Sunteți pe pagina 1din 19

SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA „MARIA MONTESSORI „ BACAU

AVIZAT DIRECTOR, AVIZAT INSPECTOR,


PROF. NASTAC ADRIAN PROF. Dr OANA - MARIA DROIMAN

Aria curriculara: ARTE

„FOLCLORUL COPIILOR”

OPTIONAL

DURATA: 1 AN
ANUL ŞCOLAR 2017 - 2018
CLASA a III-a
Profesor de educaţie specială
Balan Liana
Programa şcolară
Folclorul copiilor
(opţional)

ARGUMENT

Cursul opţional Folclorul copiilor a fost propus elevilor şi părinţilor acestora şi a fost primit cu interes şi bucurie.
Domeniile abordate în cursul opţional Folclorul copiilor prezintă oportunităţi pentru crearea şi dezvoltarea la elevi a capacităţii de
apreciere a artei autentice ,a spiritului de echipă, a respectului pentru produsele muncii proprii şi muncii altora ,a sentimentului apartenenţei la
un grup ,a
interesului pentru părerile celor din jur ,a nevoii de respect şi protecţie pentru mediul înconjurător.
Obiectivele propuse vor fi realizate prin activităţi de tip informaţional şi practic : jocuri de rol, memorizări, concursuri, dramatizări,
audiţii, etc.
Cursul opţional propus vine în întâmpinarea nevoii de manifestare artistice a copiilor.
Pentru buna desfăşurare a cursului vor fi folosite resurse materiale clasice ( ilustraţii, planşe, reproduceri etc ) şi moderne
( computer, CD-uri ).
Evaluarea se va realiza prin organizarea de şezători, serbări si a unui carnaval, la care vor fi invitaţi părinţii copiilor şi reprezentanţi ai
comunităţii locale, păstrându-se, astfel, o bună legătură cu familia şi comunitatea.
Folclorul copiilor , s-a transmis din generaţie în generaţie , oral şi practic, prin „şcoala jocului”, prin simplul contact dintre copii, cu
ajutorul fraţilor, partenerilor de joacă, părinţilor, şcolii, etc. Din leagăn până la adolescenţă, folclorul copiilor se împleteşte la tot pasul cu viaţa
acestora, constituie un gen care-i însoţeşte în toate manifestările specifice copilăriei.
Diferite forme ale folclorului au fost create chiar de copii, prin inteligenţa lor, spiritul de iniţiativă, fantezia, capacitatea de a visa.
Aceştia, în jocurile lor, inventează scurte poezii, cântece, caracterizate printr-un grai poetic, concret, care încântă urechea, contribuind la
dezvoltarea imaginaţiei şi a limbajului. Aceste „mici producţii artistice” sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de folclor al
copiilor.
Scriitori de seamă din toate timpurile s-au aplecat cu înţelegere şi interes asupra universului copilăriei, culegând, creând şi inserând în
operele lor „mici bijuterii” din folclorul copiilor.
Creat de copii şi transmis tot de ei, folclorul copiilor constă în cântece glumeţe, cântece pentru socoteli (cântece numărătoare), cadenţe
onomatopeice, cântece (descântece) pentru vietăţi sau fenomene din natură, frământări de limbă.
În aceste creaţii , limba artistică a poeziei pare să se contopească cu însăşi limba copiilor. Structura frazei se distinge prin simplitatea şi
ritmul ei, prin cerinţele melodioase, cu sonorităţi deosebite.
Prin aceste cântece, poezii, copiii îşi asimilează compoziţia cuvintelor, acumulează experienţă verbală, ajungând treptat la elaborarea aşa
– zisului simţ al limbii.
Recitate, cântate, jucate ori gesticulate, aceste producţii artistice pun în mişcare trupul, mintea şi sufletul copiilor .
Am considerat oportună alegerea acestui opţional , din raţiunea de a valorifica în beneficiul copiilor multiplele valenţe formative ale
producţiilor literare înmănunchiate sub genericul de folclor al copiilor!
I. OBIECTIVE CADRU :
1. Dezvoltarea capacităţii de de receptare;
2. Dezvoltarea capacităţii de interpretare prin sincronizare;
3. Dezvoltarea capacităţii de coordonare psihomotorie;
4. Dezvoltarea abilităţilor inter-relaţionale;
5. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor creatoare în conceperea şi desfăşurarea jocurilor
lingvistice/muzicale cu exprimare corporală

II. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

Obiective cadru Obiective de referinţă Tipuri de activităţi


1. Dezvoltarea
capacităţii de La sfârşitul clasei I elevul va fi capa- a) audiţii de frământări de limbă,
receptare bil: jocuri de cuvinte, poezii, cântece,
1.1. să recunoască diferite jocuri de cuvinte/ jocuri muzicale;
poezii /cântece/jocuri muzicale învăţate: b) ) dialoguri pe baza legăturii dintre
1.2. să înţeleagă nuanţarea, ritmul, mişcarea conţinut şi acţiune;
din conţinutul sugerat de text; c) ) participarea la concursuri de jocuri
1.3. să distingă părţile poeziei /cântecului/ muzicale/recitative etc;
jocului muzical (strofe, început, mijloc, d) ) alcătuirea unui „top” individual/al
sfârşit); grupei/al clasei;
1.4. să-şi exprime preferinţa pentru anumite e) ) exerciţii de recunoaştere şi
poezii /cântece/jocuri muzicale; explicare a preferinţei;
2. Dezvoltarea 2.1. să cânte jocuri muzicale individual f) exerciţii de interpretare în diferite
capacităţii de şi în grup, dezvoltându-şi şi deprinderile moduri;
interpretare prin elementare de cântare vocală/recitare; g) ) cântare/recitare solistică, în grup,
sincronizare 2.2. să acompanieze ritmic cântarea; în alternanţă; h) ) cântare vocală/recitare cu
2.3. să cânte/ să recite cu plăcere, acompaniament;
exteriorizându-şi propriile trăiri; i) ) exerciţii de dezvoltare a
2.4. să manifeste răbdare şi stăpânire de expresivităţii;
sine în timpul învăţării sau exersării j) ) formarea unui comportament de
jocurilor auditor/de interpret/participant activ la
muzicale /recitărilor /dramatizărilor; exersarea jocurilor muzicale/ recitărilor/
dramatizărilor;

3. Dezvoltarea 3. 1. să sincronizeze mişcarea cu ritmul,


capacităţii de textul şi melodia; a) exerciţii de sincronizare
coordonare b) jocuri muzicale, numărători, poezii
psihomotorie din folclorul copiilor, din culegeri;
c) jocuri muzicale, poezii, dramatizări
cu solicitări de interacţiune;
4.1. să înveţe şi să exerseze deprinderea de
4. Dezvoltarea interacţiune socială prin participarea la o a) exersarea interpretării pe roluri
abilităţilor inter- recitare animată prin mişcare, la un în jocul muzical, dramatizare
relaţionale recitativ ritmat/joc muzical sau o versificată sau cântată;
dramatizare în versuri/prin cântec; b) exersarea repetată a unui joc de
4.2. să câştige sentimentul propriei identităţi cuvinte/muzical în vederea
în grup şi să-l trăiască în diferite situaţii; practicării lui în timpul liber;
4.3. să exerseze regulile sincronizării c) sesizarea comportamentului adecvat/
independent şi-n cadrul organizării în neadecvat;
grup; d) recomandări generale şi individuale;
4.4. să manifeste corectitudine în desfăşurarea
sincronizării/jocului muzical;
5. Formarea şi 5.1. să îmbogăţească prin aspecte noi şi a) exerciţii de creativitate (versuri
dezvoltarea capacităţilor originale conţinutul activităţilor; noi, mimică, mişcări diferite)
creatoare în conceperea 5.2. să trăiască afectiv aspectele creative b) exprimarea bucuriei pentru situaţii
şi desfăşurarea jocurilor încorporate în conţinutul comunicărilor inedite.
lingvistice/ muzicale cu prin cântec, vers, ritm şi mişcare.
exprimare corporală
Evaluare

- orală pozitivă;
- verificare observabilă pe tot parcursul lecţiei;
- scrisă, fără calificative în catalog, prin consemnarea progresului
privind:
- curajul în exprimare;
- respectarea regulilor;
- exprimarea corectă;
- exprimarea părerii personale;
- bogăţia repertoriului personal/al grupei/ al clasei

Conţinuturi

1. Poezii, cântece, ghicitori muzicale, frământări de limbă din cărţi, culegeri, internet şi compoziţii
proprii;
2. Recitative numărători;
3. Dramatizari versificate şi cântate;
4. Cântece şi poezii din folclorul copiilor;
5. Jocuri muzicale

Tematica:
1. Viaţa clasei – Imnul clasei; prietenia;
2. Numărăm şi socotim;
3. Alfabetul muzical;
4. Natura;
5. Anotimpurile;
6. Sărbătorile;
7. Evenimente din viaţa de zi cu zi;
8. Frâmântări de limbă

Bibliografie:

1. Ionescu-Motora Ana, Cântece şi jocuri muzicale pentru preşcolari,


E.D.P., Bucureşti, 1980
2. Vasile Vasile, Metodica educaţiei muzicale, Editura muzicală, Bucureşti, 2004
3. Sofica Matei, Aritmetica muzicală, Editura Aramis, Bucureşti, 2003
4. Sofica Matei, Alfabetul cântat şi colorat, Editura Aramis, Bucureşti, 2003
5. Geta Stanciu, La grădiniţă e serbare, Editura Compania, 2000
6. Lucia Dobrei, Poezie şi joc în matematică la ciclul primar, Editura
Miriador, 2003
7. Lucia Dobrei, Prin labirintul alfabetului, Editura Miriador, 2003
8. Anca Toader,Valentin Moraru, A,B,C cu cantece, Erc Press, Bucureşti –
2008
9. www.edu.ro, Programe şcolare
10. Poezii, frământări de limbă, cântece www.google.ro
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

I. ELEMENTE DE ARTĂ LITERARĂ:


- memorizări
- dramatizări
- audiţii /vizionări de opere artistice
- exerciţii de creaţie
- audiţii
- jocuri de rol
- vizionări de diferite materiale pe calculator
- confecţionări de colaje, obiecte de design, pliante
II. ELEMENTE DE ARTĂ MUZICALĂ
- jocuri muzicale
- audiţii muzicale
- interpretări solo şi în cor
- audieri de referate despre compozitori, interpreţi celebri, instrumente muzicale
III. COMBINAŢII ARTISTICE
- şezători
- spectacole
- expoziţii
- carnaval

MODALITĂŢI DE EVALUARE ŞI DISEMINARE


- participarea la diverse acţiuni şcolare cu programe artistice, spectacole, carnaval
- completarea unui avizier şcolar cu ştiri, imagini, fotografii prin care este ilustrată
activitatea desfăşurată sau evenimentul
SUGESTII BIBLIOGRAFICE:
- Iachim I. Receptarea şi crearea operelor epice în şcoală, Chişinău, 2001
- Ionescu M., Radu I. Didactica modernă, Cluj-Napoca, 2004
- Parfene C. Literatura în şcoală, Iaşi 1997
- Pîslaru V. Introducere în teoria educaţiei literar-artistice, Museum, 2001
- Şchiopu C. Creativitatea la orele de literatura română//L.română , 1996, nr.3
SUPORT DE CURS

LISTĂ DE TEMATICĂ ORIENTATIVĂ SUGESTII DE


CONŢINUTURI DESFĂŞURARE
1. „Lună nouă” – pentru belşug * copiii audiază şi memorează
Lună, lună nouă textul;
Taie pâinea-n două * îl reproduc cu intensităţi
Şi dă-ne şi nnouă. diferite ale vocii, în paralel cu
Ţie jumătate, ridicarea braţelor în sus,
Nouă sănătate invocând o rugăciune;
La vară bucate! *pe un fond muzical lent, copiii
imită răsăritul lunii, deplasarea ei
Cântece
pe cer şi recită versurile;
(descântece)
pe care copii *copiii povestesc ce „vede” luna
le adresează
în plimbarea ei pe cer, în sate,
unor fenomene
oraşe, păduri, ape, case,
grădiniţe, spitale, etc.
2. „Căldăruşă plină”- pentru *după audierea şi memorarea
belşug versurilor, copiii aranjează o
Căldăruşă plină „grădină” cu flori confecţionate de ei
Haidem în grădină, şi mimează udarea florilor în timp ce
Unde am o floare cântă versurile;
Ce-o să crească mare *fiecare copil descrie floarea
Dacă e stropită preferată şi apoi o desenează;
Şi e îngrijită *copiii găsesc diminutive pentru
cuvintele: plină, grădină, floare,
mare;
3.,,Treci ploaie”- pentru alungarea *copiii grupaţi în două echipe :
ploii cei din prima echipă, imită
Treci ploaie călătoare „ploaia” prin lovirea ritmică a
Că te-ajunge soarele podelei cu vârful degetelor; cei
Şi-ţi taie picioarele! din echipa a doua, recită cu
Cu un mai, cu un pai, hotărâre descântecul, pentru a
Cu sabia lui Mihai! determina oprirea ploii;
Variantă
Du-te ploaie călătoare * Copiii se plimbă în cerc,
Că te prinde sfântul soare. ţinându-se de mâini în jurul
Şi îţi ia picioarele globului pământesc şi recită
Cu un pai, cu un mai versurile cu intensităţi diferite;
Cu sabia lui Mihai!
Plină de coji de mălai. *îşi imaginează apariţia
Cărămidă nouă, curcubeului după ploaie şi o
Dă doamne să plouă! exprimă plastic , prin desen sau
Cărămidă rea pictură;
Dă Doamne să stea!

4.„ Cântece (descântece) pentru * copiii ascultă textul, apoi îl


soare” învaţă repetându-l astfel: ei ţin
Soare, soare, ieşi afară ascunse în căuşul palmelor flori
Să-ţi dau floare de cicoare albastre confecţionate anterior şi
Uite, soarele-a ieşit rostesc ruga către soare, apoi
Şi cicoarea a-nflorit! ridică florile , mimând bucuria ,
Variantă la răsăritul soarelui;
Soare, soare, ieşi din
închisoare * un grup de copiii, cu corpurile
Că vin două căprioare şi braţele „ascund” soarele (îl ţin
Cu cercei de ghiocei în închisoare), iar ceilalţi ,
Cu papuci din flori de tei. reproduc descântecul până când
Variantă închisoarea îşi deschide porţile;
Negurice , rice
Fugi de pe colnice *copiii ţin în mâini „sori
C-o să vină soarele ”confecţionaţi de ei şi ameninţă
Să-ţi taie picioarele! negura să plece, recitând
versurile rugător, …ameninţător,
…încet, … în şoaptă!
1. „Melc, melc, codobelc” * se audiază textul,se
Melc, melc, codobelc explicitează cuvintele „codobelc”
Scoate coarne boureşti (însuşire dată de copii melcului)
Şi te du la baltă şi „bouresc” (coarne ca de bour),
Şi bea apă caldă. apoi se reproduce ritmat,
Şi te du la Dunăre executând mers de voie, ţinându-
Şi bea apă tulbure. se de mâini , realizând spirala;
Şi te suie pe buştean se reia , desfăcând spirala;
Şi mănâncă leuştean.
Să vină fetiţele * un copil, purtând pe cap corniţe
Să-ţi vadă corniţele şi o carapace din carton în spate,
Şi să spele rufele stă ghemuit, în mijlocul cercului;
Cântece
Să le –ntindă pe nuiele ceilalţi se mişcă în cerc ţinându-
(descântece)
Să latre câinii la ele! se de mâini, cântând versurile;
pe care copiii
cel din mijloc se ridică lent,
le rostesc
sugerând ieşirea din căsuţă;
micilor
2. „ Melcul supărat!” * copiii merg ritmic în cerc,
vietăţi
Vine melcul supărat, sugerând prin expresia feţei
O furnică l-a pişcat. supărarea melcului; apoi merg
Şi cum vine pâş, pâş, pâş sacadat spre centrul cercului
Întâlneşte-un cărăbuş. sugerând mersul „pâş-pâş”;
Melcul strigă-n gura mare, *dialog gestic melc-cărăbuş (
- Nu te mai prăji la soare copiii se întorc faţă în faţă,
Dă-te-ncolo, nu-mi sta-n formând perechi);
drum, *cărăbuşii fac în ciudă melcului,
Că te iau în coarne-acum! sugerând gestic că nu
intenţionează să elibereze
drumul;
3. ,,Mămăruţă-Ruţă” –pentru *copiii ţin pe palmă mămăruţe
zbor confecţionate de ei şi – în grup,
Mămăruţă – Ruţă / Suie-mă-n apoi individual- reproduc
căruţă, recitativul;
Şi mă du la vale /pe mine călare,
Variantă * copiii redau recitativul, apoi cu
Mămăruţă-Ruţă / Fetiţă pestriţă mămăruţa pe palmă aleargă spre
Încotro ai zbura / Acolo m-oi o ţintă imaginară şi descriu
mărita! „călătoria”;
4. „Cântecul ariciului” * copiii ascultă textul, îl repetă în
Măi arici, arici, arici, grup şi individual, apoi trec la
Măi arici pogonici, „dramatizarea”lui :
Mergi la moară / De te- - un copil interpretează rolul
nsoară ariciului;
Şi ia fata lui Cicoară. - ceilalţi se deplasează în cerc, în
Cu papuci din coji de nuci, jurul lui, reproducând versurile
Şi cercei de nouă lei. ca pe un descântec , cu voce
Cu mărgele de surcele obişnuită, apoi în şoaptă, în
Cu cercei de brebenei gând, pentru a-l determina pe
Cu mărgele viorele! arici să se desfacă din ghem;
- dacă ariciul „nu se hotărăşte”,
copiii se apropie de
el”murmurând” versurile , pentru
a-i dovedi bunele lor intenţii,
încercând să-l atingă;
- copiii exprim plastic(desen,
pictură),
discuţia cu ariciul;

5. „Cântecul cocoşului” * copiii sunt familiarizaţi cu


Şi era un Moş / Şi-avea un cocoş. textul; este reprodus pentru
A, ce mai cocoş! / Cum cânta la asimilare, apoi este fixat prin
Moş! dramatizarea lui;
Ia cântă cocoşule!/Săi şi joacă , - se aleg copii pentru rolurile de
moşule. moş, cocoş, vulpe, lup (care vor
Şi era o vulpe /Şi-a mâncat purta o mască sugestivă sau un
cocoşul simbol în piept sugerând
A, ce mai cocoş! personajul);
Şi era un câine/şi-a mâncat pe - restul copiilor sunt povestitori
vulpe care recită versurile în grupuri
Vulpea pe cocoş /A, ce mai cocoş! sau individual;
Şi era un lup /Şi-a mâncat pe - după ce se recită versurile
câine, specifice fiecărui personaj, …se
Câinele pe vulpe/ Vulpea pe face o pauză, permiţând
cocoş, personajelor „prin gesturi ” să-şi
A, ce mai cocoş! joace rolul : moşul joacă, cocoşul
cântă, vulpea se furişează şi
prinde cocoşul, câinele dă ocol
curţii, „miroase” şi să ia urma
vulpii , prinzând-o, lupul
sesizează câinele depărtat de casă
, aproape de teritoriul lui şi-l
prinde;
6. „Barza” 6. „Barza”
- Barză, barză cu noroc - Barză, barză cu noroc
Spune-mi mie ce-ai în cioc ? Spune-mi mie ce-ai în cioc ?
Un boboc! Un boboc!
- Dar în gheare, ce-ai în - Dar în gheare, ce-ai în
gheare? gheare?
- Un şarpe şi-o lipitoare. - Un şarpe şi-o lipitoare.
Variantă Variantă
- Barză, barză ce-ai în cioc? - Barză, barză ce-ai în cioc?
O chită de busuioc ! O chită de busuioc !
Dă-mi-o mie să mă joc! Dă-mi-o mie să mă joc!
Variantă Variantă
- Barză, barză - Barză, barză
Ce-ai în cioc? Ce-ai în cioc?
- Un boboc! - Un boboc!
- Dar în guşă? - Dar în guşă?
- O căpuşă! - O căpuşă!
- Vino la noi după uşă! - Vino la noi după uşă!
7. „Iepuraş drăgălaş” *copiii învaţă cântecul şi-l
Iepuraş, drăgălaş, execută pentru diferite tipuri de
A fugit peste imaş. iepuraşi jucării;
Şi s-a dus, acolo sus, * copiii cu braţele ridicate
Într-o tufă s-a ascuns. sugerează copaci din „codrul
Dar Codău, câine rău, întunecat” şi ascund iepuraşul,
L-a stârnit din cuibul său, trimiţându-l pe Codău în direcţii
Şi-a plecat, speriat greşite;
În cel codru-ntunecat! * copiii îşi imaginează „imaşul”
şi „codru-ntunecat” şi-l redau
plastic;
1. „ Podul de piatră” *se învaţă versurile şi melodia;
Jocuri de Podul de piatră / S-a dărâmat *se stabilesc criterii după care se
grup
C-a venit apa şi l-a luat . constituie perechile;
Vom face altul / Pe mal în jos *se face podul;
Altul mai trainic / Şi mai frumos *se derulează „dărâmarea” şi
„reclădirea”, stabilindu-se trasee
variate( liniar, şerpuit);
*întrecere între două grupe de
copiii, care construieşte mai
repede podul;
2. „Iepuraş drăgălaş” * după familiarizarea copiilor cu
- Iepuraş drăgălaş textul, se desfăşoară dialog copii
Undea-i fost? – iepuraş, o echipă de iepuraşi –
- La oraş. una de copii, repetându-se cât
- Un te duci? mai variat versurile;
- În pădure! * copiii denumesc şi alte
- Ce mănânci? componente din hrana
- Fragi şi mure. iepuraşului;
- Unde dormi? * se caută şi alte nume hazlii pe
- În culcuş. care le-ar putea purta
- Cum te cheamă? iepuraşul…Marinuş,
- Marinuş * se exprimă prin limbaj artistico
– plastic
întâlnirea dintre copii şi iepuraş;
3. „Ineluş – cerceluş” *copiii stau în şezut pe covor, în
Ineluş – cerceluş cerc , cu palmele făcute căuş;
Eu te voi ascunde acuş ! *un copil primeşte inelul şi
Uite-aci, ba… aici, trecând pe lângă toţi copiii, îl
Binişor eu te-oi piti! strecoară „discret” în palmele
Hop, hop, te-am ascuns, cuiva ;
Ţine bine pumnul strâns. * desemnează alt copil, care
Ineluş – cerceluş, recitând a doua parte a versurilor
Eu te voi găsi acuş ! , caută inelul; prin „promisiuni”
Eşti aici, ori nu eşti ? încearcă să-l determine pe
Dacă ieşi,… îţi spun poveşti! deţinător să arate cumva unde
Hop, hop, te-am găsit, este inelul;
Uite-aicea ai sclipit! - jocul capătă ritm şi densitate
după ce versurile sunt bine
asimilate;
4. „ Vine ursul necăjit” * copiii stau în cerc şi reproduc
Vine ursul necăjit textul ritmic;
Cu un dinte ruginit. * „ursul”, slăbit după hibernare,
- Dă-mi fetiţ-o cheile, se plimbă prin faţa lor şi se
Să deschid odăile. opreşte în faţa unei fetiţe ,
- Vai de mine şi de mine cerându-i cheile( să deschidă
Cheile nu sunt la mine! odăile cu hrană);
Sunt la mama-Bucureşti * fetiţa recită versurile, prin care-
La palatele domneşti! l păcăleşte şi nu-i dă cheile;
5. „ Unde te duci măi arici” * copiii se împart în două grupe:
- Unde te duci măi arici? grupa aricilor şi grupa copiilor şi
- În pădurea de urzici. poartă dialogul, apoi schimbă
- Ce să cauţi tu arici ? rolurile;
- Muşuroiul de furnici. * copiii se aranjează în perechi,
- Vreau să vin şi eu arici. unul fiind ariciul, celălalt copilul
- Tu copile stai aici, şi poartă dialogul în versuri;
Că te pierzi printre urzici! supărat că ariciul nu-l ia în
- Rici – Rici, măi arici, pădure, copilul din fiecare
Ace ai, nu ai arnici! pereche aleargă în jurul acestuia,
recitând sacadat ultimele două
versuri;
* se poate reprezenta prin desen,
pictură, întâlnirea copil-arici;

1. Degeţele mititele / Ne jucăm


cu ele.
Ne jucăm cu părul / Sugem
biberonul
Stăm ca mexicanii / Facem ca
motanii.
Floare de nu mă uita / Stai pe loc
Jocuri -
şi nu mişca ! * Jocurile – recitative de
recitative în
grup, se organizează în
perechi şi
2. Un , doi , trei perechi, constituite după
jocuri
Baba la bordei! criterii diferite : preferinţe
numărătoare
Cur ăţă ardei ale copiilor, prietenii,
Pentru Moş Andrei. înălţime, sugestii ale
Moş Andrei s-a dus la piaţă educatoarei, etc ;
Şi-a căzut cu nasu-n gheaţă *se desfăşoară frontal, sau
Şi s-a dus la farmacie câte o pereche evoluează în
Să cumpere alifie, faţa echipelor;
Alifie n-a găsit / Şi pe uşă a *deoarece fac apel la foarte
ieşit! multă gestică, ritm, mişcări
Negustorul a strigat: coordonate – este necesară o
- Vrei bomboane? familiarizare atentă cu
- Nu mi-e foame! textul, o reproducere în ritm
- Vrei halva ? lent la început, mai vioi
- Asta , da! apoi, rapid şi sacadat după
stăpânirea textului
3. Nea Alecu, nea Alecu
Tunde oaia şi berbecul
Şi berbecu-i furios
Dă cu coarnele-n cocoş.
Şi cocoşul fără vină
Rupe creasta la găină.
Şi găina fără creastă ,
Sparge oul la fereastră.
Nea Alecu supărat,
Toată ziua n-a mâncat!
……………………………
Bate palma – palma dreaptă
Şi piciorul mi-l lovesc,
Bate palma – palma stângă,
Şi-apoi jocul isprăvesc!

4. Alin şi Alina
Se plimbă cu maşina.
La fiecare stop
Bea câte-un sirop!
În fiecare seară,
Mănâncă –o banană!
La orice cotitură,
Mănâncă o prăjitură!

5. Bucureşti oraş frumos


Te duci cu trenul,
Vii pe jos, * jocurile numărătoare,
Găseşti o floare mirositoare, bazate pe bătăi din palme,
O iei în mână şi o miroşi, desemnează cu ultimul
O duci în casă cuvânt pe cel care trebuie să
Şi-o pui pe masă, iasă din joc şi se repetă până
Masa este puţin şuie rămâne unul singur;
Şi-i bătută-n 10 cuie! * aceste jocuri se folosesc
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10! de regulă la stabilirea
echipelor şi contribuie la
6. Suntem două prietene, crearea atmosferei de
2000 de secole competiţie şi bună
Fără întrerupere. dispoziţie
Stângu’ – dreptu’, stângu’ -
dreptu’
Faţă –faţă, spate – spate,
Nimeni nu ne mai desparte!

7. Ala – bala, portocala,


Ieşi Gheorghiţă la portiţă
Că te-aşteptă o fetiţă
Să plecaţi la grădiniţă.
Cioc – boc, măi bondoc,
Stai pe loc!
Cu maşina Radului,
Cu racheta dorului,
La poarta căminului.
Cioc – boc, măi bondoc
Stai pe loc!
8. Ieşi fetiţă la portiţă,
Că te-aşteaptă Talion,
Talion , fecior de domn.
Cu tichie de frânghie,
Cu pană de ciocârlie.
Cu căruţa Radului,
Cu caii-mpăratului
Cu biciul cumnatului,
În mijlocul satului.
Cranţ, cranţ, dorobanţ!
Cioc, boc, treci la loc!

9. Într-un copăcel
Stă un gândăcel
Şi numără : unu, doi,
Ieşi afară dintre noi !

10. Şade barza pe cuibar,


Şi numără ouăle.
Câte unu, câte două,
Câte trei, câte opt,
Câte nouă, câte zece,
Ieşi berbece !

11. Una două / Stai că plouă!


Trei, patru / Hai la teatru !
Cinci, şase, / Spală vase !
Şapte, opt / Porumb copt !
Nouă, zece / Un pahar cu
apă rece!
Şi-o cafea amară/ Ieşi pe uşă
, afară!

12. Huţa – huţa


Cu căruţa
Pân’ la mama Măriuţa.
Şi apoi, cu toţii hai!
Pân’ la badea Neculai,
1,2,3,4, Stai!
1. Am o prepeliţă pestriţă,cu * forme fără sens sau versuri
pui de prepeliţă pestriţă. amuzante, aceste exerciţii sunt
pestriţă prepeliţa pestriţă, d îndrăgite de copiii şi se pot
Frământări
sunt mai pestriţi puii prepeli organiza la începutul activităţilor
de limbă
pestriţe decât prepeliţa pestriţă! pentru exersarea aparatului fono-
articulator şi crearea unei
2. Şase saşi în şase saci atmosfere de bună dispoziţie,
Şase struţi printre copaci!

3. Şarpele saşiu, sâsâie zglobiu!


4. S-a suit capra pe piatră
Şi-a crăpat în patru,
De s-ar sparge capul caprei
Ca şi piatra-n patru!
5. Un moş cu un coş,
În coş – un cocoş.
Moşul cu coşul,
Coşul cu cocoşul!

6. Măi băiete cucuiete,


Şade mâţa pe perete
Şi mănânc’un castravete!

7. Sângerică rică,
Zeamă de pisică.
Sângeroi roi,
Zeamă de pisoi!