Sunteți pe pagina 1din 3

Termenul de “cercetare sociologică” sau „cercetare socială” are înţelesul cel mai larg:

se referă la obţinerea şi prelucrarea informaţiilor obiectiv verificate, în vederea construirii


explicaţiilor ştiinţifice ale faptelor, fenomenelor şi proceselor sociale.

ANCHETA SOCIOLOGICA se particularizează în universul cercetărilor sociologice


concrete prin aceea că utilizează cu precădere chestionarul şi interviul pentru culegererea
informaţiilor. Bazându-se pe modalităţi interogative în obţinerea informaţiilor, „ancheta
sociologică are un caracter neexperimental, cu un grad relativ scăzut de control al
cercetătorului asupra variabilelor analizate”.

SONDAJUL DE OPINIE PUBLICA are ca scop cunoaşterea „complexului preferinţelor


exprimate de un număr semnificativ de persoane referitoare la o problemă de importanţă
generală.

Indiferent dacă este vorba de un sondaj de opinie publică, de o anchetă sociologică


sau de o cercetare de teren, chestionarul se dovedeşte a fi una din tehnicile cele mai
frecvent utilizate în ştiinţele socioumane.

CHESTIONARELE sunt teste compuse dintr-un număr mai mare sau mai mic de
întrebări prezentate în scris subiecţilor şi se referă la opiniile, preferinţele, sentimentele,
interesele şi comportamentele lor în circumstanţe precise. Pentru ordonarea logică a
întrebărilor se ia drept criteriu timpul: subiectul este pus în situaţia de a răspunde mai întâi
despre trecut, apoi despre prezent şi, în fine, la urmă despre viitor. Un alt criteriu de
ordonare este acel dat de gradul de abstractizare: mai întâi se va răspunde la întrebările
concrete şi abia apoi la cele mai abstracte.

+ Calitatile unui bun chestionar :

-  sa fie cat mai scurt si simplu

-  sa asigure un raspuns cat mai complet

-  sa elimine informatiile nesemnificative si problemele secundare

-  sa usureze prezentarea informatiilor de catre cei care raspund


- sa contina întrebari "filtru", care sa demonstreze calificarea celui care da
raspunsurile

-  sa faciliteze evaluari, analize si interpretari.

+ Etapele întocmirii  unui chestionar :

- definirea clara a informatiilor necesare

- formularea întrebarilor

- aranjarea întrebarilor într-o ordine logica

- pre-testarea chestionarului cu un esantion-pilot de interlocutori

- analiza rezultatelor esantionului-pilot.

+ Indicatii si reguli de baza cu privire la formularea întrebarilor :

- întrebarile sa fie scurte, clare fara sens dublu si logice

- sa stimuleze interesul celui chestionat

- sa acopere ansamblul problemelor, fara omisiuni

- sa evite întrebarile dificile, cele inutile si cele tendentioase

- sa evite numarul exagerat de întrebari referitoare la aceeasi problema, precum si cele


care se bazeaza exclusiv pe memoria celui chestionat.

+ Tipuri de întrebari :

         >. Întrebari destinate unor optiuni simple, ce ofera interlocutorului posibilitatea de


a alege între doua raspunsuri :

  Da     Nu

         >. Întrebari ce implica mai multe optiuni :

                    Ex. : Ce va influenteaza preferinta în alegerea unui covor?

 Culoarea      Grosimea      Pretul      Textura      Marc
a

>. Întrebari deschise, care dau posibilitatea interlocutorului de a  da un raspuns


cum crede el de cuviinta.

                    Ex. : Care este parerea dvs. .?


>. Întrebari semantice, în scara, care se folosesc pentru a testa, în mod gradat,
parerile consumatorilor

                    Ex. : Sunteti multumit de serviciile .?

  Foarte bune      Bune       Obisnuite      Slabe       F. Slabe

          >. Întrebari de control, ce au scopul de a elimina situatii ambigue, cînd primul


raspuns este gresit.

PANELUL  - sondaj asupra unui esantion permanent de consumatori ( tip STAFCO ) sau


magazine ( de tip NIELSEN ) pe o perioada nedeterminata, la intervale regulate si care
surprinde influenta diferitilor factori ( sociali, demografici etc.).

TESTUL- sondaj  pentru verificarea unei singure ipoteze sau solutii ( sondaj tip matrice ).

EXPERIMENTUL - provoaca piata sa raspunda la anumiti stimuli, se înregistreaza


comportamentul si reactiile consumatorilor neavizati .(ex: reactia la mesaje publicitare ).

SIMULAREA  - Studierea, cu un sistem înlocuitor cînd nu se poate experimenta. Se pot


constitui modele asemanatoare, analoage, sau o simulare pe calculator.

Bibliografie : https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/septimiu-chelcea-tehnici-
de-cercetare-sociologica1.pdf
http://www.scritub.com/management/marketing/METODE-SI-TEHNICI-
DE-RECOLTARE122341420.php

Pavel Bianca-Alexandra

Grupa 2 , AN I , BFKT

S-ar putea să vă placă și