MATERIAL DE INSTRUIRE

INTRODUCTIV GENERAL
DE
SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA

CUPRINS
1. Introducere

1.1. Prezentarea SC...

1.2. Activitati desfasurate

2. Riscuri de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii

3. Legislatia în domeniul securitatii si sanatatii în munca

4. Consecintele posibile ale necunoasterii sau neaplicarii regulilor de

securitate in munca

5. Masuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie,

evacuare si prim ajutor

5.1. Masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor

profesionale

5.2. Echipament de protectie

 5.3. Modul de actiune în caz de urgenta medicala

1. Introducere

1.1. Prezentarea SC ……….

SC ……. are ca domeniu de activitate constructii civile si industriale -

lucrari speciale.

1.2. Activitati desfasurate

Principala activitate a societatii ………….. Puncte de lucru pe profil se

gasesc de asemenea în diferite zone ale tarii unde se desfasoara urmatoarele
activitati:

- protectie la foc structuri metalice, lemn, cabluri;

- etansari rezistente la foc si goluri tehnologice;

- pardoseli epoxidice;

- injectii si tratamente de oprire a apei în structuri constructive;

- finisaje speciale multicolore;

- protectii anticorozive.

2. Riscuri de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii

Toate locurile de munca si toate meseriile, prin natura lor, implica un

anumit risc de accidentare sau îmbolnavire profesionala, din cauza actiunilor
imprudente sau riscante ale oamenilor. Aceste riscuri profesionale trebuiesc
cunoscute de catre lucratori si de conducatorii proceselor de munca, la fel cum
trebuiesc cunoscute si mijloacele de combatere a lor.
 Riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice profilului de
activitate al SC ........................ sunt:

- accidente de traseu (la deplasarea la si de la locul de munca)

- caderi de la acelasi nivel si de la înaltime

- caderi de obiecte de la înaltime

- raniri (taieturi, zdrobiri, loviri)

- electrocutari

- incendii (arsuri)

- expunerea la praf

- expunerea la diluanti, vopseluri etc (inhalare vapori diluanti, vopseluri,

etc)

- dispersie particule în ochi

- expunere la zgomot

3. Legislatia în domeniul securitatii si sanatatii în munca

În acceptia generala, securitatea muncii are ca obiectiv cunoasterea si

înlaturarea tuturor riscurilor profesionale inerente oricarei activitati umane, ce pot
provoca accidente si îmbolnaviri profesionale.

Pentru a-si putea atinge acest obiectiv (securitatea omului în procesul de

munca), securitatea muncii implica existenta si functionarea unui ansamblu de
concepte teoretice, acte legislative, masuri si mijloace tehnice, social-economice,
organizatorice, de igiena si medicina muncii etc.

Legislatia în domeniu este structurata astfel:

ELEMENTUL GENERATOR

Constitutia
LEGISLAŢIA PRIMARĂ

- principii -

Legea securitatii si sanatatii în munca

LEGISLAŢIA SECUNDARĂ

- masuri de prevenire, reguli de aplicare -

Standarde de securitate

Hotarâri de guvern

Norme metodologice de securitatea muncii

LEGISLAŢIA TERŢIARĂ

- masuri de prevenire detaliate -

Instructiuni interne de securitatea muncii

        Legea securitatii si sanatatii în munca 319/2006, este actul normativ în

baza caruia se desfasoara întreaga activitate de protectie a muncii în România. Ea
îndeplineste rolul de lege fundamentala pentru realizarea securitatii si sanatatii în
munca.

Legea securitatii muncii îndeplineste o serie de functii care asigura

caracterul unitar al sistemului legislativ al securitatii muncii si al modului de
aplicare:

- stabilirea principiilor de prevenire;

- trasarea cadrului general pentru întregul proces de legiferare în domeniul

securitatii muncii;

- trasarea cadrului general pentru modul de desfasurare si organizare a

activitatii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

        Normele metodologice de aplicare a legi SSM cuprind principalele

masuri pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
 Functia acestui act juridic este de a asigura cadrul general pentru elaborarea
instructiunilor interne de securitate a muncii.

        Normele metodologice de aplicare a legii 319/2006 a protectiei muncii

reglementeaza procedurile de aplicare a unor principii prevazute în legislatia
primara si au ca obiect:

- autorizarea functionarii agentilor economici din punctul de vedere al

protectiei muncii;

- certificarea calitatii de protectie a prototipurilor si sortimentelor de EIP si

de lucru si avizarea introducerii lor în fabricatie;

- certificarea calitatii echipamentelor tehnice din punct de vedere al

securitatii muncii;

- avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în

domeniul protectiei muncii;

- comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de

munca si declararea, confirmarea, înregistrarea, raportarea, evidenta bolilor
profesionale;

- finantarea cheltuielilor pentru realizarea masurilor de protectia muncii;

- locurile cu pericol deosebit si pericol iminent de accidentare.

        Standardele de securitate sunt acte juridice care reglementeaza aspectele

de protectia muncii vizând produsele, si anume:

- standarde de terminologie;

- standarde de forme, dimensiuni, continut pentru mesajele de atentionare,

avertizare, interdictie;

- standarde de cerinte (caracteristici, performante) - ofera o baza de date

pentru proiectare/fabricatie, utilizare, transport/depozitare, scoatere din uz,
dezmembrare (casare);
- standarde de limite admisibile si metode de evaluare a nivelului de risc, principii
constructive, cerinte, metode de masurare.

Respectarea prevederilor standardelor se asigura prin certificarea

produselor. Standardele reprezinta una din masurile de prevenire cele mai
eficiente pentru eliminarea factorilor de risc de accidentare si îmbolnavire
profesionala, ele constituind un mijloc ce poate si trebuie sa fie folosit, pe de o
parte, la conceperea echipamentelor tehnice, iar pe de alta, la selectionarea, prin
receptie, a acelor elemente ale viitorului sistem de munca la care sa nu existe un
substrat cauzal accidentogen.

4. Consecintele posibile ale necunoasterii sau neaplicarii regulilor de securitate în munca

Nr. Nivel de
Plan de referinta Consecinta
crt manifestare
Afectarea integritatii
anatomofunctionale.

Biologic, fizic Diminuarea/pierderea capacitatii

vitale si de munca.

Durere, suferinta.
Stari de stres determinate de:

- scaderea încrederii în capacitatile

proprii de executie a sarcinii de
munca.
1 Individ
- frica de producerea unui alt accident
Psihic similar.

- senzatie de inutilitate sociala în

cazul incapacitatii permanente de
munca.

- umilinta conditiei fizice degradate si

a dependentei de alte persoane.
Diminuarea, partiala sau totala, a
Spiritual potentialului creator si afectiv (mai
ales în cazul incapacitatii permanente
 de munca).
Diminuarea venitului personal
datorita:

- pierderii temporare sau definitive a

capacitatii de munca.
Financiar
- suportarii cheltuielilor pentru
diverse servicii, pentru îngrijire si
recuperare medicala, în masura în
care nu sunt acoperite integral prin
asigurare.
Nr. Nivel de
Plan de referinta Consecinta
crt manifestare
Durere, compasiune.

Frica de a nu suporta un accident

Psihic similar pentru cei care lucreaza în
conditii similare.
Persoanele
2
apropiate Imaginarea accidentarii.
Suportarea cheltuielilor pentru diverse
servicii, pentru îngrijire si recuperare
Financiar
medicala, în masura în care nu sunt
acoperite integral prin asigurare.
Diminuarea productivitatii muncii.

Deteriorarea/distrugerea capitalului fix

Economic
3 Firma si circulant.

Pierdere de productie fizica.

Financiar Diminuarea profitului brut
Companie de
4 Financiar Plata prestatiilor asigurate
asigurari
5 Societate Diminuarea potentialului uman-
Uman
creativitate, afectivitate.
Politic Diminuarea încrederii în politica
nationala de protectie sociala.
 Pierderea prestigiului fortei de munca
pe piata internationala.
Scaderea numarului si calitatii
Demografic
populatiei (dpdv. anatomofunctional).
Diminuarea productivitatii muncii la
Economic
nivel national.
Diminuarea produsului intern brut:

- pierderi din impozite si taxe datorita

micsorarii profitului brut a societatilor
comerciale.

- cresterea cheltuielilor sociale ca

urmare a eforturilor de recuperare a
efectelor accidentelor.
Financiar - pierderea potentialului de productie si
necesitatea unor investitii suplimentare
(inclusiv cresterea, pregatirea si
calificarea fortei de munca).

- pierderi datorita nerespectarii

termenelor contractuale pe piata
internationala.

- pierderea prestigiului fortei de munca.

5. Masuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie,

evacuare si prim ajutor

5.1. Masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor

profesionale

Pentru a realiza masuri eficiente de prevenire a accidentelor trebuiesc

respectate principiile mentionate mai jos:

- identificarea riscului de accidentare sau îmbolnavire profesionala;

- eliminarea riscului de accidentare sau îmbolnavire profesionala;

 - controlul riscului de accidentare sau îmbolnavire profesionala prin:

- echipamente tehnice de protectie;

- proceduri:

- de exploatare;

- de întretinere si reparatii;

- de securitate.

- bariere de personal. Selectie în functie de:

- cunostinte practice si teoretice despre meserie;

- cunostinte despre securitatea muncii;

- capacitatea fizica si mentala de a executa lucrarea;

- atitudine buna fata de securitatea muncii.

- instruire în profesie si securitatea muncii. Motivare în functie de:

- rezultatele la teste;

- abateri;

- rezultate deosebite.

- protectia contra ranirilor în caz ca pericolul devine de necontrolat:

- echipament individual de protectie a muncii.

- reducerea gravitatii unei raniri usoare prin:

- acordarea imediata si corecta a primului ajutor oricarei

persoane.

Explicitare:
 Un risc de accidentare sau îmbolnavire profesionala nu poate fi eliminat sau
minimizat daca nu este identificat si evaluat. De aceea, un loc de munca trebuie
evaluat periodic dpdv. al riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala.

Odata identificat, un risc de accidentare sau îmbolnavire profesionala

trebuie eliminat. În cazul în care riscul nu poate fi eliminat, acesta trebuie
controlat (mentinut în limite acceptabile).

Cum poate fi controlat riscul de accidentare?

- prin dotarea echipamentelor tehnice cu toate dispozitivele de protectie

necesare;

- prin livrarea odata cu echipamentul a tuturor specificatiilor privind

modalitatile de exploatare, întretinere si reparatii, precum si de securitate;

- prin instruirea personalului ce va lucra cu echipamentul achizitionat

înainte de punerea lui în exploatare (în cazul echipamentelor cu grad mare de
complexitate sau deosebite) de catre beneficiarul echipamentului tehnic;

- prin utilizare de personal capabil de a utiliza echipamentul tehnic în

conditii de securitate.

        prin selectia personalului în functie de rezultatul vizitei medicale, de

cunostintele practice si teoretice despre meserie, cunostintele despre
securitatea muncii, capacitatea fizica si mentala de a utiliza
echipamentul tehnic si atitudinea buna fata de securitatea muncii;

        prin instruirea personalului în profesie si securitatea muncii;

        prin motivarea personalului în functie de rezultate la teste, abateri si

rezultate deosebite.

- daca riscul nu poate fi controlat prin masurile de mai sus, se doteaza

personalul cu echipamentul de protectie necesar (specificat de catre fabricantul
echipamentului respectiv);

- pentru cazul în care accidentele nu pot fi evitate, beneficiarul

echipamentului tehnic trebuie sa se organizeze astfel încât sa fie capabil sa
intervina si sa acorde imediat si corect primul ajutor oricarei persoane care a a
ajuns sa fie accidentata.
 Pentru a se evita accidentele pe timpul activitatilor desfasurate, fiecare va
trebui sa respecte urmatoarele:

- sa îsi însuseasca si sa respecte normele de securitate a muncii, procedurile

si instructiunile interne si masurile de aplicare a acestora;

- sa desfasoare activitatea în asa fel încât sa nu expuna la pericol de

accidentare sau îmbolnavire profesionala atât propria persoana cât si alte persoane
participante la procesul de munca.

- sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca/seful de

compartiment, orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie pericol de
accidentare sau îmbolnavire profesionala;

- sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca/seful de

compartiment, accidentele de munca suferite de propria persoana si de alte
persoane participante la procesul de munca;

- sa opreasca lucrul la aparitia unui accident si sa îl informeze de îndata pe

conducatorul locului de munca/seful de compartiment;

- sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare corespunzator

scopului pentru care a fost acordat;

- sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare în domeniul

protectiei muncii;

- sa respecte toate semnele de avertizare;

- sa evite rezemarea de balustrade, calcarea pe capace;

- sa fie atent pe unde merge pentru a preveni accidentele de tipul caderilor

de la înaltime (din cauza golurilor de montaj nesemnalizate sau neprotejate) sau
caderilor de la aceeasi înaltime (din cauza obstacolelor iesite din pardoseala);

- sa respecte o distanta corespunzatoare fata de autovehicule (automacarale,

autotrenuri, tractoare, etc.) pentru a nu fi surprinsi de eventualele manevre
neglijente;

- sa nu treaca pe sub sarcini;

 - sa nu actioneze sau repare echipamente pentru care nu are calificarea,
instruirea si autorizatia de a le actiona sau repara;

- sa se prezinte la program odihnit, nu în stare de ebrietate si sa nu introduca

la locul de munca si/sau sa consume bauturi alcoolice în timpul programului;

- sa acorde primul ajutor în caz de accidentare.

Încalcarea drepturilor legale privitoare la protectia muncii atrage

raspunderea disciplinara, administrativa, materiala, civila sau penala, dupa caz,
potrivit legii.

Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la

protectia muncii, daca prin aceasta se creaza un pericol iminent de producere a
unui accident de munca sau îmbolnavire profesionala, constituie infractiune si se
pedepseste cu închisoare de la 3 luni sau cu amenda.

5.2. Echipament de protectie

Lucratorii SC …………….., beneficiaza gratuit, conform legislatiei în

vigoare, de echipament individual de protectie si de lucru. Acesta este atribuit în
conformitate cu "Normativul Intern de Acordare a EIP/EIL", aprobat de catre
conducerea societatii.

Echipamentul individual de protectie (EIP) reprezinta mijloacele cu care

este dotat fiecare salariat pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de
accidentare si îmbolnavire profesionala.

Echipamentul individual de lucru (EIL) reprezinta mijloacele pe care

societatea le asigura unui salariat pentru protejarea îmbracamintei, încaltamintei
personale în timpul procesului de munca.

Lucratorii care beneficiaza de aceste tipuri de echipament au urmatoarele

obligatii:

- sa poarte EIP pe toata durata programului si doar în scopul pentru care a

fost atribuit;

- sa utilizeze EIP conform specificatiilor fabricantului;

 - EIP care nu mai prezinta calitatile de protectie sau la expirarea duratei de
utilizare va fi înlocuit;

- conducatorul formatiei de lucru poarta raspunderea determinarii riscurilor

suplimentare pentru activitatea desfasurata de subordonati si are obligatia de a nu
da sarcini de munca subordonatilor daca acestia nu pot fi dotati cu mijloace de
protectie corespunzatoare;

- daca lucratorul refuza nejustificat purtarea echipamentul de protectie, seful

acestuia îi va interzice continuarea lucrului si va sesiza în scris conducatorul
ierarhic.

Echipamentul individual de protectie acordat de SC ......................., precum si durata

normata de utilizare a acestuia este prezentat în tabelul urmator:

DURATA
SORTIMENT RISCUL
NORMATĂ
Antifoane Protectie urechi 1/24 luni
Casca Protectie lovire la cap 1/36 luni
Centura de siguranta Protectie cadere în gol nenormata
Costum de sablare Protectie ranire 1/6 luni
Combinezon Protectia imbracamintei 1/12 luni
Casca de sablare Protectie ranire la cap 1/24 luni
Încaltaminte Protectie electrocutare
1/12 luni
electroizolanta
Manusi electroizolante Protectie electrocutare 1/12 luni
Manusi de sablare Protectie ranire 1/1 luna
Manusi de lacatus Protectie lovire, strivire,
1/3 luni
ranire
Protectie dispersie particule
Ochelari de protectie 1/2 luni
în ochi
Protectie dispersie particule
Ochelari de vopsitorie 1/2 luni
în ochi
Pantofi de protectie Protectia încaltamintei -
1/12 luni
strivire
Halat Protectia imbracamintei 1/36 luni
Salopeta Protectia imbracamintei 1/3 luni
Masca de gaz Protectia respiratiei 1/6 luni
Cartus filtru Protectia respiratiei 1/1 luna
Vesta vatuita Protectie contra frigului 1/36 luni
 5.3. Modul de actiune în caz de urgenta medicala

Ajutorul medical de urgenta pentru persoanele accidentate sau cu probleme

de sanatate comporta urmatoarele faze distincte:

5.3.1. În prima faza: Acordarea primului ajutor.

În cazul producerii unui accident, persoana (persoanele) care observa prima

(primele) acest eveniment va actiona astfel:

- va identifica eventualele riscuri permanente care ameninta victima si/sau

mediul înconjurator;

- va actiona pentru scoaterea victimei de sub actiunea riscului, fara a se

expune ea însasi;

- va acorda primul ajutor încercând evitarea înrautatirii starii accidentatului

si aparitia altor complicatii.

Modul de acordare a primului ajutor:

Actiunile persoanei care acorda primul ajutor depin de starea victimei:

        daca victima nu vorbeste (este inconstienta) dar respira si îi bate inuma
(are puls) sunt necesare:

- asezarea în pozitie de siguranta;

- acoperirea victimei, alarmarea;

- supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei pâna la

sosirea medicului;

        daca victima nu raspunde, nu respira, dar îi bate inima sunt necesare:

- degajarea (eliberarea cailor respiratorii);

- respiratie gura la gura sau gura la nas;

        daca victima nu raspunde, nu respira, nu îi bate inima:

 - reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie
gura la gura sau gura la nas;

        daca victima sângereaza abundent se aplica:

- compresie manuala locala;

- pansament compresiv;

- compresie manuala la distanta (în zona subclaviculara sau inghinala);

        daca victima prezinta arsuri provocate de foc sau caldura:

- se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire.

        daca victima prezinta arsuri provocate de substante chimice:

- se face spalare abundenta cu apa.

        daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

- oricare ar fi semnele, se va actiona ca si cum victima ar avea o fractura,

evitând deplasarea acesteia si respectând toate eventualele deformari la nivelul
membrului superior, inferior, coloanei vertebrale.

5.3.2. În faza a doua: Anuntarea accidentului (alarmarea).

Persoana care observa accidentul va da alarma personal sau prin alta

persoana, în functie de organizarea primului ajutor si de locul accidentului, astfel:

        Dispensarul ............................;

        Serviciul Securitatea Muncii la telefon ...................

Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele date:

- locul accidentului (cât mai precis posibil);

- zona, cladirea, cota;

- scurta descriere a producerii accidentului (cadere, electrocutare, strivire,

incendiu,etc.);
 - tipul leziunilor suferite de accidentat;

- numarul accidentatilor;

- daca accidentatii sunt blocati (prinsi);

- daca drumul pâna la locul accidentului este accesibil pentru autosanitara;

- cine anunta accidentul (numele si prenumele, societatea, numarul de

telefon de la care anunta accidentul).

Persoana care face apelul trebuie sa astepte confirmarea receptionarii

corecte a acestuia sau/si sa revina la locul accidentului pentru a confirma
transmiterea apelului.

5.3.3. În faza a treia: Asteptarea sosirii echipelor specializate (personalului

medical) si a autosanitarei.

        Pâna la sosirea echipei de specialitate, persoana care acorda primul

ajutor va actiona astfel:

- va urmarii semnele vitale ale accidentatului (prezenta respiratiei, a

pulsului, starea de constienta) si va supraveghea în continuare efectele primului
ajutor acordat;

- va efectua interventiile necesare si posibile daca survin modificari în starea

victimei;

- va nota (memora), pe cât posibil, date privind:

- accidentul (ora producerii, cauze posibile);

- evolutia starii accidentatului si masurile de prim ajutor acordate;

- alte informatii despre accidentat (nume, societatea la care este

angajat, activitatea pe care o desfasura în momentul producerii accidentului);

        La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei, persoana care a

acordat primul ajutor, va actiona astfel:

- comunica toate informatiile despre modul producerii accidentului si starea

accidentatului;
 - ajuta la transportul accidentatului la autosanitara si îl însoteste pâna la
unitatea medicala care primeste accidentatul.

5.3.4. În ultima faza: Comunicarea urgentelor medicale.

Orice astfel de eveniment produs pe …………..