Activitate 2.6.a.

Sinteză pentru activități

OPŢIONALUL„MUZICIENI CELEBRII”

Programa şcolară pentru „Muzicieni celebrii”, opţional pentru învăţământ vocational

gimnazial, clasa a VIII-a, o oră pe săptămână, are următoarea structură:
• Argument;
• Valori şi atitudini;
• Competenţe generale şi competenţe specifice;
• Modalităţi de evaluare;
• Sugestii pentru repertoriu de cântece;
• Sugestii pentru audiţii.
Argument

Muzica – arta sunetelor – face parte din patrimoniul cultural şi spiritual al întregii
omeniri, construind un limbaj universal specific de exprimare, un grai care oglindeşte stări
sufleteşti neprefăcute sau caracteristici specifice unui om sau a unui popor. Dezvoltând
continuu elementele sale de expresie, muzica a ajuns la un înalt grad de manifestare a simţirii
şi gândirii umane, participând astfel, alături de alte domenii culturale, la cunoaşterea şi
transformarea omului. Acest opţional îşi propune să înlesnească o cale spre înţelegerea şi
aprofundarea capodoperelor din literatura muzicală universală şi autohtonă. În perioada
pubertăţii, copilul percepe activitatea şcolară ca fiind mai solicitantă, mai plină de
responsabilităţi. Este perioada în care elevul se descopere pe sine, devine conştient de
aptitudinile sau talentele pe care le are, îşi dezvoltă imaginaţia şi memoria, are afectivitatea
mai stabilă, manifestă o voinţă mai fermă. Este perioada când creşte capacitatea de a face
raţionamente, de a organiza activităţile şi nu de a le copia. Abilităţile intelectuale se manifestă
în elaborare de raţionamente şi judecăţi, ideile devin mai ample, debitul verbal se măreşte, se
dezvoltă limbajul atât cantitativ cât şi calitativ.
La această vârstă, elevul are nevoie de informaţii corecte în toate obiectele de studiu
care să-i deschidă orizonturi şi să-l ajute la formarea minţii deschise, capabile să treacă din
starea de conflict şi divergenţa la starea de acceptare şi cooperare socială. Scopul acestui
opţional este dezvoltarea la elev a:
- inteligenţei muzicală – capacitatea de a aprecia muzica,
-inteligenţei intrapersonală – abilitatea de autoreflecţie şi conştientizarea propriului eu,
- inteligenţei interpersonală – abilitatea de a relaţiona cu ceilalţi,
- inteligenţei emoţională a elevului;
toate acestea dorindu-se să contribuie la dezvoltarea unui set de competenţe pentru:
• a forma generaţii de auditori minim vizaţi din punct de vedere muzical care să nu tolereze
manifestările de tip kitch;
• a oferi modele de viaţă într-o perioadă cu multe frământări interioare;
• a contribui, alături de alte obiecte de studiu, la îmbogăţirea vocabularului;
• a dezvolta abilitatea de comunicare verbală prin expunerea propriilor păreri şi emoţii;
• a dezvolta abilitatea de a recunoaşte emoţiile exprimate în artă.
• a lua contact cu muzica real considerată de referinţă în istoria omenirii, structurată pe epoci;
• a se familiariza cu lucrări şi nume consacrate din arta muzicală naţională şi universală;
• a află biografiile unor mari muzicieni ce pot fi luate drept model de viaţă
• a emite păreri personale cu privire la audiţiile propuse.
Resursele folosite sunt în primul rând audiţiile selectate în funcţie de nivelul clasei de
elevi şi de interesul manifestat de aceştia pentru un gen de muzică (este cunoscută afinitatea
generaţiilor actuale pentru muzica modernă a secolului XXI în detrimentul muzicii creeate în
secolele trecute).

Valori şi atitudini

Acest opţional se doreşte a fi un mod prin care adolescenţii elevi să perceapă muzica
din diferitele epoci ca fiind artă şi document asupra problemelor spirituale şi politice ale
veacurilor. Artă - prin jocul sonor al sunetelor ca divertisment destinat a înfrumuseţa
răgazurile, şi document - prin reflectarea în creeaţiile muzicale a convulsiilor politice
(corurile din operele compuse de Giuseppe Verdi, simfonia a 3-a compusă de Ludwig van
Beethoven iniţial pentru Napoleon Bonaparte etc) sau a evoluţiei ştiinţei (introducerea
instrumentelor electronice şi a sintetizatorului în muzica secolului al XX-lea etc). A „înţelege”
muzica înseamnă o percepere a înlăţuirii sunetelor în mod plăcut urechii după legile armoniei
şi îmbogăţite cu metamorfozele simţite şi concepute de compozitor de-a lungul elaborării în
aşa fel încât la sfârşit, în acordul final, nu mai sunt note care îl compun ci, într-un anumit fel,
sunt linişti, speranţe, uimiri, întrebări cu privire la principii de viaţă, tristeţi înţelese sau nu,
asocieri cu întâmplări trăite etc.
Se pot schimba atitudini, se poate ajunge la ambiţii pozitive sau se poate ajunge la
împăcare cu sine şi la toleranţă. Este o variantă de formare a personalităţii elevului adolescent
spre a fi sensibil cu privire la valori – mai întâi cultural-artistice dar care se pot extinde în
valori existenţiale – care să-l ajute să ajungă la micşorarea dependenţei faţă de „valorile”
induse de cei din jur, de mişcări politice sau mass-media. Privind într-o perspectivă mai largă,
un individ atent să înţeleagă evenimente din jurul său va ieşi din lipsa de energie intelectuală
sau morală şi va căuta să interacţioneze responsabil cu societatea. Valorile care se doresc a fi
formate la adolescent sunt:
• dezvoltarea simţului estetic muzical;
• recunoaşterea din audiţii a unor fragmente semnificative din literatura muzicală autohtonă şi
internaţională;
• aprecierea argumentată a valorilor muzicale clasice şi moderne;
• mai buna înţelegere a evenimentelor istorice prin cunoaşterea contextului în care au fost
create unele lucrări muzicale;
• aprecierea vieţilor şi atitudinilor unor muzicieni ca exemplu de reuşită cu privire la urmarea
talentului.
Atitudinile dorite în formarea elevilor sunt:
• înţelegerea şi folosirea cu uşurătate a elementelor de limbaj muzical;
• gândirea critică şi argumentativă cu privire la muzica audiată;
• respingerea manifestărilor de tip kitch;
• cultivarea obişnuinţei petrecerii timpului liber la concerte calitative din punct de vedere
muzical;
• urmărirea vieţii artistice locale, naţionale şi internaţionale;
• îmbogăţirea repertoriului personal prin interpretarea unor fragmente muzicale de referinţă.

Competenţe generale şi competenţe specifice

Nr.crt. Competenţe generale Competenţe specifice
1. Corelarea în practică a elementelor de 1. Cântarea după auz sau descifrarea de
limbaj muzical receptate în anii de partituri accesibile, recunoscând elemente de
studiu anteriori. limbaj muzical (reactualizate din anii de
strudiu anteriori);
2.Descifrarea unor teme accesibile din
lucrările muzicale propuse spre audiţie
 corelând semnul muzical cu sunetul;
3. Recunoaşterea din audiţii a unor teme
muzicale celebre;
4. Recunoaşterea diferenţiată a genurilor
muzicale audiate recunoscând elementele
specifice acestora;
5. Diferenţierea părţilor unui gen muzical,
cunoştinţe obţinute prin audierea repetată a
pieselor muzicale propuse de profesor.
2. Evidenţierea părerilor proprii, punând 1.Interpretarea pieselor muzicale din
în valoare dimensiunile afectivă, repertoriul propus, aplicând părerile
estetică şi creativă a propriei personale cu privire frazare, combinaţii
personalităţi. timbrale etc.;
2. Expunerea părerilor personale – prin
interpretare sau comentariu – a concordanţei
dintre tematica textului şi caracterul
melodiei;
3. Respectarea normelor de comportament
civic în cadrul interpretărilor în grup – de tip
cor sau grup vocal – cât şi în cadrul
momentelor interpretative ale colegilor;
4. Expunerea argumentată a aprecierilor şi
autoaprecierii;
5. Sublinierea impresiilor cu privire la
expresivitatea elementelor de limbaj
recunoscute în piesele muzicale audiate –
ritm, melodie, tempo, agogică, timbrul;
6. Utilizarea corectă a termenilor de
specialitate în exprimarea impresiilor asupra
lucrărilor muzicale audiate;
7. Participarea la discuţii în grup cu privire la
diferite interpretări a unor piese muzicale –
cover-uri -;
8. Asocierea modalităţilor de exprimare ale
muzicii cu cele ale altor arte.
3. Valorificarea experienţei de viaţă prin 1.Asocierea desfăşurării evenimentelor
studierea biografiilor marilor muzicale cu perioade şi evenimentelor
muzicieni ca model pentru istorice;
manifestarea comportamentului civic, 2. Încadrarea unei lucrări muzicale în
exemple de viaţă. perioada istorică în fucţie de contextul
politic şi istoric;
3. Prezentarea atitudinilor civice şi artistice
pozitive a unor personalităţi muzicale ce pot
fi luate ca exemple de viaţă;
4. Cunoaşterea rolului unor personalităţi
muzicale în evoluţia muzicii de-a lungul
istoriei, prin analizarea diferitelor surse de
informare;
5. Identificarea valorilor umane ale
personalităţilor muzicale.
 4. Exersarea învăţării permanete prin 1.Expunerea unei teme folosind informaţii
folosirea diferitelor surse de informare oferite din diferite surse;
2. Compararea informaţiilor obţinute din
diferite surse cu informaţiile oferite de
reviste de specialitate, foi de sală etc.;
3. Realizarea sau completarea propriei
audioteci.

Modalităţi de evaluare

Evaluarea va respecta recomandarea de a fi iniţială, continuă şi sumativă.

Vor fi:
- Probe orale: de tip discuţie liberă, dezbateri.
- Probe scrise de tip: test grilă, fişe de lucru, portofoliu, referat.
- Probe practice: de tip exerciţiu, demonstraţia, concursuri de genul
„Recunoaşteţi lucrarea muzicală”, „Recunoaşteţi genul muzical”, „Recunoaşteţi
perioada istorică în care se încadrează piesa audiată”, concursuri de interpretare.
Pentru a evidenţia învăţarea centrată pe elev, în acest opţional se folosesc
modalităţi variate de evaluare care combină metode tradiţionale cu metode
alternative de evaluare de tip: observarea sistematică, investigaţia, referatul,
portofoliul. Evaluarea se doreşte să sublinieze evoluţia elevilor, îmbogăţirea
bagajului de cunoştinţe, dezvoltarea creativităţii şi, de ce nu, creşterea
respectului de sine. De aceea, în fiecare etapă a evaluării se vor folosi
chestionarele care vor evidenţia evoluţia individuală sau în grup a elevului,
astfel:

Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare finală

• chestionar–
• test iniţial - identificarea
bagajului de cunoştinţe
• jurnal reflexiv.
• chestionar – instrument de
chestionare în grup;
• jurnal reflexiv;
• observarea sistematică a
elevilor
• verificarea listei pentru
autoevaluarea lucrărilor în
echipă.
• chestionar
• jurnal reflexiv
• portofoliu
• lista cu lucrările muzicale
aflate în audioteca personală

Conţinuturi

Germania şi Austria
≠ Ludwig van Beethoven – revoluţionar în muzică
≠Richard Wagner – geniu şi egoism
≠Johann Strauss – vals şi veselie
≠ Arabesque şi Modern Taking – clasic în muzica uşoară
Italia
≠Stradivarius, Amati şi Guarneri – modelul perfect de vioară
 ≠Niccolo Paganini – neegalat în arcuş
≠Rossini, Donizetti, Bellini – opera de belcanto
≠Giuseppe Verdi – colosul operei
≠ Adriano Celentano, Francesco Napoli, Umberto
Tozzi–
Franţa
≠Frederic Chopin – elogiator al pianului
≠Charles Gounod – triumful muzicii burgheze
≠Gerges Bizet şi Leo Delibes – simplitate şi sinceritate
≠Claude Debussy şi Maurice Ravel – senzualitate şi ritm
≠ Edith Piaf, Charles Aznavour, Joe Dassin, Indila – fineţea franceză
Rusia
≠Piotr Ilici Ceaikovski – emoţie creativă
≠Igor Stravinski – simbolul spiritului prograsist în muzică
≠Serghei Prokofiev – melancolia rusă
≠Anna Netrebko – voce şi nu numai
România
≠George Enescu – mereu român
≠Gavriil Musicescu – purtător de făclie
≠Vasile Vasilache – prospeţime în muzica românească
≠Temistocle Popa – făuritor de şlagăre
≠Cornel Fugaru – pop şi rock
≠Florin Bogardo – poezie în muzică
≠Marius Ţeicu şi Ion Cristinoiu – bucurie şi profesionalism
≠Aura Urziceanu, Anca Parchel, Jonny Răducanu – specific jazz
≠Angela Gheorghiu – frumuseţe şi pasiune
S.U.A. şi Canada
≠George Gershwin – de la clasic la jazz
≠Louis Amstrong – poveste cu trompetă
≠Elvis Presley – nu numai rock
≠Michael Jackson – regele pop
≠Celin Dion – frumuseţe şi talent
Succesiunea lecţiilor din fiecare capitol urmăreşte să se ajungă la muzica
contemporană, cunoscută măcar în parte de către elevi.