Bacteriofagii. In anul 1917, savantul francez F.

de Herelle (1873-
1949) a descoperit virusurile ce lezează bacteriile, pe care le-a
numit bacteriofagi sau fagi. Forma bacteriofagului amintește o navă
cosmică și constă din cap și coadă. Capul se compune dintr-o
membrană proteică și o moleculă de acid nucleic. În coadă se află
un tub cav protejat de o husă din proteine contractile. Placa de Ia
capătul tubului poartă filamente, care fixează bacteriofagul de
bacterie. La contactul cu peretele bacteriei, husa se contractă,
dezvelind tubul. Acesta străpunge peretele bacteriei, asigurând
trecerea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
Aici el începe să se autoreproducă, folosind nucleotidele bacteriei. Din
aminoacizii acesteia, în baza acidului nucleic fagal, se sintetizează
proteinele membranei. Urmează asamblarea componentelor fagale. În
urma activității bacteriofagului, bacteria moare. Preparate de
bacteriofagi ai unor bacterii patogene se folosesc pentru profilaxia și
tratarea bolilor provocate de aceste bacterii.