C4.

Sisteme complexe de tehnică și armamente de aviație

AGENDA:
- Aviația militară – generalități,
- Avioane militară de luptă și de transport,
- Elicoptere militare de luptă și de transport,
- Drone militare aeriene și spațiale.

Bibliografie
 Orzeață Mihail – Tactică și artă operativă FA, curs, editura UNAp, București, 2004;
 Stanciu Ctin, FA-8.3, Manual pentru recunoașterea vizuală a aeronavelor, Boboc, 2012;

1. Aviația militară – generalități

1.1. Destinația, misiuni principale la pace, criză și război,

Clasificare dpdv tactic:
- Aviația de vânătoare,
- Aviația de vânătoare – bombardament,
- Aviația de cercetare,
- Aviația de transport,
- Elicoptere de cercetare, luptă/sprijin și transport,
- Drone militare (avioane fără pilot)
1.2. Tipuri de aeronave:
- Aeronave de atac la sol,
- Aeronave de interceptare,
- Aeronave de bombardament,
- Aeronave de transport,
- Aeronave utilitare,
- Aeronave de recunoaștere, avertizare timpurie și observare,
- Aeronave fără pilot și rachete de croazieră,
- Elicopterele.
1.3. AERONAVELE – descriere/ compunere
- Aripile,
- Motorul/motoarele,
- Fuselajul (bot, secț mediană, secș posterioară),
- Ampenajul Cozii.
 Caracteristicile AMFC – fac diferențierea dintre tipurile de aeronave.
Aripile: fixe, geometrie variabilă, rotative (la elicoptere).
Aripile elicopterelor/ pale, se rotesc în plan orizontal pentru a creea portanța.
Ansamblul palelor formează rotorul (2-8 pale).
Motorul – cu elice, cu reacție.
Fuselajul – subțire, rectangular, tubular, alungit.
Coada aeronavei – ampenaj orizontal și vertical.

ARMAMENTUL DE BORD:
- Armamentul automat (clasic) de aviație: mitralierele și tunurile de bord,
- Armamentul reactiv (rachetele): cu motor combustibil lichid (MRCL) și
motor combustibil solid (MRCS). Pot fi nedirijate sau dirijate.
- Armamentul de bombardament: bombe de aviație, rezervoare incendiare.

2. Avioane militare de luptă și transport

Mijloace de atac aerian:

- de atac la sol: A-10A, Alpha jet, Harrier II, F-16 (multirol), F-18 Hornet,
MIG 21, MIG-27, MIG-29, Mirage III/5, Mirrage F1, ........................... etc.
- de interceptare: Euro Fighter Typhoon, F-15, F-22, Gripen Jas-39, F-14,
Mig-23, Mirage 2000, Rafale, Su-27, Tornado, .................................. etc.
- de bombardament: B-2, B-1, B-52, F-117, CF-18, MIR-2000, MIR F-1,
Jaguar, Tu-95, Tu-26, Tu 160, .............................. etc.

Mijloace de cercetare: J-Stars, U-2, EC-130, RF-16, EA-6B Prowler, ECR Tor,
.. etc.
Mijloace de realimentare în aer: AAR,
Mijloace de alarmare timpurie: NAEW/AWACS ........... etc.

3. ELICOPTERELE: AH-64 apache, CH-47 Chinook, Ka-50 hokum,

Mangusta A129, Mi-24 Hind, Puma, Mi-4 Hound, BO 105
(MBB), ....................... etc.

4. UAV: clasificare, principiul de funcționare, diversificare capabilități,

evoluție, întrebuințare, rolul cercetării
 C5. Sisteme antiaeriene mixte tun-rachetă

AGENDA:

- Sistemul antiaerian mixt SKYGUARD-GDF 005-SPARROW/ASPIDE;

- Sistemul antiaerian mixt SKYGUARD-GDF 005/AHEAD-VL MICA
- Sistemul antiaerian mixt PANTSYR-S1;

Bibliografie
 Moșoiu O, Bălăceanu I, “Tehnică militară și sisteme de armament destinate
apărării antiaeriene”, ed. AFA, Brașov, 2012.

Compunerea unității de luptă Art și RAA

 sisteme de radiolocaţie;
 sisteme de calcul;
 mijloace de lovire;
 elemente sprijin logistic.

5. Sistemul antiaerian mixt SKYGUARD-GDF 005-SPARROW/ASPIDE

- realizat de: firmele Oerlikon-Contraves AG (Elveţia) şi Raytheon Electronic

Systems (USA);
- compunere:
o subsistemul radiotehnic, tip Skyguard;
o tunul antiaerian cu 2 ţevi, cal. 35 mm, tip GDF-005;
o instalaţia de lansare a rachetelor, tip Sparrow.

Sistemul Skyguard are următoarele misiuni: cercetează şi identifică ţintele

aeriene; facilitează schimbul de informaţii; evaluează atacul aerian; urmăreşte
ţintele aeriene prin radiolocaţie şi televiziune; prelucrează datele pentru executarea
tragerilor antiaeriene cu tunul şi rachetele; conduce de la distanţă armamentul
antiaerian
Sistemul Skyguard este alcătuit din:
- sistemul de descoperire a ţintelor – alcătuit dintr-un radar în impuls
Doppler;
- computerul – destinat să evalueze pericolul atacului aerian;
- sistemul de urmărire – asigură urmărirea precisă a ţintelor aeriene, în
orice condiţii meteo, inclusiv descoperirea rachetelor aer-sol;
- sistemul TV de urmărire;
- pupitrul central de comandă;;
- transmisia datelor la tunuri şi la instalaţia de lansare a rachetelor;
- grup electrogen încorporat;
- posibilităţi de schimb de date cu sistemul Skyguard vecin.

Tunul antiaerian cu 2 ţevi, cal. 35 mm, tip GDF-005 – este comandat

automat de către sistemul radiotehnic Skyguard.
Tunurile din compunerea unei baterii (de regulă, 2 tunuri), pot executa
trageri simultane asupra unei ţinte.
Viteza iniţială a proiectilului, pentru fiecare ţeavă în parte, poate fi măsurată
pentru a asigura corecţiile necesare privind eficacitatea tragerilor. Alimentarea cu
proiectile se face automat.

Performanţele şi caracteristicile tunului, sunt următoarele:

- tragere la distanţe cuprinse între 300 şi 4000 m;
- tragerea următoare se execută după 2-3 sec;
- viteza proiectilului = 1175 m/s;
- cadenţa de tragere = 550 lov/min/ţeavă;
 - masa loviturii = 1560 g;
- masa proiectilului = 550 g;

Instalaţia de lansare rachete antiaeriene Sparrow asigură descoperirea,

urmărirea şi combaterea ţintelor aeriene.
Regimurile de funcţionare sunt următoarele:
- radiolocator local - instalaţia primeşte date de la sistemul Skyguard,
localizează ţinta cu ajutorul radiolocatorului propriu, apoi o urmăreşte
(sistem radiotehnic cu emisie continuă Doppler);
- sistem optic local - asigură urmărirea ţintelor cu ajutorul unui periscop;
- comandă de la distanţă - ţinta aeriană este urmărită cu ajutorul sistemului
Skyguard (radiolocator şi sistem TV).

RACHETELE folosite sunt Sparrow AIM-7F şi AIM-7M (cu aripi pliabile şi

stabilizatoare), realizate de firma Raytheon Company.
Caracteristicile şi performanţele rachetei Sparrow-7F sunt următoarele:
- calibru: 203 mm;
- dirijare: radar semi-activ;
- raza maximă de acţiune: 13-20 Km (în funcţie de raza de acţiune a
iluminatorului radar);
- altitudinea maximă : 5 000 m ;
- altitudinea minimă : 15 m ;
- greutate: 233 kg;
- componenta de luptă: 39 kg HE (High Explosive);
- focos: de proximitate radar activ şi focos de impact ;
- viteza maximă a rachetei: 2,5 Mach;
- racheta următoare se poate lansa la 3 sec de la impactul precedentei cu
ţinta
 O baterie Skyguard-Sparrow este formată de regulă dintr-un sistem
radiotehnic, 2 tunuri de 35 mm şi 1-2 rampe de lansare Sparrow.

 Similar acestui sistem, este sistemul Skyguard-Aspide (folosește R.A.A –

ASPIDE/ SPADA)

Sistemul antiaerian SKYGUARD-GDF, 005/AHEAD

Sistemul îmbunătăţit, foloseşte noua generaţie de muniţie AHEAD

(Advanced Hit Effiency And Destruction), care constă în includerea în proiectil a
152 de subproiectile de metal greu (tungsten), încărcătură expulzată în apropierea
ţintei -la o distanţă de 10-40 m, cu ajutorul unui focos programabil. Programarea
momentului exploziei se face atunci când proiectilul părăseşte gura ţevii, conform
schemei.

6. Sistemul antiaerian mixt SKYGUARD-GDF 005/AHEAD-VL MICA

Sistemul se compune dintr-un centru de comandă a focului şi de cercetare a

spaţiului aerian tip SKYGUARD, 2 tunuri GDF cu ţeavă dublă, calibrul 35 mm, ce
utilizează muniţie AHEAD şi 2 instalaţii de lansare verticală a rachetelor VL-
MICA.
 Racheta VL-MICA
- numărul ţintelor combătute simultan: 2;
- timpul de reacţie: 1 sec;
- masa rachetei = 112 kg;
- masa încărcăturii de luptă = 13 kg, cu fragmentaţie;
- focos radar de proximitate şi focos de impact;
- distanţa maximă de interceptare = 12.000 m;
- distanţa minimă de interceptare = 1.200 m;
- altitudinea maximă de interceptare = 9.000 m;
- viteza rachetei = 780 m/s (2,3 Mach);
- autodirijare = radar activ sau IR pasiv;
- carburant = solid.

7. Sistemul antiaerian mixt PANTSYR-S1

Sistemul Pantsyr-S1 este un sistem AA mixt tun-rachetă rusesc, de apărare a

obiectivelor militare şi civile de dimensiuni mici, împotriva avioanelor,
elicopterelor, rachetelor de croazieră şi armelor de înaltă precizie:
- montat pe diverse platforme de luptă,
- compunere:
o vehicule de luptă (până la 6 într-o baterie), 2 tunuri 30 mm + 12 RAA;
o postul de comandă al bateriei + radar;
o muniţia corespunzătoare (rachete şi proiectile);
o aparatură de întreţinere şi mentenanţă.
Angajarea țintei
- cu rachetele: în distanţă: 1 200 - 12 000 m, în altitudine: 5-8 000 m;
- cu tunurile : în distanţă: 200 - 4 000 m; în altitudine: 0 - 3 000 m,

variante platforme PANTSYR-S1:

RACHETA 57 E6
- calibru: 170 mm;
- înălţimea de combatere a ţintei: 5m - 8Km;
- raza max de acţiune: 12 Km;
- încărcătura de luptă: 20 kg HE cu fragmentaţie;
- masa rachetei : 50 kg.

TUNUL 30 mm
- distanța de tragere 4 km,
- înălțimea tragere – 3 km,
- cadenţa de tragere: 700 lov/ min/ ţeavă;
- viteza proiectilului la gura ţevii: 960 m/s;
- radarul (integrat pe lansator): raza de acţiune 30 Km.

C6. Rachetele balistice și apărarea antirachetă

AGENDA:

- Amenințarea aeriană și balistică;

- Apărarea antirachetă în viziunea NATO;
- Tendințe în evoluția sistemelor de rachete antiaeriene și antirachetă.

Bibliografie
 Moșoiu O, Bălăceanu I, “Tehnică militară și sisteme de armament destinate
apărării antiaeriene”, ed. AFA, Brașov, 2012;
 Moșoiu Ovidiu, NATO-28, Politici și strategii la început de secol XXI,
editura AFA, Brașov, 2014.

RACHETELE BALISTICE şi cele de croazieră, indiferent de distanţa de

acţiune şi locul de lansare, sunt mijloace de atac redutabile, dirijate cu precizie
suficientă pentru a produce pagube cu mult mai mari decât costurile folosirii lor.
AVIOANELE moderne au caracteristici de zbor şi sisteme de armament de
bord care fac din orice avion de luptă un adversar periculos pentru rachetele
antiaeriene, rapid, manevrier şi dificil de doborât.

8. Amenințarea aeriană și balistică

Definiție/descriere: - Racheta balistică este o rachetă sol-sol care, după faza

de ascensiune, în care este folosit motorul pentru propulsie, iese (sau nu) din
atmosferă şi foloseşte energia acumulată în timpul ascensiunii pentru a coborî spre
ţintă, deplasându-se pe o traiectorie balistică. Lansarea se poate face de la sol
(subsol); de pe/sub apă şi chiar de pe sateliţi în viitor.
Întrebuințare: - Racheta balistică este utilizată, în special, pentru a
transporta încărcături nucleare, biologice sau chimice. Sistemul de navigaţie este
de obicei de tip de inerţial cu giroscop, folosind date geodezice culese de sateliţi.
Poate transporta mai multe focoase, fiecare lovind ţintele independent.
Rachetele tactice balistice (TBM) sau rachetele cu rază mică de acţiune
(SRBM) se folosesc pentru lovirea puternic distructivă a obiectivelor de
dimensiuni mai mari sau distribuite pe suprafeţe relativ mari;
Rachetele de croazieră se folosesc pentru lovirea precisă a unor obiective
punctuale, concentrate.

Tipuri de rachete balistice /rază de acțiune: SRBM, MRBM, IRBM, ICBM.

 CLEARED
CLEARED FOR
FOR PUBLIC
PUBLIC RELEASE
RELEASE

The Ballistic Missile Challenge

Proven,
Proven, Layered
Layered Missile
Missile Defense
Defense Solutions
Solutions

1,200
Midcourse

1,000
Altitude (km)

800

600

400 7-8 km/sec*

Boost 1-2 km/sec* 3-4 km/sec*

200 4-5 km/sec* Terminal

0
0 0 600 0 1,300 0 3,500 5,500-
5,500-
Range (km) 10,000
Short Range Medium Range Intermediate Range Ballistic Missile
Ballistic Missile Ballistic Missile (IRBM)
(SRBM) (MRBM)

* Reentry Velocity ICBM

SOURCE: Missile Defense Progress Report –DoD News Briefing 25 Jun 02 by Lt. Gen Ronald Kadish, USAF,
Director, Missile Defense Agency (MDA)
CLEARED
CLEARED FOR
FOR PUBLIC
PUBLIC RELEASE
RELEASE AMD IBD Maastricht briefing 7

Principalele etape/faze ale atacului balistic sunt prezentate în figurile de mai

jos:
 Caracteristicile principale ale rachetelor balistice sunt:
- viteză mare de zbor;
- precizie – cep (eroarea circulară probabilă) aproximativ 50 m;
- raza de acţiune mare;
- flexibilitatea;
- costul mic.

MĂSURI de combatere a rachetelor balistice

- acţiuni ofensive: distrugerea, dezorganizarea, sau neutralizarea platformelor
de lansare a rachetelor balistice şi a reţelelor de sprijin C4I2;
- acţiuni defensive: apărarea antirachetă; războiul electronic;
- apărare pasivă: avertizarea; înşelarea; protecţia NBC;
- C4I2: sisteme integrate de planificare, monitorizare, conducere, control şi
transmitere a datelor structurilor de combatere.

9. Apărarea antirachetă

Componentele sistemului de apărare antirachetă:

 Sistemul de supraveghere şi avertizare timpurie;
- radarele de avertizare timpurie modernizate pentru descoperirea şi
identificarea rachetei balistice pe traiectoria ascendentă a acesteia;
 - radarele în banda X;
- radare aeropurtate şi pe sateliţi.
 C2BMCI sistemul de comandă, control, comunicaţii, informaţii şi
managementul luptei care, la rândul său trebuie să includă atât sistemul de control,
comandă, informaţii şi managementul luptei, cât şi sistemul de comunicaţii şi
interceptare în timpul zborului;
 Sistemul armelor interceptoare (interceptori tereştri şi spaţiali).
CLEARED
CLEARED FOR
FOR PUBLIC
PUBLIC RELEASE
RELEASE

Missile Defense Elements

Proven,
Proven, Layered
Layered Missile
Missile Defense
Defense Solutions
Solutions

High
High Altitude
Altitude
SBIRS
SBIRS Airship
Midcourse
Midcourse Airship (HAA)
(HAA)
Ascent
Ascent
MKV
MKV
Ground-Based
Ground-Based Midcourse
Midcourse
Aegis
Aegis Ballistic
Ballistic Missile
Missile Defense
Defense Terminal
Terminal

Boost
Boost Airborne
Airborne Laser
Laser THAAD
THAAD
Space-Based
Space-Based Laser
Laser MEADS
MEADS
PAC-3
PAC-3
Radars
Radars
Launchers
Launchers
Command
Command &
& Control
Control

Lockheed Martin Engaged in Virtually All Initiatives

CLEARED
CLEARED FOR
FOR PUBLIC
PUBLIC RELEASE
RELEASE AMD IBD Maastricht briefing 8
 Majoritatea eforturilor de realizare a mijloacelor antibalistice se
concentrează asupra sistemelor care pot acţiona pe faza terminală a zborului
balistic, adică sisteme de rachete antiaeriene cu bătaie mare, capabile să
intercepteze componentele de luptă balistice la reintrarea lor în troposferă.
Principalul avantaj al acestora constând în aceea că pot utiliza densitatea
troposferei pentru a distinge componentele de luptă balistice reale faţă de
capcanele luminoase, bruiajul pasiv cu dipoli metalici, baloane metalizate sau alte
tipuri de contramăsuri practicate de rachete balistice atacatoare.
 Tendinţe în evoluţia sistemelor de rachete antiaeriene și antirachetă:
- mobilitate ridicată în teatrul de acţiuni militare,
- stabilitate în funcţionare în orice condiţii,
- posibilitatea utilizării sistemelor RAA pentru ap. AA a tuturor ob. și forțelor,
- utilizarea focoaselor electronice de proximitate multisenzor,
- posibilitatea exe. tragerilor cu RAA pe o mare diversitate de ţinte
aerodinamice,
- utilizarea aceloraşi tipuri de rachete în cadrul sistemelor navale de apărare
aeriană,
- realizarea unor sisteme C4I2 tactice performante.

10.Apărarea antirachetă în viziunea NATO

- Apărarea Aeriană (antiaeriană) și Apărarea Antirachetă sunt sarcini
permanente ale NATO;
- Cele două misiuni se doresc a fi integrate – IAMD (timp pace)/ Apărare
Integrată, Aeriană şi Antirachetă (Integrated Air and Missile Defence);
- Structura de comandă NATO (NCS) la toate nivelurile, cuprinde şi entitățile
esențiale C2 necesare IAMD;
- Structura de forțe NATO (NFS) - asigură şi capabilităţile necesare
îndeplinirii sarcinilor IAMD (din forțe naționale și multinaționale);
- Sistemul NATO European Integrat de Apărare Aeriană – NATINADS,
devine NATINAMDS (summit 2010, BMD).

Scutul anti-Rachetă
 SUA - Concepţie Adaptată în Etape de Apărare Antirachetă la nivel
European (EPAA)/ 2009 = patru faze:
 FAZELE 1-3, protejarea teritoriului şi populaţiilor europene, împotriva
MRBM ce pot fi lansate din Orientul Mijlociu;
- faza I - protecţia unei părţi din Europa de Sud-Est cu
interceptoare instalate pe nave, sist antirachetă AEGIS;
- faza a II-a, apărarea antiR a flancului sudic NATO – cu
sisteme instalate pe uscat (2015 – radar avertizare timpurie în Turcia și
baza Deveselu/România cu 3 baterii R/24 interceptori);
- faza a III-a, protecţia aliaţilor la întregul continent european –
24 interceptori în Polonia şi alte state NATO din 2018.

 Faza a IV-a, planificată a se încheia până în 2020 (2022) era destinată

protecţiei teritoriului SUA;
- Rachetele pt această fază se instalau și în Polonia;
 - RUSIA, atitudine refractară - manifestată prin neparticiparea la
reuniunile Comisiei NATO-Rusia (SUA renunță la faza 4);
 Summit-ul NATO de la Varșovia (2016) - a fost declarată Capacitatea
Operațională Inițială (IOC) a NATO BMD;
- (se baza pe activarea sistemului AEGIS ASHORE de la Deveselu
– România, Rachete SM-3, tip Block 1B)

C7. Tehnica și sisteme de armament specifice FT

(ideile de bază – informații neclasificate)

AGENDA:

- Structuri, organizare, misiuni, dotare FT;

 - Programe de înzestrare-modernizare a FT.

Bibliografie:
 Site-uri oficiale/ structuri FT

1. Structuri și organizare FT:

- SMFT: comanda, Operații și Instrucție, Resurse, Componenta operațională
terestră (COT);
- SMFT are în subordine nemijlocită: 2 Divizii de infanterie, Brigadă de
luptă; Centre şi batalioane sprijin luptă şi sprijin logistic; Bază logistică;
Regiment R.A.A.;
- Divizia 2 Infanterie “GETICA” și Divizia 4 Infanterie „GEMINA”:
Brigăzi de luptă, Regimente Artilerie Mixtă, Regiment R.A.A., Bază
logistică, Batalioane sprijin luptă şi sprijin logistic. (pentru detalii accesați
site oficial pentru fiecare structură în parte).
- Sursa:
 https://www.forter.ro/content/structura; (SMFT)
 https://www.armata-buzau.ro/contact#, (DIVIZIA 2)
 http://www.clujarm.ro/, (DIVIZIA 4)

2. Arme din compunerea FT (genuri de arme):

- Infanteria,
- Artileria,
- Vânătorii de munte,
- Tancurile,
- Rachetele și artileria AA,
- Cercetarea,
- Geniu,
- unități CBRN,
- Parașutiștii,
- Poliția Militară,
- Informatica,
- Transmisiunile (comunicații militare).
- Sursa: https://www.forter.ro/arme (pentru detalii privind misiunile, istoricul,
tipuri de arme - accesați site oficial pentru fiecare structură/armă în parte).

3. Programe de înzestrare-modernizare a FT:

- Transportor blindat pentru trupe 8x8 (TBT) PIRANHA 5,
- Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare - HIMARS,
 - Sistem integrat de rachete sol-aer cu bătaie mică și foarte mică SHORAD-
VSHORAD,
- Sistem de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de
acţiune, portabil - MANPAD,
- Transportor blindat pentru trupe 8x8 PIRANHA IIIC,
- Platforme de transport auto, multifuncţionale pe roţi,
- Tanc românesc TR 85 M1 - BIZONUL,
- Sistem antiaerian calibrul 2x35 autopropulsat - GEPARD,
- Autoturisme de teren blindate și neblindate,
-

Proiecte de cecetare-dezvoltare:
- Transportor blindat pentru trupe 8x8,
- Arma de asalt 5,56 mm,

Sursa:
- https://www.mapn.ro/programe_strategii/index.php (M.Ap.N - Programe și
strategii),
- http://www.dpa.ro/despre/sistemul-integrat-de-management-al-achizitiilor-
pentru-aparare/programe (DEPARTAMENTUL PENTRU ARMAMENTE -
Programe modernizare și înzestrare cu tehnică militară/SIMAPA - sistemul
integrat de management al achizițiilor pt apărare),
- https://www.forter.ro/ro/programe-%C5%9Fi-strategii (FT - programe
prioritare),
- https://www.acttm.ro/
- https://www.acttm.ro/ctecsa/
- pentru detalii privind Programele de înzestrare-modernizare a FT - accesați
site oficial recomandat pentru fiecare program în parte.

C7. Tehnica și sisteme de armament specifice FT

(ideile de bază – informații neclasificate)

AGENDA:

- Structuri, organizare, misiuni, dotare FT;

- Programe de înzestrare-modernizare a FT.

Bibliografie:
  Site-uri oficiale/ structuri FT

1. Structuri și organizare FT:

- SMFT: comanda, Operații și Instrucție, Resurse, Componenta operațională
terestră (COT);
- SMFT are în subordine nemijlocită: 2 Divizii de infanterie, Brigadă de
luptă; Centre şi batalioane sprijin luptă şi sprijin logistic; Bază logistică;
Regiment R.A.A.;
- Divizia 2 Infanterie “GETICA” și Divizia 4 Infanterie „GEMINA”:
Brigăzi de luptă, Regimente Artilerie Mixtă, Regiment R.A.A., Bază
logistică, Batalioane sprijin luptă şi sprijin logistic. (pentru detalii accesați
site oficial pentru fiecare structură în parte).
- Sursa:
 https://www.forter.ro/content/structura; (SMFT)
 https://www.armata-buzau.ro/contact#, (DIVIZIA 2)
 http://www.clujarm.ro/, (DIVIZIA 4)

2. Arme din compunerea FT (genuri de arme):

- Infanteria,
- Artileria,
- Vânătorii de munte,
- Tancurile,
- Rachetele și artileria AA,
- Cercetarea,
- Geniu,
- unități CBRN,
- Parașutiștii,
- Poliția Militară,
- Informatica,
- Transmisiunile (comunicații militare).
- Sursa: https://www.forter.ro/arme (pentru detalii privind misiunile, istoricul,
tipuri de arme - accesați site oficial pentru fiecare structură/armă în parte).

3. Programe de înzestrare-modernizare a FT:

- Transportor blindat pentru trupe 8x8 (TBT) PIRANHA 5,
- Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare - HIMARS,
- Sistem integrat de rachete sol-aer cu bătaie mică și foarte mică SHORAD-
VSHORAD,
 - Sistem de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de
acţiune, portabil - MANPAD,
- Transportor blindat pentru trupe 8x8 PIRANHA IIIC,
- Platforme de transport auto, multifuncţionale pe roţi,
- Tanc românesc TR 85 M1 - BIZONUL,
- Sistem antiaerian calibrul 2x35 autopropulsat - GEPARD,
- Autoturisme de teren blindate și neblindate,
-

Proiecte de cecetare-dezvoltare:
- Transportor blindat pentru trupe 8x8,
- Arma de asalt 5,56 mm,

Sursa:
- https://www.mapn.ro/programe_strategii/index.php (M.Ap.N - Programe și
strategii),
- http://www.dpa.ro/despre/sistemul-integrat-de-management-al-achizitiilor-
pentru-aparare/programe (DEPARTAMENTUL PENTRU ARMAMENTE -
Programe modernizare și înzestrare cu tehnică militară/SIMAPA - sistemul
integrat de management al achizițiilor pt apărare),
- https://www.forter.ro/ro/programe-%C5%9Fi-strategii (FT - programe
prioritare),
- https://www.acttm.ro/
- https://www.acttm.ro/ctecsa/
- pentru detalii privind Programele de înzestrare-modernizare a FT - accesați
site oficial recomandat pentru fiecare program în parte.

C8. Tehnica și armament din dotarea unităților manevriere FT

(ideile de bază – informații neclasificate)

AGENDA:

- Tehnică şi sisteme de armament specifice unităţilor şi sub. de Infanterie şi

VM;
- Tehnică şi sisteme de armament specifice unităţilor şi subunităţilor de
Artilerie trestră și artilerie antiaeriană;
- Tehnică şi sisteme de armament specifice unităţilor şi subunităţilor de
Tancuri
 - Autospeciale de Geniu, Comunicații și CBRN.

Bibliografie:
 Site-uri oficiale/ structuri și arme din F.T. (exemple în conținutul cursului).
 XXX, PII - 1 – C.A.Th.Ech., SMFT 22/2018, Programul de instrucţie
individuală la cunoaşterea şi întreţinerea armamentului, muniţiilor, tehnicii
şi echipamentelor militare, Bucureşti, 2018.
 XXX, PII - 10 – C.A.Th.Ech., SMFT 376/2008, Programul de instrucţie
individuală la cunoaşterea şi întreţinerea armamentului, muniţiilor, tehnicii
şi echipamentelor militare Tancuri, Făgăraş. 2008.
 (exemple de PII pentru cunoașterea armamentului, tehnicii și
echipamentelor din F.T. pot continua, dar de bază pentru dvs în condițiile
actuale rămân Site-urile oficiale/SMFT și ale MU subordonate)

1. Arme din compunerea FT (genuri de arme):

- Infanteria,
- Artileria,
- Vânătorii de munte,
- Tancurile,
- Rachetele și artileria AA,
- Cercetarea,
- Geniu,
- unități CBRN,
- Parașutiștii,
- Poliția Militară,
- Informatica,
- Transmisiunile (comunicații militare).
- Sursa: https://www.forter.ro/arme (pentru detalii privind misiunile, istoricul,
tipuri de arme - accesați site oficial pentru fiecare structură/armă în parte).

2. Tehnică şi sisteme de armament specifice U/Sub din FT:

- Masina de lupta a infanteriei M.L.I. - 84 M - Jderul,
- Transportorul Piranha III C,
- Piranha 5 – achiziție in derulare,
- Transportorul amfibiu blindat B 33 Zimbru,
- Mașina de luptă a vânătorilor de munte,
- Tancul TR 85 M1 - Bizonul,
- HMMWV M-1113,
 - HMMWV M-1114,
- Vehiculele de lupta pentru operatii speciale tip URO VAMTAC,
- Sistemul de artilerie LAROM,
- tunuri terestre,
- tunuri antitanc,
- obuziere,
- Sistemul antiaerian de 2 x 35 mm - OERLIKON,
- Instalatia de lansare CA - 95,
- Complexul de rachete antiaeriene 2K12M - KUB (SA - 6),
- Complexul de rachete antiaeriene OSA-AKM 9K33M3 (SA-8),
- Autospeciala de interventie EOD,
- Excavator de transee NX 7 B3,
- Autostatiile radio Harris si autostatiile radio Panther,
- MEDEVAC MLI-84M,
- TEHEVAC MLI-84,
- autocamioane IVECO,

- https://www.forter.ro/inzestrare (pentru detalii accesați fiecare armă în parte

de la paginile acestui site/SMFT);

Alte site-uri utile pentru sarcinile didactice:

https://www.military.com/equipment/military-vehicles, (vehicole militare
moderne)
https://www.military.com/equipment/army-equipment, (echipamente și arme
milit)
https://www.military.com/equipment/weapons,
http://www.dpa.ro/despre/sistemul-integrat-de-management-al-achizitiilor-
pentru-aparare/programe

C8. Tehnica și armament din dotarea unităților manevriere FT

(ideile de bază – informații neclasificate)

AGENDA:

- Tehnică şi sisteme de armament specifice unităţilor şi sub. de Infanterie şi

VM;
 - Tehnică şi sisteme de armament specifice unităţilor şi subunităţilor de
Artilerie trestră și artilerie antiaeriană;
- Tehnică şi sisteme de armament specifice unităţilor şi subunităţilor de
Tancuri
- Autospeciale de Geniu, Comunicații și CBRN.

Bibliografie:
 Site-uri oficiale/ structuri și arme din F.T. (exemple în conținutul cursului).
 XXX, PII - 1 – C.A.Th.Ech., SMFT 22/2018, Programul de instrucţie
individuală la cunoaşterea şi întreţinerea armamentului, muniţiilor, tehnicii
şi echipamentelor militare, Bucureşti, 2018.
 XXX, PII - 10 – C.A.Th.Ech., SMFT 376/2008, Programul de instrucţie
individuală la cunoaşterea şi întreţinerea armamentului, muniţiilor, tehnicii
şi echipamentelor militare Tancuri, Făgăraş. 2008.
 (exemple de PII pentru cunoașterea armamentului, tehnicii și
echipamentelor din F.T. pot continua, dar de bază pentru dvs în condițiile
actuale rămân Site-urile oficiale/SMFT și ale MU subordonate)

1. Arme din compunerea FT (genuri de arme):

- Infanteria,
- Artileria,
- Vânătorii de munte,
- Tancurile,
- Rachetele și artileria AA,
- Cercetarea,
- Geniu,
- unități CBRN,
- Parașutiștii,
- Poliția Militară,
- Informatica,
- Transmisiunile (comunicații militare).
- Sursa: https://www.forter.ro/arme (pentru detalii privind misiunile, istoricul,
tipuri de arme - accesați site oficial pentru fiecare structură/armă în parte).

2. Tehnică şi sisteme de armament specifice U/Sub din FT:

- Masina de lupta a infanteriei M.L.I. - 84 M - Jderul,
- Transportorul Piranha III C,
- Piranha 5 – achiziție in derulare,
 - Transportorul amfibiu blindat B 33 Zimbru,
- Mașina de luptă a vânătorilor de munte,
- Tancul TR 85 M1 - Bizonul,
- HMMWV M-1113,
- HMMWV M-1114,
- Vehiculele de lupta pentru operatii speciale tip URO VAMTAC,
- Sistemul de artilerie LAROM,
- tunuri terestre,
- tunuri antitanc,
- obuziere,
- Sistemul antiaerian de 2 x 35 mm - OERLIKON,
- Instalatia de lansare CA - 95,
- Complexul de rachete antiaeriene 2K12M - KUB (SA - 6),
- Complexul de rachete antiaeriene OSA-AKM 9K33M3 (SA-8),
- Autospeciala de interventie EOD,
- Excavator de transee NX 7 B3,
- Autostatiile radio Harris si autostatiile radio Panther,
- MEDEVAC MLI-84M,
- TEHEVAC MLI-84,
- autocamioane IVECO,

- https://www.forter.ro/inzestrare (pentru detalii accesați fiecare armă în parte

de la paginile acestui site/SMFT);

Alte site-uri utile pentru sarcinile didactice:

https://www.military.com/equipment/military-vehicles, (vehicole militare
moderne)
https://www.military.com/equipment/army-equipment, (echipamente și arme
milit)
https://www.military.com/equipment/weapons,
http://www.dpa.ro/despre/sistemul-integrat-de-management-al-achizitiilor-
pentru-aparare/programe

C9. Tehnica și sisteme de armament specifice FN

(ideile de bază – informații neclasificate)
AGENDA:
- Structuri, organizare, misiuni, dotare FN;
- Programe de înzestrare-modernizare a FN.

Bibliografie:
 Site-uri oficiale/ structuri FN

1. Structuri și organizare FN:

- SMFN: comanda, Operații și Instrucție, Resurse, Componenta operațională
terestră (CON);
- SMFN are în subordine nemijlocită:
- FLOTA MARITIMĂ: Flotila 56 Fregate; Divizionul 50 Corvete;
Divizionul 146 Nave Minare Deminare; Divizionul 150 Rachete
Navale, Divizionul 508 Rachete de Coastă.
- FLOTILA FLUVIALĂ: Regimentul 307 Infanterie Marină;
Divizionul 67 nave purtătoare de artilerie; Divizionul 88 vedete
fluviale „Amiral Gheorghe Sandu”; Divizionul 131 nave de sprijin
logistic; dislocat pe cazarma plutitoare "Motru".
- STRUCTURI SPECIALIZATE DISTINCTE : Centrul 39 Scafandri;
Brigada radioelectronică și observare "Callatis"; Centrul pentru
tehnologia informației și apărare cibernetică al Forțelor Navale;
Centrul de instruire, simulare și evaluare; Direcția hidrografică
maritimă; Centrul de medicină navală; Centrul 110 comunicații și
informatică "Viceamiral ing. Grigore Marteş"; Batalionul de sprijin al
Forțelor Navale „Ovidius”; Muzeul Naţional al Marinei Române.
- BAZA LOGISTICĂ NAVALĂ,
- STRUCTURI DE ÎNVĂȚĂMÂNT.

- Sursa: https://www.navy.ro/despre/organizare/organizare.php

- (pentru detalii privind destinația, compunerea, misiunile, istoricul și tipuri

de nave ale fiecărei unități, accesați site oficial al fiecărei structuri în
parte).
2. Programe de înzestrare-modernizare a FN:
- https://www.acttm.ro/ccsfn/
- Programe implementate - Elicopter IAR 330 navalizat, ambarcat la bordul
fregatelor TIP 22 - modernizare Etapa 2B.

Proiecte de cecetare-dezvoltare:
https://www.acttm.ro/ccsfn/realizari-semnificative-din-activitatea-de-
cercetare-dezvoltare/

Sursa:
- https://www.mapn.ro/programe_strategii/index.php (M.Ap.N - Programe și
strategii),
- http://www.dpa.ro/despre/sistemul-integrat-de-management-al-achizitiilor-
pentru-aparare/programe (DEPARTAMENTUL PENTRU ARMAMENTE -
Programe modernizare și înzestrare cu tehnică militară/SIMAPA - sistemul
integrat de management al achizițiilor pt apărare),
- https://www.acttm.ro/
- https://www.acttm.ro/ctecsa/
- pentru detalii privind Programele de înzestrare-modernizare a FN - accesați
site oficial recomandat pentru fiecare program în parte.

C10. Nave, tehnică de luptă și armament de bord FN

(ideile de bază – informații neclasificate)

AGENDA:
- Unități de luptă martime și fluviale: organizare, misiuni, dotare.
- Nave maritime şi sisteme de armament specifice U/Sub din FN.
- Nave fluviale şi sisteme de armament specifice U/Sub din FN.
Bibliografie:
 Site-uri oficiale/ structuri FN

1. Unități de luptă martime și fluviale:

- FLOTA MARITIMĂ:
- Flotila 56 Fregate – misiuni .............., 3 fregate (2 tip T22 + F.
Mărășești),
- Divizionul 50 Corvete – misiuni antisubmarin, 4 corvete;
- Divizionul 146 Nave Minare Deminare – siguranța pe mare, 4 dragoare
maritime + Puitorul de mine 274;
- Divizionul 150 Rachete Navale – căutarea şi atacul cu racheta a navelor
de suprafaţă inamice; siguranţa împotriva navelor de suprafaţă; 3 nave
purtătoare de rachetă;
- Divizionul 508 Rachete de Coastă – lupta împotriva navelor maritime
inamice; executarea cercetării, supravegherii și decontaminării CBRN; 4
Detaşamente mobile de lansare + companie CBRN.

- FLOTILA FLUVIALĂ:
- Regimentul 307 Infanterie Marină - supravegherea şi securitatea
raioanelor de coastă (litoral), lagunară şi de deltă, precum şi
neutralizarea forţelor amfibii şi aeromobile/aeropurtate ale inamicului în
zona de responsabilitate;
- Divizionul 67 nave purtătoare de artilerie - protecţia căilor de comunicaţii
fluviale; nimicirea navelor de luptă inamice şi a altor forţe care acţionează
în raioanele fluviale; sprijinul FT care acţionează în apropierea fluviului;
nave = 3 monitoare fluviale + 5 vedete blindate ;
- Divizionul 88 vedete fluviale „Amiral Gheorghe Sandu” - supravegherea
navală, controlul traficului fluvial; apărarea căilor de comunicaţii fluviale,
a porturilor şi a navelor de transport; acţiuni de minare şi acţiuni de
dragaj; nave = vedete fluviale;

- Sursa:
 https://www.navy.ro/despre/organizare/organizare.php
 https://www.navy.ro/despre/nave.php

(pentru detalii privind navele maritime și fluviale: tip, destinația, caracteristici,

misiuni, armament, accesați site oficial al fiecărei structură/navă în parte).
2. Nave maritime, fluviale şi sisteme de armament specifice U/Sub din FN.
- FREGATE TIP 22,
- FREGATA MĂRĂȘEȘTI,
- CORVETA,
- NAVĂ PURTĂTOARE DE RACHETE,
- VEDETA TORPILOARE,
- NAVA LOGISTICĂ,
- DRAGOR MARITIM,
- PUITOR DE MINE,
- REMORCHER MARITIM DE SALVARE,
- MONITOR FLUVIAL,
- VEDETĂ DE PATRULARE FLUVIALĂ,
- VEDETĂ FLUVIALĂ,
- Remorcher fluvial RF328,
- Ceam fluvial C417 – transport pe fluviu.

(pentru detalii privind navele maritime și fluviale: tip, destinația, caracteristici,

misiuni, armament, accesați site oficial al fiecărei structură/navă în parte).

Alte site-uri utile pentru sarcinile didactice:

https://www.military.com/equipment/ships-and-submarines
https://www.military.com/equipment/coast-guard-equipment

C11. INDUSTRIA NAŢIONALĂ DE APĂRARE –

aspecte privind retehnologizarea, priorități pe termen lung
(ideile de bază – informații neclasificate)

AGENDA:
11.1. Revigorarea industriei naţionale de apărare, factor determinant al
consolidării intereselor naţionale în spaţiul comunitar şi euroatlantic
 11.2. Cooperarea economică în domeniul militar, la nivel european şi
NATO, baza menţinerii şi dezvoltării industriei naţionale şi europene de apărare

Bibliografie:
 MOŞOIU Ovidiu. (2016). „Consolidarea intereselor naționale de securitate
și apărare în contextul amplificării tensiunilor din spațiul est european”,
editura AFA, Braşov;
 MOŞOIU Ovidiu, BĂLĂCEANU Ion. (2013). „Tehnică militară şi sisteme
de armament destinate apărării antiaeriene”, editura AFA, Braşov;
 LEGEA Nr. 232/2016, privind industria naţională de apărare, precum şi
pentru modificarea şi completarea unor acte normative, emitent: Parlamentul
României, publicată în: MO nr. 972 din 5 decembrie 2016;
 Direcţia Industria de Apărare/ Ministerului Economiei, cf. HG 27/2017,
http://www.economie.gov.ro/aparat-propriu/economie/industria-de-aparare;
 Compania Națională Romarm - S.A. București, http://romarm.ro/en/;
 Site-uri oficiale/structuri MapN
 Direcția generală pentru armamente, https://www.dpa.ro/index.php;

11.1. Revigorarea industriei naţionale de apărare, factor determinant al

consolidării intereselor naţionale în spaţiul comunitar şi euroatlantic

Industria de apărare nu putea să aibe alt parcurs decât cel care s-a manifestat
la nivelul economiei naţionale. Prin urmare după 1990 industria de apărare a intrat
într-un declin datorită scăderii comenzilor din partea armatei române (care intrase
în procesul de reorganizare/ redimensionare şi reformă) şi a structurilor de la
ministerul de interne coroborat cu scăderea comenzilor externe.
La începutul anului, guvernul a emis Hotărârea de Guvern nr. 124 din 2020
prin care se alocă o sumă de bani necesară pentru asigurarea salariilor a 1081
angajaţi ai industriei de apărare, în condițiile art. 24 din Legea nr. 232/2016, când
intreprinderile nu desfășoară activități de bază din lipsă de comenzi sau contracte.
Din totalul salariațiilor asigurați, 831oameni lucrează la intreprinderi subordonate
companiei ROMARM1. Conform aceleași surse, operatorii economici vizați pentru
asigurarea numărului mediu maxim de personal pe anul 2020, sunt: Compania
Națională Romarm - S.A. București; Societatea Romaero - S.A. București;
Societatea Avioane Craiova - S.A.; Societatea IOR - S.A. București; Societatea
Uzina Mecanică Orăștie - S.A.; Societatea Șantierul Naval Mangalia - S.A.

1
Cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/223071
 În aceste condiţii Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri este
interesat de redresarea industriei de armament, rentabilizarea ei şi de ce nu ea să
devină vârful de lance al economiei româneşti.
Principala companie cu producţia destinată pentru apărarea naţională
românească este ROMARM. Această companie de tehnică militară are o producţie
specifică orientată spre următoarele direcţii: pulberi şi explozibili, arme de
infanterie şi muniţii, vehicule blindate, sisteme de artilerie, rachete şi sisteme de
rachete2.
Pe lângă producţia cu destinaţie militară, compania are şi o producţie cu
destinaţie civilă, activităţi de comercializare şi marketing, import-export astfel
încât respectând legea să-şi asigure dezvoltarea şi activităţile din domeniul de bază.
Principalele filiale sunt: SC Tohan Zărneşti SA, SC Carfil SA, SC Metrom
SA, SC Uzina Mecanică Cugir SA, Uzina Mecanică Bucureşti SA, Uzina
Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija SA, Uzina
Automecanica Moreni SA, Uzina Mecanică Arsenal-Reşiţa SA, Electromecanica
Ploieşti SA, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Farica de arme Cugir SA,
Pirochim Victoria SA, Fabrica de Pulberi Făgăraş SA.
La sfârşitul anului 2014, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de lege
cu privire la eficientizarea sectorului de apărare cu scopul „să asigure protecţia
intereselor esenţiale de securitate şi siguranţei naţionale ale României”. Acest
proiect a devenit legea 232 din 2016, prin care se stipulează necesitatea realizării
obiectivelor privind protejarea intereselor naţionale de apărare, inclusiv a
intereselor esenţiale ale siguranţei naţionale, după cum urmează3:
a) creşterea competitivităţii operatorilor economici pentru satisfacerea
intereselor de apărare ale României;
b) satisfacerea de către industria naţională de apărare a necesităţilor de
înzestrare ale instituţiilor din cadrul forţelor sistemului naţional de apărare,
denumite în continuare FSNA, pe timp de pace, la instituirea stărilor de asediu, de
urgenţă, de mobilizare sau de război, ţinând seama de interesul naţional şi de
angajamentele guvernamentale asumate în relaţia cu structurile NATO şi ale
Uniunii Europene;
c) susţinerea efortului de înzestrare a instituţiilor din cadrul FSNA pentru
respectarea obligaţiilor asumate de România prin tratate şi înţelegeri internaţionale;
d) stimularea investiţiilor în industria naţională de apărare, cercetare
ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare;
e) conectarea industriei naţionale de apărare la activităţile industriei
europene de apărare, dezvoltarea cooperării în domeniu, cu menţinerea şi creşterea

2
Cf. http://romarm.ro/informatii-despre-companie/istoric/
3
Cf. legii 232 din 2016, privind industria naţională de apărare, art 2.
pieţelor de desfacere interne şi externe, respectarea standardelor NATO şi accesul
la tehnologii şi know-how de înaltă performanţă;
f) protejarea operatorilor economici din industria naţională de apărare care
deţin capacităţi strategice definite la art. 3 lit. d), cu scopul menţinerii acestora,
fiind obiective de interes naţional;
g) implicarea industriei naţionale de apărare în activităţile de asigurare a
suportului logistic integrat al echipamentelor militare.

Domeniile de activitate ale industriei de apărare precum și capacitățile de

importanță strategică la nivel național care reprezintă interese fundamentale de
securitate ale țării sunt4:
a) capacitățile de producție și fabricare a pulberilor și explozivilor;
b) capacitățile de producție și realizare a mentenanței pentru tehnica
militară;
c) capacitățile de producție și fabricare a munițiilor și armamentului de
infanterie;
d) capacitățile de realizare și integrare a sistemelor de comandă-control.

Prin legea 232 din 2016 se prevăd şi modalităţile de formare a noilor

specialişti necesari bunei funcţionări a industriei de apărare şi modalităţile de
salarizare a lor. Referitor la sursele de finanţare pentru realizarea investiţiilor sunt
specificate:
a) venituri proprii ale operatorilor economici;
b) fonduri alocate de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului de resort, în
condiţiile legii, pentru realizarea prin planurile anuale de pregătire a economiei
naţionale pentru apărare prevăzute la art. 9 alin. (1);
c) fonduri europene şi/sau naţionale alocate în cadrul unor programe pentru
finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul industriei
naţionale de apărare;
d) fonduri europene alocate prin mecanisme ale Uniunii Europene privind
încurajarea investiţiilor directe, creşterea competitivităţii şi a pieţei de capital;
e) finanţări ale investitorilor strategici;
f) fonduri provenite din parteneriate public-private;
g) credite bancare acordate cu/fără garanţii guvernamentale, în condiţiile
legislaţiei privind datoria publică;
h) fonduri europene nerambursabile accesate prin intermediul proiectelor
pentru dezvoltarea tehnologiilor cu dublă utilizare;
i) alte surse, în condiţiile legii;

4
Cf.legii 232 din 2016, privind industria naţională de apărare, art 5.
 j) fondul pentru industria naţională de apărare, constituit în conformitate cu
Strategia industriei naţionale de securitate de apărare.

Prin urmare putem constata suficienţa surselor de finanţare şi posibilitatea ca

industria de apărare să beneficieze de fondurile necesare redresării pe baza unor
planuri viabile şi în strânsă legătură cu partenerii europeni în cadrul UE.
Investiţiile în domeniul industriei de apărare vizează printre altele dotările,
înnoirea tehnologiei de fabricaţie, infrastructura, consumul de energie şi nu în
ultimul rând resursa umană.
La nivel naţional se încurajează activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare
pentru şi în cadrul industriei naţionale de apărare prin intermediul parteneriatelor,
centrelor de excelenţă – unităţi de producţie şi cercetare specializate, parcurilor
tehnologice, participarea activă în cadrul programelor EDA. În acest sens, în
Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2015-2019. (2015), O Românie
puternică în Europa şi în lume, printre direcţiile de acţiune în cadrul dimensiunii
de apărare a României, sunt enunţate „adaptarea industriei de securitate la
cerinţele de înzestrare ale forţelor armate şi la mediul concurenţial precum şi
dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de securitate cu statele din spaţiul
euro‐atlantic, prin valorificarea oportunităţilor de cooperare multinaţionale, în
contextul iniţiativelor NATO şi ale Uniunii Europene”.
Nevoile FSNA depăşesc posibilităţile de producţie ale industriei naţionale de
apărare în cazul aşa ziselor produse speciale şi sensibile, a unor PSA (piese de
schimb şi accesorii) şi a sistemului de mentenanţă al lor. Prin urmare aceste
elemente pot fi asigurate prin intermediul achiziţiilor de la partenerii externi şi al
acordurilor de cooperare în acest sens dar cu acordul Guvernului României.
Mentenanţa produselor speciale necesare FSNA se poate realiza prin intermediul
unor centre de mantenanţă special înfinnţate pentru acest lucru.
Promovarea internaţională a industriei de apărare şi cooperarea pe plan
european se are în vedere prin intermediul Pieţei Europene a Echipamentelor
pentru Apărare şi prin dezvoltarea Bazei Europene Tehnologice şi Industriale a
Apărării coroborate cu un proces de retehnogizare a capacităţilor de producţie
existenete în complexul industrial naţional.
Modalitățile concrete și condițiile privind reorganizarea, restructurarea și
privatizarea operatorilor economici din industria de apărare fac obiectul
capitolului 3 din legea 232/2016.
 11.2. Cooperarea economică în domeniul militar, la nivel european şi
NATO, baza menţinerii şi dezvoltării industriei naţionale şi europene de
apărare
Industria europeană de apărare reprezintă o parte importantă a economiei
europene în ansamblu şi a statelor membre în particular. Industria de apărare
utilizează tehnologie de vârf pentru a produce elemente de tehnică ce poate avea
dublă întrebuinţare dar care crează locuri de muncă şi generează elemente de
inovare
În acest context se pune problema consolidării bazei industriale şi
tehnologice de apărare europeane (EDTIB5), ce ar permite dezvoltarea
capabilităţilor militare europene necesare asigurării şi protejării intereselor şi
valorilor uniunii.
Misiunea de bază a Agenţiei Europeane de Apărare (EDA), de a
participa la îmbunătăţirea capabilităţilor militare europene, este în strânsă legătură
cu dezvoltarea şi consolidarea EDTIB, iar în cadrul sarcinilor principale EDA, pe
lângă aceasta, intră şi dezvoltarea capacităţilor militare europene, promovarea
cercetării în scopul dezvoltării tehnologiilor militare, cooperarea pe linia
dezvoltării armamentului şi crearea unei pieţe unice a echipamentelor de apărare
europene. La proiectele EDA participă majoritatea statelor membre UE printre care
şi România. Importanţa şi rolul EDA în contextul uniunii şi al dezvoltării EDTIB,
este subliniată şi prin Tratatul de la Lisabona din 2009, inclusiv pentru asigurarea
eficienţei cheltuielilor militare.
La Consiliul European din 19-20 decembrie 2013, s-au identificat trei
direcţii de acţiune printre care şi dezvoltarea/ consolidarea industriei apărării
europene.
Referitor la capacităţile de bază necesare sistemului comun de securitate şi
apărare, la Consiliul European s-a pus problema continuării dezvoltării
programelor RPAS6, mijloacelor de alimentare în zbor7, de apărarea cibernetică şi
comunicaţiile prin satelit8. Sarcina coordonării şi îmbunătăţirii cooperării între
statele membre în cadrul acestor programe revine Înaltului Reprezentant 9 al
Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, şi EDA. Procesul cooperării
între statele membre trebuie să se aplice pe proiectele comune actuale şi de viitor,
aplicându-se principiul performanţei economice şi al eficacităţii industriale. În

5
EDTIB = European Defence Technological and Industrial Base/ baza industrială şi tehnologică de apărare
europeană;
6
RPAS = sisteme de aeronave pilotate de la distanţă;
7
avioane multirol cu funcţii de transport şi alimentare;
8
actorii implicaţi în asigurarea comunicaţiilor prin satelit europene = Agenţia Spaţială Europeană, Comisia
Europeană, Statele Membre;
9
Josep Borrell FONTELLES, Spania, numit pentru o perioadă de cinci ani începând cu 01.12.2019;
opinia Consiliului European cooperarea ar trebui să funcţioneze după modelul
CETA10.
Prin Strategia Globală Europeană privind politica externă și de securitate a
UE, 2016, sa inițiat și planul de acțiune privind cooperarea structurată permanentă
la nivelul statelor membre în sectorul securității și apărării comune – PESCO, cu
scopul integrării în domeniul apărării și îmbunătățirii eficacității/competitivității
industriei de apărare. Începând cu 2019, acest plan de cooperare are în derulare 47
de proiecte ce privesc dezvoltarea interoperabilității în domeniile: facilități de
antrenament, sisteme de formare necesare FT, dezvoltarea capabilităților maritime,
sisteme aeriene, sisteme pentru securitatea cibernetică și C4ISR, sisteme necesare
acțiunii întrunite pornind de la sistemele de asigurare medicală, mobilitate militară
în Europa, logistică, sisteme de asigurare a energiei, CBRN, sisteme de
supraveghere și de radio-navigație.
Colaborarea şi securitatea economică la nivel alianţei NATO - Prin
articolul 2 al Tratatului Atlanticului de Nord, se afirmă că ţările membre „vor
căuta să elimine diferenţele dintre politicile lor economice internaţionale şi vor
încuraja colaborarea economică dintre fiecare sau dintre toate părţile”.
Alianţa este interesată de cooperarea economică între membrii ei deoarece
aceasta duce la strângerea legăturilor pe multiple planuri. Statele membre sunt
implicate într-o cooperare permanentă în domeniul politic, economic şi militar,
fiind permanent disponibile pentru consultări pe probleme de interes comun în
cadrul unic oferit de Alianţă. Totodată Alianţa asigură suportul pentru iniţierea
activităţilor de colaborare în domeniul economic, cu scopul apărării intereselor
comune.
Statele membre NATO au convenit încă din 2006 să aloce minim doi la sută
din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile necesare sectorului de apărare
naţională şi implicit al Alianţei. Acest lucru reprezintă un indicator al voinţei
politice al unei ţări de a contribui la eforturile comune de apărare ale Alianţei.
În concluzie, atunci când vorbim de cooperarea economică şi revigorarea
industriei naţionale de apărare trebuie avută în vedere situaţia concretă din ţară şi
din interiorul organizaţiilor interguvernamentale (şi de securitate) din care facem
parte.
Indutria de apărare nu poate fi într-o situaţie mult diferită faţă de nivelul
industriei şi economiei naţionale mai ales că aceasta depinde în mare măsură de
investiţiile făcute de stat în domeniu.
Cooperarea economică, socială şi pe linia securităţii cu statele membre UE şi
NATO este esenţială pentru progresul societăţii româneşti şi a bunăstării
populaţiei.

10
CETA = Comandamentul European de Transport Aerian