 0,5 şi 0,9 provine dintr-o populaţie care are
densitatea de repartiţie f  x,   determinaţi estimaţia de verosimilitate maximă pentru  .
 (b) 1. Un reprezentant de vânzări îşi desfăşoară activitatea în trei oraşe A (starea 1), B (starea 2) sau C
(starea 3). El nu petrece niciodată două zile consecutive în acelaşi oraş. După ce petrece o zi în oraşul A în ziua
următoare el este egal probabil în oraşul B sau în oraşul C. După ce petrece o zi în oraşul B el se duce în
oraşul A cu o probabilitate de trei ori mai mică decât în oraşul C. După ce petrece o zi în oraşul C el se duce
în oraşul A cu o probabilitate de patru ori mai mare decât în oraşul B. Notăm cu X t starea lanţului la
momentul t.
(i) matricea de trecere a lanţului Markov şi matricea de trecere în doi paşi
(ii) Dacă astăzi reprezentantul de vânzări este egal probabil în oraşul A sau B, calculaţi
probabilitatea ca poimâine el să fie în oraşul C;

 0,15 0, 40 0, 45 
 
2. Fie lanţul Markov X  t  descris de matricea de trecere P   0, 75 0 0, 25  . Notăm cu X t starea
 0, 65 0,35 0 

lanţului la momentul t.

(i) Reprezentaţi lanţul Markov sub forma unui graf şi calculaţi P  X 4  1 X 0  3 .

(ii) Presupunând că lanţul pleacă din starea 1 calculaţi numărul mediu de paşi până când lanţul ajunge
pentru prima dată în starea 3.
n
(iii) Determinaţi repartiţia staţionară a lanţului dacă există şi lim P .
n 

4. (a) Dintr-un eşantion de 500 de adulţi din mediul urban 385 s-au pronunţat în favoarea ridicării
limitei de viteză în afara localităţilor de la 90 la 105 km/h în timp ce dintr-un eşantion de 400 de adulţi din
mediul rural 267 s-au pronunţat în favoarea creşterii limitei de viteză.
Se poate afirma, la nivelul de semnificaţie 5%, că procentul celor ce se pronunţă în favoarea creşterii
limitei vitezei de circulaţie nu diferă în cele două medii (urban şi rural)? Argumentaţi decizia în două moduri.
Construiţi un interval de încredere 90% pentru proporţia de adulţi care se pronunţă pentru creşterea
limitei de viteză în mediul urban

(b) Se urmăreşte compararea timpului de absorbţie a două medicamente A şi B. Pentru aceasta se

consideră două eşantioane de 10 pacienţi care au primit medicamentul A şi respectiv 16 pacienţi care au primit
medicamentul B. Pentru cele două eşantioane se obţine o medie a timpului de absorbţie în minute egală cu
27,2 respectiv 33,5 şi o dispersie egală cu 16,36 respectiv o abatere medie pătratică egală cu 4,35.
(i) Presupunând că populaţiile eşantionate sunt normal distribuite să se decidă dacă timpul de absorbţie
pentru cele două medicamente diferă semnificativ la nivelul   0, 05 . Să se argumenteze decizia în două
moduri.
(ii) Dacă doctorii afirmă că timpul de absorbţie pentru primul medicament este în medie egal cu 25,8
minute şi are o abatere medie pătratică de 3,8 minute se poate afirma, din datele de mai sus, la nivelul de
semnificaţie 5%, că eşantionul de pacienţi care au luat primul medicament respectă aceste afirmaţii?

(c) Conducerea universităţii afirmă că media rezultatelor studenţilor la testul A este mai mare decât 87
de puncte cu o abatere medie pătratică mai mică decât 10,5. Pentru a verifica această afirmaţie a fost ales un
eşantion aleator de 41 de studenţi. Media rezultatelor acestora la testul A a fost de 88,5 puncte cu o dispersie
egală cu 111. Să se decidă la nivelul de semnificaţie de 0.05 dacă poate fi acceptată afirmaţiile conducerii
universităţii.
 Colocviu Teoria Probabilităţilor şi Statistică Matematică
29 mai 2019 Nr.2

1.(a) Într-un mic orăşel 80% din băuturile răcoritore consumate sunt cumpărate de la supermarket restul
fiind cumpărate de la alte magazine. Se observă că 75% din sticlele de băuturi răcoritoare sunt reciclate. Studiile
arată că o sticlă cumpărată de la supermarket este reciclată cu o probabilitate de cinci ori mai mare decât o sticlă
cumpărată din alte surse.
(i) Care este probabilitatea ca o persoană care cumpără o sticlă de băutură răcoritoare de la supermarket
să recicleze o sticlă goală?
(ii) Care este probabilitatea ca o sticlă goală care este găsită pe stradă să nu fi fost cumpărată de la
supermarket?
(iii) Dacă comercianţii din acest oraş trebuie să achite 10.000 u.m. pentru curăţenia oraşului ce sumă va
fi achitată de reprezentanţii supermarketului?

(b) (i) În fiecare zi se cântăresc 12 produse finale ale unei linii de producţie. Probabilitatea ca
eşantionul să nu conţină nici un produs care este sub greutatea recomandată este egală cu 0,06872. Care este
probabilitatea ca din cele 12 produse testate exact trei să aibă o greutate mai mică decât cea recomandată?
Care este probabilitatea ca din 30 de eşantioane testate în decursul unei luni exact 5 să fie în situaţia ca
dintre cele 12 produse testate cel mult de trei să aibă o greutate mai mică decât cea recomandată?
3 2
 x dacă x   1,1
(ii) Fie variabila aleatoare X cu densitatea de repartiţiile f X  x    2 . Să se
 0
 dacă x   1,1
determine densitatea de repartiţie a variabilei aleatoare Y  e3 X  2 media și dispersia ei.

2. (a) Fie vectorului aleator  X , Y  a cărui densitate de distribuţie este egală cu

4 1
f  x, y    x  y pentru x, y  0,1, 2,... atunci:
9 3
(i) Calculaţi densităţile de distribuţie marginale pentru variabilele aleatoare X, Y.
Calculaţi media M  X  şi dispersia D  Y  .
2
(ii)
(iii) Fie variabila aleatoare Z=X+Y. Să se calculeze media şi dispersia variabilei aleatoare Z.

(b). Se dă vectorul aleator  X , Y  a cărui densitate de repartiţie este dată de funcţia f : IR 2  IR ,

  x  y  dacă x, y   0,3 , y  x  2, y  2 x  7
f  x, y    .
 0 în rest
(i) Să se determine  astfel încât funcţia f să fie o densitate de repartiţie.
(ii) Să se afle densităţile de repartiţie marginale.
(iii) Să se calculeze funcţia de repartiţie marginală a variabilei aleatoare X.
(iv) Să se calculeze media variabilei aleatoare Y şi P  Y  2,5 X  2,5  .

3. (a) Să se găsească estimaţia de verosimilitate maximă pentru parametrul   0 al distribuţiei dată de

 x 2  x
 e dacă x  0
densitatea de repartiţie f  x,    2 3 .
 0 dacă x  0

Dacă ştim că eşantionul cu valorile 3, 6, 4, 2, 5, 6, 4, 5, 5, 4 provine dintr-o populaţie care are densitatea
de repartiţie f  x,   determinaţi estimaţia de verosimilitate maximă pentru  .
.
 (b) 1 Fie lanţul Markov descris astfel: Avem în urna U1 4 bile albe şi în urna U 2 2 bile roşii. La fiecare
pas se extrage câte o bilă din fiecare urnă şi cele două bile se schimbă între ele. Sistemul este în starea i dacă în
urna U 2 sunt i bile albe.
(i) Reprezentaţi lanţul Markov sub forma unui graf şi calculaţi matricea de trecere în doi paşi a
lanţului Markov
(ii) Presupunând că lanţul Markov pleacă egal probabil din stările sale, calculaţi probabilitatea de a
obţine traiectoria  0,1, 2, 2,1, 0  şi calculaţi X 2

 0 0, 25 0, 75 
 
2. Fie lanţul Markov X  t  descris de matricea de trecere P   0,35 0,15 0,5  . Notăm cu X t starea
 0,3 0, 4 0,3 
 
lanţului la momentul t.
(i) Reprezentaţi lanţul Markov sub forma unui graf. Calculaţi P  X 3  1 X 0  2 
(ii) Presupunând că lanţul pleacă din starea 3 calculaţi numărul mediu de paşi până când lanţul ajunge
pentru prima dată în starea 1.
n
(iii) Determinaţi repartiţia staţionară a lanţului dacă există şi lim P .
n 

4. (a) Un studiu de piaţă care a luat în considerare un eşantion de 350 de hamburgeri a constatat că 228
dintre aceştia fuseseră comercializaţi de magazinele McDonald iar dintr-un eşantion de 300 de cheeseburgeri a
constatat că 203 dintre aceştia fuseseră comercializaţi de magazinele McDonald Folosind aceste date se poate
afirma, la nivelul de semnificaţie 5%, că procentul de hamburgeri comercializat de magazinele McDonald
difera semnificativ de procentul de cheeseburgeri comercializat de magazinele McDonald ? Argumentaţi decizia
în două moduri.
Construiţi un interval de încredere 90% pentru procentul de hamburgeri comercializaţi de magazinele
McDonald.

(b) Crecetătorii afirmă că pentru a anihila 1g din toxina conţinută în veninul unui şarpe veninos este
necesară o cantitate medie de antitoxină mai mică decât 1,73 mg cu o abatere medie standard mai mică decât
0.39. Un nou test făcut pe 26 de cobai a indicat o cantitate medie de antitoxină egală cu 1,75 mg cu o dispersie
egală cu 0.14. Presupunând că populaţia testată este normal distribuită, putem afirma, la nivelul de semnificaţie
5% că noile date obţinute confirmă afirmaţiile cercetătorilor?

(c) Se urmăreşte timpul de recuperare, în zile, pentru pacienţii care au fost supuşi unei intervenţii
chirurgicale efectuată prin două proceduri diferite. Se consideră două eşantioane de 11 pacienţi operaţi cu
aplicarea primei proceduri şi respectiv 13 pacienţi operaţi cu aplicarea celei de-a doua proceduri. Pentru cele
două eşantioane se obţine o medie a numărului de zile de recuperare egală cu 7,3 respectiv 8,9 şi o dispersie
egală cu 1,29 respectiv o abatere medie pătratică egală cu 1,22.
(i) Presupunând că populaţiile eşantionate sunt normal distribuite să se decidă dacă numărul de zile de
recuperare pentru pacienţii operaţi cu proceduri diferite diferă semnificativ la nivelul   0, 05 . Să se
argumenteze decizia în două moduri.
(ii) Dacă doctorii afirmă că utilizând prima procedură pentru operaţie obţin o medie a numărului de zile
de recuperare egală cu 7,25 şi o abatere medie pătratică de 1,13 se poate afirma, din datele de mai sus, la
nivelul de semnificaţie 1% că pacienţii operaţi utilzând pentru operaţie prima procedură respectă afirmațiile
doctorilor?
.