CICLURI TERMODINAMICE

Problema 1. O maşină termică funcţionează după ciclul Carnot direct. Temperatura

sursei reci este TSR = 300 K, iar temperatura sursei calde TSC = 900 K. Presiunea minimă din
ciclu este p1 = 1 bar, presiunea maximă este p3 = 90 bar. În ciclu evoluează o masă
m = 3,5 ⋅ 10 −3 kg dintr-un agent care are proprietăţile aerului : k = 1,4 şi R = 287 J/kgK.
Se cer:
a) Să se reprezinte ciclul în diagramele P-V şi T-S
b) Să se calculeze mărimile de stare p,V,T în punctele caracteristice ciclului
c) Să se calculeze randamentul termic al ciclului.

Rezolvare
a) Reprezentarea ciclului în diagramele P-V şi T-S este prezentată în figură:

b) Parametrii de stare în punctele caracteristice ale ciclului sunt:

p T
3 3 4
○ TSC ○ ○
TSC
4
○

2 TSR ○ ○
○ TSR 2 1
1
○
V S

- starea 1:
p1 = p min = 1 bar
T1 = TSR = 300 K
m ⋅ R ⋅ T1 3,5 ⋅ 10 −3 ⋅ 287 ⋅ 300
V1 = = 5
= 3,013 ⋅ 10 −3 m3
p1 10

- starea 2:
k k 1, 4
⎛ T ⎞ k −1 ⎛T ⎞ k −1 ⎛ ⎞ 1, 4−1
p 2 = p3 ⋅ ⎜⎜ 2 ⎟⎟ = p max ⋅ ⎜⎜ SR ⎟ = 90 ⋅ ⎜⎜ 300 ⎟⎟ = 1,925 bar
⎟
⎝ T3 ⎠ ⎝ TSC ⎠ ⎝ 900 ⎠
T2 = T1 = TSR = 300 K
p1 1
V2 = V1 ⋅ = 3,013 ⋅ 10 −3 ⋅ = 1,565 ⋅ 10 −3 m3
p2 1,925

- starea 3:
p3 = p max = 90 bar
T3 = TSC = 900 K
 m ⋅ R ⋅ T3 3,5 ⋅ 10 −3 ⋅ 287 ⋅ 900
V3 = = = 0,100 ⋅ 10 −3 m3
p3 90 ⋅ 10 5
- starea 4:
k k 1, 4
⎛ T ⎞ k −1 ⎛T ⎞ k −1
⎟ = 1 ⋅ ⎛⎜⎜ 900 ⎞⎟⎟
1, 4 −1
p 4 = p1 ⋅ ⎜⎜ 4 ⎟⎟ = p min ⋅ ⎜⎜ Sc ⎟ = 46,76 bar
⎝ T1 ⎠ ⎝ TSR ⎠ ⎝ 300 ⎠
T4 = T3 = TSC = 900 K

p3 90
V4 = V3 ⋅ = 0,100 ⋅ 10 −3 ⋅ = 0,192 ⋅ 10 −3
p4 46,76 pct p[bar] V[dm3] T[K]
m3 1 1 3,013 300
Rezultatele sunt centralizate în tabelul următor: 2 1,925 1,565 300
3 90 0,100 900
4 46,76 0,192 900

d) Randamentul termic are mărimea:

T 300
η t = 1 − SR = 1 − = 0,667
TSC 900

Problema 2. O maşină termică foloseşte ca agent de lucru un gaz având căldura

specifică molară C MP = 29 kJ/kmol·K. Agentul se găseşte iniţial la presiunea p1 = 1 bar ,
temperatura t1 = 20 oC ocupând volumul V1 = 5 litri . Din această stare agentul evoluează într-
un ciclu format din următoarele transformări :
1-2 – comprimare adiabatică până la presiunea p 2 = 15 bar ;
2-3 – încălzire la volum constant până la temperatura t 3 = 1500 oC ;
3-4 – destindere politropică până la volumul iniţial (V4=V1) si presiunea p 4 = 4 bar ;
4-1 – revenire la starea iniţială printr-o răcire izocoră ;
Se cer :
a) - Să se reprezinte ciclul în diagramele p-V si T-S .
b) - Să se calculeze parametrii de stare în punctele caracteristice ale ciclului .
c) - Să se calculeze randamentul termic al ciclului .

Rezolvare :
a) Reprezentarea ciclului în diagramele P-V şi T-S este prezentată în figură:
 b) Căldura specifică molară la volum constant are mărimea : .
C Mv = C Mp − R M = 29 − 8,314 = 20,686 kJ/kmol·K
rezultând valoarea exponentului adiabatic:
C Mp 29
k= = = 1,402
C Mv 20,686
- starea 1:
Valorile parametrilor în această stare sunt precizaţi prin enunţul problemei:
p1 = 1 bar
T1 = 293 K
V1 = 5 ⋅ 10 −3 m3

- starea 2:
p 2 = 15 bar
1 1
⎛ p ⎞k ⎛ 1 ⎞ 1, 402
V2 = V1 ⋅ ⎜⎜ 1 ⎟⎟ = 5 ⋅ 10 −3 ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ = 0,725 ⋅ 10 −3 m3
⎝ p2 ⎠ 15
⎝ ⎠
k −1 1, 402 −1
⎛p ⎞ k
⎛ 15 ⎞ 1, 402
T2 = T1 ⎜⎜ 2 ⎟⎟ = 293⎜⎜ ⎟⎟ = 636,9 K
⎝ p1 ⎠ ⎝1⎠

- starea 3:
V3 = V 2 = 0,725 ⋅ 10 −3 m3
T3 = 1773 K
T 1773
p 3 = p 2 3 = 15 ⋅ = 41,76 bar
T2 636,9
Tabelul 1
Pct. p [bar] V[dm3] T[K]
1 1 5 293
- starea 4: 2 15 0,725 636.9
p 4 = 4 bar 3 41,76 0,725 1773
V4 = V1 = 5 ⋅ 10 −3 m3 4 4 5 1172
p 4
T4 = T1 4 = 293 = 1172 K
p1 1
Rezultatele sunt centralizate în tabelul 1

c) Cantitatea de agent de lucru care evoluează în ciclu este :

p ⋅V 10 5 ⋅ 5 ⋅ 10 −3
ν= 1 1 = = 2,052 ⋅ 10 − 4 kmoli
R M ⋅ T1 8314 ⋅ 293
Căldura primită în timpul încălziri izocore 2-3 este:
Q23 = ν ⋅ C Mv ⋅ (T3 − T2 ) = 2,052 ⋅ 10 −4 ⋅ 20,686 ⋅ (1773 − 636,9 ) = 4,822 kJ/ciclu
 Din ecuaţia transformării politropice 3-4 rezultă prin logaritmare mărimea
exponentului politropic :
⎛p ⎞ ⎛ ⎞
ln⎜⎜ 3 ⎟⎟ ln⎜⎜ 41.76 ⎟⎟
p 4 ⎠
n= ⎝ ⎠ = ⎝
4
= 1.215
⎛ V4 ⎞ ⎛ 5 ⎞
ln⎜⎜ ⎟⎟ ln⎜⎜ ⎟⎟
⎝ V3 ⎠ ⎝ 0.725 ⎠
Căldura specifica politropică are mărimea :
n−k 1,215 − 1,402
C Mn = ⋅ C Mv = ⋅ 20,686 = −17,992 kJ/kmol·K
n −1 0,215
şi ca urmare, schimbul de căldură pe transformarea 3-4 va fi :
Q34 = ν ⋅ C Mn (T4 − T3 ) = 2.052 ⋅ 10 −4 ⋅ (− 17.992) ⋅ (1172 − 1773) = 2,219 kJ/ciclu
Căldura cedată prin răcirea izocoră 4-1 are mărimea:
Q41 = ν ⋅ C Mv ⋅ (T1 − T4 ) = 2,052 ⋅ 10 −4 ⋅ 20,686 ⋅ (293 − 1172) = −3,731 kJ/ciclu

Schimburile de căldură sunt centralizate în tabelul 2

Tabelul 2 :
Căldura primită în ciclu (de la sursa caldă) este : Transformarea Q [kJ/ciclu]
QSC = Q23 + Q34 = 4,822 + 2,219 = 7,041 kJ/ciclu 1-2 0
Căldura cedata catre sursa rece este : 2-3 4,822
QSR = Q41 = −3,731 kJ/ciclu 3-4 2,219
Rezultă mărimea randamentului : 4-1 -3,731
Q SR 3,731
ηt = 1 − =1− = 0,47
Q SC 7,041

Problema 3. Un motor cu aprindere prin comprimare în 4 timpi, funcţionează după

ciclul teoretic cu ardere mixtă şi are următorii parametri: cilindreea V s = 2 litri, raportul de
compresie ε = 18 , raportul de creştere al presiunii la volum constant λ = 2 , factorul de
injecţie ρ = 1,5 , turaţia de funcţionare n r = 4000 rot/min. Motorul aspiră la temperatura
T1 = 300 K si presiunea p1 = 1 bar. Agentul de lucru are proprietăţile aerului: k = 1,4 şi
R = 287 J/kg·K.
Se cer:
a) Să se reprezinte ciclul in diagrama P-V
b) Să se calculeze mărimile de stare p,V,T în punctele caracteristice
c) Să se calculeze schimbul de căldură cu sursa caldă, respectiv sursa rece şi lucrul
mecanic al ciclului.
d) Să se calculeze randamentul termic teoretic al ciclului
e) Să se calculeze puterea teoretică produsă.

Rezolvare :
a) Reprezentarea ciclului în diagramele P-V şi T-S este prezentată în figură:
 4

5
5

Parametrii care definesc ciclul teoretic sunt:

V
- raportul de comprimare ε = 1 = 18
V2
p 3 T3
- raportul de creştere al presiunii la volum constant: λ = = =2
p 2 T2
V 4 T4
- factorul de injecţie: ρ = = = 1,5
V3 T3

b) - starea 1:
Valorile parametrilor în această stare sunt precizaţi prin enunţul problemei:
p1 = 1 bar
T1 = 293 K
ε 18
V1 = ⋅ Vs = ⋅ 2 ⋅ 10 −3 = 2,118 ⋅ 10 −3 m3
ε −1 18 − 1

- starea 2:
k
⎛V ⎞
p 2 = p1 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ = p1 ⋅ ε k = 1 ⋅181, 4 = 57,2 bar
⎝ V2 ⎠
1 2,118 ⋅ 10 −3
V2 = V1 ⋅ = = 0,118 ⋅ 10 −3 m3
ε 18
k −1
⎛V ⎞
T2 = T1 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ = T1 ⋅ ε k −1 = 300 ⋅ 18 0, 4 = 953,3 K
⎝ V2 ⎠
- starea 3:
V3 = V2 = 0,118 ⋅ 10 −3 m3
T3 = T2 ⋅ λ = T ⋅ λ ⋅ ε k −1 = 953,3 ⋅ 2 = 1906,6 K
p 3 = p 2 ⋅ λ = p1 ⋅ λ ⋅ ε k = 57,2 ⋅ 2 = 114,4 bar
 - starea 4:
p 4 = p 3 = 114,4 bar
ρ
V 4 = V3 ⋅ ρ = V3 ⋅ = 0,118 ⋅10 −3 ⋅1,5 = 0,177 ⋅10 −3 m3
ε
T4 = T3 ⋅ ρ = T1 ⋅ λ ⋅ ρ ⋅ ε k −1 = 1906,6 ⋅ 1,5 = 2859,9 K
- starea 2:
k
⎛V ⎞
p 5 = p 4 ⎜⎜ 4 ⎟⎟ = p1 ⋅ λ ⋅ ρ k = 1 ⋅ 2 ⋅ 1,51, 4 = 3,5 bar
⎝ V5 ⎠
V5 = V1 = 2,118 ⋅ 10 −3 m3
k −1
⎛V ⎞
T5 = T4 ⎜⎜ 4 ⎟⎟ = T1 ⋅ λ ⋅ ρ k = 300 ⋅ 2 ⋅ 1,51, 4 = 1058,5 K
⎝ V5 ⎠
Tabelul 1

Pct. p [bar] V[dm3] T[K]

1 1 2,118 300
Rezultatele sunt centralizate în tabelul 1 2 57,2 0,118 953,3
3 114,4 0,118 1906,6
4 114,4 0,177 2859,9
5 3,5 2,118 1058,5

c) Cantitatea de agent de lucru care evoluează în ciclu este :

p ⋅ V 10 5 ⋅ 2,118 ⋅ 10 −3
m= 1 1 = = 2,46 ⋅ 10 −3 kg
R ⋅ T1 287 ⋅ 300
Căldura specifică la volum constant are mărimea:
1 1
cv = R= ⋅ 287 = 717,5 J/kg·K
k −1 1,4 − 1
iar cea la presiune consatntă:
k 1,4
cv = R= ⋅ 287 = 1004,5 J/kg·K
k −1 1,4 − 1
Căldura primită în timpul încălziri izocore 2-3 este:
Q23 = m ⋅ c v ⋅ (T3 − T2 ) = 2,46 ⋅ 10 −3 ⋅ 717,5 ⋅ (1906,6 − 953,3) = 1682,6 J/ciclu
Căldura primită în timpul încălziri izobare 3-4 este:
Q34 = m ⋅ c p ⋅ (T4 − T3 ) = 2,46 ⋅ 10 −3 ⋅ 1004,5 ⋅ (2859,9 − 1906,6 ) = 2355,7 J/ciclu

Căldura cedată prin răcirea izocoră 4-1 are mărimea:

Q51 = m ⋅ c v ⋅ (T1 − T54 ) = 2,46 ⋅ 10 −3 ⋅ 717,5 ⋅ (300 − 1058,5) = −1338,8 J/ciclu
 Tabelul 2
Schimburile de căldură sunt centralizate în tabelul 2 Transformarea Q [J/ciclu]
1-2 0
Căldura primită în ciclu (de la sursa caldă) este :
2-3 1682,6
Q SC = Q23 + Q34 = 1682,6 + 2355,7 = 4038,3 J/ciclu 3-4 2355,7
Căldura cedata către sursa rece este : 4-5 0
Q SR = Q 41 = −1338,8 J/ciclu 5-1 -1338,8
Lucrul mecanic al ciclului este:
L = Q SC − Q SR = 4038,3 − 1338,8 = 2699,5 J/ciclu

d) Mărimea randamentului termic teoretic este:

Q SR 1338,8
ηt = 1 − =1− = 0,668
Q SC 4038,3
e) Puterea teoretică se exprimă:
L ⋅ nr 2699,5 ⋅ 4000
P= ⋅ 10 −3 = ⋅ 10 −3 = 89,98 kW
τ 4
⋅ 60 ⋅ 60
2 2
1. Un ciclu standard parcurs de aer este executat într-un sistem închis și este compus din
următoarele patru procese:
1-2 compresie adiabată la 100 kPa și 27 °C până la 800 kPa
2-3 încălzire izocoră până la 1800 K
3-4 destindere adiabatică la 100 kPa
4-1 răcire izobară până la starea inițială
Se cer:
(A) Reprezentarea ciclului în diagramele p-v și diagramele T-s.
(B Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, v, T
(C) Lucrulmecanic pe ciclu (lc) pe unitatea de masă.
(D) Randamentul termic al ciclului.
Se dau: RM  8315 J kmolK , k  1, 4 și M aer  29 kg kmol .
(A)

(B Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, v, T

p [Pa] v [m3/kg] T [K]
5
1 10 0,86 300
5
2 8 ∙10 0,19 548,8
5
3 14,63 ∙10 0,19 1800
5
4 10 1,29 836,63
RT
p1v1  RT1 ; v1  1
p1
RM 8315
R   286, 72 J / kgK
M aer 29
286, 72  300
v1   0,86 m3 / kg
105
1→2 – adiabată
pV k  ct.
p1v1k  p2 v2 k
1 1
 p k  105 1,4
v2  v1  1   0,86   5 
 0,19 m3 / kg
p
 2  8 10 

1
 Tv k 1  ct.
T1v1k 1  T2 v2 k 1
k 1 1,4 1
v   0,86 
T2  T1  1   300     548,8 K
 v2   0,19 
2→3 - izocoră
v2 =v3 =0,19 m3/kg
T2 p2

T3 p3
p2T3 8 105  548,8
p3    14, 63 105 Pa
T2 300
3→4 – adiabată
pv k  ct.
p3v3k  p4 v4 k
1 1
 p k  14,63 1,4 3
v4  v3  3   0,19     1,29 m / kg
p
 4  1 
Tv k 1  ct.
T3v3k 1  T4v4 k 1
k 1 1,4 1
v   0,19 
T4  T3  3   1800     836, 63 K
 v4   1, 29 
4→1 – izobară
p4  p1
(C) Lucrul mecanic pe ciclu (lc) pe unitatea de masă.
lc  q p  qc
1→2 – adiabată
q12  0  J / kg 
2→3 - izocoră
q23  cv T3  T2 
R 286, 72
cv    716, 75 J / kgK
k  1 1, 4  1
q23  716, 75 1800  548,8   896797, 6 J / kg
3→4 – adiabată
q34  0  J / kg 
4→1 – izobară
q41  c p T1  T4 
k  R 1, 4  286, 72
cp    1003, 45 J / kgK
k 1 1, 4  1
q41  1003, 45  300  836, 63  538481,37 J / kg

2
 lc  896797,6  538481,37  358316, 23 J / kg
D) Randamentul termic al ciclului.
lc 358316, 23
c    0,39
q p 896797, 6
2. Un ciclu parcurs de aer este executat într-un sistem închis și este compus din următoarele
patru procese:
1-2 compresie adiabată la 100 kPa și 27 °C, până la 1 MPa
2-3 încălzire izobară cu adăugarea de căldură în cantitate de 2800 kJ/kg
3-4 răcire izocoră până la 100 kPa
4-1 răcire izobară până la starea inițială
Se cer:
(A) Reprezentarea ciclului în diagramele p-v și diagramele T-s.
(B) Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, v, T
(C) Calculați temperatura maximă în ciclu.
(D) Determinați randamentul termic al ciclului.
Se dau: RM  8315 J kmolK , k  1, 4 și M aer  29 kg kmol .
(A)

(B Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, v, T

p [Pa] v [m3/kg] T [K]
5
1 10 0,86 300
6
2 10 0,16 587,85
6
3 10 0,91 3378,22
5
4 10 0,91 317,44
RT
p1v1  RT1 ; v1  1
p1
RM 8315
R   286, 72 J / kgK
M aer 29
286, 72  300
v1   0,86 m3 / kg
105
1→2 – adiabată
pV k  ct.
p1v1k  p2 v2k

3
 1 1
 p k  105 1,4
v2  v1  1   0,86   6   0,16 m3 / kg
 p2   10 
Tv k 1  ct.
T1v1k 1  T2 v2 k 1
k 1 1,41
v   0,86 
T2  T1  1   300     587,85 K
 v2   0,16 
2→3 –izobară
p2  p3
q23  c p T3  T2 
k  R 1, 4  286, 72
cp    1003, 45 J / kgK
k 1 1, 4  1
2800 103  1003, 45 T3  587,85 
2800 103
T3   587,85  3378, 22 K
1003, 45
v2 v3

T2 T3
v2T3 0,16  3378, 22
v3    0,91 m3 / kg
T2 587,85
3→4 – izocoră
v3 =v4 =0,91 m3/kg
4→1 – izobară
p4  p1
v4 v1

T4 T1
v4T1 0, 91  300
T4    317, 44 K
v1 0,86
(C) Calculați temperatura maximă în ciclu.
T3 =3378,22 K
D) Randamentul termic al ciclului.
q
c  1  c
qp
1→2 – adiabată
q12  0  J / kg 
2→3 –izobară
q23  2800000 J / kg

3→4 – izocoră

4
 q34  cv T4  T3 
R 286, 72
cv    716, 75 J / kgK
k  1 1, 4  1
q34  716, 75  317, 44  3378, 22   2193814, 065 J / kg
4→1 – izobară
q41  c p  T1  T4 
k  R 1, 4  286, 72
cp    1003, 45 J / kgK
k 1 1, 4  1
q41  1003, 45  300  317, 44   17500,16 J / kg
qc  q34  q41  2193814,065   17500,16   2211314, 225 J / kg
2211314, 225
c  1   0, 22
2800000
3. O cantitate de 0,003 kg de aer este supusa urmatoarelor transformari termodinamice:
1-2 încălzire izocoră de la 95 kPa și 17 °C până la 380 kPa
2-3 destindere adiabată la 95 kPa
3-1 răcire izobară până la starea inițială
Se cer:
(A) Reprezentarea ciclului în diagramele p-V și diagramele T-s.
(B Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, V, T
(C) Lucrul mecanic pe ciclu (Lc).
(D) Randamentul termic al ciclului.
Se dau: RM  8315 J kmolK , k  1, 4 și M aer  29 kg kmol .
(A)

(B Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, V, T

p [Pa] V [m3] T [K]
5
1 0,95∙10 0,0026 290
5
2 3,8∙10 0,0026 1160
5
3 0,95∙10 0,0069 785,06

5
 mRT1
p1V1  mRT1 ; V1 
p1
RM 8315
R   286, 72 J / kgK
M aer 29
0, 003  286, 72  290
V1   0, 0026 m3
0, 95 105
1→2 - izocoră
V1 =V2=0,0026 m3
T1 p1

T2 p2
p2T1 3,8 105  290
T2    1160 K
p1 0, 95 105
2→3 – adiabată
pV k  ct.
p2V2 k  p3V3k
1 1
 p k  3,8  105 1,4
V3  V2  2   0,0026   5 
 0,0069 m3
p
 3  0,9 5  10 
TV k 1  ct.
T2V2 k 1  T3V3k 1
k 1 1,4 1
V   0,0026 
T3  T2  2   1160     785,06 K
 V3   0,0069 
3→1 – izobară
p3  p1
(C) Lucrul mecanic pe ciclu (Lc).
Lc  Qp  Qc
1→2 - izocoră
Q12  mcv T2  T1 
R 286, 72
cv    716, 75 J / kgK
k  1 1, 4  1
Q12  0, 003  716, 75 1160  290   1870, 71 J
2→3 – adiabată
Q23  0  J 
3→1 – izobară
Q31  mc p T1  T3 
k  R 1, 4  286, 72
cp    1003, 45 J / kgK
k 1 1, 4  1
Q31  0, 003 1003, 45  290  785, 06   1490,30 J

6
 Lc  1870,71  1490,30  380, 41 J
D) Randamentul termic al ciclului.
Lc 380, 41
c    0, 20
Q p 1870, 71
4. Intr-un motor evolueaza o masa de 1 kg de gaz ideal diatomic. Motorul funcționează într-
un ciclu format din trei procese termodinamice:
1-2 destindere adiabată dintr-un volum inițial de 1 m3/kgpână la o presiune de 100 kPa și un
volum de 2 m3/kg
2-3 comprimare izobarăpână la volumul său inițial de 1 m3/kg
3-1 încălzirea izocorăpânăla presiunea inițială.
Se cer:
(A) Reprezentarea ciclului în diagramele p-v și diagramele T-s.
(B Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, v, T
(C) Lucrul mecanic pe ciclu (lc).
(D) Randamentul termic al ciclului.
Se dau: RM  8315 J kmolK , k  1, 4 și M aer  29 kg kmol .
(A)

(B Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p,v, T

p [Pa] v [m3/kg] T [K]
5
1 2,63∙10 1 917,27
5
2 10 2 695,16
5
3 10 1 347,58

1→2 –adiabată
pv k  ct.
p1v1k  p2 v2 k
k 1,4
v  2
p1  p2  2   105     2,63  105 Pa
v
 1 1

7
 p1v1
p1v1  RT1 ; T1 
R
RM 8315
R   286, 72 J / kgK
M aer 29
2, 63 105 1
T1   917, 27 K
286, 72
Tv k 1  ct.
T1v1k 1  T2 v2 k 1
k 1 1,4 1
v  1
T2  T1  1   917, 27     695,16 K
 v2  2
2→3 – izobară
p3  p2
v2 T2

v3 T3
v3T2 1  695,16
T3    347,58 K
v2 2
3→1 – izocoră
v3 =v1=1 m3/kg
(C) Lucrul mecanic pe ciclu (lc).
lc  q p  qc
1→2 - adiabată
q12  0  J / kg 
2→3 – izobară
q23  c p T3  T2 
k  R 1, 4  286, 72
cp    1003, 45 J / kgK
k 1 1, 4  1
q23  1003, 45  347,58  695,16   348779,151 J / kg

3→1 – izocoră
q31  cv T1  T3 
R 286, 72
cv    716, 75 J / kgK
k  1 1, 4  1
q31  716, 75  917, 27  347, 58   408325, 30 J / kg
lc  408325,30  348779,151  59546,15 J / kg
D) Randamentul termic al ciclului.
lc 59546,15
c    0,14
q p 408325,30

8
5. Ciclul unui motor folosind 1 kg de gaz ideal inițial acesta ocupand un volum de 2,46 m3/kg
și avand o temperatură de 400K, este efectuat cu ajutorul a patru procese termodinamice:
1-2 destindere izotermă la 400 K până la de două ori volumul său inițial
2-3 răcire izocoră la o temperatură de 300 K
3-4 comprimare izotermă pănă la volumul său inițial
4-1 încălzire izocoră până la temperatura inițială de 400 K
Se cer:
(A) Reprezentarea ciclului în diagramele p-v și diagramele T-s.
(B) Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, v, T
(C) Lucrul mecanic pe ciclu (lc).
(D) Randamentul termic al ciclului.
Se dau: RM  8315 J kmolK , k  1, 4 și M aer  29 kg kmol .
(A)

(B Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p,v, T

p [Pa] v [m3/kg] T [K]
5
1 0,46∙10 2,46 400
5
2 0,23∙10 4,92 400
5
3 0,17∙10 4,92 300
5
4 0,34∙10 2,46 300

1→2 – izotermă
T2  T1
RT1
p1v1  RT1 ; p1 
v1
RM 8315
R   286, 72 J / kgK
M aer 29
286, 72  400
p1   0, 46 105 Pa
2, 46
pv  ct.
p1v1  p2 v2
v   2, 46 
p2  p1  1   0, 46  105   5
  0, 23 10 Pa
v
 2  4,92 

9
2→3 – izocoră
v3  v2
p2 T2

p3 T3
p2T3 0, 23 105  300
p3    0,17 105 Pa
T2 400
3→4 – izotermă
T4  T3
pv  ct.
p3v3  p4 v4
v   4,92 
p4  p3  3   0,17  105     0,34  105 Pa
 v4   2, 46 
4→1 – izocoră
v4 =v1 =0,46 m3/kg
(C) Lucrul mecanic pe ciclu (lc).
lc  q p  qc
1→2 - izotermă
p   0, 46 
q12  p1v1 ln  1   0, 46 105  2, 46  ln  
 p2   0, 23 
q12  78436,53 J / kg 
2→3 –izocoră
q23  cv T3  T2 
R 286,72
cv    716, 75 J / kgK
k  1 1, 4  1
q23  716, 75  300  400   71675 J / kg

3→4 – izotermă
p   0,17 
q34  p3v3 ln  3   0,17 105  4,92  ln  
 p4   0,34 
q34  57974,83 J / kg 
4→1 – izocoră
q41  cv T1  T4 
R 286, 72
cv    716, 75 J / kgK
k  1 1, 4  1
q41  716, 75  400  300   71675 J / kg
lc   78436,53  71675   57974,83   71675  20461,7 J / kg
D) Randamentul termic al ciclului.

10
 lc 20461, 7
c    0,13
q p  78436,53  71675
6. Recent, un model descoperit in 1860 ca alternativa a unui motor termic, cunoscut ca motor
Stirling a fost promovat ca mijloc de producere a energiei din energia solară. Ciclul unui
motor Stirling este format din:
1-2 comprimarea izotermă a gazului de lucru
2-3 încălzirea izocorăa gazului
3-4destinderea izotermă a gazului
4-1răcirea izocorăa gazului
Se cer:
(A) Reprezentarea ciclului în diagramele p-v și diagramele T-s.
(B) Variația de entropie a gazului pentru fiecare etapă a ciclului și aratăţi că suma acestor
modificări de entropie este egală cu zero.
(A)

TSC

TSR

(B) Variația de entropie

Sc  S12  S23  S34  S41
1→2 - izotermă
V 
S12  mR ln  2 
 V1 
2→3 –izocoră
T  T 
S23  mcv ln  3   mcv ln  SC 
 T2   TSR 

3→4 – izotermă
V 
S34  mR ln  4 
 V3 
V2  V3 siV1  V4
V  V 
S34  mR ln  1   mR ln  2 
 V2   V1 
4→1 – izocoră

11
 T   TSC 
S41  mcv ln  SR   mcv ln  
 TSC   TSR 
V  T  V  T 
Sc  mR ln  2   mcv ln  SC   mR ln  2   mcv ln  SC   0
 V1   TSR   V1   TSR 
7. Heliul, un gaz monoatomic (k=1,67), se afla inițial la o presiune de 16 atm, ocupand un
volum de 1litru, și avand o temperatură de 600 K. Din această stare, gazul efectuează
următoarele transformări succesive:
1-2 destindereizotermă până când volumul său este 4litri
2-3 comprimareizobară
3-1 compresie adiabată până la starea inițială
Se cer:
(A) Reprezentarea ciclului în diagramele p-v și diagramele T-s.
(B) Volumul și temperatura după comprimarea izobară.
(C) Lucrul mecanic pe ciclu (Lc).
(D) Randamentul termic al ciclului.
(A)

(B) Volumul și temperatura după comprimarea izobară.

1→2 – izotermă
T2  T1
pV  ct.
p1V1  p2V2
V  1
p2  p1  1   16     4 atm
 V2  4
3→1 – adiabată
pV k  ct.
p1V1k  p3V3k
1 1
 p k  16 1,67
V3  V1  1   1     2, 3 litri
 p3   4

12
 TV k 1  ct.
T1V1k 1  T3V3k 1
k 1 1,67 1
V   1 
T3  T1  1   600     344 K
 V3   2,3 
(C) Lucrul mecanic pe ciclu (Lc).
Lc  L12  L23  L31
1→2 - izotermă
V  4
L12  p1V1 ln  2   16, 212 105  0, 001 ln    2247, 46 J
 V1  1
2→3 – izobară
L23  p V3  V2  4, 053 105  2, 3  4  10 3   689, 01 J

3→1 – adiabată
p3V3  p1V1 4,053 105  2,3 103  16, 212 105 1103
L31  
k 1 1, 67  1
932,19  1621, 2
L31   1028,37 J
0,67
Lc  2247, 46  689,01  1028,37  530,08 J
D) Randamentul termic al ciclului.
L L L 530, 08
c  c  c  c   0, 23
Qp Q12 L12 2247, 46

13
8. Un motor cu aprindere prin scânteie (constituit dintr-o comprimare adiabata, incalzire
izocora, destindere adiabata si o racire izocora) funcţionează după un ciclu Otto standard de
aer şi are un raport de compresie de 8,5. La începutul compresiei, p1= 100 kPa și T1=300 K.
Cantitatea de căldură primită pe unitatea de masă de aer este de 1400 kJ / kg. Se cer:
(A) Reprezentarea ciclului în diagramele p-v și diagramele T-s.
(B) Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, v, T
(C) Lucrul net, în kJ per kg de aer.
(D) Randamentul termic al ciclului.
Se dau: RM  8315 J kmolK , k  1, 4 și M aer  29 kg kmol .
(A)

(B) Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, v, T

p [Pa] v [m3/kg] T [K]
5
1 10 0,85 300
5
2 20∙10 0,10 706,1
5
3 75,38∙10 0,10 2661,40
5
4 3,76∙10 0,85 1130,68
v1 v4
  8,5
v2 v3
1→2 - adiabată
Tv k 1  ct.
T1v1k 1  T2 v2 k 1
k 1
v 
 300   8,5 
1,4 1
T2  T1  1   706,1 K
 v2 
RT1
p1v1  RT1 ; v1 
p1
RM 8315
R   286, 72 J / kgK
M aer 29
286, 72  300
v1  5
 0,85 m3 / kg
10
v1 v 0,85
 8,5  v2  1   0,10 m3 / kg
v2 8,5 8, 5

14
 pv k  ct.
p1v1k  p2 v2 k
k
v 
p2  p1  1   105   8,5   20 105 Pa
1,4

 v2 
2→3 – izocoră
v3 =v2
q23  cv  T3  T2 
R 286, 72
cv    716, 75 J / kgK
k  1 1, 4  1
q23  716, 75   T3  706,1
q23
T3   706,1
0, 716
1400
T3   706,1  2661, 40 K
0, 716
T2 p2

T3 p3
p2T3 20 105  2661, 40
p3    75,38 105 Pa
T2 706,1
3→4 – adiabată
Tv k 1  ct .
T3v3k 1  T4v4 k 1
k 1 1,41
v   1 
T4  T3  3   2261, 40     1130,68 K
 v4   8,5 
pv k  ct.
p3v3k  p4 v4 k
k 1,4
v   1 
p4  p3  3   75,38  105     3,76 105 Pa
 v4   8,5 
4→1 – izocoră
v1 =v4
(C) Lucrul mecanic pe ciclu lc).
lc  q p  qc
1→2 - adiabată
q12  0  J 
2→3 – izocoră
q23  1400 kJ / kg

3→4 – adiabată
q34  0  J 

15
4→1 – izocoră
q41  cv T1  T4 
R 286, 72
cv    716, 75 J / kgK
k  1 1, 4  1
q41  716, 75   300  1130, 68   595389,89 J / kg
q41  595, 38 kJ / kg
lc  1400  595,38  804, 62 kJ / kg

D) Randamentul termic al ciclului.

lc 804, 62
c    0,57
qp 1400
9. Un motor cu aprindere prin comprimare funcţionează după un ciclu Diesel standard
(constituit dintr-o comprimare adiabata, incalzire izocora, incalzire izobara, destindere
V
adiabata si o racire izocora) avand ca agent de lucrur aerul cu raportul de compresie 1  17
V2
Condițiile de la începutul compresiei sunt p1=100 kPa, V1=0,05 m3 și T1=290 K. Temperatura
maximă în ciclul este 2300 K. Se cer:
(A) Reprezentarea ciclului în diagramele p-V și diagramele T-S.
(B) Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice: p, V, T
(C) Lucrul net pentru ciclul, în J.
(D) Randamentul termic al ciclului.
Se dau: RM  8315 J kmolK , k  1, 4 și M aer  29 kg kmol .
(A)

B) Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice, p, V, T

p [Pa] V [m3] T [K]
5
1 10 0,05 290
5
2 52,8∙10 0,003 900,7
5
3 52,8∙10 0,007 2300
5
4 3,36∙10 0,05 1047,56

16
 V1
 17
V2
V1 0, 05
V2    0, 003 m3
17 17
1→2 - adiabată
TV k 1  ct.
T1V1k 1  T2V2 k 1
k 1
V 
 290  17 
1,4 1
T2  T1  1   900, 7 K
 V2 
pV k  ct.
p1V1k  p2V2 k
k
V 
p2  p1  1   105  17   52,8 105 Pa
1,4

V
 2
2→3 – izobară
p2 =p3
V2 T2

V3 T3
V2T3 0, 003  2300
V3    0, 007 m3
T2 900, 7
3→4 – adiabată
TV k 1  ct.
T3Vv3k 1  T4V4 k 1
k 1 1,41
V   0,007 
T4  T3  3   2300     1047,56 K
 V4   0,05 
pV k  ct.
p3V3k  p4V4 k
k 1,4
V   0,007 
p4  p3  3   52,8  105     3,36 105 Pa
 V4   0,05 
4→1 – izocoră
V1 =V4
(C) Lucrul mecanic pe ciclu (Lc).
Lc  Qp  Qc
1→2 - adiabată
Q12  0  J 
2→3 – izobară

17
 Q23  mc p T3  T2 
k  R 1, 4  286, 72
cp    1003, 45 J / kgK
k 1 1, 4  1
p1V1 105  0, 05
m   0, 06 kg
RT1 286, 72  290
Q23  0, 06 1003, 45  2300  900, 7   84247, 65 J

3→4 – adiabată
Q34  0  J 
4→1 – izocoră
Q41  mcv T1  T4 
R 286, 72
cv    716, 75 J / kgK
k  1 1, 4  1
Q41  0, 06  716, 75   290  1047,56   32578,86 J
Lc  84247,65  32578,86  51668,79 J
D) Randamentul termic al ciclului.
Lc 51668, 79
c    0, 61
Q p 84247, 65

18