Liceul de Arta “Stefan Luchian” Aprobat:

Botosani, str..............................., nr.

TEMATICA DE INSTRUIRE
PENTRU INSTRUIREA PERIODICA IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA DIN DATA DE ......................

Angajatii Liceului de Arta sunt obligati sa-si insuseasca, sa respecte

normele de protectia muncii si masurile de aplicare ale acestora:
- Sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu se expuna la pericole de
accidentare sau inbolnavire profesionala, atat persoana proprie, cat si
celelalte personae participante la munca.
- Sa aduca la cunostinta conducatorului unitatii accidentele de munca
suferite de persoana proprie sau de alte personae participante la
procesul muncii.
- Profesorii au obligatia:
o sa supravegheze permanent elevii pentru evitarea accidentelor
in timpul pauzelor si a orelor de curs.
o In cadrul instruirilor cu elevii sa tina cont de legislatia in
vigoare- [Legea 319/2006 Norme Generale de Protectia muncii]
pentru a asigura sanatatea si siguranta elevilor.
o instructajul de protectia muncii se realizeaza la inceputul anului
scolar la fiecare clasa, fiind reamintite elevilor ori de cate ori
este necesar sau cand situatia o impune.
o sa faca instructajul specific lucrarilor experimentale de chimie,
fizica, educatie tehnologica, biologie, informatica.
 o sa acorde instruire si supraveghere corespunzatoare elevilor,
atat in laborator, cat si in salile de clasa.
Masuri pentru asigurarea conditiilor optime la locul de munca:

- Participarea la instructajele de SSM, insusirea instructiunilor proprii de

prevenire si protectie si aplicarea corespunzatoare a prevederilor acestora
reprezinta o obligatie de serviciu.
Pentru desfasurarea activitatilor in conditii optime, personalul are obligatia ca la
inceperea programului de lucru sa se prezinte apt pentru lucru.
- In timpul programului de lucru exploatarea echipamentelor de munca se va
face numai conform instructiunilor de utilizare de catre personalul care le are in
dotare.
- Personalul societatii isi va desfasura activitatea in asa fel incat sa previna
accesul neautorizat al altor persoane la echipamentul pe care il are in dotare, in
special in cazurile in care prin accesul neautorizat s-ar putea crea prejudicii, de
orice natura, celorlalte persoane sau chiar societatii.
- In cazul in care se constata anomalii in functionarea echipamentului de munca
din dotare sau care pot impiedica buna functionare a acestuia, personalul este
obligat sa intrerupa activitatea, sa anunte persoana desemnata pentru astfel de
situatii si pe superiorul ierarhic, fara ca prin aceasta sa puna in pericol sanatatea
si securitatea in munca a propriei persoane, a celorlalti lucratori sau a altor
participanti la procesul de munca.
- Interventia altor persoane, decat a celor autorizate pentru intretinerea si
repararea echipamentelor de munca, sau utilizarea echipamentelor de munca
care prezinta improvizatii constituie abatere grava de la prezentele instructiuni
proprii de prevenire si protectie.
- Blocarea cailor de acces/evacuare cu materiale, mobilier, aparatura sau orice
alte obiecte, chiar si temporar, este interzisa.
- Lucratorii au obligatia sa-si insuseasca masurile de prim-ajutor si sa acorde
primul-ajutor in caz de accidentare a unui alt lucrator sau a altui participant la
procesul de munca si sa puna in aplicare masurile stabilite pentru astfel de
situatii.
- In cazul in care in incinta sediului au loc lucrari de amenajare sau reparatii a
spatiilor aferente, se interzice deplasarea lucratorilor in interiorul zonei de lucru,
delimitata sau semnalizata corespunzator.
-Cu exceptia cazurilor fortuite, deplasarea in cadrul sediului se va face intr-un
ritm normal, in special in zona scarilor si a usilor.
- In caz de necesitate, parasirea locului de munca se va face conform masurilor
stabilite si pe cat posibil fara panica, cunoscut fiind faptul ca panica conduce la
o crestere exponentiala a consecintelor unor evenimente deosebite.
- Regula generala, pentru toate categoriile de personal, este aceea de a nu
interveni in activitati pentru care nu sunt instruiti sau care necesita instruire
speciala.
- Utilizarea echipamentelor de prelucrare automata a datelor se va face in
conformitate cu prevederile H.G. nr. 1.028/2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran
de vizualizare.
- Lucratorul va fi instruit de catre conducatorul locului de munca in utilizarea
echipamentului de calcul inainte de inceperea activitatii si ori de cate ori se
modifica organizarea sau dotarea locurilor de munca.
- Amenajarea posturilor de lucru intr-o incapere se va realiza astfel incat sa se
asigure:
" accesul facil al lucratorului la locul de munca;

" accesul rapid al lucratorilor de intretinere la toate partile echipamentului de

munca, pe cat posibil fara intreruperea celorlalte activitati aflate in desfasurare;

" spatiul de lucru necesar facilitarii comunicarii intre persoane si asigurarii

confidentialitatii lucrarilor executate.
- Punerea in functiune a unui echipament dupa revizii sau reparatii se va face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze revizia sau reparatia confirma
in scris ca echipamentul respectiv este in stare buna de functionare.
- Cordoanele de alimentare trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
" sa nu prezinte risc de electrocutare prin atingere directa, la trecerea pe planul
de lucru sau pe pardoseala;

" sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta nevoilor reale si previzibile ale
utilizatorilor, fara a fi supus la eforturi de intindere nejustificate;

" sa asigure accesul usor pentru intretinere sau verificare.

- Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul:

" sa intervina la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare sau la

orice alte instalatii auxiliare specifice;

" sa indeparteze dispozitivele de protectie;

" sa permita interventia neautorizata asupra echipamentului de munca;

" continuarea lucrului, atunci cand constata o defectiune.

- Inaintea inceperii lucrului se verifica starea tehnica a echipamentelor din
dotare, precum si existenta si functionabilitatea mijloacelor de stingere a
incendiilor.
- Nu se permite nici unui lucrator sa actioneze echipamentele de munca din
dotare fara a respecta instructiunile de folosire ale acestora si prezentele
instructiuni proprii de prevenire si protectie.
- Este interzisa efectuarea de catre lucratori a altor activitati in afara sarcinilor
de munca (de ex.: schimbarea becurilor arse de catre personal neautorizat).
- Remedierea eventualelor defectiuni depistate va fi executata de catre persoane
calificate.

(1) Este interzisa efectuarea de improvizatii pentru fixarea echipamentelor.

(2) Se interzice conectarea echipamentelor la prize defecte sau fara

impamantare.

(3) Conductorii electrici nu vor traversa caile de acces.

(4) Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de

calcul
- Se va crea unui spatiu de munca ce permite accesul sau/si evacuarea rapida
la/de la locul de munca al utilizatorilor si al personalului de intretinere.
- Nu este permisa prezenta animalelor si a copiilor in cadrul birourilor.
- Se interzice fumatul in salile cu volum mare de documente.
- Se interzice consumul de alimente pe masa, pe suportul calculatorului sau
deasupra tastaturii.
- In timpul folosirii videoterminalelor se va evita folosirea ochelarilor colorati
pentru evitarea reflexiilor.
- Lucratorul are obligatia de a cunoaste necesitatea si posibilitatile de reglare a
echipamentului de munca si a mobilierului de lucru in functie de caracteristicile
psihofiziologice individuale. Se vor regla de catre lucrator, in principal:

1 ) luminozitatea ecranului, contrastul dintre caractere si fond, pozitia ecranului

(inaltime, orientare, inclinare);

2) inaltimea si inclinatia suportului pentru documente.

- Transportul manual al maselor, atunci cand este cazul, nu va depasi 25-30 kg
(functie de varsta) pentru barbati si 12 kg pentru femei.
- Suprafetele cailor de circulatie pentru lucratori trebuie sa fie netede si
nealunecoase. Ecranul de vizualizare
- Caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite si distincte, de dimensiuni
corespunzatoare si cu spatiu suficient intre caractere si intre randuri. Imaginea
de pe ecran trebuie sa fie stabila, fara fenomene de scanteiere sau alte forme de
instabilitate.
- Stralucirea si/sau contrastul dintre caractere si fondul ecranului trebuie sa
poata fi usor de reglat de catre operator si usor de adaptat conditiilor ambiante.
Pentru a se adapta nevoilor operatorului, ecranul trebuie sa poata fi orientat si
inclinat cu usurinta.
- Trebuie sa fie posibila utilizarea unui postament separat sau a unei mese
reglabile pentru ecran. Ecranul nu trebuie sa prezinte straluciri suparatoare sau
reflexii care ar putea deranja utilizatorul. Tastatura
- Tastatura trebuie sa fie inclinabila si separata de ecran, astfel incat sa permita
lucratorului gasirea unei pozitii de lucru confortabile, care sa evite oboseala
bratelor si a mainilor.
- Spatiul din fata tastaturii trebuie sa fie suficient pentru a permite sprijinirea
mainilor si bratelor operatorului. Pentru a evita reflexiile, suprafata tastaturii
trebuie sa fie mata.
- Pozitia tastaturii si caracteristicile tastelor trebuie sa faciliteze utilizarea
tastaturii. Simbolurile tastelor trebuie sa prezinte contrast suficient si sa fie
lizibile din pozitia normala de lucru. Masa sau suprafata de lucru
- Masa sau suprafata de lucru trebuie sa aiba o suprafata putin reflectanta, sa
aiba dimensiuni suficiente si sa permita o amplasare flexibila a ecranului,
tastaturii, documentelor si a echipamentului auxiliar.
- Reglarea inaltimii biroului trebuie sa se faca fara risc de coborare brusca sau
de basculare pentru evitarea riscurilor de accidentare. Suprafata de lucru trebuie
sa fie mata pentru a se evita reflexiile si pentru a nu antrena o conductivitate
excesiva a caldurii sau frigului catre corpul utilizatorului.
- Suportul pentru documente trebuie sa fie stabil si usor de reglat si trebuie
pozitionat astfel incat sa diminueze miscarile incomode ale capului si ochilor.
- Trebuie sa existe spatiu suficient pentru a permite lucratorilor o pozitie
confortabila. Scaunul de lucru
(1) Scaunul de lucru trebuie sa fie stabil si sa asigure operatorului libertate de
miscare si o pozitie confortabila.

(2) Scaunul trebuie sa poata fi reglat pe verticala.

(3) Spatarul scaunului trebuie sa poata fi inclinat si reglat pe verticala.

(4) Spatarul trebuie sa fie convex si sa sprijine zona lombara, pentru a deveni
plat sau concav in zona umerilor si in partea superioara a toracelui. Suprafata de
sedere trebuie sa fie antiderapanta si sa aiba o marime suficienta (minimum 45
cm latime si adancime de minimum 35 cm).

(5) Un reazem pentru picioare va fi pus la dispozitia celor care il doresc. Mediul
de munca
- Instalatiile de ventilare a aerului nu trebuie sa antreneze o crestere peste 3 dB a
nivelurilor sonore din incapere.
- Resturile menajere sau rezultate in urma operatiilor de igienizare a spatiilor se
vor colecta in saci din material plastic, in recipiente etanse, confectionate din
materiale rezistente, evacuarea facandu-se de o unitate de specialitate, agreata
de Primarie, inainte ca acestea sa depaseasca capacitatea de depozitare si sa
intre in descompunere.

UTIL

Spatiu - prin dimensiunile si amenajarea sa, postul de lucru trebuie sa asigure

utilizatorului un spatiu suficient, care sa ii permita sa isi schimbe pozitia si sa
varieze miscarile. Iluminat - iluminatul general si iluminatul local (lampi de
lucru) trebuie sa asigure conditii de iluminat satisfacatoare si un contrast
corespunzator intre ecran si mediul inconjurator, tinand seama de tipul de
activitate si de necesitatile vizuale ale utilizatorului.
- Stralucirile si reflexiile suparatoare pe ecran sau pe orice alte echipamente
trebuie evitate prin amenajarea locului de munca si a postului de lucru in functie
de amplasarea si caracteristicile tehnice ale surselor de lumina artificiala.

Reflexiile si stralucirile

(1) Posturile de lucru vor fi amenajate astfel incat sursele de lumina, cum ar fi
ferestrele si alte deschideri, peretii transparenti sau translucizi, precum si
echipamentele si peretii de culori deschise, sa nu provoace straluciri orbitoare
directe si sa antreneze cat mai putin posibil reflexii pe ecran.

(2) Ferestrele trebuie prevazute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibilitati

de reglare pentru a atenua lumina naturala la postul de lucru.

Zgomotul

La amenajarea postului/posturilor de lucru trebuie sa se tina seama de zgomotul

emis de echipamentul care apartine postului/posturilor de lucru, in special
pentru a se evita distragerea atentiei sau perturbarea comunicarii verbale.

Caldura

Echipamentele care apartin postului/posturilor de lucru nu trebuie sa creeze

disconfort lucratorilor prin producerea de caldura in exces.

Radiatiile
Toate radiatiile, cu exceptia partii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie
reduse la niveluri neglijabile in ceea ce priveste protectia sanatatii si securitatea
lucratorilor.

Umiditatea

Trebuie sa fie atins si mentinut un nivel de umiditate corespunzator.

Microclimatul va fi strict controlat (sa nu se creeze curenti de aer suparatori,
umiditate mai mare de 40% pentru evitarea uscarii mucoaselor).

In cazul in care in spatiile de lucru, temperatura depaseste valoarea de 250 C, se

va asigura o viteza de miscare a aerului de cel putin 0,5 m/s, indiferent de
intensitatea efortului fizic.

Interfata operator - computer

La elaborarea, alegerea, achizitionarea si modificarea programelor, precum si

pentru definirea sarcinilor care implica utilizarea echipamentelor cu ecran de
vizualizare, angajatorul trebuie sa tina seama de urmatoarele principii:

a) programul trebuie adaptat sarcinii de munca;

b) programul trebuie sa fie usor de folosit si, daca este cazul, sa poata fi adaptat
nivelului de cunostinte sau experientei operatorului; niciun dispozitiv de
verificare calitativa sau cantitativa nu poate fi folosit fara stirea lucratorilor;

c) sistemele trebuie sa furnizeze lucratorilor indicatii cu privire la derularea

operatiunilor;

d) sistemele trebuie sa afiseze informatiile intr-un format si intr-un ritm adaptate

operatorilor;

e) trebuie aplicate principii de ergonomie informatica, in special in cazul

operatiilor de prelucrare a datelor de catre operator.

- Sarcinile de munca si activitatile corespunzatoare se vor organiza astfel incat

exigentele profesionale determinate de natura si caracteristicile sarcinilor de
munca, de deficitul mediului de munca (inclusive mediul psiho-social) de
relatiile interumane, sa corespunda capacitatilor fizice, fiziologice si psihologice
ale angajatilor, asigurandu-se astfel solicitari profesionale in limite normale,
confort fizic si psihic (conditii de securitate si sanatate in munca).
- Combaterea poluarii aerului in spatiul de lucru se face prin suprimarea sau
reducerea surselor de degajare a noxelor.
- Materialele igienico sanitare se acorda obligatoriu si gratuit angajatilor in
scopul asigurarii igienei si protectiei personale in completarea masurilor
generale luate pentru prevenirea inbolnavirilor profesionale.

Masuri de prim ajutor

Masuri pentru prevenirea electrocutarii:

- In medii umede sau cu pericol de explozie utilizati numai aparate cu

constructie speciala pentru astfel de medii, iar alimentarea lor sa se faca la
tensiuni nepericuloase.
- Mentineti instalatiile electrice in perfecta stare de functionare.
- Carcasele de protectie ale aparatelor sa nu fie deteriorate.
- Izolatiile conductoarelor sa nu fie distruse.
- Lucrarile de verificare a instalatiilor si de remediere a defectelor se realizeaza
numai dupa ce s-a interrupt alimentarea cu energie a acestora.
- La lucrarile de remediere sa se foloseasca scule adecvate.
- Calculatorul si celelalte componente se vor conecta la retea prin intermediul
alimentatoarelor cu prize cu impamantare.
- Nu se va aseza nimic pe monitor si nu se vor acoperi gaurile de aerisire.
- In timp ce calculatorul este pornit nu se vor conecta alte componente:
tastatura, imprimanta etc.
- Monitorul emite raze electromagnetice daunatoare; de aceea este recomandat
sa fie prevazut cu ecran de protectie.
- Protectia la suprasarcini si la curent maxim trebuie sa fie astfel realizata incat
in cazul aparitiei unui defect ce pune in pericol personalul sa se deconecteze in
timp normal instalatia sau echipamentul electric respective.
- Sigurantele fuzibile deteriorate, trebuie inlocuite numai cu sigurante originale
si calibrate conform indicatiilor proiectantului.
- Se interzice executarea de lucrari la instalatiile electrice pe timp de ploaie,
furtuna, viscol.
- Este interzisa actionarea contactelor electrice cu mana umeda deoarece se vor
produce electrocutari.
- Scoaterea stecherului din priza se face numai prin tragerea de acesta si nu de
cablul electric.
- Se interzice consumul de bauturi alcoolice inainte sau pe timpul folosirii
instalatiilor electrice, a aparaturii electrocasnice si electronice.
- Nici un dispozitiv electrocasnic nu se va spala sau curata sub tensiune. Mai
intai se scoate din priza si apoi se va proceda la spalarea si curatirea acestuia.
- Este interzisa folosirea resourilor, a instalatiilor si a echipamentelor electrice
improvizate.
- La terminarea programului zilnic se vor verifica toate incaperile pentru
inlaturarea cauzelor ce ar putea genera incendii.
- Este interzisa depozitarea de materiale combustibile langa circuitele electrice,
in podul scolii sau pe caile de acces.

In caz de electrocutare

Este obligatoriu ca orice manevra de prim ajutor sa fie precedata de intreruperea

sursei de curent, nerespectarea acestei cerinte prezentand risc vital pentru
salvator. Cand acest lucru este imposibil, victima trebuie indepartata cu ajutorul
unui lemn, avand grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat.

Dupa aceea se urmeaza una dintre variante:

- este constient:
 se pozitioneaza pe o parte, se inveleste cu o patura sau cu folia
termoizolanta din trusa de prim-ajutor, se panseaza steril arsurile cutanate
si se imobilizeaza fracturile dupa care se transporta la cea mai apropiata
unitate spitaliceasca pentru evaluare si continuarea terapiei;

- este inconstient si prezinta lipsa respiratiei spontane si a pulsului

la carotide:
se incepe resuscitarea cardio-respiratorie: masaj cardiac extern si
respiratie gura la gura (5 compresii pe torace alternativ cu 2 respiratii
gura la gura), care nu se va intrerupe pana la sosirea unui echipaj dotat cu
echipament corespunzator pentru sustinerea functiilor vitale (ambulanta
de reanimare).

- prezinta respiratie spontana si puls:

se pozitioneaza pe o parte sau in pozitia laterala de securitate si se
procedeaza ca la punctul 1, adica se supravegheaza tot timpul activitatea
respiratorie si cardiaca.

Prevenirea si stingerea incendiilor:

- Nu lăsaţi la îndemâna elevilor chibrituri sau alte surse de foc;

- Nu curăţaţi cu benzină sau cu alte lichide inflamabile haine, mobila,
pardoseala etc., în prezenţa focului deschis;
- Nu depozitaţi furaje şi lichide inflamabile în poduri sau în apropierea
construcţiilor;
- Nu lăsaţi nesupravegheat focul în curte, nu faceţi foc deschis pe timp de vânt;
- Nu fumaţi şi nu permiteţi fumatul, aruncarea chibriturilor, ţigărilor sau a altor
obiecte aprinse şi nici iluminatul cu flacără deschisă în salile de clasa, magazii,
poduri etc.;
- În faţa sobelor, pe duşumea sau parchet, se va fixa o tablă, peste care nu se vor
pune preşuri, covoare, hârtii etc;
- Nu se vor păstra lemne, hârtii, îmbrăcăminte sau alte materiale combustibile
mai aproape de 1 metru faţă de sobele metalice şi de burlanele acestora;
- Cenuşa se va depozita în vase metalice sau în gropi, separate de gunoi şi apoi
va fi stinsă;
- Este interzis a se aprinde focul în sobe cu benzină sau cu alte lichide
inflamabile;
- Este interzis a se introduce în sobe lemne care nu intră în întregime în focar;
- Pe timpul transportului şi mânuirii buteliilor de gaze lichefiate, acestea vor fi
ferite de lovituri, căderi sau deformări;
- Este interzis a se folosi instalaţii şi aparate electrice defecte sau improvizate,
cu conductori neizolaţi, cu prize sau întrerupătoare defecte, cu doze şi derivaţii
fără capace;
- Nu este permis a se lăsa sub tensiune, fără supraveghere nici un fel de aparat
electric;
- In caz de producerea unor incedii se va da semnalul de alarma, telefon la
pompieri, apoi in masura posibilitatilor se va actiona cu stingatoarele din dotare
- Personalul din aparatul administrativ cu responsabilitati in acest sens impreuna
cu pompierii vor incarca stingatoarele cu incarcatura de vara sau iarna
Dacă vi s-au aprins hainele, nu faceţi imprudenţa să fugiţi!
Dezbrăcaţi-le imediat, apoi stingeţi-le! Dacă nu le puteţi dezbrăca,
culcaţi-vă pe partea aprinsă sau înfăşuraţi-vă cu o cuvertură, pătură etc.
Dacă arderea a pătruns adânc prin îmbrăcăminte, până la piele, victima nu
se mai dezbracă, ci se înfăşoară cu un cearşaf, fiind transportată în cel mai scurt
timp la un spital. Pentru calmarea durerilor şi prevenirea stării de şoc, până la
sosirea personalului calificat, li se vor da calmante (algocalmin etc.) şi
analeptice (cafea tare, cofeină, pentazol etc.) pentru a preveni colapsul (leşinul).

Masuri pentru prevenirea accidentarii in salile de sport, excursii

- In excursii, conducatorul grupului trebuie sa verifice si sa asigure daca

mijloacele de transport sunt in stare de functionare.
- Inainte de efectuarea unei deplasari in grup a elevilor li se va aduce la
cunostinta pericolele ce le determina nerespectarea disciplinei scolare
in timpul deplasarii respective.
- Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice
defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de
accidentare sau imbolnavire.
In caz de intoxicatii:

Limitarea absorbtiei toxicului

Primele masuri care se iau in cazul unei intoxicatii sunt masuri de prevenire a
absorbtiei toxicului, prin idepartarea toxicului care nu a fost inca absorbit in
organism, masuri care se pot incepe la domiciliu:
- in cazul intoxicatiilor produse prin ingestie (inghitire): evacuarea continutului
tubului digestiv fie prin provocarea de varsaturi (prin stimularea fundului
gatului cu degetul sau cu o lungurita dupa ce s-a baut un pahar cu apa calda sau
lapte) fie prin administrarea unor purgative
- in intoxicatiile prin inhalare de substante gazoase, primul gest va fi scoaterea
victimei din mediu
- in cazul toxicelor care patrund prin tegumente, se va spala tegumentul cu
sapun si apa in cantati mari (dus)
- prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se face prin aplicarea unei pungi cu
gheata pe locul injectarii si a unui garou, proximal de locul injectarii.
Provocarea varsaturilor este contraindicata la:
- victime inconstiente
- in caz de convulsii
- ingestie de substante caustice, volatile sau antiemetice.
Intoxicatiile acute cu medicamente Intoxicatiile cu medicamente pot apare in
cazul intoxicatiilor voluntare, in scop suicidar sau in cazul supradozarii
accidentale, situatii frecvente la copii si la varstnici. Tipurile de medicamente
implicate in intoxicatii sunt variate: antidepresive, hipnotice, neuroleptice,
tranchilizante, analgezice, antipiretice, antiinflamatorii, fier medicamentos,
digitalice, atropina etc.
Semnele clinice care pot apare variaza in functie de substanta medicamentoasa:
de la tulburari digestive (greturi, varsaturi, dureri abdominale, diaree), tulburari
cardio-respiratorii (hipo sau hipertensiune, hiperventilatie, tahicardie), agitatie
sau somnolenta si pana la alterarea starii de constienta si coma.
Primul ajutor:
- evaluarea starii de constienta si a functiilor vitale (ABC), si resuscitarea
cardio-respiratorie in cazul in care victima este in stop cardio-respirator
- apelarea serviciului de urgenta 112
- daca este inconstienta sau varsa, se va aseza in pozitia de siguranta (culcat pe o
parte)
- daca victima este constienta se poate incerca provocarea de varsaturi
- se cauta ambalajele medicamentelor posibil a fi raspunzatoare de intoxicatie
- pana la sosirea echpei medicale se poate apela serviciul TOXAPEL pentru a
solicita informatii cu privire la acordarea primului ajutor.
Intoxicatiile cu monoxid de carbon - COSusMonoxidul de carbon (CO) este
un gaz incolor, inodor (fara miros), care se amesteca foarte bine cu aerul si care
rezulta din arderile incomplete (gaze, carbune, combustibil solid, gaze de
esapament). Cele mai frecvente intoxicatii cu CO sunt cele din mediul casnic,
prin utilizarea unor sobe (de obicei cu carbune) defecte. Acest gaz este toxic,
datorita combinarii sale cu hemoglobina, ceea ce scade cantitatea de oxigen din
sange si consecutiv oxigenarea tesuturilor.
Manifestarile clinice constau in tulburari neuropsihice (stare ebrioasa, agitatie,
somnolenta), tahicardie si tulburari respiratorii si in final coma. Caracteristica
este culoarea rosie-zmeurie a fetei.
Primul ajutor:
- scoaterea victimei din mediu
- transportul cat mai repede la spital
- daca e la indemana, administrarea de oxigen - care este considerat si antidotul
intoxicatiei cu CO.
Intoxicatia cu fum Intoxicatia cu fum, se produce de obicei in timpul
incendiilor, fumul fiind nociv atat prin monoxidul de carbon pe care-l contine
cat si prin efectul iritant la nivelul cailor respiratorii superioare.
Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta pana la coma,
depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse,
dispnee, voce ragusita, semne ale intoxicatiei cu CO.
Primul ajutor:
- scoaterea victimei din mediul cu fum, avand in vedere si propria siguranta
- evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale, cu inceperea manevrelor
de resuscitare cardio-respiratoare daca este necesar
- solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital
- daca este disponibil, administrarea de oxigen.
Intoxicatia cu naftalina Naftalina este o hidrocarbura aromatica, foarte
volatila, utilizata in gospodarii ca insecticid (pentru molii). Se poate absorbi pe
cale respiratorie (inhalare) sau pe cale digestiva (inghitire). Riscul de intoxicatie
cu naftalina este mai mare la anumite persoane, care sufera de un defect genetic
al unei enzime (G6PD eritrocitara).
Semnele clinice: greturi, varsaturi, dureri abdominale, cefalee, transpiratii,
intoxicatiile grave evoluand cu disurie, hematurie, convulsii si coma.
Primul ajutor:
- in cazul intoxicatiei prin inhalare: parasirea incaperii, indepartarea naftalinei si
aerisirea incaperii
- in cazul ingestiei: se administreaza apa si se provoaca varsaturile
- se transporta victima la spital.
De retinut!
NU se administreaza: ulei vegetal sau lapte, deoarece naftalina este solubila in
grasimi si prin acestea ar creste absorbtia toxicului.
Intoxicatia cu substante corozive Substantele corozive (caustice) sunt: acizii
(azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) si bazele corozive (soda de rufe, soda caustica,
amoniacul).
Calea de patrundere:
- cutanata: acizii concentrati la contactul cu pielea determina arsuri chimice de
diferite grade
- respiratorie: inhalarea vaporilor acizi produce iritarea mucoaselor tractului
respirator
- digestiva: - ingestia de acizi corozivi provoaca leziuni ulcero-necrotice severe
ale tubului digestiv, manifestate prin varsaturi hemoragice, dureri violente la
inghitire, arsuri retrosternale, diaree cu scaune sangvinolente, soc etc.
- ingestia de baze corozive determina leziuni severe si profunde la poarta de
intrare, in cavitatea bucala, faringe, esofag, cu risc de perforare si de sechele
ulterioare (stricturi esofagiene).
Primul ajutor:
- evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea
manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie daca este necesar: in timpul
respiratiei gura la gura nu se va intra in contact direct cu gura victimei decat
prin intermediul unui tifon (deoarece exista ricul de contaminare)
- solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital in cel mai scurt
timp
- spalarea cu multa apa (jet) timp de 20 minute, in cazul leziunilor cutanate sau
oculare.
De retinut!
Sunt contraindicate provocarea varsaturilor, spalatura gastrica si administrarea
purgativelor, deoarece exista riscul perforatiei. Nu se va incerca neutralizarea
sau diluarea toxicului!
Intoxicatia cu ciuperci necomestibile Aceste intoxicatii se produc accidental
prin consumarea de ciuperci recoltate din flora spontana, de catre persoane care
nu pot deosebi bine tipurile de ciuperci sau datorita fenomenului de incrucisare
cu spori intre ciuperci comestibile si ciuperci otravitoare. De aceea, cel mai
prudent este sa se consume numai ciuperci din cultura si nu din flora spontana a
padurilor.
Toxicitatea ciupercilor depinde de zona de unde au fost recoltate, de varsta lor,
anotimp, de cantitatea ingerata, de modul termic de preparare a lor si de starea
de sanatate anterioara a victimei.
Manifestari clinice ale intoxicatiei cu ciuperci, variaza in functie de tipul de
ciuperci, mai exact de tipul de toxina continuta de acestea si de durata perioadei
de incubatie (timpul scurs de la ingestie pana la aparitia manifestarilor clinice).
Astfel, in cazul intoxicatiilor cu incubatie lunga apare:
- sindromul phalloidian: cea mai grava intoxicatie (Amanita phalloides), cu
perioada de latenta de 6-12 ore, manifestata prin tulburari digestive, afectare
hepatica si renala grava, edem cerebral
- sindromul gyromitrian: interval de latenta de 10-24 ore, dupa care apar
tulburari digestive, neurologice (delir, convulsii, coma), hemoliza toxica
- sindromul orellanian: incubatie peste 24 ore, dupa care apar tulburari digestive
si se instaleaza insuficienta renala acuta.
In intoxicatiile cu incubatie scurta, simptomele apar dupa 1-2 ore de la ingestie,
si desi tabloul clinic poate fi zgomotos acestea sunt de obicei mai putin grave
decat cele cu incubatie lunga.
Primul ajutor:
- prezentarea la spital in cel mai scurt timp
- se poate incerca provocarea varsaturilor, in cazul intoxicatiilor cu durata scurta
de incubatie.
Intoxicatia cu pesticide Pesticidele sunt agenti utilizati pentru combaterea unor
agenti daunatori, putand fi: insecticide, rodenticide, erbicide, fungicide sau
fumigani. Cele mai utilizate sunt insecticidele, care, de asemenea, pot fi de
diferite tipuri, in functie de tipul de toxic continut: nicotina, organofosforice,
organoclorurati, carbamati etc.
Aceste substante pot fi absorbite pe toate caile: digestiva, respiratorie si
cutanata. De aceea in cazul suspiciunii unei intoxicatii cu pesticide, primul
ajutor consta in:
- evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea
manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie daca este necesar, cu atentie la
propria siguranta a salvatorului
- apelarea serviciului de urgenta 112
- decontaminare externa: inlaturarea imbracamintei si incaltamintei contaminate
si spalarea tegumentelor sub jet de apa
- provocarea varsaturii
- transportul victimei la spital pentru administrarea antidotului specific.

Primul ajutor in cazul unei hemoragii externe, consta in:

- limitarea sangerarii: asezarea victimei in pozitie de repaus cu segmentul
sangerand in poztitie ridicata (mai sus decat restul corpului)
- oprirea sangerarii: procesul de oprire a sangerarii se numeste hemostaza.
Organismul uman are capacitatea de a realiza o hemostaza spontana, prin
agregarea trombocitelor si coagularea sangelui la locul leziunii vasculare, cu
formarea unui cheag (tromb). Cand aceste mecanism este insuficient, este
necesara realizarea hemostazei artificial.
Hemostaza artificiala se realizeaza cel mai simplu printr-o compresie aplicata pe
vasul sangvin lezat, tinand cont de sensul curgerii sangelui, astfel incat sa se
opreasca sangerarea. Aceasta compresie asigura o hemostaza provizorie, pana la
sosirea echipei medicale sau pana la ajungerea intr-un serviciu medical unde se
poate realiza hemostaza definitiva. Daca victima este constienta va fi incurajata
sa consume lichide.
Compresia hemostatica se poate realiza:
- cu degetul aplicat pe vasul sangvin: compresie digitala
- cu pansament compresiv: se acopera si se comprima rana cu mai multe
comprese sterile sau in lipsa lor cu bucati de panza curata (batiste, haine etc.)
- cu garoul - un cordon elastic cu care se leaga in amonte de leziune (in sensul
de unde curge sangele); in lipsa unui garou se poate folosi un fular, curea,
cordon, elastic etc.
Primul ajutor in cazul arsurilor
Generalitati
Arsura este o leziune provocata de actiunea caldurii asupra tesuturilor; o
temperatura care depaseste 46 grade celsius este nociva pentru tesuturi.
Arsurile pot fi de diferite tipuri:
- arsuri termice: provocate de caldura sub forma de corpuri solide supraincalzite
(fierul de calcat), lichide sau vapori fierbinti, flacari
- arsuri chimice: provocate de acizi sau baze
- arsuri electrice: prin electrocutare
- arsuri prin radiatii: radiatii solare, UV
Pacientul cu arsura trebuie tratat ca un politraumatizat, deoarece o arsura majora
nu cauzeaza numai leziuni ale pielii ci se poate insoti si de disfunctii grave
organice.
Masuri de siguranta

Pentru ca salvatorul sa nu devina el insusi o victima trebuie sa aiba in vedere

cateva masuri de siguranta:
- se va intrerupe sursa agresiunii: curentul electric, gazul
- se va indeparta victima din mediu (incendiu) sau din apropierea sursei de
caldura
- daca este vorba de arsuri electrice, salvatorul trebuie sa-si ia masuri de
siguranta suplimentare: sa nu atinga victima cu mainile goale ci sa folosesca
materiale electroizolante
- se va indeparta victima dintr-o zona cu risc de explozie
- in cazul unui incendiu se va incerca evitarea inhalarii fumului, fie prin
folosirea unor masti speciale fie prin aplecarea capului la intrarea in cladire
- focul se stinge cu apa, stingator CO2 sau, de la caz la caz, cu paturi, zapada,
pamant etc.
- in cazul unei victime ale carei haine au luat foc, aceasta va fi oprita sa alerge
(desi aceasta este de obicei reactia victimelor), se va culca la sol si eventual se
va acoperi cu o patura.
Evaluarea arsurilor

In functie de profunzimea leziunilor provocate, sunt 4 grade de arsuri:

- gradul I: cand este afectat doar stratul superficial al tegumentului (epidermul);
pielea este rosie, inflamata si dureroasa; exemplu de arsura de gradul I este
eritemul solar
- gradul II: cand este afectat si dermul (stratul mijlociu al pielii); pielea este
rosie, inflamata, foarte dureroasa si acoperita de flictene cu continut clar
(basicute cu lichid galbui); exemplu de arsura de gradul II sunt arsurile
provocate de lichidele fierbinti sau metale supraincalzite
- gradul III: pielea alba cu flictenele au continut sangvinolent si durerea este mai
putin intensa, datorita distrugerii terminatiilor nervoase
- gradul IV: cand sunt distruse toate straturile pielii, aparand necroza, cruste
negre, tesuturile fiind complet carbonizate,
Aprecierea gravitatii starii victimei se face in functie de gradul arsurii si de
suprafata corporala arsa. Aprecierea suprafetei corporale afectate se poate face
cu „regula lui 9", astfel:
- membrul superior = 9%,
- membrul inferior = 18% (la copil 14%)
- trunchiul anterior sau trunchiul posterior = 18%
- capul si gatul = 9% (la copil 18%)
- organele genitale = 1%
sau considerand aria palmei victimei ca reprezentand 1% din suprafata
corporala.
In fata unei victimei cu arsuri, trebuie actionat ca si in fata unui politraumatizat,
deoarece de multe ori aceasta poate prezenta leziuni organice mult mai grave
decat leziunea de la suprafata pielii. De exemplu in cazul unui incendiu
victimele pot prezenta pe langa arsuri cutanate si intoxicatii cu CO sau leziuni
determinate de inhalarea fumului.
De aceea, primul gest va fi evaluarea functiilor vitale (ABC) si daca e nevoie
resuscitarea cardio-respiratorie si abia apoi se vor evalua arsurile.

Gravitatea arsurilor
Aprecierea prognosticului arsurilor se face tinand cont de gradul arsurii,
suprafata corporala afectata, leziunile asociate, varsta si starea de sanatate a
victimei inainte de acest incident.
Arsuri grave, cu un prognostic rezervat, sunt arsurile:
- de gradul III-IV cu afectarea a peste 10% din suprafata corporala
- de gradul I-II, cu afectarea a peste 25% din suprafata corporala sau peste 20%
din suprafata corporala daca survine la varste sub 10 sau peste 50 de ani
- arsurile care afecteaza: palmele, plantele, fata, organele genitale
- arsurile asociate cu leziuni de inhalare a fumului si altor substante toxice
- arsurile asociate cu alte leziuni: traumatisme, fracturi, plagi
- arsurile survenite la nou-nascuti, la varstnici sau persoane tarate (cu afectiuni
cronice cardiace, pulmonare, diabet etc.)
- arsurile electrice.
Arsuri medii sunt arsurile:
- de gradul III-IV cu afectarea a sub 10% din suprafata corporala
- de gradul I-II, cu afectarea a 15-25 % din suprafata corporala sau 10-20% din
suprafata corporala daca survine la varste sub 10 sau peste 50 de ani
Arsurile usoare sunt arsurile:
- de gradul III-IV cu afectarea a sub 2% din suprafata corporala
- de gradul I-II, cu afectarea a sub 15% din suprafata corporala sau sub 10%
daca survine la varste sub 10 sau peste 50 de ani
In cazul leziunilor electrice gravitatea depinde de tipul, intensitatea si tensiunea
curentului electric, rezistenta la punctul de contact si de iesire, durata
contactului, traseul curentului prin corp si factori de mediu asociati.

Primul ajutor in arsurile termice

Arsura de gradul I si II
In cazul arsurilor usoare (gradul I si II) primul ajutor se limiteaza la expunerea
zonei afectate sub un jet de apa rece (20 minute) dupa care se panseaza cu
comprese sterile. Se pot aplica eventual spray-uri speciale pentru arsuri.
Arsura de gradul III si IV
In cazul arsurilor grave (gradul III si IV):
- in cazul arsurii cu flacara se va stinge cat mai rapid flacara, de preferat prin
culcarea victimei la pamant si acoperirea cu o patura sau o haina; se va
impiedica victima sa alerge (aceasta fiind reactia fireasca a unui om cuprins de
flacari) deoarece curentii de aer intretin focul
- nu se va dezbraca victima daca hainele sunt lipide de pielea arsa
- se va stropi cu apa rece (sau cu zapada) si se vor aplica comprese cu apa rece
pe zonele lezate
- se va transporta victima la spital cat mai rapid
- nu se vor sparge flictenele si nu se vor aplica creme sau alte substante pe
leziuni
Primul ajutor in arsurile chimice
In cazul arsurilor determinate de substante chimice primul ajutor consta in
limitarea contactului substantei chimice cu tesuturile si diminuarea concentratiei
substantei. In acest scop:
- se indepartea rapid hainele imbibate in substanta nociva
- se spala suprafata afectata cu jet de apa timp de 20-30 minute
- exceptie face arsura cu varul nestins, in care nu se toarna niciodata apa,
deoarece varul se activeaza in prezenta apei. In acest caz se tamponeaza doar cu
un tampon uscat si abia dupa ce varul a fost indepartat se poate spala cu apa.
Nu este indicat sa se incerce neutralizarea substantei chimice deoarece in urma
reactiei de neutralizare se elimina o mare cantitate de caldura care poate agrava
leziunile. Abia dupa spalarea cu apa se poate eventual incerca aplicarea
antidotului: apa bicarbonatata in cazul arsurilor cu acizi sau otet in cazul
arsurilor cu baze.
Arsuri electrice
Arsurile electrice produc leziuni la locul de intrare si la cel de iesire (marca
electrica) dar provoaca si leziuni profunde ale organelor (tulburari de ritm,
leziuni neurologice, vasculare, musculare) chiar si stop cardiac.
In caz de electrocutare:
- se va indeparta sau opri sursa de curent electric inainte de a atinge victima, fie
de la intrerupator fie indepartand cablul electric cu un obiect nemetalic, din
lemn, plastic, cauciuc sau folosind manusi de cauciuc pentru autoprotectie
- nu se va atinge victima sau sursa de curent cu mainile neprotejate
- daca victima este in stop cardio-respirator se va face masaj cardiac si respiratie
artificiala.
Orice victima care a suferit o electrotrauma trebuie transportata si internata in
spital pentru cateva zile, indiferent de starea victimei

In caz de plagi:
Plaga este o lipsa de continuitate a pielii, mucoaselor si a tesuturilor subiacente,
produsa in urma actiunii unor agenti traumatici: fizici, chimici sau mecanici.
In functie de profunzime, plagile pot fi:
- superficiale: intereseaza numai tegumentul si tesutul subcutanat
- profunde, care pot fi: penetrante: cand plaga depaseste seroasele si se intinde si
in interiorul cavitatilor abdominale, toracale cu sau fara intereseaza organelor
interne, sau nepenetrante: cand nu depasesc seroasele (foite care invelesc
organele si cavitatile abdominala si toracica).
In functie de mecanismul de producere, plagile pot fi: prin taiere, impungere,
impuscare, zdrobire, muscare, contuze etc.
Plagile, pe langa modificarile anatomice pe care le pot determina, ele reprezinta
si o poarta de intrare in organism pentru diversi agenti infectiosi. De aceea, in
cazul unei plagi se va face toaleta plagii si se va pansa plaga cat mai repede
posibil.
Primul ajutor
- degajarea plagii: se scot hainele sau incaltamintea care acopera plaga; daca
aceasta este intr-o zona acoperita de par, se va incerca indepartarea parului
- dezinfectarea mainilor salvatorului (acolo unde este posibil) prin spalarea cu
apa si sapun, urmata eventual de clatirea cu alcool
- curatarea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii: cu un tampon cu apa si
sapun sau un dezinfectant (apa oxigenata, rivanol, iod, betadina, alcool sanitar)
- curatarea sau dezinfectarea plagii: se poate face cu apa oxigenata, rivanol sau
betadina, fie cu ajutorul unui tampon din tifon fie turnand direct pe plaga
- pansarea plagii: acoperirea plagii cu pansamente sterile si bandaje.
De retinut!
NU se vor aplica dezinfectanti tari, iritanti (alcool sanitar sau tinctura de iod) pe
plaga, deoarece acestia pot provoca necroza tesuturilor.
NU se va curata sau pansa o plaga cu tampoane de vata, deoarece pot ramane
scame in plaga.
Nu se va incerca extragerea corpilor straini infipti adanc in plaga, cu exceptia
corpurilor mici, care se gasesc la suprafata (pietricele, nisip) deoarece se pot
declansa hemoragii.
Masuri de prim-ajutor in caz de asfixiere, inec, fractura, luxatie, entorsa,
lesin (lipotimie)
ASFIXIERE
Simptome:
incetarea respiratiei, fata vanata, maini si picioare reci, batai slabe ale inimii,
imperceptibile
Prim-ajutor :
Se indeparteaza persoana de locul unde s-a produs asfixia.
Se apeleaza la Serviciul de Ambulanta.
Persoana se aseaza pe spate, cu capul intr-o parte.
Se asigura libertatea miscarilor respiratorii.
Se incearca respiratia artificiala pana cand persoana incepe sa respire.
INEC
Prim-ajutor :
Se apeleaza urgent la Serviciul de Ambulanta.
Persoana se scoate din apa, se intinde pe spate si i se verifica respiratia.
Se incearca eliminarea lichidului inghitit prin exercitarea unor presiuni
consecutive asupra abdomenului - Metoda Heimlich
FRACTURA, LUXATIE, ENTORSA
Simptome:
Fractura - ruptura oaselor (fracturi inchise) sau a oaselor si a pielii (fracturi
deschise).
Entorsa - indoirea, rasucirea sau intinderea fortata a ligamentelor fara
deplasarea oaselor din articulatie.
Luxatia - intinderea sau ruperea ligamentelor si deplasarea osului in articulatie.
Prim-ajutor :
La fracturi inchise si luxatii, se imobilizeaza partea vatamata in pozitia cea mai
comoda (pentru evitarea transformarii fracturilor inchise in fracturi deschise).
Se transporta urgent accidentatul la spital.
LESIN (LIPOTIMIE)
Simptome:
Pierderea temporara a cunostintei fara disparitia pulsului (putand indica o
afectiune grava).
Prim-ajutor :
Persoana se aseaza pe spate, cu capul mai jos decat trunchiul, in scopul irigarii
creierului.
Se verifica pulsul si respiratia si se indeparteaza hainele stramte.
Daca este necesar, se apeleaza la Serviciul de Ambulanta.

Legea 319/2006

Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate

cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea
angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art.
22, lucratorii au urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,

echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa

utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau

inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale
masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze
corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie
de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de
protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului

accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este

necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de
catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si
securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii

desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si
conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in
domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii

si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti
la procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

Hg 1146/2006

Cap. I Dispozitii generale

Art. 1 - (1) Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru asigurarea
securitatii si sanatatii lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamente
de munca, definite potrivit art. 2.
(2) Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se
completeaza cu prevederile specifice cuprinse in prezenta hotarare.
Art. 2 - In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos au
urmatoarea semnificatie:
a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la
locul de munca;
b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la
echipamentul de munca, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului,
folosirea, transportul, repararea, modificarea,intretinerea, inclusiv curatarea lui;
c) zona periculoasa - orice zona din interiorul si/sau din jurul echipamentului de
munca in care prezenta unui lucrator expus il supune pe acesta unui risc pentru
sanatatea si securitatea sa;
d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona
periculoasa;
e) operator - lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea
echipamentului de munca.
Cap. II Obligatiile angajatorului
Sectiunea 1 Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca
Art. 3 - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca
echipamentul de munca pus la dispozitia lucratorilor din intreprindere si/sau
unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop si sa poata fi
utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau sanatatea lor.
(2) La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securitatii si
sanatatii lucratorilor, angajatorul este obligat sa acorde o atentie deosebita
tuturor conditiilor de munca, caracteristicilor specifice acestora, precum si
riscurilor existente, in special la locurile de munca din cadrul intreprinderii
si/sau unitatii, si/sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la utilizarea
echipamentelor de munca.
(3) In situatia in care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de munca
sunt utilizate fara nici un risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor,
angajatorul este obligat sa ia masuri corespunzatoare pentru reducerea riscurilor.
Art. 4 - (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat sa
procure si/sau sa utilizeze:
a) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din
intreprindere si/sau unitate, pentru folosinta, dupa data intrarii in vigoare a
prezentei hotarari, care indeplinesc:
(i) prevederile tuturor reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia
comunitara aplicabila;
(ii) cerintele minime prevazute in anexa nr. 1, in cazul in care nu se aplica sau
se aplica partial reglementari tehnice romane care transpun legislatia
comunitara;
b) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din
intreprindere si/sau unitate, pentru folosinta, care indeplinesc cerintele minime
prevazute in anexa nr. 1, cel tarziu pana la data de 31 decembrie 2006.
(2) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata durata
utilizarii lor, echipamentele de munca sa fie mentinute, printr-o intretinere
adecvata, la un nivel tehnic care sa
respecte, dupa caz, prevederile alin. (1) lit. a) sau b).
(3) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste, dupa
consultarea partenerilor sociali si luand in considerare legislatia si/sau practicile
nationale, modalitatile care sa permita realizarea unui nivel de securitate
corespunzator obiectivelor prevazute in anexa nr. 2.
Sectiunea a 2-a Verificarea echipamentelor de munca
Art. 5 - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca
echipamentele de munca a caror securitate depinde de conditiile de instalare sa
fie supuse unei verificari initiale, dupa instalare si inainte de prima punere in
functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-un loc de munca nou sau
pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, in conformitate cu
legislatia si/sau cu practicile nationale, in scopul asigurarii unei instalari corecte
si a bunei functionari a acestor echipamente de munca.
(2) Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt respectate si
orice deteriorari sunt depistate si remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia
masurile necesare pentru ca echipamentele de munca, care sunt supuse unor
influente ce pot genera deteriorari susceptibile de a fi la originea unor situatii
periculoase, sa faca obiectul:
a) unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice efectuate
de personae competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile
nationale;
b) unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in conformitate cu
legislatia si/sau cu practicile nationale, de fiecare data cand s-au produs
evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte daunatoare asupra
securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale procesului de
munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.
(3) Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie
Inspectiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada de
timp corespunzatoare, de exemplu, in functie de recomandarile sau specificatiile
producatorului.
(4) Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul
intreprinderii, acestea trebuie sa fie insotite de o dovada referitoare la realizarile
ultimei verificari.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste modalitatile de
efectuare a acestor
verificari.
Hotararea nr. 1048 din 09/08/2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 722 din 23/08/2006
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 51 alin. (1)
lit. b) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta hotarare stabileste cerintele minime referitoare la
echipamentul individual de protectie utilizat de lucratori la locul de munca.
Art. 2. - Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se aplica
in totalitate domeniului mentionat la art. 1, fara a aduce atingere dispozitiilor
mai restrictive si/sau specifice cuprinse in prezenta hotarare.
Art. 3. - (1) In sensul prezentei hotarari, prin echipament individual de protectie
se intelege orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l
proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol
securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar
sau accesoriu proiectat in acest scop.
(2) Sunt excluse din definitia cuprinsa la alin. (1):
a) imbracamintea de lucru si uniformele obisnuite care nu sunt proiectate in
mod special pentru a proteja securitatea si sanatatea lucratorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgenta si salvare;
c) echipamentul individual de protectie purtat sau folosit de armata, politie ori
de alte institutii de ordine publica;
d) echipamentul individual de protectie pentru mijloace de transport rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoaparare sau de descurajare;
g) dispozitivele portabile pentru detectarea si semnalizarea riscurilor si
factorilor nocivi.
Art. 4. - Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand
riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de
protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de organizare a
muncii.

CAPITOLUL II
Obligatiile angajatorilor
SECTIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 5. - (1) Echipamentul individual de protectie trebuie sa respecte prevederile
Hotararii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de
securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru
introducerea lor pe piata, cu modificarile ulterioare.
(2) Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate, fara sa conduca el insusi la un
risc marit;
b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca;
c) sa ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului;
d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta, dupa toate ajustarile
necesare.
Art. 6. - In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea
simultana a mai multor echipamente individuale de protectie, aceste
echipamente trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu
riscul/riscurile respectiv/respective.
Art. 7. - Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie, in
special durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului,
frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecarui lucrator
si de performanta echipamentului individual de protectie.
Art. 8. - (1) Echipamentul individual de protectie este, in principiu, destinat
purtarii de catre o singura persoana.
(2) Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de
catre mai multe persoane, se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca
aceasta utilizare nu creeaza diferitilor utilizatori nicio problema de sanatate sau
de igiena.
Art. 9. - In cadrul intreprinderii si/sau unitatii trebuie sa se furnizeze si sa fie
disponibile informatii adecvate privind fiecare echipament individual de
protectie impus in conformitate cu art. 5 si 6.
Art. 10. - (1) Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de
angajator, care asigura buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare
prin intermediul intretinerii, repararii si inlocuirilor necesare.
(2) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei poate stabili dispozitii pe
baza carora sa se impuna ca lucratorul sa contribuie la costul unui anumit
echipament individual de protectie, in situatiile in care utilizarea echipamentului
nu este exclusiv pentru locul de munca.
Art. 11. - Angajatorul informeaza mai intai lucratorul despre riscurile impotriva
carora il protejeaza purtarea echipamentului individual de protectie.
Art. 12. - Angajatorul asigura instruirea lucratorului si, daca este cazul,
organizeaza antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual
de protectie.
Art. 13. - (1) Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in
scopurile specificate si in conformitate cu fisa de instructiuni, cu exceptia
imprejurarilor specifice si exceptionale.
(2) Instructiunile trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor.
SECTIUNEA a 2-a
Evaluarea echipamentului individual de protectie
Art. 14. - (1) Inainte de a alege echipamentul individual de protectie,
angajatorul trebuie sa evalueze daca echipamentul individual de protectie pe
care intentioneaza sa il foloseasca indeplineste cerintele prevazute la art. 5 si 6.
(2) Aceasta evaluare cuprinde:
a) analiza si evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le posede echipamentul
individual de protectie pentru a fi eficace impotriva riscurilor prevazute la lit. a),
luandu-se in considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul in sine;
c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protectie disponibil
cu caracteristicile prevazute la lit. b).
Art. 15. - Evaluarea prevazuta la art. 14 este revizuita in functie de modificarile
aduse oricarui element al echipamentului individual de protectie.
SECTIUNEA a 3-a
Reguli de utilizare
Art. 16. - (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 4-15, Ministerul Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste reguli generale pentru utilizarea
echipamentului individual de protectie si/sau reguli care reglementeaza cazurile
si situatiile in care angajatorul trebuie sa furnizeze echipamentul individual de
protectie, luand in considerare reglementarile tehnice romane care transpun
legislatia comunitara privind libera circulatie a acestui echipament.
(2) Aceste reguli indica, in special, imprejurarile sau situatiile de risc in care
este necesara utilizarea echipamentului individual de protectie, fara a aduce
atingere prioritatii care trebuie sa se acorde mijloacelor de protectie colectiva.
(3) Anexele nr. 1-3 au un caracter orientativ, contin informatii utile pentru
stabilirea acestor reguli si fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 17. - Atunci cand Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
adapteaza regulile prevazute la art. 16, acesta ia in considerare orice modificari
semnificative ale riscului, mijloacelor de protectie colectiva si echipamentelor
individuale de protectie, determinate de evolutiile tehnologice.
Art. 18. - Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei consulta
organizatiile angajatorilor si lucratorilor cu privire la regulile prevazute la art.
16 si 17.
SECTIUNEA a 4-a
Informarea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 19. - Fara a aduce atingere prevederilor art. 16 din Legea securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006, lucratorii si/sau reprezentantii acestora sunt
informati cu privire la toate masurile ce trebuie luate in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor, atunci cand acestia utilizeaza echipamente individuale de
protectie la locul de munca.
Art. 20. - Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor
acestora cu privire la problemele la care se face referire in prezenta hotarare,
inclusiv in anexele la aceasta, se desfasoara in conformitate cu prevederile art.
18 din Legea nr. 319/2006.
CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art. 21. - Adaptarile de natura strict tehnica ale anexelor nr. 1-3 se efectueaza
de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in functie de:
a) adoptarea reglementarilor de armonizare tehnica si de standardizare cu privire
la echipamentele individuale de protectie; si/sau
b) progresele tehnice, evolutia reglementarilor sau specificatiilor internationale
ori a cunostintelor din domeniul echipamentelor individuale de protectie.
Art. 22. - Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei raporteaza
Comisiei Europene la fiecare 5 ani cu privire la aplicarea prevederilor prezentei
hotarari, indicand punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Art. 23. - Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.
* Prezenta hotarare transpune Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime
de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentului
individual de protectie la locul de munca [a 3-a directiva specifica in sensul art.
16 alin. (1) din Directiva 89/391/CEE], publicata in Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L393/1989. Bucuresti, 9 august 2006.

- In urma acestui instructaj profesorii diriginti ceilalti profesori au

obligatia ca la randul lor sa isi tina propriile instructaje specifice cu
elevii pe baza fisei colective de instruire.
- De fiecare data cand apar elemente specifice noi in timpul desfasurarii
orelor sau a altor activitati scolare care ar putea pune in pericol viata
sau integritatea elevilor, profesorii sunt obligate sa execute instructajul
de protectie a muncii pe baza de semnatura.
- Intervalul dintre 2 instructaje periodice nu va fi mai mare de 6 luni.
- Instructajul se va face pe baza unei tematici ce va fi pastrata la
persoana care efectueaza instruirea
- Activitatile de instruire in acest sens, vor fi facute pan ape data
………………., iar ulterior conform instructiunilor in vigoare.

Am prezentat instructiunile de mai sus:

Bonceag Anamaria – lucrator desemnat privind securitatea si sanatatea in

munca

Atat profesorii cat si personalul auxiliar au luat la cunostinta de cele consemnate

in activitatea de instruire privind sanatatea si securitatea in munca, semnand
fiecare fisele de protectia muncii.