SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA „MARIA MONTESSORI „ BACAU

AVIZAT DIRECTOR, AVIZAT INSPECTOR,

PROF. NASTAC ADRIAN PROF. Dr OANA - MARIA DROIMAN

Aria curriculara: ARTE

„FOLCLORUL COPIILOR”

OPTIONAL

DURATA: 1 AN
ANUL ŞCOLAR 2017 - 2018
CLASA a III-a
Profesor de educaţie specială
Balan Liana
 Programa şcolară
Folclorul copiilor
(opţional)

ARGUMENT

Cursul opţional Folclorul copiilor a fost propus elevilor şi părinţilor acestora şi a fost primit cu interes şi bucurie.
Domeniile abordate în cursul opţional Folclorul copiilor prezintă oportunităţi pentru crearea şi dezvoltarea la elevi a capacităţii de
apreciere a artei autentice ,a spiritului de echipă, a respectului pentru produsele muncii proprii şi muncii altora ,a sentimentului apartenenţei la
un grup ,a
interesului pentru părerile celor din jur ,a nevoii de respect şi protecţie pentru mediul înconjurător.
Obiectivele propuse vor fi realizate prin activităţi de tip informaţional şi practic : jocuri de rol, memorizări, concursuri, dramatizări,
audiţii, etc.
Cursul opţional propus vine în întâmpinarea nevoii de manifestare artistice a copiilor.
Pentru buna desfăşurare a cursului vor fi folosite resurse materiale clasice ( ilustraţii, planşe, reproduceri etc ) şi moderne
( computer, CD-uri ).
Evaluarea se va realiza prin organizarea de şezători, serbări si a unui carnaval, la care vor fi invitaţi părinţii copiilor şi reprezentanţi ai
comunităţii locale, păstrându-se, astfel, o bună legătură cu familia şi comunitatea.
Folclorul copiilor , s-a transmis din generaţie în generaţie , oral şi practic, prin „şcoala jocului”, prin simplul contact dintre copii, cu
ajutorul fraţilor, partenerilor de joacă, părinţilor, şcolii, etc. Din leagăn până la adolescenţă, folclorul copiilor se împleteşte la tot pasul cu viaţa
acestora, constituie un gen care-i însoţeşte în toate manifestările specifice copilăriei.
 Diferite forme ale folclorului au fost create chiar de copii, prin inteligenţa lor, spiritul de iniţiativă, fantezia, capacitatea de a visa.
Aceştia, în jocurile lor, inventează scurte poezii, cântece, caracterizate printr-un grai poetic, concret, care încântă urechea, contribuind la
dezvoltarea imaginaţiei şi a limbajului. Aceste „mici producţii artistice” sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de folclor al
copiilor.
Scriitori de seamă din toate timpurile s-au aplecat cu înţelegere şi interes asupra universului copilăriei, culegând, creând şi inserând în
operele lor „mici bijuterii” din folclorul copiilor.
Creat de copii şi transmis tot de ei, folclorul copiilor constă în cântece glumeţe, cântece pentru socoteli (cântece numărătoare), cadenţe
onomatopeice, cântece (descântece) pentru vietăţi sau fenomene din natură, frământări de limbă.
În aceste creaţii , limba artistică a poeziei pare să se contopească cu însăşi limba copiilor. Structura frazei se distinge prin simplitatea şi
ritmul ei, prin cerinţele melodioase, cu sonorităţi deosebite.
Prin aceste cântece, poezii, copiii îşi asimilează compoziţia cuvintelor, acumulează experienţă verbală, ajungând treptat la elaborarea aşa
– zisului simţ al limbii.
Recitate, cântate, jucate ori gesticulate, aceste producţii artistice pun în mişcare trupul, mintea şi sufletul copiilor .
Am considerat oportună alegerea acestui opţional , din raţiunea de a valorifica în beneficiul copiilor multiplele valenţe formative ale
producţiilor literare înmănunchiate sub genericul de folclor al copiilor!
I. OBIECTIVE CADRU :
1. Dezvoltarea capacităţii de de receptare;
2. Dezvoltarea capacităţii de interpretare prin sincronizare;
3. Dezvoltarea capacităţii de coordonare psihomotorie;
4. Dezvoltarea abilităţilor inter-relaţionale;
5. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor creatoare în conceperea şi desfăşurarea jocurilor
lingvistice/muzicale cu exprimare corporală

II. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

Obiective cadru Obiective de referinţă Tipuri de activităţi

1. Dezvoltarea
capacităţii de La sfârşitul clasei I elevul va fi capa-
receptare bil:
1.1. să recunoască diferite jocuri de cuvinte/
poezii /cântece/jocuri muzicale învăţate:
1.2. să înţeleagă nuanţarea, ritmul, mişcarea
din conţinutul sugerat de text;
1.3. să distingă părţile poeziei /cântecului/
jocului muzical (strofe, început, mijloc,
sfârşit);
1.4. să-şi exprime preferinţa pentru anumite
poezii /cântece/jocuri muzicale;
a) audiţii de frământări de limbă,
jocuri de cuvinte, poezii, cântece,
jocuri muzicale;
b) ) dialoguri pe baza legăturii dintre
conţinut şi acţiune;
c) ) participarea la concursuri de jocuri
muzicale/recitative etc;
d) ) alcătuirea unui „top” individual/al
grupei/al clasei;
e) ) exerciţii de recunoaştere şi
explicare a preferinţei;
 2. Dezvoltarea 2.1. să cânte jocuri muzicale individual
capacităţii de şi în grup, dezvoltându-şi şi deprinderile
interpretare prin elementare de cântare vocală/recitare;
sincronizare 2.2. să acompanieze ritmic cântarea;
2.3. să cânte/ să recite cu plăcere,
exteriorizându-şi propriile trăiri;
2.4. să manifeste răbdare şi stăpânire de
sine în timpul învăţării sau exersării
jocurilor
muzicale /recitărilor /dramatizărilor;
3. Dezvoltarea 3. 1. să sincronizeze mişcarea cu ritmul,
capacităţii de textul şi melodia;
coordonare
psihomotorie
4.1. să înveţe şi să exerseze deprinderea de
4. Dezvoltarea interacţiune socială prin participarea la o
abilităţilor inter- recitare animată prin mişcare, la un
relaţionale recitativ ritmat/joc muzical sau o
dramatizare în versuri/prin cântec;
4.2. să câştige sentimentul propriei identităţi
în grup şi să-l trăiască în diferite situaţii;
4.3. să exerseze regulile sincronizării
independent şi-n cadrul organizării în
grup;
4.4. să manifeste corectitudine în desfăşurarea
sincronizării/jocului muzical;
f) exerciţii de interpretare în diferite
moduri;
g) ) cântare/recitare solistică, în grup,
în alternanţă; h) ) cântare vocală/recitare cu
acompaniament;
i) ) exerciţii de dezvoltare a
expresivităţii;
j) ) formarea unui comportament de
auditor/de interpret/participant activ la
exersarea jocurilor muzicale/ recitărilor/
dramatizărilor;
a) exerciţii de sincronizare
b) jocuri muzicale, numărători, poezii
din folclorul copiilor, din culegeri;
c) jocuri muzicale, poezii, dramatizări
cu solicitări de interacţiune;
a) exersarea interpretării pe roluri
în jocul muzical, dramatizare
versificată sau cântată;
b) exersarea repetată a unui joc de
cuvinte/muzical în vederea
practicării lui în timpul liber;
c) sesizarea comportamentului adecvat/
neadecvat;
d) recomandări generale şi individuale;
 5. Formarea şi 5.1. să îmbogăţească prin aspecte noi şi a) exerciţii de creativitate (versuri
dezvoltarea capacităţilor originale conţinutul activităţilor; noi, mimică, mişcări diferite)
creatoare în conceperea 5.2. să trăiască afectiv aspectele creative b) exprimarea bucuriei pentru situaţii
şi desfăşurarea jocurilor încorporate în conţinutul comunicărilor inedite.
lingvistice/ muzicale cu prin cântec, vers, ritm şi mişcare.
exprimare corporală
 Evaluare

- orală pozitivă;
- verificare observabilă pe tot parcursul lecţiei;
- scrisă, fără calificative în catalog, prin consemnarea progresului
privind:
- curajul în exprimare;
- respectarea regulilor;
- exprimarea corectă;
- exprimarea părerii personale;
- bogăţia repertoriului personal/al grupei/ al clasei

Conţinuturi

1. Poezii, cântece, ghicitori muzicale, frământări de limbă din cărţi, culegeri, internet şi compoziţii
proprii;
2. Recitative numărători;
3. Dramatizari versificate şi cântate;
4. Cântece şi poezii din folclorul copiilor;
5. Jocuri muzicale

Tematica:
1. Viaţa clasei – Imnul clasei; prietenia;
2. Numărăm şi socotim;
3. Alfabetul muzical;
4. Natura;
5. Anotimpurile;
6. Sărbătorile;
7. Evenimente din viaţa de zi cu zi;
8. Frâmântări de limbă

Bibliografie:

1. Ionescu-Motora Ana, Cântece şi jocuri muzicale pentru preşcolari,

E.D.P., Bucureşti, 1980
2. Vasile Vasile, Metodica educaţiei muzicale, Editura muzicală, Bucureşti, 2004
3. Sofica Matei, Aritmetica muzicală, Editura Aramis, Bucureşti, 2003
4. Sofica Matei, Alfabetul cântat şi colorat, Editura Aramis, Bucureşti, 2003
5. Geta Stanciu, La grădiniţă e serbare, Editura Compania, 2000
6. Lucia Dobrei, Poezie şi joc în matematică la ciclul primar, Editura
Miriador, 2003
7. Lucia Dobrei, Prin labirintul alfabetului, Editura Miriador, 2003
8. Anca Toader,Valentin Moraru, A,B,C cu cantece, Erc Press, Bucureşti –
2008
9. www.edu.ro, Programe şcolare
10. Poezii, frământări de limbă, cântece www.google.ro
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

I. ELEMENTE DE ARTĂ LITERARĂ:

- memorizări
- dramatizări
- audiţii /vizionări de opere artistice
- exerciţii de creaţie
- audiţii
- jocuri de rol
- vizionări de diferite materiale pe calculator
- confecţionări de colaje, obiecte de design, pliante
II. ELEMENTE DE ARTĂ MUZICALĂ
- jocuri muzicale
- audiţii muzicale
- interpretări solo şi în cor
- audieri de referate despre compozitori, interpreţi celebri, instrumente muzicale
III. COMBINAŢII ARTISTICE
- şezători
- spectacole
- expoziţii
- carnaval

MODALITĂŢI DE EVALUARE ŞI DISEMINARE

- participarea la diverse acţiuni şcolare cu programe artistice, spectacole, carnaval
- completarea unui avizier şcolar cu ştiri, imagini, fotografii prin care este ilustrată
activitatea desfăşurată sau evenimentul
SUGESTII BIBLIOGRAFICE:
- Iachim I. Receptarea şi crearea operelor epice în şcoală, Chişinău, 2001
- Ionescu M., Radu I. Didactica modernă, Cluj-Napoca, 2004
- Parfene C. Literatura în şcoală, Iaşi 1997
- Pîslaru V. Introducere în teoria educaţiei literar-artistice, Museum, 2001
- Şchiopu C. Creativitatea la orele de literatura română//L.română , 1996, nr.3
SUPORT DE CURS

LISTĂ DE TEMATICĂ ORIENTATIVĂ SUGESTII DE

CONŢINUTURI DESFĂŞURARE
1. „Lună nouă” – pentru belşug * copiii audiază şi memorează
Lună, lună nouă textul;
Taie pâinea-n două * îl reproduc cu intensităţi
Şi dă-ne şi nnouă. diferite ale vocii, în paralel cu
Ţie jumătate, ridicarea braţelor în sus,
Nouă sănătate invocând o rugăciune;
La vară bucate! *pe un fond muzical lent, copiii
imită răsăritul lunii, deplasarea ei
Cântece
pe cer şi recită versurile;
(descântece)
pe care copii *copiii povestesc ce „vede” luna
le adresează
în plimbarea ei pe cer, în sate,
unor fenomene
oraşe, păduri, ape, case,
grădiniţe, spitale, etc.
2. „Căldăruşă plină”- pentru *după audierea şi memorarea
belşug versurilor, copiii aranjează o
Căldăruşă plină „grădină” cu flori confecţionate de ei
Haidem în grădină, şi mimează udarea florilor în timp ce
Unde am o floare cântă versurile;
Ce-o să crească mare *fiecare copil descrie floarea
Dacă e stropită preferată şi apoi o desenează;
Şi e îngrijită *copiii găsesc diminutive pentru
cuvintele: plină, grădină, floare,
mare;
3.,,Treci ploaie”- pentru alungarea
ploii
Treci ploaie călătoare
Că te-ajunge soarele
Şi-ţi taie picioarele!
Cu un mai, cu un pai,
Cu sabia lui Mihai!
Variantă
Du-te ploaie călătoare
Că te prinde sfântul soare.
Şi îţi ia picioarele
Cu un pai, cu un mai
Cu sabia lui Mihai!
Plină de coji de mălai.
Cărămidă nouă,
Dă doamne să plouă!
Cărămidă rea
Dă Doamne să stea!
4.„ Cântece (descântece) pentru
soare”
Soare, soare, ieşi afară
Să-ţi dau floare de cicoare
Uite, soarele-a ieşit
Şi cicoarea a-nflorit!
Variantă
Soare, soare, ieşi din
închisoare
Că vin două căprioare
Cu cercei de ghiocei
Cu papuci din flori de tei.
Variantă
Negurice , rice
Fugi de pe colnice
C-o să vină soarele
Să-ţi taie picioarele!
*copiii grupaţi în două echipe :
cei din prima echipă, imită
„ploaia” prin lovirea ritmică a
podelei cu vârful degetelor; cei
din echipa a doua, recită cu
hotărâre descântecul, pentru a
determina oprirea ploii;
* Copiii se plimbă în cerc,
ţinându-se de mâini în jurul
globului pământesc şi recită
versurile cu intensităţi diferite;
*îşi imaginează apariţia
curcubeului după ploaie şi o
exprimă plastic , prin desen sau
pictură;
* copiii ascultă textul, apoi îl
învaţă repetându-l astfel: ei ţin
ascunse în căuşul palmelor flori
albastre confecţionate anterior şi
rostesc ruga către soare, apoi
ridică florile , mimând bucuria ,
la răsăritul soarelui;
* un grup de copiii, cu corpurile
şi braţele „ascund” soarele (îl ţin
în închisoare), iar ceilalţi ,
reproduc descântecul până când
închisoarea îşi deschide porţile;
*copiii ţin în mâini „sori
”confecţionaţi de ei şi ameninţă
negura să plece, recitând
versurile rugător, …ameninţător,
…încet, … în şoaptă!
 1. „Melc, melc, codobelc”
Melc, melc, codobelc
Scoate coarne boureşti
Şi te du la baltă
Şi bea apă caldă.
Şi te du la Dunăre
Şi bea apă tulbure.
Şi te suie pe buştean
Şi mănâncă leuştean.
Să vină fetiţele
Să-ţi vadă corniţele
Şi să spele rufele
Cântece
Să le –ntindă pe nuiele
(descântece)
Să latre câinii la ele!
pe care copiii
le rostesc
micilor
2. „ Melcul supărat!”
vietăţi
Vine melcul supărat,
O furnică l-a pişcat.
Şi cum vine pâş, pâş, pâş
Întâlneşte-un cărăbuş.
Melcul strigă-n gura mare,
- Nu te mai prăji la soare
Dă-te-ncolo, nu-mi sta-n
drum,
Că te iau în coarne-acum!
3. ,,Mămăruţă-Ruţă” –pentru
zbor
Mămăruţă – Ruţă / Suie-mă-n
căruţă,
Şi mă du la vale /pe mine călare,
Variantă
Mămăruţă-Ruţă / Fetiţă pestriţă
Încotro ai zbura / Acolo m-oi
mărita!
* se audiază textul,se
explicitează cuvintele „codobelc”
(însuşire dată de copii melcului)
şi „bouresc” (coarne ca de bour),
apoi se reproduce ritmat,
executând mers de voie, ţinându-
se de mâini , realizând spirala;
se reia , desfăcând spirala;
* un copil, purtând pe cap corniţe
şi o carapace din carton în spate,
stă ghemuit, în mijlocul cercului;
ceilalţi se mişcă în cerc ţinându-
se de mâini, cântând versurile;
cel din mijloc se ridică lent,
sugerând ieşirea din căsuţă;
* copiii merg ritmic în cerc,
sugerând prin expresia feţei
supărarea melcului; apoi merg
sacadat spre centrul cercului
sugerând mersul „pâş-pâş”;
*dialog gestic melc-cărăbuş (
copiii se întorc faţă în faţă,
formând perechi);
*cărăbuşii fac în ciudă melcului,
sugerând gestic că nu
intenţionează să elibereze
drumul;
*copiii ţin pe palmă mămăruţe
confecţionate de ei şi – în grup,
apoi individual- reproduc
recitativul;
* copiii redau recitativul, apoi cu
mămăruţa pe palmă aleargă spre
o ţintă imaginară şi descriu
„călătoria”;
4. „Cântecul ariciului”
Măi arici, arici, arici,
Măi arici pogonici,
Mergi la moară / De te-
nsoară
Şi ia fata lui Cicoară.
Cu papuci din coji de nuci,
Şi cercei de nouă lei.
Cu mărgele de surcele
Cu cercei de brebenei
Cu mărgele viorele!
5. „Cântecul cocoşului”
Şi era un Moş / Şi-avea un cocoş.
A, ce mai cocoş! / Cum cânta la
Moş!
Ia cântă cocoşule!/Săi şi joacă ,
moşule.
Şi era o vulpe /Şi-a mâncat
cocoşul
A, ce mai cocoş!
Şi era un câine/şi-a mâncat pe
vulpe
Vulpea pe cocoş /A, ce mai cocoş!
Şi era un lup /Şi-a mâncat pe
câine,
Câinele pe vulpe/ Vulpea pe
cocoş,
A, ce mai cocoş!
* copiii ascultă textul, îl repetă în
grup şi individual, apoi trec la
„dramatizarea”lui :
- un copil interpretează rolul
ariciului;
- ceilalţi se deplasează în cerc, în
jurul lui, reproducând versurile
ca pe un descântec , cu voce
obişnuită, apoi în şoaptă, în
gând, pentru a-l determina pe
arici să se desfacă din ghem;
- dacă ariciul „nu se hotărăşte”,
copiii se apropie de
el”murmurând” versurile , pentru
a-i dovedi bunele lor intenţii,
încercând să-l atingă;
- copiii exprim plastic(desen,
pictură),
discuţia cu ariciul;
* copiii sunt familiarizaţi cu
textul; este reprodus pentru
asimilare, apoi este fixat prin
dramatizarea lui;
- se aleg copii pentru rolurile de
moş, cocoş, vulpe, lup (care vor
purta o mască sugestivă sau un
simbol în piept sugerând
personajul);
- restul copiilor sunt povestitori
care recită versurile în grupuri
sau individual;
- după ce se recită versurile
specifice fiecărui personaj, …se
face o pauză, permiţând
personajelor „prin gesturi ” să-şi
joace rolul : moşul joacă, cocoşul
cântă, vulpea se furişează şi
prinde cocoşul, câinele dă ocol
curţii, „miroase” şi să ia urma
vulpii , prinzând-o, lupul
sesizează câinele depărtat de casă
, aproape de teritoriul lui şi-l
prinde;
 6. „Barza”
- Barză, barză cu noroc
Spune-mi mie ce-ai în cioc ?
Un boboc!
- Dar în gheare, ce-ai în
gheare?
- Un şarpe şi-o lipitoare.
Variantă
- Barză, barză ce-ai în cioc?
O chită de busuioc !
Dă-mi-o mie să mă joc!
Variantă
- Barză, barză
Ce-ai în cioc?
- Un boboc!
- Dar în guşă?
- O căpuşă!
- Vino la noi după uşă!
7. „Iepuraş drăgălaş”
Iepuraş, drăgălaş,
A fugit peste imaş.
Şi s-a dus, acolo sus,
Într-o tufă s-a ascuns.
Dar Codău, câine rău,
L-a stârnit din cuibul său,
Şi-a plecat, speriat
În cel codru-ntunecat!
1. „ Podul de piatră”
Jocuri de Podul de piatră / S-a dărâmat
grup
C-a venit apa şi l-a luat .
Vom face altul / Pe mal în jos
Altul mai trainic / Şi mai frumos
6. „Barza”
- Barză, barză cu noroc
Spune-mi mie ce-ai în cioc ?
Un boboc!
- Dar în gheare, ce-ai în
gheare?
- Un şarpe şi-o lipitoare.
Variantă
- Barză, barză ce-ai în cioc?
O chită de busuioc !
Dă-mi-o mie să mă joc!
Variantă
- Barză, barză
Ce-ai în cioc?
- Un boboc!
- Dar în guşă?
- O căpuşă!
- Vino la noi după uşă!
*copiii învaţă cântecul şi-l
execută pentru diferite tipuri de
iepuraşi jucării;
* copiii cu braţele ridicate
sugerează copaci din „codrul
întunecat” şi ascund iepuraşul,
trimiţându-l pe Codău în direcţii
greşite;
* copiii îşi imaginează „imaşul”
şi „codru-ntunecat” şi-l redau
plastic;
*se învaţă versurile şi melodia;
*se stabilesc criterii după care se
constituie perechile;
*se face podul;
*se derulează „dărâmarea” şi
„reclădirea”, stabilindu-se trasee
variate( liniar, şerpuit);
*întrecere între două grupe de
copiii, care construieşte mai
repede podul;
2. „Iepuraş drăgălaş”
- Iepuraş drăgălaş
Undea-i fost?
- La oraş.
- Un te duci?
- În pădure!
- Ce mănânci?
- Fragi şi mure.
- Unde dormi?
- În culcuş.
- Cum te cheamă?
- Marinuş
3. „Ineluş – cerceluş”
Ineluş – cerceluş
Eu te voi ascunde acuş !
Uite-aci, ba… aici,
Binişor eu te-oi piti!
Hop, hop, te-am ascuns,
Ţine bine pumnul strâns.
Ineluş – cerceluş,
Eu te voi găsi acuş !
Eşti aici, ori nu eşti ?
Dacă ieşi,… îţi spun poveşti!
Hop, hop, te-am găsit,
Uite-aicea ai sclipit!
4. „ Vine ursul necăjit”
Vine ursul necăjit
Cu un dinte ruginit.
- Dă-mi fetiţ-o cheile,
Să deschid odăile.
- Vai de mine şi de mine
Cheile nu sunt la mine!
Sunt la mama-Bucureşti
La palatele domneşti!
* după familiarizarea copiilor cu
textul, se desfăşoară dialog copii
– iepuraş, o echipă de iepuraşi –
una de copii, repetându-se cât
mai variat versurile;
* copiii denumesc şi alte
componente din hrana
iepuraşului;
* se caută şi alte nume hazlii pe
care le-ar putea purta
iepuraşul…Marinuş,
* se exprimă prin limbaj artistico
– plastic
întâlnirea dintre copii şi iepuraş;
*copiii stau în şezut pe covor, în
cerc , cu palmele făcute căuş;
*un copil primeşte inelul şi
trecând pe lângă toţi copiii, îl
strecoară „discret” în palmele
cuiva ;
* desemnează alt copil, care
recitând a doua parte a versurilor
, caută inelul; prin „promisiuni”
încearcă să-l determine pe
deţinător să arate cumva unde
este inelul;
- jocul capătă ritm şi densitate
după ce versurile sunt bine
asimilate;
* copiii stau în cerc şi reproduc
textul ritmic;
* „ursul”, slăbit după hibernare,
se plimbă prin faţa lor şi se
opreşte în faţa unei fetiţe ,
cerându-i cheile( să deschidă
odăile cu hrană);
* fetiţa recită versurile, prin care-
l păcăleşte şi nu-i dă cheile;
 5. „ Unde te duci măi arici”
- Unde te duci măi arici?
- În pădurea de urzici.
- Ce să cauţi tu arici ?
- Muşuroiul de furnici.
- Vreau să vin şi eu arici.
- Tu copile stai aici,
Că te pierzi printre urzici!
- Rici – Rici, măi arici,
Ace ai, nu ai arnici!
1. Degeţele mititele / Ne jucăm
cu ele.
Ne jucăm cu părul / Sugem
biberonul
Stăm ca mexicanii / Facem ca
motanii.
Floare de nu mă uita / Stai pe loc
Jocuri -
şi nu mişca !
recitative în
perechi şi
2. Un , doi , trei
jocuri
Baba la bordei!
numărătoare
Cur ăţă ardei
Pentru Moş Andrei.
Moş Andrei s-a dus la piaţă
Şi-a căzut cu nasu-n gheaţă
Şi s-a dus la farmacie
Să cumpere alifie,
Alifie n-a găsit / Şi pe uşă a
ieşit!
Negustorul a strigat:
- Vrei bomboane?
- Nu mi-e foame!
- Vrei halva ?
- Asta , da!
3. Nea Alecu, nea Alecu
Tunde oaia şi berbecul
Şi berbecu-i furios
Dă cu coarnele-n cocoş.
Şi cocoşul fără vină
Rupe creasta la găină.
Şi găina fără creastă ,
* copiii se împart în două grupe:
grupa aricilor şi grupa copiilor şi
poartă dialogul, apoi schimbă
rolurile;
* copiii se aranjează în perechi,
unul fiind ariciul, celălalt copilul
şi poartă dialogul în versuri;
supărat că ariciul nu-l ia în
pădure, copilul din fiecare
pereche aleargă în jurul acestuia,
recitând sacadat ultimele două
versuri;
* se poate reprezenta prin desen,
pictură, întâlnirea copil-arici;
* Jocurile – recitative de
grup, se organizează în
perechi, constituite după
criterii diferite : preferinţe
ale copiilor, prietenii,
înălţime, sugestii ale
educatoarei, etc ;
*se desfăşoară frontal, sau
câte o pereche evoluează în
faţa echipelor;
*deoarece fac apel la foarte
multă gestică, ritm, mişcări
coordonate – este necesară o
familiarizare atentă cu
textul, o reproducere în ritm
lent la început, mai vioi
apoi, rapid şi sacadat după
stăpânirea textului
 Sparge oul la fereastră.
Nea Alecu supărat,
Toată ziua n-a mâncat!
……………………………
Bate palma – palma dreaptă
Şi piciorul mi-l lovesc,
Bate palma – palma stângă,
Şi-apoi jocul isprăvesc!

4. Alin şi Alina
Se plimbă cu maşina.
La fiecare stop
Bea câte-un sirop!
În fiecare seară,
Mănâncă –o banană!
La orice cotitură,
Mănâncă o prăjitură!

5. Bucureşti oraş frumos

Te duci cu trenul,
Vii pe jos,
Găseşti o floare mirositoare,
O iei în mână şi o miroşi,
O duci în casă
Şi-o pui pe masă,
Masa este puţin şuie
Şi-i bătută-n 10 cuie!
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10!
6. Suntem două prietene,
2000 de secole
Fără întrerupere.
Stângu’ – dreptu’, stângu’ -
dreptu’
Faţă –faţă, spate – spate,
Nimeni nu ne mai desparte!
* jocurile numărătoare,
bazate pe bătăi din palme,
desemnează cu ultimul
cuvânt pe cel care trebuie să
iasă din joc şi se repetă până
rămâne unul singur;
* aceste jocuri se folosesc
de regulă la stabilirea
echipelor şi contribuie la
crearea atmosferei de
competiţie şi bună
dispoziţie

7. Ala – bala, portocala,

Ieşi Gheorghiţă la portiţă
Că te-aşteptă o fetiţă
Să plecaţi la grădiniţă.
Cioc – boc, măi bondoc,
Stai pe loc!
Cu maşina Radului,
Cu racheta dorului,
La poarta căminului.
Cioc – boc, măi bondoc
Stai pe loc!
 8. Ieşi fetiţă la portiţă,
Că te-aşteaptă Talion,
Talion , fecior de domn.
Cu tichie de frânghie,
Cu pană de ciocârlie.
Cu căruţa Radului,
Cu caii-mpăratului
Cu biciul cumnatului,
În mijlocul satului.
Cranţ, cranţ, dorobanţ!
Cioc, boc, treci la loc!

9. Într-un copăcel
Stă un gândăcel
Şi numără : unu, doi,
Ieşi afară dintre noi !

10. Şade barza pe cuibar,

Şi numără ouăle.
Câte unu, câte două,
Câte trei, câte opt,
Câte nouă, câte zece,
Ieşi berbece !

11. Una două / Stai că plouă!

Trei, patru / Hai la teatru !
Cinci, şase, / Spală vase !
Şapte, opt / Porumb copt !
Nouă, zece / Un pahar cu
apă rece!
Şi-o cafea amară/ Ieşi pe uşă
, afară!

12. Huţa – huţa

Cu căruţa
Pân’ la mama Măriuţa.
Şi apoi, cu toţii hai!
Pân’ la badea Neculai,
1,2,3,4, Stai!
1. Am o prepeliţă pestriţă,cu * forme fără sens sau versuri
pui de prepeliţă pestriţă. amuzante, aceste exerciţii sunt
pestriţă prepeliţa pestriţă, d îndrăgite de copiii şi se pot
Frământări
sunt mai pestriţi puii prepeli organiza la începutul activităţilor
de limbă
pestriţe decât prepeliţa pestriţă! pentru exersarea aparatului fono-
articulator şi crearea unei
2. Şase saşi în şase saci atmosfere de bună dispoziţie,
Şase struţi printre copaci!

3. Şarpele saşiu, sâsâie zglobiu!

4. S-a suit capra pe piatră
Şi-a crăpat în patru,
De s-ar sparge capul caprei
Ca şi piatra-n patru!
5. Un moş cu un coş,
În coş – un cocoş.
Moşul cu coşul,
Coşul cu cocoşul!

6. Măi băiete cucuiete,

Şade mâţa pe perete
Şi mănânc’un castravete!

7. Sângerică rică,
Zeamă de pisică.
Sângeroi roi,
Zeamă de pisoi!