Rolul Vitaminelor în organismul uman

Elevă: Mogoreanu Mădălina

Grupa: IPF 2004 G
Coordonator: Iurașcu-Cristalov Galina
Organismul uman nu poate să producă singur
toate vitaminele de care are nevoie. De
aceea, alimentația este cea care trebuie să
completeze necesarul zilnic. Fiecare vitamină
are rolul ei, iar deficiul poate porovoca boli
grave.Vitaminele au fost una dintre
descoperirile majore în nutriție ale secolului
XX. În 1747, chirurgul scoțian James Lind a
descoperit că citricele și preparatele din
acestea previn scorbutul, o boală letală, în
care colagenul nu se formează corect și
caracterizată prin vindecări lente, sângerări
ale gingiilor și dureri acute. Odată cu evoluția
științei au fost descoperite și mai multe
vitamine. S-a dovedit că, spre deosebire de
proteine, lipide sau glucide, vitaminele nu au
calorii. Vitaminele pot fi luate în mare parte
din alimentaţie, însă există şi situaţii speciale,
cum este cazul vitaminelor K şi D. De
exemplu, vitamina K este produsă în condiţii
speciale de către organism, mai exact de
anumite bacterii prezente în intestin, iar
vitamina D are nevoie de ajutor din partea
razelor soarelui pentru a ajunge în corp.
Vitamina A, vitală pentru sănătatea ochilor
Nutriționiștii clasifică vi­taminele în
hidrosolubile și liposolubile. În prima
categorie sunt trecute vitaminele A, D, E și K.
Acestea sunt eliminate prin urină, de aceea
supradozele pot fi periculoase. Iar cele opt
vitamine B și vitamina C sunt hidrosolubile și,
cu excepția vitaminei B12, nu pot fi stocate în
organism.Într-un secol în care multe dintre
alimentele pe care le consumăm conțin foarte
multe E-uri și în care imunitatea oamenilor a
început să scadă din cauza alimentației
nesănătoase, este bine să știm care sunt
vitaminele care fac organismul
puternic.Vitamina A este esențială pentru
organism, fiind necesară pentru creșterea și
diviziunea normală a celulelor. Este vitală
pentru sănătatea ochilor. Lipsa acesteia duce
la uscarea mucoaselor și creșterea
sensibilității la infecții. Doza zilnică
recomandată pentru un adult este de 700
micrograme și se poate obține din 50 de
grame de morcov crud.Pentru că această
vitamină are funcții specifice legate de retină,
este cunoscută și ca retinol. Aceasta se găsește
în lapte, ouă, ficat.
Complexul de vitamine B, baza sănătății
organismului
Unul dintre cele mai bune remedii pentru
răceală este vitamina C. Aceasta este necesară
la producerea colagenului, proteină necesară
pentru sănătatea pielii, a oaselor, dinților și
gingiilor. Deficiul acestei vitamine duce la
apariția oboselii și creșterea riscului de infecții.
Zilnic avem nevoie de 40 de miligrame de
vitamina C, iar aceasta poate să fie luată din
portocale, kiwi, spanac, ardei iute, brocoli,
spanac. Fumătorii, care consumă de două ori
mai multă vitamina C, au nevoie de 80 de
miligrame zilnic. Un cartof de mărime medie
poate aduce un sfert din necesarul zilnic de
vitamina C unui nefumător. Tot vitamina C are
rolul de a îmbunătății absorbția fierului la
vegetarieni. În plus, s-a dovedit faptul că un
aport zilnic de cel puțin 1.000 de miligrame de
vitamina C previne sau vindecă răceala.
Complexul de vitamine B întărește
organismul și, cu excepția vitaminei B12,
toate sunt implicate în eliberarea
energiei din alimente. Vitamina B6 este
recunoscută pentru ajutorul pe care îl
dă sistemului nervos și imunitar să
funcționeze normal.
O puteți găsi în multe alimente precum
peștele, carnea de pui, orez, nuci, alune,
soia, cereale integrale. Bărbații au
nevoie de o cantitate mai mare de
vitamina B12, adică în 1,4 miligrame
zilnic, cantitate care se poate obține
dintr-o porție mare de pește sau două
porții de cereale.
Din alimentele de origine animală se
poate lua vitamina B12 sau „vitamina
roşie“, cum i se mai spune. Aceasta
ajută la creșterea și diviziunea celulară și
la formarea globulelor roșii. Totodată,
contribuie și la formarea ADN și ARN.
Anemia anunță, de obicei, că avem
deficit de această vitamină. O porție de
pește alb sau un ou furnizează
cantitatea zilnică necesară. În general,
se găsește în ficat, rinichi, carne slabă,
ouă, lapte şi brânză. Vitamina B12 nu
suferă modificări în timpul preparării
termice.
Vitamina D ajută la absorbţia calciului din
alimente
Vitamina D mai este cunoscută și drept
„vitamina răsăritului de soare“ pentru că
poate fi produsă prin expunerea pielii la
soare. Aceasta este necesară pentru absorbția
calciului și a fosforului, ceea ce menține
sănătoasă structura sistemului osos. Poate fi
găsită în peştele gras (macrou, hering,
somon, sardine), drojdia de bere. Cantităţi
variabile se găsesc în unt, ficat, ouă, laptele
de vacă. Conţinutul de vitamina D din
alimente nu este influenţat de modul de
depozitare, conservare sau pregătire a
acestora. Numită şi vitamina fertilităţii,
vitamina E face parte dintre substanţele cu o
importantă acţiune antioxidantă. Aceasta este
recomandată pentru cei care suferă de boli
cardiovasculare, astm bronșic, zona zoster,
hemoroizi, ulcer gastric, litiază biliară.
Deficiența acestei vitamine poate cauza
leziuni neuromusculare și boli
cardiovasculare. Sursele de vitamina E sunt
caisele uscate, măslinele, alunele, peștele,
soia, precum și toate legumele cu frunze
verzi.
În schimb, vitaminele C, B1, B2, B3,
B6, B12 şi acidul folic nu pot fi
stocate şi părasesc foarte repede
organismul. Aşa se explică faptul că
alimentele care conţin aceste
vitamine trebuie mâncate zilnic
pentru a acoperi necesarul. Vitamina
A are rol antiinfecţios, de protecţie a
mucoaselor şi pielii. Aceasta
protejează organismul împotriva
infec- ţiilor şi chiar reduce riscul
apariţiei cancerului sau a altor boli.
Această vitamină este un catalizator
implicat în maturizarea celulelor şi a
ţesuturilor; în mod particular, asigură
sănătatea părului, unghiilor şi pielii
copilului dvs. Zvonurile legate de
morcovi şi alte alimente bogate în
vitamina A sunt adevă-rate: sunt
esenţiale pentru ochi sănătoşi.