Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Новый документ
Новый документ
Cauzele revoluției
Sociale
Nemulțumirea tuturor categoriilor sociale fata de menținerea randuielilor învechite ce
constituie o frână a progresului.
Creșterea numerică a burgheziei.
Situația precară a populatiei (marea majoritate fiind țărănimea) și menținerea privilegiilor
feudale, a lipsei de pamant.
Politice
Amestecul puterii protectoare în problemele de guvernare.
Regimul autoritar a lui Mihail Sturdza.
Dorinta burgheziei românești de a deține puterea politică.
Absența drepturilor si libertatilor politice, menținerea cenzurii.
Lipsa armatei desființată încă de pe vremea fanarioților.
Nationale
Dominatia straina: suzeranitatea otomana si protectoratul tarist.
Impunerea Regulamnetelor Organice si stirbirea autonomiei.
Trezirea constiintei nationale.
Economice
Slaba putere de cumparare a marii mase a populatiei.
Lipsa căilor de comunicații și a mijloacelor de transport adecvat.
Inexistența unor facilitati bancare ce impiedicau dezvoltarea unei piețe interne
Desfășurarea Revoluției
Revoluția Română de la 1848 s-a desfășurat în condițiile în care părți din teritoriul
național se aflau în stăpânirea imperiilor vecine, Transilvania și Bucovina aparțînând
Imperiului Habsburgic, Moldova era constransa să accepte protectoratul Imperiului
Țarist, iar Muntenia, suzeranitatea Imperiului Otoman.
Din Paris revoluționarii români moldoveni și munteni după ce unii participaseră la
evenimentele din februarie, au hotărât să se întoarcă întăra pentru a organiza acțiunea
revolutionara2. Revoluționarii moldoveni n-au putut ajunge la vreme în țară, astfel
încât la Iași acțiunea revoluționară se va declanșa fără ei. În Iași, un apel anonim
făcea un aspru rechezitoriu regimului lui Mihail Sturdza, caraclerizandu-l pe
domnitor că fiind "o mașînă a iadului".
În Moldova puternicile frământări sociale și politice ale anilor 1846-1847 au
marcat un punct culminant al unui șir de frământări anterioare. Puternică opoziție a
boierilor de rangurile 2 și 3, mai ales în ținutul Vaslui, că urrnare a abuzurilor
săvârșite cu prilejul catagrafiei din 1845, apoi interesele framantarii sociale și politice
din Iași sub presiunea cărora domnul s-a refugiat la consulatul Rus, au fost expresii
ale acestei tensiuni revoluționare în creștere. Pe fondul agitațiilor politice și sociale la
hotelul Petersburg din Iași s-a întrunit o Adunare de circa 1000 de persoane La 27
martie/8 aprilie 1848 prezidată de Grigore Cuza cunoscut pentru talentul și
nestramutatele sale sentimente patriotice.
Adunarea de la hotelul Petersburg nu a fost o întrunire spontană. Rezumând
evenimentele premergătoare, un articol publicat la 18 aprilie într-un ziar francez relata că
cetățenii Iașului. afectați de abuzurile carmuirii și mai ales de teroarea
exercitată de arnăuții din garda domnului, pretutindeni, fără deosebire de clasa, se
adună să se consulte. Aceste agitații l-au speriat pe Mihail Sturdza el vrând să
interzică prin ordin adunările și să le împrăștie cu forță armata, însă acesta nu găsește
nici un ministru să-i contrasemneze ordinul, deoarece toți dau înapoi fiind conștienți
de gravitatea unei asemenea măsuri. Mihail Sturdza se hotărăște să trimită pe lângă
cetățeni pe unul din miniștri săi, insarcinandu-l să strângă reclamațiile acestora.
La acesta Adunare erau de față,, că trimiși ai domnului, ministrul de interne Ștefan
Catargiu și șeful poliției din Iași. Că reprezentanți ai Adunării se numărau printre alții
Lascăr Rosetti și Al. I. Cuza. aceștia arătând suferințele și interesele țării și acuzând
abuzuriele puterii. Determinat să ia cuvântul, ministrul de inteme a încercat mai întâi
să intimideze Adunarea, acuzând-o de "duh revoluționar" dar până la urmă, interpelat,
a trebuit să recunoască justețea cererilor formulate de vorbitori. Adunarea a ales un
Comitet de 16 membrii, pentru a redacta în 24 de ore o "Petiție" pe care legal și
pașnic să o aducă la cunoștință domnului.
Astfel a fost elaborat primul document programatic al revoluției române " Petiția-
proclamatiune în numele tuturor stărilor Moldovei" cuprinzând 35 de puncte. A două
Revoluția română din 1 848- 1849 s-a constituit și a rămas pentru generațiile care i-
au urmat pe de o parte temelia ideologică a edificării României moderne pe de altă
parte o mare lecție a istoriei. Prin toate acestea, revoluția română pașoptistă a adus o
contribuție importantă la teoria și practică revoluției sociale.
Documentele programatice