ATI

Prima anestezie rahidiana a fost efectuata in 1899 de catre

A)Rissdorter
B)Severeanu
C)Varditti
D)Toma ionescu

Dupa cum stiti anestezia chirurgicala trebuie sa indeplineasca 4 mari deziderate pentru a
fi optima .Care din efectele descrise mai jos se incadreaza in cele 4 mari deziderate
A)protectia antisoc
B)hipotensiune arteriala controlata
C)analgezie
D)amnezie
E)relaxare musculara

Conform datelor moderne de neurofiziologie durerea este

o senzatie
o stare sibiectiva
o forma superioara integrata de cunoastere(percepetie)
un stimul

Care din factorii enumerati mai jos contribuie la nasterea sistemului nociceptiv
A)modificarea de ph de catre acidoza
B)activarea sistemului kininic
C)activarea factorului 12 Hageman
D)cresterea temperaturii corpului

Calea de transmitere a durerii catre cortex are mai multi neuroni (statii de modulare)
A)2
B)5
C)4
D)3

Traseul ekg transeaza rapid 3 mari posibilitati fiziopatologice de producere a opririi

cardiace ,Care sunt acestea
A)sistola
B)fibrilatie atriala
C)disociatia electromecanica
D)tahicardie supraventriculara
E)fibrilatie supraventriculara

Frecventa mesajului cardiaca extern in trimpul manevrelor de resuscitare este de

A)40 apasari/min
B)60 apasari/min
C)100 apasari/min

Ritmul insuflatilor in cazul respiratiei artificiale este de

A)12-16
B)40
C)5

Eficacitatea adrenalinei in restabilirea unei hemodinamii spontane este un fapt bine

stabilit care e doza uzuala folosita
A)10 µg/kg/5min
B)100 µg/kg/5min
C)1µg/kg/5min

Tratamentul si chiar profilaxia tulburarilor de ritm ventriculare ce poat aparea dupa

resuscitare se face cu
A)nitroglicerina iv
B)xilina in doza de 1 mg /kg 20 de min
C)propranolol
Administrarea adrenalinei in cazul resuscitarii respiratorii se poate face
intramuscular
B)intravenos
C)pe cale traheala daca bolnavul e intubat si nu avem cale venoasa

Spatiul al 3-lea a lui Randal atunci cand apare e parte componenta a

A)volumului extracelular
B)volumului intracelular
C)volumul circulant efectiv

Volumul extracelular intravascular (volumul circulant efectiv,volumul sangvin)

reprezinta .
A)15-20%din greutatea corporala
B)2-5%
C)6,5-7%

Crestere VASCOZITATII SANGELUI E DETERMINATA DE MAI MULTI FACTORI

printre care
A)modificarea vitezei de curgere a sangelui
B)aparitia agregarii eritrocitare
C)scaderea debitului cardiac
D)credterea hematocritului
E)modificarea ph-ului sangvin

Hemodilutia obtinuta prin terapie hidroelectrolitica duce la o serie de efecte

benefice.Care sunt reale
A)amelioreaza fluxul sanngvin coronarian
B)efecta antitrombotic prin scaderea vascozitatii sangelui
C)creste oxigenarea tisulara periferica
D)creste debitul cardiac
Dupa hemoragii in care se pierde 10-20%din volumul sangvin hematocritul se va
modifica
A)dupa 2 ore
B)dupa 12-24 ore
C)dupa 6-8 ore
D)dupa reechilibrare volemica

Umplerea volemica ce se impune dupa o hemoragie acuta fara soc Incepe cu

A)sange
B)solutii coloidale naturle (plasma sau albumina )
C solutii cristaloide prin asociere cu cele coloide

In cazul unei panreatite acute in care dupa cum se stie se pot pierde pana la 15 –20 de
litrii de licheide /zi cea mai frecventa complicatie a hipovolemie este
A)encefalopatie enzimatica
B)insuficienta renala acuta
C)plamanul de soc

Tratementul cu solutii cristaloide in exces in scopul amendarii unei hipovolemii poate

determina
A)edeme periferice
B)hipervolemie
C)edem pulmonar acut
D)anemie grava

Hipovolemia din arsurile intinse este produsa prin

A)pierdere de sange
B)pierdere de plasma
C)pierdere de apa si sodiu

Contractie volumului hidric celular (deshidrateare celulara )are ca semn major

A)oligoanuria
B)setea
C)tulburari psichice tardive

Eficacitatea umplerii volemice e esentiala clinic prin

A)cresterea TA spre valori normale
B)cresterea temperaturii cutanate
C)scaderea frecventei cardiace (AV si puls)
D)ameloiare puls capilar

Fenomenul de centralizare a circulatiei care se realizeaza prin sacrificarea unei arii

periferice are drept scop conservarea circulatiei
A)cerebrale
B)hepatice
C)miocardice
D)pulmonare

In aparitia si dezvoltarea oricarei forme de soc exista un element fundamental comun

acesta este
A)hipotensiunea arteriala
B)insuficienta respiratorie
C)hipovolemia
D)hipoxie tisulara periferica

Leziunile ischemice din soc sunt generate de

hipertermie
B)hipoxie tisulara
C)oprirea metabolismului aerob
D)oprirea sintezei de ATP

Leziunile de reperfuzie ce apar in tesuturile reperfuzate se datoreaza in special

A)tulburatilor de coagulare
B)modificarilor de ph
C)prezentei radicalilor de oxigen
Leziunile de tip inflamator din soc datorate activitatii celulelor ce detremina inmultirea
celulara se produc prin
A)activarea sistemului kininic
B)geneza de superoxizi
C)geneza de proteaze active

Eliberarea masiva de histamine care sta la baza aparitiei si dezvoltarii socului anafilactic
determina la nivel pulmonar
A)bronhodilatatie
B)bronhospasm
C)cresterea secretiei de mucus
D)tuse iritativa
E)eozinofilie

Colapsul sever determinat de efectul dilatator al cantitatii mari de histamina eliberata se

combate prin
A)administrare de sange
B)administrade de adrenalina in prefuzie
C)umplere volemica cu solutii coloide si cristaloide in viteza
D)oxigenoterapie
E)antihistaminice iv sau im (de preferat iv)

Sa presupunem ca aveti un bolnav cu soc hemoragic sever ca urmare a unei plagi

arteriale .Dupa efectuarea hemostazei prin aplicarea unui garou TA ramane mica .Se
impune corectarea volemiei dar nu aveti cu ce .Ce puteti face in aceste conditii
A)MCE
B)ridicalea membrelor inferioare la 45-50*
C)ventilatie artificiala

In resuscitarea cardio respiratorie traseul ekg identifica rapid mecanismul fiziopatologic

de producere a opririi cardiace si anume
A)bradicardie sinusala( daca sunt 2 raspunsuri ia-o si pe asta)
B)fibrilatie atriala
C)asistola
D)tahicardie supraventriculara cu puls

Printre complicatiile anesteziei spinale se numara

A)ocluzie intestinala mecanica
B)hipertensiune arteriala
C)amnezia( daca sunt 2 raspunsuri ia-o si pe asta)
D)cefalee post punctie durala

Pregatirea pentru intubatia orotraheala presupune urmatoarele cu EXCEPTIA

A)pregatirea sondelor de intubatie
B)monatea unui cateter venos central
C)pregatirea laringoscopului necesar pt intubatie OT
D)indepartare proteze dentare

In cazul resuscitarii cardiorespiratorii adrenalina se poate administra

A)subcutan
B)intradermic
C)inracvenos
D)intracardiac

Masajul cardiac extern in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii

A)Nu e obligatoriu
B)are o frecventa de 60-80 compresii/min
C)deprima sternul cu 5 cm
D)se face doar dupa administrarea de adrenalina

Monitorizarea pacientului in timpul resuscitarii cardiorespiratorii include

A)presiunea venoasa centrala
B)TA invaziva
C)electroencefalograma
D)electrocardiograma

In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii eliberarea cailor respiratorii superioare

presupume urmatoarele masuri cu excepria
A)flexia capului
B)hiperextenisa capului
C)indepartarea corpilor straini din cav bucala
D)subluxatia mandibulei

Suportul vital bazal la un pacient cu stop cardiorespirator include

A)intubatie orotraheala
B)ventilatie mecanica (daca cere 2 ia-o pe asta)
C)administrare de adrenalina
D)masaj cardiac extren

Obiectivele principale ale anestezie generale sunt urmatoarele cu exceptia

A)relaxare musculara
B)hipnoza
C)analgezia
D)hipotermia

In resuscitarea cardiorespiratorie raportul compresiuni toracice/insuflatii de salvare este

de
A)15/1(daca e raspuns multiplu ia-o si pe asta)
B)5/1
C)30/2
D)15/2

Frecventa masajului cardiac extren in timpul manevrelor de resuscitare este de

A)40
B)100
C)60
D)80

Hemodilutia obtinuta prin terapie hidroelectrolitica duce la o serie de efecte benefice

.Care sunt reale?
A)amelioreaza fluxul sangvin coronarial
B)creste oxigenarea tisulara periferica
C)scade febra
D)creste debitul cardiac
E)efect antitrombotic prin scaderea vascozitatii sangelui

Leziunile de tip inflamator la distanta din soc se produc prin urmatorul mecanism
A)activarea complementului seric
B)agresiune imuna
C)hipoxie tisulara
D)agresiune septica

Tratamentul cu solutii cristaloide in exces in scopul amendarii unei hipovolemii poate

determina
A)edeme periferice
B)hipervolemie iatrogena
C)edem conjunctival
D)EPA

Tratamentul si chiar profilaxia tulburarilor de ritm ventriculare in resuscitare se face cu

A)xilina
B)amiodarona
B)propranolol
C)nitroglicerina
Urmatoarele caracteristici ale durerii acute sunt adevarate cu o exeptie:
Este de mare intensutate
Este recent instalata
Este acompaniata de hipertonie simpatico-adrenergica
Nu initiaza o reactie de aparare

Urmatoarele caracteristici ale durerii psihogene sunt adevarate , mai putin una ;
Este produsa de o leziune reala
Este semnalata in absenta unei leziuni
Persista in lipsa unei leziuni renale
Are rasunet comportamental- afectiv important

Caile de transmitere a durerii prezinta urmatoarele caracteristici;

Numara 3 neuroni
Fascicolul ascendent spinotalamic este calea majora de transmitere a informatiei legate de
durere
Protoneuronul caii se afla la niv elul ganglionului spinal de la nivelul radacinii posterioare a
neuronului spinal
La nivelul talamusului are loc prelucrarea informatiei aferente cu transformarea acesteia in
perceptie

Urmatoarele informatii sunt false , cu o exceptie

Creierul este cel mai sensibil la durere
Nociceptorii sun t receptori specifici pentru durere
Substantele alergogene scad sensibilitatea nociceptorilor
Cea mai mare densitate a nociceptorilor se intalneste in teritoriul cutanat .

Substantele enumerate mai jos au efect algogen. cu o exceptie:

a.ionii de potasiu;
b.lactatul;
c.noradrenalina;
d. hidrogen ionii.

Care dintre solutiile de mai jos nu este un cristaloid

a.solutia de ser fiziologic;
b.solutia de Ringer lactat;
csolutia de glucozll 5%;
d.albumina umana.

Care dintre solutiile enumerate nu este un coloid:

a.albumina umana;
b.plasma proaspata congelata;
c.glucoza 5%;
d. gelatina

Printre avantajele solutiilor cristaloide nu se numara:

A.reracerea rapida a volemiei;
b.realizarea unei hemodilutii benefice;
c.ameliorarea microcirculatiei;
d.durata scurta de actiune

Controlul eficientei medicatiei inotrop pozitive si vasomotorii in tratamentul socului

presupune obligatoriu:
a.ventilatie mecanica;
b.monitorizare hemodinamica invaziva;
c. masurarea temperaturii;
d. numararea respiratiilor_

Un nivel de hemoglobina de minim 10g/dl este recomandat pentru:

a.pacienti tineri. fara comorbiditati, cu interventii oftalmologice,
b.pacienti cunoscuti cu boala coronariana ischemica;
c.pacienti de chirurgie abdominala cu anastomoze pe tubul digestiv;
d. pacienti cu anemie cronica si BPOC acutizata.

Protocolul de suport vital de baza (BLS) cuprinde:

a.eliberarea cailor aeriene superioare;
b.ventilatia artificiala (gura la guru. guru la gura la masca. Cu masca si balon Ruben);
c. masajul cardiac extern;
d.cateterizarea venoasa centrala.

Urmatoarele cazuri nu au indicatie de resuscitare cardiorespiratorie. cu o exceptie:

pacienti cu insuficienta cardiaca clasa IV NY HA;
b.pacienti electrocutati;
c. pacienti cu neoplasm digestiv in stadiu terminal;
d. pacienti cu insuficienta hepatica foarte grava.

Urmatoarele droguri pot fi administrate i.v. in cursul resuscitatii cardiorespiratorii:

a.adrenalina;
b.calciul gluconic;
c. diazepamul;
d.amiodarona.

Masajul cardiac extern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a.sa deprime peretele toracic cu minim 5 cm;
b.sa se efectueze neintrerupt. pe tot parcursul resuscitarii;
c. sa fie intrerupt dupa 10 minute;
d.sa fie initiat cat mai aproape de momentul producerii stopului cardiac.

Urmatoarele afirmatii cu privire la fibrilatia ventriculara sunt false, mai putin una:
a.are cel mai bun prognostic de resuscitare;
b. nu are indicatie de defibrilare;
c. prezinta un traseu ECG cvasi-normal;
d. odata cu trecerea timpului nu se poate transforma in asistola.

Socul, o patologie comuna in cazuistica sectiei de terapie intensiva, poate fi definitprin:

a.TA sistolica <90 mmHg, TA medie<60 mmHg;
b. valoarea lactatului seric mai mica decat 4mmol/l;
c.scaderea debitului urinar si alterarea statusului mental;
d.acidoza metabolica.

Socul hipovolemic moderat se caracterizeaza prin:

a.pierderea a 20-40% din volumul total de sange,
b. pierdere. a mai putin 20% din volumul total de sange
c. pierderea a mai mult de 40%. din volumul total de sange:
d. scaderea critica a perfuziei la organele vitale (creiet si miocard).

Medicatia utilizata in mod current in socul septic include

a.droguri inotrop pozitive;
b.antibiotice
c.droguri vasopresoare:
d.droguri imunosupresoare.

Intre cauzele socului cardiogen nu numara:

a.infarctul miocardic acut;
b.valvulopatiile severe;
c.cardiomiopatia severa dilatative/hipertrofica;
d.reactiile de hipersensibilitate imediata. mediate de IgE.

Socul cardiogen apare in general in urmatoarele conditii:

a.mai mult de 40%. din masa miocardului contractil este disfunctionala;
b. fractia de ejectie medie a ventriculului stang este mai mare de 30%;
c. fractia de ejectie a ventriculului stang este cuprinsa intre 50-70%;
d. indexul cardiac este mai mare dc 2.2 l/min/m2.

Socul se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

a.hipoperfuzie tisulara;
b.hipoxie celulara:
c.evolutie spre disfunctii multiple de organ;
d. imbunatatirea schimburilor de oxigen intre capilare si tesuturi.
Urmatoarele conditii sunt generatoare de soc hipovolemic. mai Putin una:
a.sepsisul;
b.traumatismele
c. pierderea de apa si electroliti;
d. arsurile extinse.

Modificarile hemodinamice in socul hipovolemic sunt reprezentate prin•.

a.venoconstrictie sistemica.•
b.reactie sistemica simpato-adrenergica;
c.scaderea rezistentei vasculare periferice;
d. activarea sistemului arginin-vasopresina si angiotensina.

Tratamentul socului cardiogen consecutiv infarctului miocardic consta in

urmatoarelemasuri, mai putin una:
a.administrarea vasopresoarelor;
b.administrarea suportului inotrop pozitiv;
c.suportul circulator mecanic (balonasul de contrapulsatie);
d.administrarca antibioterapiei sistemice.

Terapia etiopatogenica a pacientilor cu soc cardiogen consecutiv infarctului demiocard

este reprezentata prin:
a.angioplastia coronariana transluminala percutana cu stent;
b.revascularizatia chirurgicala;
c.tromboliza medicamentoasa;
d. RMN de torace.

Urmatoarele afirmatii cu privire la maldistributia fluxului sangvin semnalata in starea de

soc sunt adevarate, mai Putin una:
a.Se datOreaza actiunii selective a unor factori vasoconstrictori locali
b.se datoreaza actiunii selective a unor factori vasodilatatori locali;
c. fluxul sangvin se distribuie uniform in cadrul aceluiasi teritoriu capilar•.
d. sta la baza disfunctiilor si leziunilor de organe.

Urmatoarele afirmatii cu privire la metabolisrnul celular in soc sunt adevarate, putin

una:
metabolismul celular este predominant aerob;
intracelular, se acumuleaza rapid acid lactic;
C. conduce la dereglarea progresiva a functiilor celulare;
d. alterarea sa culmineaza cu disfunctia celulei.
Socul se trateaza obligatoriu:
Ia domiciliu;
la cabinetul medicului de familie;
c .intr-o sectie de terapie intensiva;
d. intr-o sectie de medicina interna.

Explorarea hemodinamica invaziva in socul hipovolemic arata:

a.presiunea venoasa centrala scazuta;
b.presiunea capilara pulmonara scazuta;
c.indexul cardiac scazut;
d. rezistenta vasculara sistemica mult crescuta.

Prioritatea tratamentului socului hipovolemic este:

refacerea transportorului de oxigen;
corectarea tulburarilor de coagulare;
c.refacerea volumului sangvin circulant;
d. aplicarea masurilor terapeutice adecvate pentru corectarea disfunctiilor

Care dintre afirmatiile de mai jos nu reprezintä un criteriu pentru definirea SIRS
(sindrom de raspuns inflamator sistemic):

a.creserea lactatului seric peste 2 mmol/l

b.rata respiratorie > 20 rpm
c.leucocitozä (nr. leucocite > 12000/mm3
d.leucopenie (nr. leucocite < 4 000/mm3

Urmatoarele afirmatii constituie principii ale tratamentului socului hemoragic, mai pulin
una: *
a.oprirea surselor de sangerare
b.asigurarea caii aeriene si a respiratiei eficiente
c.resuscitarea volemica si hematica
d.aplicarea tehnicilor de scadere a temperaturii corporale

Pentru evaluarea severitatii durerii postoperatorii folosim: *

a.scala analog vizualä
b.drenajele peritoneale
c.diureza orara
d.reziduul gastric exteriorizat pe sonda nazogastricä

Socul hemoragic de Clasa a II-a se caracterizeazä prin: *

a.obnubilare si coma
b.pierderea unui volum mai mare de 30% din volumul sangvin total
c.pierderea unui volum cuprins intre 750 si 1500 ml (pentru un adult de 70 kg)
d.debit urinar neglijabil

Fracturile oaselor lungi pot determina:

a.sangerari de aproximativ 750 ml in focarul de fracturä, pentru humerus
b.sangerari de aproximativ 1 500 ml in focarul de fracturä, pentru femur
c.sangerari in spa!iul retroperitoneal
d.sangerari in cavitatea peritonealä

Cea mai frecventa cauza a socului hemoragic este:

a.patologia digestivä
b.trauma
c.patologia urologicä
d.iatrogenia

Care dintre urmätoarele solutii de repletie volemicä sunt coloide:

a.derivatii de hidroxietilamidon (HES)
b.gelatinele
c.dextranii
d.NaCl 7,2%

Hemotoraxul (prezenta unei cantitati de sange in cavitatea pleurala) poate fi diagnosticat

prin:
a.mijloace imagistice (radiografie de torace, computer tomograf de torace)
b.electroencefalograma
c.electrocardiograma
d.ecografie abdominala

Urmatoarele afirmatii legate de transfuzia de plasma proaspata congelata sunt adevarate,

cu exceptie:
a.se administreaza pentru corectarea deficitelor de factori ai coagularii pentru care nu exista
concentrate specifice
b.se administreaza pentru corectarea deficitului de factor VII
c.se administreaza pentru antagonizarea efectelor terapiei anticoagulante
se administreazä pentru corectarea sangerarii microvasculare prin pierderea factorilor coagularii

Urmatoarele solutii de repletie volemica sunt cristaloide, mai putin una:

a.HES 130/0.4/9
b.solutia Ringer lactat
c.solutia NaCI 0,9%
d.solutia Ringer
Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza durerea viscerala?
a.este precis localizatä
b.adesea este de tip colicativ
c.poate fi determinatä de distensia organelor cavitare
d.are caracter difuz

Aparitia edemelor in cursul resuscitarii volemice in cadrul socului hemoragic reprezintä:

*
a.rezultatul cresterii presiunii hidrostatice in contextul insuficientei cardiace congestive
b.rezultatul disfunctiei celulare secundare hipoperfuziei
c.rezultatul unei resuscitäri volemice corecte
d.rezultatul cresterii productiei de lactat

Urmatoarele conditii patologice sunt potentiale cauze de soc hemoragic, cu o exceptie: *

a.ruptura hepaticä
b.ruptura de anevrism de aortä
c.ruptura de anevrism cerebral
d.ruptura splenicä

Principalul dezavantaj al utilizarii solutiilor cristaloide este: *

a.creserea drenajului limfatic
b.remanen!a redusä intravascularä
c.dificultä!i in men!inerea normoglicemiei
d.mobilizarea albuminei interstitiale in spa!iul intravascular

Raspunsul fiziologic la anemie nu implica: *

a.cresterea fluxului coronarian
b.vasodilataiie splanhnica
c.cresterea fluxului cerebral
d.vasoconstric!ie cutanatä

Urmatorii compus participa, in calitate de mediatori inflamatori, la patogenia sepsisului:

*
a.TNF
b.monoxidul de carbon
c.citokinele (IL 1, IL6, IL8)
d.metaboli!ii acidului arahidonic

Precizati care dintre afirmatiile de mai jos nu se regaseste printre efectele secundare ale
transfuziei:
a.reactiile imune
b.infec!iile
c.erorile transfuzionale
d.hipopotasemia

Strategia terapeutica in socul cardiogen cuprinde interventii care imbunatatesc

semnificativ supravietuirea pe termen scurt si lung. Identificati-le:

a.interven!ia coronariana percutana

b.tratamentul antibiotic precoce
c.terapia tromboliticä
d.revascularizatia coronariana

Infarctul acut de miocard se poate complica, in cursul evolutiei sale, cu soc cardiogen In:
*
a.70%din cazuri
b.5-10% din cazuri
c.peste 50% din cazuri
d.25-30% din cazuri

Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adeväratä: *

a.bolnavul cu Hb = 8g/dI si boala coronariana ischemica nu se transfuzeaza
b.bolnavul cu Hb < 7g/dI 9i chirurgie abdominala majora cu anastomozä pe tubul digestiv
necesita transfuzie
c.bolnavul cu Hb < 6g/dI necesita cel pulin o transfuzie
d.bolnavul cu Hb > I0g/dI nu setransfuzeazä

Printer complicatiile anesteziei spinale se Numara urmaroarele cu exeptia:

a.cefalee
b.meningita
c.ocluzie intestinala
d.retentia acuta de urina

Pregatirea pentru intubatia orotraheala presupune:

a.pregatirea laringoscopului
b.linie venoasa centrala
c.pregatirea sondelor IOT ( sonde de intubatie orotraheala)
d.indepartatea protezelor dentare

In cadrul resuscitarii cardirespiratorii adrenalina se poate administra pe urmatoarele cai

cu exceptia:
a.intravenous
b.intraosos
c.subcutan
d. endotraheal
Masajul cardiac extern in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii:
are o frecventa de 100 compresiuni /min
deprima sternul cu 4 cm(daca cere 2 raspunsuri ia-l si pe asta )
c.nu este obligatoriu
d. se face doar dupa administrarea de adrenalina

Monitorizarea pacientrului in timpul resuscitarii cardiorespiratorii include:

Ekg
Eeg
Tensiune arteriala invaziva
Presiune venoasa centrala

Semnele stopului cardiorespirator include

absenta pulsului central
b.mioza fixa areactiva
c.absenta miscarilor respiratoria
d.hipotensiune arteriala severa

Suportul vital bazal la un pacient aflat in stop cardio respirator include:

a.intubatie
b.adrenalina
c.masaj cardiac extern
d.eliberarea cailor respiratoria

In resuscitarea cardiorespiratorie traseul ekg poate identifica mecanismul opririi

cardiace si anume
a.asistola
b.fibrilatie atriala
c.disociatie electromecanica
d. tahicardie supraventriculara

Serul fiziologic este:

a.o solutie cristaloida
b.o solutie coloidala
c.solutie salina cu concentratie de 0.9%
d.solutie perfuzabila ce contine Ca, Na,

Complicatiile terapiei cu produse de sange include

a.infectii legate de transfuzie
b.reactii alergice(pune cum consideri toate par plauzibile)
c.hemoliza
d.hiperpotasemie
Obiectivele principale ale anesteziei generale sunt
a.analgezie
b.relaxare musculara

Tratamentul cu solutii cristaloide in exces poate determina urmatoarele manifestari

clinice cu exceptia
a.edeme periferice
b.edem pulmonar acut
c.hipervolemie
d.oligurie

Urmatoarele situatii clinice pot fi cauze de hipovolemie cu exceptia

a.pancreatita acuta
b.ulcer gastric in faza acuta
c.arsurile
d. hemoragia digestive superioara

Masa trombocitara se administreaza unui pacient cand

numarul trombocitelor este mai mare de 150000/mm3
b.numarul trombocitelor este mai mic de 50000/mm3
c. hemoglibina mai mica de 8g/dl
d.numatul de leucocite scade sub 4000/mm3

Cantitatea de oxigen ce ajunge la tesuturi depinde de urmatorii factori. Cu exceptia.

concentratia hemoglobinei
b.gradul de saturare in oxigen al hemoglobinei
c.durata de viata a hematiei
d. debitul cardiac

Prin transfuzia de sange se pot transmite urmatorii agenti infectiosi cu exceptia:

a.hepatita B
b.hepatita C
c.hepatita A
d.HIV

Examenul clinic al unui pacient hipovolemic poate evidentia urmatoarele aspecte cu

exceptia:
Tahicardie
Caderea tensiunii arteriale
Edeme gambiere moi pufoase
Pliu cutanat lenes persistent
Urmatoarele informatii sunt false cu o exceptie
A creierul este cel mai sensibil la durere
B nociceptorii sunt receptori specifici pentru durere
Csubstantele algogene scad sensibilitatea nociceptorilor
D cea mai mare densitate a nociceptorilor se intalneste in teritoriul cutanat

Substantele enumerate mai jos au efect algogen cu o exceptie

A ionii de potasiu
B lactatul
C noradrenalina
D hidrogen ionii

Protoculul de suport vital de baza (BLS) cuprinde

A eliberarea cailor aeriene superioare
B ventilatia arficiala (gura la gura , gura la nas , gura la masca , cu masca si balon ruben)
C mesajul cardiac extern
D cateterizarea venoasa centrala

Urmatoarele droguri pot fi administrate I.v. in cursul resucitatii cardiorespiratorii

A adrenalina
B calciu gluconic
C diazepamul
D amiodarona

Mesajul cardiac extern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii

A sa deprime peretele toracic cu minim 5 cm
B sa se efectueze neintrerupt , pe tot parcursul resuscitarii
C sa fie intrerupt dupa 10 minute
D sa fie initiat cat mai aproape de momentul producerii stopului cardiac

Urmatoarele afirmatii cu privire la fibrilatia ventriculara sunt false mai putin una
A are cel mai bun prognostic de resuscitare
B nu are indicatie de defribilare
C prezinta un traseu ECG cvasi-normal
D odata cu trecerea timpului nu se poate transforma in asistola

Socul o patologie comuna in cazuistica sectiei de terapie intensiva poate fi definit prin
A TA sistolica <90 mmHg TA medie <60 mmHg
B valoarea lactatului seric mai mica decat 4mmol/l
C scaderea debitului urinar si alterarea statusului mental
D acidoza metabolica

Socul hipovolemic moderat se caracterizeaza prin

A pierderea a 20-40 % din volumul total de sange
B pierderea a mai putin de 20% din volumul total de sange
C pierderea a mai de mult de 40 % din volumul total de sange
D scaderea critica a perfuziei la organele vitale (creier si miocard)

Terapia etiopatogenica a pacientilor cu soc cardiogen consecutiv infarctului de miocard este

reprezentata prin
A angiplastia coronariana transluminala precutanata cu stent
B revascularizatia chirurgicala
C tromboliza medicamentoasa
D RMN de torace

Obiectivele principale ale anesteziei:

a.analgezie
b.relaxare musculara
c.hipotermie
d.hipovolemie
Pacientul hypovolemic, ex clinic poate evidentia, cu exceptia:
a.tahicardie
b.scadere TA
c.edeme gambiere(moi pufoase)
d.pliu cutanat persistent

Resuscitarea CR traseu ekg identifica:

a.FiA
b.asistola
c.Tahi supraventriculara
d.disociatie electromecanica

Complicatiile anesteziei spinale, cu exceptia:

a.cefalee
b.meningita
c.OI
d.retentie urinara

Pregatirea pt intubatie, cu exceptia:

a.laringoscop
b.sonda
c.cateter central

In cadrul resuscitarii, adrenalina se adm, cu exceptia:

a.IV
b.SC
c.intraosos
d.endotraheal
Masajul cardiac extern:
a.100/min
b.deprima stern cu 4cm(correct:5-6cm)
c.nu e obligatoriu
d.se face doar dupa adm adrenalina

Monitorizare pacient in timpul resuscitarii:

a.ekg
b.eeg
c.TA invaziva
d.presiune venoasa central

Eliberare cai resp, cu exceptia:

a.hiperextensie cap
b.flexie cap
c.indepartare corpi straini
d.subluxatie mandibular

Semne stop:
a.absenta puls central
b.mioza fixa areactiva(correct:midriaza)
c.absenta miscare resp
d.hTA

Suport vital avansat:

a.cateter venos central
b.cateter venos periferic
c.intubatie
d.defibrilator

Suport vital bazal:

a.intubatie
b.adrenalina
c.masaj
d.eliberare cai resp

Resuscitare soc el extern:

a.asistola
b.disociatie electromecanica
c. tahi v fara puls
d.ExV

Soc el extern are intensitate de

- 360j monofazic

Ser fiziologic:
a.sol cristaloida
b.sol coloidala
c.salina 0.9%
d.perfuzabila cu Na,K,Ca,Cl

Complicatii terapie produsi cu sg:

a.infectii transfuzie
b.rk alergice (pune cum consideri toate plauzibile)
c.hemoliza
d.hiperpotasemie(sol de conservare elibereaza K)

Trat cu sol cristaloie in exces det:

a.edeme periferice
b.hipervolemie
c.EPA
d.oligurie
Alimentarea tesuturilor cu O2 depine de, cu ex:
a.conc Hb
b.grad saturare O2 maxima
c.durata de viata hematii
d.debit cardiac

Masajul cardiac extern in cadrul resuscitarii cardio-respiratorii:

Are o frecventa de 100 compresii/min
deprima sternul cu 5cm
nu este obligatorie
se face doar dupa administrarea de adrenalina

In cadrul resuscitarii cardio-respiratorii, masajul cardiac :

se face inainte de administrarea de adrenalina
se face inainte de administrarea de atropina
se face doar dupa administrarea de adrenalina
se face doar la indicatia medicului

In cadrul resuscitarii cardio-respiratorii, adrenalina se poate administra :

intravenos
intramuscular
subcutanat
intraosos

Semnele stopului cardio-respiartor includ:

absenta pulsului central
mioza fixa areactiva
absenta miscarilor respiratorii
D)hipotensiune arteriala

In timpul resuscitarii cardio-respiratorii, inregistrarea traseului EkG se face :

inainte de masajul cardiac extern
in timpul masajului cardiac extern
dupa masajul cardiac extern
doar la indicatia medicului

Complicatii ale rahianesteziei:

cefalee
meningita
ocluzie intestinala
retentie de urina

Serul fiziologic este :

o solutie cristaloida
o solutie coloidala
o solutie saligna cu conc. De 0,9%
o solutie perfuzabila ce contine Na, K, Ca , Cl

Tratamentul cu solutii cristaloide in exces in scopul cercetarii unei hipovolemii poate

determina:
edeme periferice
hipervolemie
edem pulmonar acut
oligurie

La un pacient hipovolemic , examenul clinic poate evidentia urmatoarele aspecte, cu

exceptia:
tahicardie
 scaderea tensiunii arteriale
edeme gabiere moi, pufoase
pliu cutanat persistent

Urmatoarele situatii clinice pot fi cauze de hipovolemie:

arsuri
hemoragie digestiva superioara
enterocolita acuta
ulcer gastric acut in perioada dureroasa

In cadrul resuscitarii cardio-respiratorii, se pot administra:

adrenalina
atropina
amicacina
amiodarona

Materialele necesare pentru intubatia oro-traheala sunt:

laringosopul
o linie venoasa centrala
sondele de intubatie oro-traheala
o linie venoasa periferica

Doza de adrenalina:
1mlgr-5min
1 mlgr-10 min
1mlgr-15 min
1mlgr la indicatia medicului
In resuscitarea cardio-respiratorie, suportul vital avansat la un pacient aflat in stop
cardio respirator, inlude:
cateter venos central
cateter venos periferic
intubatie oro-traheala
defibrilare