Digitally signed by

Library TUM
Reason: I attest to the
accuracy and integrity

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

of this document

PROIECTAREA REŢELEI DE ACCES DE NOUĂ

GENERAŢIE

ÎNDRUMAR METODIC
PENTRU PROIECTUL DE AN

Chişinău
2013

0
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Inginerie şi Management în

Electronică şi Telecomunicaţii

Catedra Telecomunicaţii

PROIECTAREA REŢELEI DE ACCES DE NOUĂ

GENERAŢIE

ÎNDRUMAR METODIC
PENTRU PROIECTUL DE AN

Chişinău
Editura «Tehnica-UTM »
2013

1
 Îndrumarul este divizat în şase compartimente după
numărul de sarcini puse în faţa proiectantului. Fiecare
compartiment este axat pe studiul şi analiza unui component
funcţional al reţelei de noua generaţie NGN.
În primul capitol se descrie schema de structură a
reţelei. În capitolele 2 şi 3 este expus algoritmul de calcul al
capabilităţilor media gateway-ului de acces. Modul în care se
face estimarea necesităţii de extindere a capacităţilor
funcţionale ale Softswitch-ului este expus în capitolul 4. În
capitolul 5 se prezintă formula pentru calculul capacitaţii de
comutaţie şi transfer a Switch-ului de acces. Algoritmul de
calcul al capacităţilor de transmisiune şi modul de organizare
al interacţiunii cu reţeaua PSTN se explică în capitolul 6.
Caietul de sarcini cu numărul variantei se repartizează
fiecărui student la început de semestru.
Lucrarea este destinată studenţilor U.T.M. cu profilul
525 Electronică şi Comunicaţii, specialităţile TELERADIO-
COMUNICAŢII, forma de studii cu instruire la zi şi cu
frecvenţă redusă.

Autor: conf.univ.,dr. Ion Nazaroi

Recenzent: conf.univ.,dr. Lucreţia Nemerenco

© U.T.M., 2013

2
 Introducere

Îndrumarul metodic expune algoritmul de elaborare a

unui proiect de modernizare a reţelei telefonice publice PSTN
pe baza echipamentului de acces a reţelei de nouă generaţie
NGN. Se presupune o situaţie care este cel mai des întâlnită
în practica planificării reţelelor de telecomunicaţii, când
moderni-zarea se reflectă doar asupra unei părţi a reţelei
existente. Cealaltă fiind păstrată în exploatare pe o durată
mai lungă. Partea reţelei PSTN care va fi înlocuită cu
echipament modern va prelua liniile de abonat existente la
centralele TDM şi joncţiunile de la PBX. Suplimentar, se vor
prevedea capacităţi pentru extinderea reţelei şi conectarea
terminalelor de bandă largă. Se va prevedea conectarea
acestor linii şi joncţiuni la media gateway-uri de acces AGW.
Producătorul de echipament se alege de către student de
sine stătător dintre cei cu renume mondial produsele căruia
sunt real utilizate în reţeaua publică din ţară. Capacitatea
fragmentului de reţea care va fi înlocuit şi numărul AGW
necesar se va determina reieşind din datele pentru proiectare
pe variante, repartizate prin caiet de sarcini fiecărui student
individual. Pentru concentrarea traficului şi rutarea lui spre
reţeaua de transport pachete IP se va utiliza un comutator de
acces AS la care vor fi conectate toate AGW din proiect. Tot
la AS se vor conecta şi telefoanele independente de locaţie
funcţionale după protocolul SIP.
De menţionat că la elaborarea proiectului se admite
precum că reţeaua de transport IP/MPLS şi Softswitch-ul sunt
deja realizate. Interconectarea cu partea de PSTN rămasă se
va efectua prin intermediul media gateway-rilor de trunchiuri
TGW şi de semnalizare SGW.
Scopul proiectării constă nu doar în însuşirea
algoritmului de planificare şi analiză a parametrilor
echipamentelor de ultimă generaţie, dar şi contribuirea la

3
înţelegerea mai profundă a funcţionalităţilor şi rolul acestor
echipamente într-o reţea NGN.

1. Elaborarea schemei de structură a reţelei

Reţeaua de acces proiectată va fi constituită din media

gateway-uri de acces AGW conectate la comutatorul de
acces AS (vezi figura1.1).

POTS
Softswitch

ISDN
AGW1

ADSL2+ SIGTRAN
AG

PBX IP/IP
IP/MPLS
...
RTP
POTS SGW
TGW
AS
AGWM

ISDN n*E1 SS#7

ADSL2+
PSTN
AG

PBX

SIP tlf

SIP tlf LAN

Figura 1.1. Schema de structură a reţelei

4
 Media gateway-urile servesc la conectarea liniilor de
abonat analogice POTS, digitale ISDN BRA şi de bandă largă
ADSL2+. Tot aici se conectează şi jonc-ţiunile de la
centralele private PBX prin interfaţa ISDN PRA sau E1 şi alte
reţele de acces AN prin interfaţa V5.2. Funcţia de bază a
AGW fiind conversia datelor utilizator şi de semnalizare în
formă de pachete a stivei de protocoale TCP/IP în scopul
transmisiunii lor prin reţeaua de transport cu comutaţie de
pachete. Liniile de la telefoanele SIP se conectează la
comutatorul AS în mod direct prin interfaţa RJ45 sau prin
intermediul unei reţele locale LAN. Pentru proiectul dat tipul
de echipa-ment în calitate de AGW se selectează de sine
stătător de student de la producători cu renume mondial.
Datele tehnice necesare pot fi consultate prin Internet de pe
site-urile producătorilor. Numărul de gateway-ri de acces se
determină reieşind din tipul şi numărul de linii planificate în
lucrare conform datelor individuale reparti-zate fiecărui
student şi parametrilor echipamentului selectat.
Interacţiunea cu reţeaua PSTN ce va rămânea în
exploatare se va realiza cu ajutorul garteway-lui de trunchiuri
TGW şi garteway-lui de semnalizare SGW. Primul va asigura
trecerea de la fluxurile digitale E1 din partea reţelei cu
comutare de circuite la fluxul de date utilizator
RTP/UDP/IP/Ethernet din partea reţelei cu comutare de
pachete. Datele de semnalizare SS7 de la PSTN se transmit
spre Softswitch prin SGW utilizând mijloacele protocoalelor
SIGTRAN.
În proiect se prevede utilizarea unui singur switch (AS).
De fapt numărul switch-urilor este mai mare şi se determină
de repartizarea şi densitatea amplasării utilizatorilor,
topologia reţelei de joncţiuni existentă, pre-zenţa de spaţii
libere, parametrii tehnici ai echipa-mentului, optimizarea
cheltuielilor, etc. Însă această problematică este sarcina unui
alt proiect.

5
 2. Calculul intensităţii traficului utilizator al AGW

Calculul se efectuează pe baza datelor iniţiale după

varianta din caietul se sarcini pentru fiecare gateway de
acces AGW în parte. Intensitatea traficului oferit se determină
pentru fiecare categorie de linii de abonat conectată la AGW
după cum urmează:
Intensitatea traficului de la abonaţii prin linie analogică
POTS:
Ypots  Npots  y pots , (2.1)
unde:
N pots este numărul liniilor de abonat analogice POTS
conecte la AGW;
y pots - intensitatea traficului pe linie POTS în ora de
trafic maximal.
Intensitatea traficului de la abonaţii prin linie digitală
ISDN BRA:
Yisdn  N isdn  y isdn , (2.2)
unde:
N isdn este numărul liniilor de abonat ISDN conectate la
AGW;
y isdn - intensitatea traficului pe linie ISDN BRA în ora
de trafic maximal.
Intensitatea traficului de la abonaţii cu acces de bandă
largă ADSL2+:
Yadsl  N adsl  y adsl , (2.3)
unde:
N adsl este numărul liniilor de abonat ADSL2+
conectate la AGW;
y adsl - intensitatea traficului pe linie ADSL2+ în ora de
trafic maximal.

6
 Valorile intensităţilor traficului pe linie POTS, ISDN
BRA şi ADSL2+ sunt date statistice care se determină prin
măsurări în reţelele existente. În scopul proiectului dat se
utilizează datele din caietul de sarcini. În cele ce urmează,
toate datele statistice sau cele normate necesare efectuării
calculelor se regăsesc în caietul de sarcini.
La AGW pot fi conectate alte reţele de acces (AN) prin
interfaţa V5.2 sau centrale de instituţii (numite PBX sau
PABX) prin interfaţa digitală cu acces primar ISDN PRA.
Dacă se presupune conectarea unor astfel de echipamente
atunci se determină şi intensitatea traficului de la aceste
reţele private spre reţeaua publică.
Mai jos se prezintă formulele pentru calculul traficului
de la centrale de instituţii. Calculul traficului de la AN
conectate prin interfaţa V5.2 la AGW se face în mod similar.
Intensitatea traficului de la PBX-i spre reţeaua publică:

Ypbx_ i  Npbx_ i  y in , (2.4)

unde:
Npbx_ i este numărul liniilor de abonat la centrala PBX-i
cu acces în reţeaua publică;
y in - intensitatea traficului pe linie de instituţii spre
reţeaua publică în ora de trafic maximal.
Numărul de canale necesare pentru conectarea PBX-i
la AGW se determină în funcţie de intensitatea traficului
Ypbx_ i şi probabilitatea de blocare a apelului p utilizând
tabelul Erlang B (formula Erlang B):
npbx_ i  f (Ypbx_ i , p) . (2.5)
Deoarece pentru conectarea PBX-ului la AGW se
foloseşte interfaţa ISDN PRA (30B+D) numărul acestor
interfeţe se determină din raportul:


I PA _ pbx_ i  npbx_ i / 30 . (2.6)

7
 Paranteza pătrată inversată x semnifică că rezultatul
este număr întreg, primul mai mare ce urmează după
rezultatul împărţirii din această paranteză. De exemplu: 4,2
=5.
Atunci numărul sumar de canale ale interfeţelor ISDN
PRA între AGW şi toate PBX-urile conectate la el se
determină ca:
m
N pbx  30 I PA _ pbx_ i , (2.7)
i 1
unde: m este numărul de PBX conectate la AGW.
Dacă intensitatea traficului pe un canal de
interconectare între PBX şi AGW este y j _ pbx , atunci
intensitatea traficului de la centralele de instituţii spre AGW la
care sunt conectate se determina după formula:

Ypbx  y j _ pbx  Npbx . (2.8)

Intensitatea traficului sumar de la toate categoriile de
linii de abonat asupra gateway-lui de acces va fi:

YGW  Ypots  Yisdn  Yadsl  Ypbx . (2.9)

În cadrul AGW traficul este prelucrat de mai multe tipuri
de audiocodecuri cum ar fi G.711 fără compresie şi G.723,
G.726, G.729 cu compresia semnalului audio. Rata de biţi a
acestor codecuri este diferită de aceea traficul sumar se va
repartiza pe tip de codec conform coeficienţilor determinaţi în
caietul de sarcini:
Ycod _ i  k i  YGW , (2.10)
unde: k i este cota din traficul sumar care este prelucrată de
codecul de tip i (vezi caietul de sarcini).
În ipoteza că disciplina de servire a cererilor din partea
utilizatorilor este cu blocare atunci când sistemul este plin,
pentru calculul numărului de conexiuni n codi necesare pentru

8
scurgerea traficului de la codecul de tip i se utilizează tabelul
Erlang B:

ncod _ i  f Ycod _ i , p ,  (2.11)
unde: p este probabilitatea de blocare a cererii.
Rata de transfer Vcod _ i necesară pentru codecul de tip i
se determină reieşind din rata de biţi ai acestui codec R cod _ i :

Vcod _ i  k cod _ i  R cod _ i  ncod _ i , (2.12)

unde: k cod _ i este coeficientul de redundanţă pentru codecul
de tip i.
Coeficientul de redundanţă ia în considerare faptul că
pentru transmiterea datelor de utilizator este necesară
transmiterea şi a unor informaţii suplimentare incluse în
anteturile acelor protocoale în care se încapsulează
informaţia utilă. Suma numărului de octeţi ai anteturilor
protocoalelor RTP-UDP-IP-Ethernet şi octeţii cadrului voce
alcătuieşte lungimea totală a cadrului care se transferă de la
codec spre comutatorul de acces AS. Spre exemplu, pentru
codecul G.711 această lungime se determină ca:

(12+8+20+18)+160=218 octeţi.
Atunci coeficientul de redundanţă:

k cod _ 1 =218/160=1,36.
Parametrii audiocodecurilor pe larg utilizaţi în GW-uri
cu rezultatele calculelor valorilor coeficienţilor de redundanţă
sunt prezentaţi în tabelul 2.1.

9
 Tabelul 2.1 Coeficienţii de redundanţă

Rata de Lungi-
biţi ai Lungimea mea Coefici-
Nr. Tip codec- cadrului totală a entul de
codec ului, voce, byte cadru- redundan
kbps lui, -ţă, k cod _ i
byte
1 G.711 64 160 218 1,36
2 G.726 32 80 138 1,72
3 G.728 16 60 118 1,97
4 G.729 8 20 78 3,9
5 G.729 а 8 10 68 6,8
6 G.723.1 6,3 24 82 3,4
7 G.723.1 5,3 20 78 3,9

Rata de transfer sumară necesara pentru

transmisiunea datelor utilizator între AGW şi AS va fi:
c
VGW _ UZER   Vcod _ i , (2.13)
i 1
unde: c este numărul tipurilor de audiocodecuri utilizate de
AGW.
Calculul prezentat mai sus se efectuează pentru
fiecare gateway de acces conectat la AS reieşind din
parametrii specifici şi tipul AGW-ui dacă diferă.

3. Calculul debitului de transmisiune al AGW

Controlul AGW se efectuează de către Softswitch prin

protocolul H.248-Megaco. Softswitch-ul controlează stabilirea,
modificarea şi eliberarea conexiunilor în media GW. În acest
scop între Softswitch şi AGW se face schimb de mesaje de
semnalizare pentru care trebuie prevăzute resurse de
transmisiune pe acest segment.

10
 Pentru transmisiunea traficului de semnalizare, de
regulă, se stabileşte un canal logic separat. Debitul de
transmisiune necesar pentru organizarea unor astfel de
canale se determină după formula:
VH.248  k sem  (Ppots  Npots  Pisdn  Nisdn 
 Padsl  Nadsl  Ppbx  Npbx )  M H.248  LH .248 / 450 , (3.1)
unde:
k sem este coeficientul de utilizare a capacităţilor de
transport la transmisiunea traficului de semnalizare;
Ppots - numărul mediu de sosiri/apeluri de la un abonat
conectat la linie POTS în ora de trafic maximal;
Pisdn - numărul mediu de sosiri/apeluri de la un abonat
conectat la linie ISDN în ora de trafic maximal;
Padsl - numărul mediu de sosiri/apeluri de la un abonat
conectat la linie ADSL2+ în ora de trafic maximal;
Ppbx - numărul mediu de sosiri/apeluri raportat la un
canal al interfeţei ISDN PRA de la abonaţii conectaţi la PBX
în ora de trafic maximal;
M H .248 - numărul mediu de mesaje H.248 la servirea
unui apel;
L H .248 - lungimea medie a unui mesaj H.248 în octeţi.
Fracţia 1/450 se obţine ca rezultat al trecerii de la
„octeţi pe oră” în „biţi pe secundă” (8/3600=1/450).
Este necesar să fie prevăzute şi capacităţi de
transport suplimentare pentru semnalizarea de apel de la
abonaţii ISDN BRA şi ISDN PRA. Transportul mesajelor de
semnalizare de la abonaţii ISDN cu acces de bază şi acces
primar în reţeaua IP se efectuează cu ajutorul protocolului
IUA. Debitul de transmisiune se determină pe categoriile de
linie de abonat:
Visdn  k sem  Pisdn  N isdn  M IUA  L IUA / 450 ; (3.2)
Vpbx  k sem  Ppbx  Npbx  M IUA  LIUA / 450 , (3.3)
11
unde:
M IUA este numărul mediu de mesaje ale protoco-lului
IUA la servirea unui apel;
L IUA - lungimea medie a unui mesaj al protocolului
IUA în octeţi.
Astfel debitul de transmisiune sumar va fi constituit din
debitele de transmisiune a datelor utilizatorilor, a mesajelor
de control a AGW-lui şi a mesajelor de semnalizare apel
pentru toate categoriile de linii:
VGW  VGW _ UZER  VH.248  Visdn  Vpbx . (3.4)

Calculul parametrilor unui AGW finalizează cu

determinarea tipului şi numărului de interfeţe pentru
conectarea acestuia la reţeaua cu comutare de pachete IP şi
anume la AS:
I GW  VGW / Vint , (3.5)
unde: Vint este debitul de transmisiune al unei interfeţe.
Dacă se decide utilizarea mai multor tipuri de interfeţe,
atunci debitul de transmisiune sumar al tuturor interfeţelor
trebuie să fie egal sau mai mare decât debitul necesar VGW
calculat mai sus.

4. Calculul capabilităţilor Softswitch pentru

controlul fragmentului NGN

Echipamentul Softswitch îndeplineşte mai multe funcţii

printre care:
 controlează serviciile de interconectare pentru media
gateway şi/sau pentru terminalele VoIP;
 efectuează dirijarea unui apel în reţea pe baza
semnalizării şi a informaţiilor legate de abonat;
 permite transferul controlului apelului către un alt
element din reţea;

12
  funcţii de gestionare cum ar fi înregistrare, gestionare
erori, facturare, etc.
De bază fiind primele două funcţii, controlul AGW şi
tratarea semnalizărilor de control ale apelului, mai jos se
prezintă formulele de calcul ale intensităţii sosirilor de la toate
tipurile de linie de abonat şi capacitatea minimă a Softswitch-
ului necesară pentru prelucrarea acestui flux de sosiri.
În plus, la AS ce conectează şi telefoane SIP, în direct
prin priza RJ 45 sau prin reţele locale LAN. E necesar să se
prevadă capacităţi în Softswitch pentru realizarea funcţiilor
Proxy server. Numărul sumar al telefoanelor SIP conectate la
AS va fi:
l
N SIP  N SIP _ dir   N LAN _ i , (4.1)
i 1
unde:
NSIP _ dir este numărul de telefoane SIP conectate direct
la AS prin priza Ethernet RJ45;
N LAN _ i - numărul de telefoane SIP în LAN_i;
l - numărul de LAN conectate la switch-ul de acces AS.
Intensitatea procesului de sosire de la toţi abonaţii
fragmentului de reţea proiectat asupra Softswitch-ului în ora
de trafic maximal va fi:
M M
Pcall  Ppots   N pots _ i  Pisdn   N isdn _ i 
i 1 i 1
M M
(4.2)
Padsl   N adsl _ i  Ppbx   N pbx _ i  PSIP  N SIP ,
i 1 i 1
unde:
M este numărul de media gateway AGW conectate la
AS;
PSIP - numărul mediu de sosiri/apeluri de la un abonat
conectat la linie SIP în ora de trafic maximal.

13
 Astfel Softswitch-ul trebuie să aibă o productivitate
minimă de servire PSS a sosirilor necesară pentru prelucrarea
fluxului de sosiri cu intensitatea Pcall :
M
PSS  k pots  Ppots   N pots _ i  k isdn  Pisdn 
i 1
M M

N
i 1
isdn _ i  k adsl  Padsl   N adsl _ i  k pbx 
i 1
(4.3)
M
Ppbx   N pbx _ i  k SIP  PSIP  N SIP ,
i 1

unde: k x este coeficient, valoarea căruia determină

complexitatea tratării de către Softswitch a cererii de apel de
tip x (pots, isdn, adsl, pbx, SIP) comparativ cu cel ”mai
simplu” tip de apel.
În documentaţia tehnică a sistemelor de control şi
comutaţie, de regulă, se aduc date despre productivitate
subînţelegând implicit cel mai simplu în tratare tip de apel. De
aceea la determinarea cerinţelor faţă de productivitatea
sistemului se folosesc coeficienţi de corecţie prin care se ia în
considerare capabilitatea lui la prelucrarea unui anumit tip de
apel comparativ cu cel ”simplu”. Spre exemplu, daca în ora
de trafic maximal capacitatea de tratare a apelurilor de la
abonaţii SIP
(apeluri simple) este egală cu C sip , iar celor ISDN cu C isdn ,
atunci coeficientul de corecţie va fi:
k isdn  Csip / Cisdn . (4.4)
Realizarea noului fragment NGN va cere şi extinderea
capabilităţilor funcţionale şi de interconectare ale platformei
Softswitch. Pentru aceasta trebuie prevăzute noi capacităţi de
interconectare a Softswitch-ului cu fragmentul de reţea
planificat. Parametrii interfeţei de interconectare cu reţeaua
de pachete IP este determinată de intensitatea schimbului de
mesaje de semnalizare în procesul servirii apelului. Luând în
14
considerare tipul de semnalizări pentru diferite grupe de linii
de abonat, debitul de transmisiune poate fi calculat pe tip de
semnalizare:
 H.248 pentru apel de la abonaţi POTS şi ADSL:
VSS _ H .248  k sem  L H .248  M H .248
M M . (4.5)
 ( Ppots   N pots _ i  Padsl   N adsl _ i )
i 1 i 1

 pentru apel IUA de la abonaţi ISDN BRA

şi PBX:
VSS _ IUA  k sem  L IUA  M IUA
M M (4.6)
 ( Pisdn   N isdn _ i Ppbx   N pbx _ i ).
i 1 i 1

 pentru apel de la abonaţi SIP:

VSS _ SIP  k sem  LSIP  MSIP  PSIP  NSIP , (4.7)
unde:
L SIP este lungimea medie a unui mesaj SIP în octeţi;
M SIP - numărul mediu de mesaje SIP la servirea unui
apel.
 H.248 pentru control AGW:
VSS _ GW  k sem  L H .248  M H .248
M M (4.8)
 ( Pisdn   N isdn _ i Ppbx   N pbx _ i ).
i 1 i 1
Atunci debitul de transmisiune a canalelor de conectare a
fragmentului reţelei de acces planificate la Softswitch va fi:

VSS  (VSS _ H.248  VSS _ IUA  VSS _ SIP  VSS _ GW ) / 450. (bps) (4.9)

Debitele interfeţelor de conectare a echipamentului

Softswitch-ului la reţeaua de transport se determină similar
calculului după formula (3.5).

15
 5. Calculul capacităţii de comutaţie şi transfer a AS

În caietul de sarcini este indicată utilizarea unui singur

switch (AS). De fapt numărul acestor comutatoare depinde de
topologia reţelei de transport IP/MPLS, performanţele
echipamentelor, cerinţele fată de fiabilitatea reţelei IP, etc.
Planificarea optimă a numărului, amplasării şi caracteristicilor
tehnice ale switch-urilor este în afara acestei lucrări şi
prezintă subiectul unui proiect separat. Aici se cere doar
determinarea productivităţi sumare a switch-ului de acces.
Deoarece s-a admis ca liniile de abonat ale telefoanelor
SIP să fie conectate la nivel de switch de acces, intensitatea
traficului de la abonaţii telefoanelor SIP va fi:
YSIP  y SIP  N SIP , (5.1)
unde: y SIP prezintă intensitatea traficului de la telefonul SIP în
ora de trafic maximal.
Capacitatea de comutaţie şi transfer a AS pentru
servirea traficului utilizatorilor şi de semnalizare spre reţeaua
de transport nu trebuie să fie mai mică decât:
M
PSW  [ (1  k GW _ i )  VGW _ i  VSIP  VSS ] / L IP , (pac./s) (5.2)
i 1
unde:
LIP este lungimea medie a pachetului IP la
transmisiunea datelor utilizator şi de semnalizare;
VSIP - debitul de transmisiune necesar pentru date
utilizator telefon SIP;
k GW _ i - cota traficului de date utilizator în interiorul
AGW_i al fragmentului reţelei de acces planificate.
Cota traficului intern a gateway-lui se determină ca fiind
direct proporţională cu traficul datelor de utilizator sumar al
acestui AGW:
M
k GW _ i  YGW _ UZER _ i /( YGW _ UZER _ j  YSIP ) . (5.3)
j 1

16
 Capacitatea de comutaţie a echipamentului ales în
calitate de switch de acces AS nu trebuie sa fie mai mică
decât valoarea obţinută prin formula (5.2).

6. Interacţiunea cu fragmentul PSTN existent

Interacţiunea între reţeaua de acces proiectată şi

reţeaua PSTN care va rămâne în exploatare se va realiza
prin intermediul reţelei de transport IP/MPLS. Pentru
conectarea PSTN la reţeaua IP/MPLS se utilizează un TGW
(Trunking Gateway). Ultimul asigură conversia dintre fluxurile
digitale TDM din partea PSTN şi cele de transfer pachete
RTP/UDP/IP/Ethernet din partea reţelei IP/MPLS.
Schimbul de date de semnalizare între centralele PSTN
şi Softswitch se efectuează prin intermediul SGW (Signaling
Gateway).
Debitul de transmisiune necesar pentru transferul
datelor utilizator între TGW şi PSTN se calculează în
dependenţă de volumul traficului.
Intensitatea traficului sumar de la abonaţii PSTN va fi:
YPSTN  y pots  Npots _ pstn  y isdn  Nisdn _ pstn , (6.1)
unde:
y pots este intensitatea traficului pe linie de abonat
analogică în ora de trafic maximal;
y isdn - intensitatea traficului pe linie ISDN BRA în ora
de trafic maximal;
Npots _ pstn - numărul sumar al linilor de abonat POTS în
PSTN;
Nisdn_ pstn - numărul sumar al liniilor de abonat ISDN
BRA în PSTN.
Partea din traficul PSTN ce revine abonaţilor NGN va fi:
YPSTN _ NGN  k IP  YPSTN , (6.2)

17
unde: k IP este cota traficului spre reţeaua cu comutare de
pachete din traficul sumar al PSTN.
Fie traficul sumar al reţelei NGN planificate:
M
YNGN   YGW _ i _ UZER  YSIP . (6.3)
i 1
Atunci cota traficului din PSTN spre NGN va fi:
k IP  YNGN /( YNGN  YPSTN ) . (6.4)
Folosind tabelul Erlang B se calculează numărul de
canale digitale necesare între PSTN şi TGW:
nTDM  f (YPSTN_ NGN , p) , (6.5)
unde: p prezintă probabilitatea de pierdere a apelului.
Numărul de interfeţe digitale E1 la TGW va fi:
I E1 _ TGW  n tdm / 30 . (6.6)
Paranteza pătrată inversată x semnifică că rezultatul
este număr întreg, primul mai mare ce urmează după
rezultatul împărţirii din această paranteză.
Debitul de transmisiune necesar pentru transportul
datelor RTP/UDP/IP/Ethernet de la TGW va fi determinat în
dependenţă de valoarea traficului prognozat şi tipul codecului
utilizat. În cadrul TGW traficul este prelucrat de mai multe
tipuri de audiocodecuri cum ar fi G.711 fără compresie şi
G.723, G.726, G.729 cu compresia semnalului audio. Rata de
biţi ai acestor codecuri este diferită de aceea traficul sumar se
va repartiza pe tip de codec conform coeficienţilor determinaţi
în caietul de sarcini din formula:

Ycod _ i  k i  YPSTN _ NGN , (6.7)

unde: k i este cota din traficul sumar care este prelucrată de
codecul de tip i.
Utilizând tabelul Erlang B se determină numărul de
conexiuni n cod _ i necesare pentru scurgerea traficului de la
fiecare codec:

18
 
ncod _ i  f Ycod _ i , p ,  (6.8)
unde: p este probabilitatea de blocare a traficului.
Rata de transfer Vcod _ i necesară pentru codecul de tip i
se determină reieşind din rata de biţi ai acestui codec R cod _ i
(vezi tabelul 2.1):
Vcod _ i  k cod _ i  R cod _ i  ncod _ i , (6.9)

unde: k cod _ i este coeficientul de redundanţă pentru codecul

de tip i.
Rata de transfer sumară necesara pentru
transmisiunea datelor utilizator între TGW şi reţeaua cu
comutaţie pachete va fi:
c
VTGW _ UZER   Vcod _ i , (6.10)
i 1
unde: c este numărul tipurilor de audiocodecuri utilizate de
TGW.
Este necesar să fie prevăzute şi capacităţi pentru
transferul mesajelor protocolului H.248 de control a TGW:

VTGW _ H .248  k sem  L H .248  M H.248  PTGW / 450 ,(bit/s) (6.11)

unde: PTGW prezintă intensitatea cererilor de apel sosite la
TGW.
Dacă notăm cu Pcan intensitatea procesului de sosire a
cererilor de apel pe un canal 64 kbit/s atunci:
PTGW  30  I E1 _ TGW  Pcan ,(apel/htm). (6.12)
Astfel viteza de transmisiune totală necesară pentru
TGW va fi:
VTGW  VTGW _ UZER  VTGW _ H .248 . (6.13)
În final se determină numărul I TGW şi tipul interfeţelor
utilizate la conectarea TGW la reţeaua IP/MPLS urmând

19
relaţia dintre viteza de transmisie VTGW şi rata de transfer a
unei interfeţe VINT :
VTGW  I TGW  VINT . (6.14)
Calculul debitului de transmisie al SGW se efectuează
în mod similar. Capacitatea de transfer necesară a SGW este
determinată de intensitatea procesului de sosire a apelurilor
şi a volumului de semnalizări la servirea apelurilor.
Semnalizările pentru apel se efectuează în protocoalele
M2UA sau M3UA în dependenţă de echipamentul utilizat.
Fie: L Mx UA - lungimea medie a mesajului protocolului
MxUA în octeţi; M Mx UA - numărul mediu de mesaje ale
protocolului MxUA la servirea unui apel.
Atunci debitul de transmisiune al SGW va fi:
VSGW  k sem  L Mx UA  M Mx UA  PTGW / 450 (bit/s). (6.15)
Capacitatea de transmisiune a Softswitch-ului necesară
pentru servirea apelurilor din reţeaua PSTN va fi:
VSS _ PSTN  VSGW  VTGW_ H.248 (bit/s). (6.16)
Debitele interfeţelor de conectare a echipamentului
Softswitch-ului la reţeaua de transport pentru servirea
apelurilor din reţeaua PSTN se determină similar calculului
după formula (3.5).

20
 Concluzii

Pentru îndeplinirea proiectului sunt necesare mai multe

date obţinute prin măsurări în reţelele de telecomunicaţii
aflate în exploatare. Aceste date statistice se repartizează
studenţilor împreuna cu caietul de sarcini.
Proiectul se redactează în formatul A4 respectând
toate cerinţele standardelor de ramură privind prezentarea
documentelor tehnice. Structura proiectului şi calculele
prezentate trebuie să corespundă cu succesiunea din caietul
de sarcini. Titlurile capitolelor se recomandă să fie
asemănătoare cu denumirea problemelor propuse spre
rezolvare.
Formulele se prezintă în formă generală, prin simboluri
şi doar apoi în cifre. Calculele vor fi însoţite de explicaţiile de
rigoare.
Selectarea echipamentului în calitate de AGW şi AS se
argumentează reieşind din parametrii de capacitate ai
echipamentelor şi numărul de porturi necesare în
corespundere cu datele iniţiale şi rezultatele calculelor
efectuate. Se prezintă descrierea succintă a echipamentului.
Principalele date tehnice ale echipa-mentului ales se prezintă
sub formă de tabel. Obligatoriu, se face referinţă la sursa din
Internet de unde au fost extrase datele respective.
În concluzie se analizează rezultatele ce au fost
obţinute şi se explică soluţiile de proiect acceptate.

21
 Bibliografie

1. Семенов Ю. В. Проектирование сетей связи

следующего поколения / Ю. В. Семенов. — М.:
Гипросвязь, 2005. — 240 с.
2. http://www.erlang.com/calculator/erlb/
3.http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/0470842849.
app2 /pdf.

Cuprins

Introducere.....................................................................3
1. Elaborarea schemei de structură a reţelei.....................4
2. Calculul intensităţii traficului utilizator al AGW...............6
3. Calculul debitului de transmisiune al AGW..................10
4. Calculul capabilităţilor Softswitch pentru
controlul fragmentului NGN.........................................12
5. Calculul capacităţii de comutaţie şi
transfer a AS................................................................16
6. Interacţiunea cu fragmentul PSTN existent.................17
Concluzii......................................................................21
Bibliografie...................................................................22

22
 PROIECTAREA REŢELEI DE ACCES DE NOUĂ
GENERAŢIE

ÎNDRUMAR METODIC
PENTRU PROIECTUL DE AN

Autor : Ion Nazaroi

Redactor: Elvira Gheorghişteanu

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar 15.05.13 Formatul hârtiei 60x84 1/16.
Hârtie ofset. Tipar RISO. Tirajul 55 ex.
Coli de tipar 1,5 Comanda nr.59
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
U.T.M., 2004, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168.
„Editura Tehnica – UTM”
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9.

23