Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NOTE:
CLASA a IX-a
Mulţimea numerelor reale: operaţii algebrice cu numere reale, ordonarea numerelor reale, modulul
unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin adaos, partea întreagă, partea fracţionară a unui
număr real; operaţii cu intervale de numere reale
Propoziţie, predicat, cuantificatori
Operaţii logice elementare (negaţie, conjuncţie, disjuncţie, implicaţie, echivalenţă), corelate cu
operaţiile şi cu relaţiile dintre mulţimi (complementară, intersecţie, reuniune, incluziune,
egalitate); raţionament prin reducere la absurd
Inducţia matematică
Şiruri
Reper cartezian, produs cartezian; reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian de mulţimi
numerice; condiţii algebrice pentru puncte aflate în cadrane; drepte din plan de forma x m sau
y m , cu m R
Funcţia: definiţie, exemple, exemple de corespondenţe care nu sunt funcţii, modalităţi de a descrie
o funcţie, lecturi grafice. Egalitatea a două funcţii, imaginea unei mulţimi printr-o funcţie, graficul
unei funcţii, restricţii ale unei funcţii
Funcţii numerice ( F { f : D R, D R}) ; reprezentarea geometrică a graficului: intersecţia
cu axele de coordonate, rezolvări grafice ale unor ecuaţii şi inecuaţii de forma f ( x) g ( x) ,
(, , , ) ; proprietăţi ale funcţiilor numerice introduse prin lectură grafică: mărginire,
monotonie; alte proprietăţi: paritate/imparitate, simetria graficului faţă de drepte de forma x m ,
m R , periodicitate
Compunerea funcţiilor; exemple pe funcţii numerice
Funcţia de gradul I
Monotonie; studiul monotoniei prin semnul diferenţei f ( x1 ) f ( x2 ) sau prin rata creşterii/
f ( x1 ) f ( x2 )
descreşterii: , x1 , x2 R , x1 x2 , punct de extrem, vârful parabolei
x1 x2
Poziţionarea parabolei faţă de axa Ox, semnul funcţiei, inecuaţii de forma ax bx c 0
2
(, , ) , a, b, c R , a 0 , studiate pe R sau pe intervale de numere reale, interpretare
geometrică: imagini ale unor intervale (proiecţiile unor porţiuni de parabolă pe axa Oy)
Poziţia relativă a unei drepte faţă de o parabolă: rezolvarea sistemelor de forma
mx n y
ax 2 bx c y , a, b, c, m, n R
Vectori în plan
Elemente de trigonometrie
Aplicaţii ale trigonometriei şi ale produsului scalar a doi vectori în geometria plană
Produsul scalar a doi vectori: definiţie, proprietăţi. Aplicaţii: teorema cosinusului, condiţii de
perpendicularitate, rezolvarea triunghiului dreptunghic
Aplicaţii vectoriale şi trigonometrice în geometrie: teorema sinusurilor, rezolvarea triunghiurilor
oarecare
Calcularea razei cercului înscris şi a razei cercului circumscris în triunghi, calcularea lungimilor
unor segmente importante din triunghi, calcularea unor arii
CLASA a X-a
Mulţimi de numere
Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional, iraţional şi reale ale unui număr
pozitiv nenul, aproximări raţionale pentru numere reale
Radical de ordin n ( n N şi n 2 ) dintr-un număr, proprietăţi ale radicalilor
Noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor, calcule cu logaritmi, operaţia de logaritmare
Mulţimea C. Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul unui număr complex, operaţii cu
numere complexe. Interpretarea geometrică a operaţiilor de adunare şi de scădere a numerelor
complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real
Rezolvarea în C a ecuaţiei de gradul al doilea având coeficienţi reali. Ecuaţii bipătrate
Funcţii şi ecuaţii
Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu axele de coordonate, ecuaţia f ( x) 0 ,
reprezentarea grafică prin puncte, simetrie, lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor:
monotonie, bijectivitate, inversabilitate, semn, convexitate.
Metode de numărare
Aranjamente
- numărul submulţimilor ordonate cu câte k elemente fiecare, k n , care se pot forma cu cele n
elemente ale unei mulţimi finite
Combinări – numărul submulţimilor cu câte k elemente, unde 0 k n , ale unei mulţimi finite
cu n elemente. Proprietăţi: formula combinărilor complementare, numărul tuturor submulţimilor
unei mulţimi cu n elemente
Binomul lui Newton
Geometrie
Reper cartezian în plan, coordonatele unui vector în plan, coordonatele sumei vectoriale,
coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real, coordonate carteziene ale unui punct
din plan, distanţa dintre două puncte în plan
Ecuaţii ale dreptei în plan determinate de un punct şi de o direcţie dată şi ale dreptei determinate
de două puncte distincte
Condiţii de paralelism, condiţii de perpendicularitate a două drepte din plan; calcularea unor
distanţe şi a unor arii
CLASA a XI-a
Determinanţi
Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte pe dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăţi,
dreapta încheiată, simbolurile şi
Funcţii reale de variabilă reală: funcţia polinomială, funcţia raţională, funcţia putere, funcţia
radical, funcţia logaritm, funcţia exponenţială, funcţii trigonometrice directe şi inverse
Limita unui şir utilizând vecinătăţi, şiruri convergente
Monotonie, mărginire, limite; proprietatea lui Weierstrass. Exemple semnificative: (a n ) n , (n a ) n ,
1 n
1 (fără demonstraţie), numărul e; limita şirului (1 un ) un , un 0 , un 0 , pentru
n
1
n
n
orice număr natural n
Operaţii cu şiruri care au limită
Limite de funcţii: interpretarea grafică a limitei unei funcţii într-un punct utilizând vecinătăţi,
limite laterale
0
Calculul limitelor pentru funcţiile studiate; cazuri exceptate la calculul limitelor de funcţii: ,
0
, , 0 , 1 , , 0
0 0
Continuitate
Continuitatea unei funcţii într-un punct al domeniului de definiţie, funcţii continue, interpretarea
grafică a continuităţii unei funcţii, studiul continuităţii în puncte de pe dreapta reală pentru
funcţiile studiate, operaţii cu funcţii continue
Proprietatea lui Darboux, semnul unei funcţii continue pe un interval de numere reale, studiul
existenţei soluţiilor unor ecuaţii în R
Derivabilitate
Tangenta la o curbă, derivata unei funcţii într-un punct, funcţii derivabile, operaţii cu funcţii
derivabile, calculul derivatelor de ordin I şi al II-lea pentru funcţiile studiate
Funcţii derivabile pe un interval: puncte de extrem ale unei funcţii, teorema lui Fermat, teorema
lui Rolle, teorema lui Lagrange şi interpretarea lor geometrică, corolarul teoremei lui Lagrange
referitor la derivata unei funcţii într-un punct
Rolul derivatei I în studiul funcţiilor: monotonia funcţiilor, puncte de extrem
Rolul derivatei a II-a în studiul funcţiilor: concavitate, convexitate, puncte de inflexiune
CLASA a XII-a
ELEMENTE DE ALGEBRĂ
Grupuri
Inele şi corpuri
Inel, exemple: inele numerice (Z, Q, R, C), Z n , inele de matrice, inele de funcţii reale
Corp, exemple: corpuri numerice (Q, R, C), Z p , p prim
Morfisme de inele şi de corpuri
Primitive (antiderivate)
Primitivele unei funcţii definite pe un interval. Integrala nedefinită a unei funcţii, proprietăţi ale
integralei nedefinite, liniaritate. Primitive uzuale
Integrala definită
Diziviuni ale unui interval [a, b] , norma unei diviziuni, sistem de puncte intermediare, sume
Riemann, interpretare geometrică. Definiţia integrabilităţii unei funcţii pe un interval [a, b]
Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate, monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de
integrare
Formula Leibniz-Newton
Integrabilitatea funcţiilor continue, teorema de medie, interpretare geometrică, teorema de
existenţă a primitivelor unei funcţii continue
Metode de calcul al integralelor definite: integrarea prin părţi, integrarea prin schimbare de
b
Notă: Se utilizează exprimarea „proprietate” sau „regulă”, pentru a sublinia faptul că se face referire la un
rezultat matematic utilizat în aplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în afara programei.
Bibliografie
Manualele școlare și auxiliarele aprobate de Ministerul Educației Naționale.