Realismul 

este un curent literar apărut în Europa la mijlocul secolului al XIX-

lea, ca o reacție împotriva romantismului. Astfel, realismul se opune
subiectivismului, visării și imaginației romanticilor, fiind adepții unei gândiri
lucide și a unei perspective obiective asupra lumii.

    Operele pentru bacalaureat:

* "O scrisoare pierdută" de Ion Luca Caragiale  (comedie; gen dramatic)
* "Moara cu noroc" de Ioan Slavici (nuvelă realistă, psihologică, obiectivă;
gen epic)
* "Baltagul" de Mihail Sadoveanu (roman realist, mitic, obiectiv; gen epic)
* "Ion" de Liviu Rebreanu (roman realist, cu tematică rurală, obiectiv; gen
epic)
* "Enigma Otiliei" de George Călinescu (roman realist, balzacian, citadin,
obiectiv; gen epic)
* "Moromeții" de Marin Preda (roman realist postbelic, obiectiv; gen epic)

** Comedia "O scrisoare pierdută" și nuvela "Moara cu

noroc" aparțin perioadei "marilor clasici".
** Romanele "Baltagul", "Enigma Otiliei" și "Ion" aparțin perioadei
interbelice.
** Romanul "Moromeții" aparține perioadei postbelice.

Realismul este curentul literar apărut din a doua

jumătate a secolului al XIX-lea în care principiul de
bază este reflectarea realității în datele ei esențiale,
obiective și caracteristice. Descoperă ce reprezentați
are, dar și care sunt trăsăturile curentului.
Realismul este o concepție opusă idealismului,
conform căruia lucrurile există independent de
faptul că sunt percepute sau nu. Temele romanelor
realiste includ parvenitismul, imoralitatea,
singurătatea sau avariția. Subiectele sunt inspirate
din realitate, iar acțiunea se desfășoară pe mai multe
planuri, în timp ce conflictele sunt de natură socială,
psihologică sau politică.

CUPRINS: Realismul în literatura română

Realismul – trăsături

Reprezentanții realismului în literatura universală

Realismul în literatura română

Realismul literar românesc este inaugurat în proză și

dramaturgie de către scriitorii pașoptiști Costache
Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri,
Nicolae Filimon și Bogdan Petriceicu Hașdeu. Stilul a
fost adoptat și folosit mai târziu și în operele lor de
scriitori români precum Ion Luca Caragiale, Ioan
Slavici, Liviu Rebreanu și Marin Preda.

Vezi lista de curente literare Realismul – trăsături

Inspirată din fapte reale, opera realistă nu expune
fapte care s-au petrecut cu adevărat, ci evenimente
fictive, dar prezentate astfel încât s-ar produce într-
un mod credibil. Atenția este concentrată asupra
detaliilor, iar intenția surprinde epoca în
complexitatea ei. Preferința pentru o tematică
socială. Prezentarea individului în relațiile cu mediul
social în care trăiește. Personajul nu se află în situații
excepționale, ci are o condiție mediocră, dramatică și
complexă.

Crearea unor personaje în situații tipice, deoarece

personajele realiste sunt complexe și au dinamică
interioară. Caracterul de frescă al operelor. Preferința
pentru un stil sobru. Cultivarea observației în
descrierea realității ori în portretelor personajelor.
Tehnica detaliului. Preferința la nivel naratologic
pentru narațiunea la persoana a III-a, pentru un
narator obiectiv, impersonal, omniprezent,
omniscient. Reprezentanții realismului în literatura
universală Honore de Balzac; Gustave Flaubert;
Stendhal; Nikolai Gogol; Lev Tolstoi; Feodor
Dostoievski; Charles Dickens; Giuseppe Tomasi di
Lampedusa; Thomas Mann. Primele discuții despre
realism au apărut în Franța, în jurul anului 1850,
pornind de la picturile lui Champfleury, care a
publicat în anul 1857 volumul de eseuri “Realismul”.