Curs: Conf.univ.dr.

Codruța MARE
Seminar: Asist.univ.drd. Alexandra-Anca PURCEL (orar consultații: Joi, 11:20-12:50)
Notă finală: examen (80%) + seminar* (20%)
*Compunere notă seminar: două teste pe parcursul semestrului (fiecare test fiind format din
10 întrebări iar fiecare întrebare valorând un punct; astfel rezolvarea corectă a celor 10
întrebări va conduce la nota 10 pe respectivul test, rezolvarea corectă a 9 întrebări la nota 9,
etc.) + activitatea de la seminar care poate îmbunătății nota de la teste (două steluțe de la
seminar echivalează o întrebare de la test).
Bibliografie: cartea de statistică descriptivă a catedrei + oricare altă sursă conexă relevantă.

Statistică Descriptivă—Seminar VII

Parametrii repartițiilor (CAP. II)

A. Parametrii tendinței centrale

B. Parametrii de structură
C. Parametrii variației
D. Parametrii formei
E. Parametrii concentrării

(continuare problemă regula de adunare a varianțelor—parametrii variației)

Ex. 1: Fie distribuția unei firme în raport cu chetuielile cu publicitatea (X) respectiv volumul
vanzărilor (Y) (mii RON).
Y/ X 3-5 (4) 5-7 (6) 7-9 (8) Total
20-40 (30) 3 2 1 6
40-60 (50) 2 1 - 3
Total 5 3 1 N=9

a.) Verificați regula de adunare a varianțelor.

b.) În ce proporție volumul vânzărilor depinde de cheltuielile cu publicitatea?
c.) În care grupă de cheltuieli cu publicitatea volumul mediu al vânzărilor este mai
reprezentativ?
Rezolvare:
a.) Pentru Y ce depinde de X avem:
𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă = 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑖𝑡ă + 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙ă

𝜎𝑌2 = 𝜎𝑌2̅ /𝑋 + ̅̅̅̅̅̅

2
𝜎𝑌/𝑋

1
𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă = 𝜎𝑌2 = 88.88

30 50
Y: ( ),𝑁 = 9
6 3
𝑌̅ = 36.66
𝜎𝑌2 = 88.88
∑𝑅𝑖=1(𝑦𝑖 − 𝑌̅)2 ∙ 𝑁𝑖
𝜎𝑌2 =
𝑁

𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑖𝑡ă = 𝜎𝑌2̅ /𝑋 = 5.92

38 36.66 30
𝑌̅ /𝑋: ( ),𝑁 = 9
5 3 1

M(𝑌̅/𝑋) = 𝑀(𝑌) = 36.66

30 50
𝑌/𝑋=4 : ( ),𝑁 = 5
3 2
𝑌̅/𝑋=4 = 38

30 50
𝑌/𝑋=6 : ( ),𝑁 = 3
2 1
𝑌̅/𝑋=6 = 36.66

30 50
𝑌/𝑋=8 : ( ),𝑁 = 1
1 0
𝑌̅/𝑋=8 = 30

𝜎𝑌2̅ /𝑋 = 5.92

𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙ă = ̅̅̅̅̅̅
2
𝜎𝑌/𝑋 = 82.96

2 96 88.88 0
𝜎𝑌/𝑋 :( ),𝑁 = 9
5 3 1

2
 2
𝜎𝑌/𝑋=4
= 96

2
𝜎𝑌/𝑋=6
= 88.88

2
𝜎𝑌/𝑋=8
=0

̅̅̅̅̅̅
2
𝜎𝑌/𝑋 = 82.96

𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă = 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑖𝑡ă + 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙ă

88.88=5.92+82.96 (q.e.d.)

b.) În ce proporție Y depinde de X?

𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑖𝑡ă 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙ă
• raportul de determinare: 𝑅𝑋𝑌
2
= 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă
=1− 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă

- ne arată în ce proporție variabila dependentă depinde de variabila independentă

(factorul de infuență)

𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑖𝑡ă 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙ă
• raportul de corelație: 𝑅𝑋𝑌 = √ 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă
= √1 − 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă

- indică intensitatea legăturii dintre variabile (X și Y aici)

- interpretare:
𝑅𝑋𝑌 = 0 => 𝑋, 𝑌 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛𝑡𝑒
𝑅𝑋𝑌 ∈ (0; 0.3] => 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑙𝑎𝑏𝑎
𝑅𝑋𝑌 ∈ (0.3; 0.7] => 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒
𝑅𝑋𝑌 ∈ (0.7; 1) => 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑛𝑖𝑐𝑎
𝑅𝑋𝑌 = 1 => 𝑙𝑒𝑔ă𝑡𝑢𝑟ă 𝑑𝑒𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡ă

2
5.92
𝑅𝑋𝑌 = ∙ 100 = 6.66%
88.88
𝑅𝑋𝑌 = 0.26

3
c.)

√96
𝐶𝑉𝑌/𝑋=4 = ∙ 100 = 25.78%
38
√88.88
𝐶𝑉𝑌/𝑋=6 = ∙ 100 = 25.71%
36.66
√0
𝐶𝑉𝑌/𝑋=8 = ∙ 100 = 0%
30
𝐶𝑉𝑌/𝑋=8 < 𝐶𝑉𝑌/𝑋=6 < 𝐶𝑉𝑌/𝑋=4

D. Parametrii formei
- ne arată forma distribuției unităților statistice

𝑥1 𝑥2 … 𝑥𝑅
Fie X: ( 𝑓 𝑓2 … 𝑓𝑅 ) , 100%
1

- avem distribuție simetrică dacă 𝑓 (𝑥̅ − 𝑎) = 𝑓(𝑥̅ + 𝑎)

4
1. Parametrii asimetriei (skewness)

a.) Coeficientul de asimetrie a lui Pearson

- 𝛼 = 0 => 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ț𝑖𝑒 𝑠𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖𝑐ă

- 𝛼 > 0 => 𝑎𝑠𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖𝑒 𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑖𝑣ă (𝑑𝑒 𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎)
- 𝛼 < 0 => 𝑎𝑠𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖𝑒 𝑛𝑒𝑔𝑎𝑡𝑖𝑣ă (𝑑𝑒 𝑠𝑡â𝑛𝑔𝑎)

𝑥̅ − 𝑀𝑜
𝛼=
𝜎𝑥

b.) Coeficientul de asimetrie a lui Fisher

𝑀 [(𝑥 − 𝑥̅ )3 ]
𝛼3 =
𝜎𝑥3
- idem interpretări coeficientul de asimetrie a lui Pearson

5
 2. Paramterii boltirii (kurtosis)

a.) Coeficientul de boltire a lui Fisher

𝑀 [(𝑥 − 𝑥̅ )4 ]
𝛽4 =
𝜎𝑥4
- 𝛽4 = 3 => 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ț𝑖𝑎 𝑢𝑟𝑚𝑒𝑎𝑧ă 𝑙𝑒𝑔𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙𝑎 𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝐺𝑎𝑢𝑠𝑠 (𝑚𝑒𝑧𝑜𝑘𝑢𝑟𝑖𝑡𝑐ă)
-𝛽4 > 3 => 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ț𝑖𝑒 𝑙𝑒𝑝𝑡𝑜𝑘𝑢𝑟𝑡𝑖𝑐ă (î𝑛𝑎𝑙𝑡ă ș𝑖 𝑎𝑠𝑐𝑢ț𝑖𝑡ă)
- 𝛽4 < 3 => 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ț𝑖𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑡𝑖𝑘𝑢𝑟𝑡𝑖𝑐ă (𝑗𝑜𝑎𝑠ă ș𝑖 𝑎𝑝𝑙𝑎𝑡𝑖𝑧𝑎𝑡ă)
Notă: Dacă scădem 3 din rezultat avem comparație în funcție de 0.

Obs: Pentru coeficienții lui Fisher avem de calculat momentele centrate de ordinul 3
respectiv 4.

𝑥1 𝑥2 … 𝑥𝑅
𝐹𝑖𝑒 𝑋: (𝑁 𝑁2 … 𝑁𝑅 ) , 𝑁
1

𝑥1 ∙ 𝑁1 + 𝑥2 ∙ 𝑁2 + ⋯ 𝑥𝑅 ∙ 𝑁𝑅
𝑥̅ =
𝑁

𝑥1 − 𝑥̅ 𝑥2 − 𝑥̅ … 𝑥𝑅 − 𝑥̅
𝑥 − 𝑥:
̅( ),𝑁
𝑁1 𝑁2 … 𝑁𝑅

(𝑥 − 𝑥̅ )𝑝 (𝑥2 − 𝑥̅ )𝑝 … (𝑥𝑅 − 𝑥̅ )𝑝
(𝑥 − 𝑥̅ )𝑝 : ( 1 ),𝑁
𝑁1 𝑁2 … 𝑁𝑅

∑(𝑥𝑖 − 𝑥̅ )𝑝 ∙ 𝑁𝑖
𝑀[(𝑥 − 𝑥̅ )𝑝 ] =
𝑁

6
Ex.1: Fie distribuția farmaciilor dintr-un oraș în raport cu cifra de afaceri (CA) în mii euro.
2 4 7 9
𝑋: ( ) , 𝑁 = 47
11 24 5 7
Calculați și interpretați coeficienții de asimetrie și boltire a lui Fisher și Pearson.
Rezolvare:
𝑥̅ − 𝑀𝑜
𝛼= = 0.26 > 0 (𝑎𝑠𝑖𝑚𝑖𝑡𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑖𝑣ă)
𝜎𝑥
𝑥̅ = 4.59
𝑀𝑜 = 4
𝜎𝑥 = 2.29

𝑀[(𝑥 − 𝑥̅ )3 ]
𝛼3 = = 0.83 > 0 (𝑎𝑠𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖𝑒 𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑖𝑣ă)
𝜎𝑥3
𝑀[(𝑥 − 𝑥̅ )3 ] = 9.93
𝜎𝑥3 = 12

𝑀[(𝑥 − 𝑥̅ )4 ]
𝛽4 = = 2.55 < 3 (𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ț𝑖𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑡𝑖𝑘𝑢𝑟𝑡𝑖𝑐ă)
𝜎𝑥4
𝑀[(𝑥 − 𝑥̅ )4 ] = 70.11
𝜎𝑥4 = 27.5

Ex.2: In urma unui control efectuat la mai multe restaurante din tara privind calitatea
preparatelor si a bauturilor oferite, au fost acordate note la 1 la 10 pentru fiecare restaurant.
Rezultatele au fost urmatoarele: 8, 7, 8, 9, 6, 5, 6, 7, 8, 7, 8, 9, 7 6, 10.
Calculați și interpretați parametrii formei distributiei restaurantelor in raport cu notele
obtinute.
5 6 7 8 9 10
𝑋: ( ) , 𝑁 = 15
1 3 4 4 2 1
Rezolvare:
𝑥̅ − 𝑀𝑜 7.4 − 7
𝛼= = = 0.30
𝜎𝑥 1.3

7
 𝑥̅ − 𝑀𝑜 7.4 − 8
𝛼= = = −0.46
𝜎𝑥 1.3
Notă: Se observă că distribuția are două modale (7 respectiv 8). Astfel, calculând coeficientul
lui Pearson pentru fiecare valoare modală observăm că obținem rezultate contradictorii.
Prin urmare, pentru a avea un rezultat concludent, în momentul în care avem mai mult de o
modală utilizăm pentru asimetrie doar coeficientul lui Fisher (formula acestuia nu necesită
cunoașterea valorii modale).

5 ∙ 1 + 6 ∙ 3 + 7 ∙ 4 + 8 ∙ 4 + 9 ∙ 2 + 10 ∙ 1
𝑥̅ = = 7.4
15
𝑀𝑜 = 7 𝑠𝑖 8
∑(𝑥𝑖 − 𝑥̅ )2 ∙ 𝑁𝑖
𝜎𝑥2=
𝑁
(5 − 7.4)2 ∙ 1 + (6 − 7.4)2 ∙ 3 + (7 − 7.4)2 ∙ 4 + (8 − 7.4)2 ∙ 4 + (9 − 7.4)2 ∙ 2 + (10 − 7.4)2 ∙ 1
=
15
= 1.7

𝜎𝑥 = √𝜎𝑥2 = √1.7 = 1.3

𝑀[(𝑥 − 𝑥̅ )3 ]
𝛼3 = = 0.13
𝜎𝑥3
∑(𝑥𝑖 − 𝑥̅ )𝑝 ∙ 𝑁𝑖
𝑀[(𝑥 − 𝑥̅ )3 ] =
𝑁
(5 − 7.4)3 ∙ 1 + (6 − 7.4)3 ∙ 3 + (7 − 7.4)3 ∙ 4 + (8 − 7.4)3 ∙ 4 + (9 − 7.4)3 ∙ 2 + (10 − 7.4)3 ∙ 1
=
15
= 0.29

𝜎𝑥3 = 1.33 = 2.19

𝑀[(𝑥 − 𝑥̅ )4 ]
𝛽4 = = 2.43
𝜎𝑥4
𝑀[(𝑥 − 𝑥̅ )4 ] =
(5 − 7.4)4 ∙ 1 + (6 − 7.4)4 ∙ 3 + (7 − 7.4)4 ∙ 4 + (8 − 7.4)4 ∙ 4 + (9 − 7.4)4 ∙ 2 + (10 − 7.4)4 ∙ 1
=
15
= 6.94
𝜎𝑥4 = 1.34 = 2.84

8
Ex.3: Se știe că pentru o distribuție aproximativ simetrică, abaterea interquartilică
reprezintă 2/3 din abaterea medie pătratică. Dacă 50% din valori sunt cuprinse în intervalul
15-17.5, modala este de 18, iar coeficientul de variație a lui Pearson este 10.3% care este
valoarea coeficientului de asimetrie a lui Pearson?
Rezolvare:
2
𝑄 = 𝜎𝑥
3
𝑞3 − 𝑞1 17.5 − 15
𝑄= = = 1.25
2 2
𝑞1 = 15
𝑞3 = 17.5
2
1.25 = 𝜎𝑥
3
𝜎𝑥 = 1.875
𝜎𝑥
𝐶𝑉𝑋 = ∙ 100% = 10.3%
𝑥̅
1.875
𝑥̅ = = 18.2
0.103
𝑀𝑜 = 18
𝑥̅ − 𝑀𝑜 18.2 − 18
𝛼= = = 0.1066
𝜎𝑥 1.875

Extra. Fie distributia unor firme in raport cu profitul obtinut (mii euro).
[2, 4) [4, 6) [6, 8) [8, 10]
𝑋: ( ),𝑁 =
11 24 21 5

Calculati si interpretati coeficientii de asimetrie si boltire ai lui Fisher.

Rezolvare:

9
 E. Parametrii concentrării

- sunt specifici seriilor calitative

- ne arată gradul de concentrare al unităților statistice

1. Energie informațională

𝑥1 𝑥2 … 𝑥𝑅
Fie X: ( 𝑓 𝑓2 … 𝑓𝑅 ) , 100%
1
𝑘

𝐸 = ∑ 𝑓𝑖2
𝑖=1

- pentru interpretări se calculează energia relativă

𝐸 − 𝐸𝑚𝑖𝑛
𝐸𝑟 = ∈ [0, 1]
𝐸𝑚𝑎𝑥− 𝐸𝑚𝑖𝑛
unde:
𝐸𝑚𝑎𝑥 = 1
1
𝐸𝑚𝑖𝑛 = (𝑅 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑔𝑟𝑢𝑝𝑒)
𝑅

Interpretări: 𝐸𝑟 se apropie de 0 (𝐸𝑟 → 0) => concentrare minimă

𝐸𝑟 se apropie de 1 (𝐸𝑟 → 1) => concentrare maximă

Ex.1: Se consideră distribuția firmelor de transport călători în funcție de forma de

proprietate:
𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐ă 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑎𝑡ă 𝑚𝑖𝑥𝑡ă
𝑋: ( ) , 𝑁 = 41
3 10 28
Analizați gradul de concentrare a firmelor în raport cu forma de proprietate.

10
Rezolvare:

3 2 10 2 28 2
𝐸 = ( ) + ( ) + ( ) = 0.53
41 41 41
1
𝐸𝑚𝑖𝑛 = = 0. (33)
3
𝐸𝑚𝑎𝑥 = 1
0.53 − 0.33
𝐸𝑟 = = 0.29 ≈ 0.3 → 0
1 − 0.33
=> 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚𝑎 𝑎 𝑓𝑖𝑟𝑚𝑒𝑙𝑜𝑟 î𝑛 𝑟𝑎𝑝𝑜𝑟𝑡 𝑐𝑢 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑒𝑡𝑎𝑡𝑒.

Ex.2: Caracterizati gradul de concentrare cunoscand repartitia apartamentelor dintr-un

complex de locuinte dupa tipul lor:
garsoniere: 50;
apartamente cu 1 camera: 79;
apartament cu 2 camere: 150;
apartament cu 3 camere: 100;
apartamente cu 4 camere: 71;
apartamenet cu 5 camere: 20.

Analizați gradul de concentrare a firmelor în raport cu forma de proprietate.

Rezolvare:
𝑔𝑎𝑟𝑠 𝑎𝑝𝑡 1 𝑎𝑝𝑡 2 𝑎𝑝𝑡 3 𝑎𝑝𝑡 4 𝑎𝑝𝑡 5
𝑋: ( ) , 𝑁 = 470
50 79 150 100 71 20

50 2 79 2 150 2 100 2 71 2 20 2
𝐸=( ) +( ) +( ) +( ) +( ) +( ) = 0.19
470 470 470 470 470 470
1
𝐸𝑚𝑖𝑛 = = 0.16
6
𝐸𝑚𝑎𝑥 = 1
0.19 − 0.16
𝐸𝑟 = = 0.03
1 − 0.16
=> 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚𝑎 𝑎 𝑎𝑝𝑟𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑖𝑛 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑝𝑢𝑙 𝑙𝑜𝑟.

11