Modificari cardiovasculare la efort

Sistemul cardiovascular implica in efort atat modificari immediate, cauzate de sistemele

organsimului de mentinere a homeostaziei, cat si tardive, de adaptare le eforturile fizice repetate
pe o durata mai mare de timp.1

Modificari cardiovasculare acute

Modificările imediate cardio vasculare au ca urmare păstrarea echilibrului funcţional

general al organismului – homeostazia – pe care activitatea musculară tinde să o tulbure
(heterostazia).

“Mentinerea homeostaziei in timpul efectuarii unui effort fizic implica interventai rapida
si adaptive a aparatului cardiovascular. Nevoia crescuta de energie si de oxigen, precum si
necesitatea sporita de eliminare a substantelor metabolizate, fac activitatea intregului apparat
cardiovascular sa prezinte moficari importante in urma efortului muscular. Pentru a produce
aceste modificari, organsmul are la dispozitie doua mecanisme adaptive: un mechanism central,
reprezentand cresterea debitului cardiac, si un mechanism periferic, reprezentat de scaderea
rezistentei vasculare si de redistribuirea debitelor sangvine locale.”2

1 Frecvenţa cardiac (Fc)

Frecvenţa cardia este mecanismul adaptive cel mai rapid. Prin creşterea numărului de
contracţii, creşte debitul cardiac. Aceasta creştere se numeşte tahicardie şi are la baza stimularea
mecanismului ergo trop simpato energic.

Modificări

În repaus, (Fc) are următoarele valori considerate normale:

- Femei ne antrenate – clinostatism: 70-100 bătăi pe minut (media 82 pe minut).

- Femei antrenate: aproximativ 60 de bătăi pe minut.

- Bărbaţi neantrenaţi: 60-90 bătăi pe mint (media 72 de bătăi pe minut).

- Bărbaţi antrenaţi: aproximativ 50 bătăi pe minut.

În ortostatism, creşte în mod reflex (reflex clino-ortostatistic)

- Femei neantrenate, (Fc) se accelerează cu 12-18 bătăi pe minut.

- Femei antrenate, creşte cu 6-12 bătăi pe minut.

1
Honceriu Cezar. (2014). Fiziologia si ergofiziologia activitatilor fizice. Editura Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”,
Iasi, p.24.
2
Honceriu Cezar. (2014) “Efortul aerob in jocul de fotbal”, Editura Pim, Iasi, p.25.
 - Bărbaţi neantrenaţi, creşte cu 12-18 bătăi pe minut.

- Bărbaţi antrenaţi, creşte cu 6-12 bătăi pe minut.

Înainte de efort frecvenţă cardiacă creşte din căuşe psihoemoţionale. În efortul propriu-
zis, creşte în funcţie de intensitatea acestuia, sex, vârstă, stare de antrenament şi exprima gradul
de solicitare al organismului.

Effort (watt) Femei neantrenate Bărbaţi neantrenaţi Bărbaţi antrenaţi

50 120 90 70
100 140 120 90
150 180 160 110
200 Nu pot efectua proba 180 120
Relaţia dintre intensitatea efortului şi frecvenţa cardiacă pe minut (după M. Georgescu)

“În timpul efortului, Fc creşte odată cu intensitatea exerciţiului, putând atinge 90 – 120 de
b/min. la eforturi mici, 120 – 150 b/min., la eforturi moderate, 150 – 170 b/min., la eforturi
submaximale şi 170 – 190 b/min., la eforturi maximale. Această ultimă valoare este
considerate frecvenţa cardiac maximă (Fc max), literatura de specialitate folosind ca reper
unanim acceptat, valoarea de sub 180 b/min.”3 Peste această valoare nu mai creşte nici
debitul cardiac şi nici consumul de oxigen. Fiecare individ posedă o Fc max proprie, dată de
sex şi de nivelul de antrenament. Formula generală de calcul a Fc pentru persoanele de până
la 50 de ani, este următoarea:

Fc max = 220 – vârsta (ani) pentru bărbate şi

Fc max = 210 – vârsta (ani) pentru femei.

“Fc poate fi considerate un indicator al intensitatii efortului. Astfel, la 128 batai/minut

pentru barbate si 138 batai/minut pentru femei efortul are o intensitate de 50% din VO2max,
iar la 154 batai/minut pentru barbate si 168 batai/minut pentru femei aproximativ 70% din
VO2max.”4

2 Debitul sistolic reprezinta cantitatea de sange transmisa in circulatie de catre inima in

timpul unei sistole. Pentru a permite inimii un travaliu cat mai efficient DS creste odata cu
intensitatea efortului. “Debitul depinde de:

- presiunea de umplere create de sangele venos;

- forta de contractie a miocardului;

3
Honceriu Cezar. (2014) “Efortul aerob in jocul de fotbal”, Editura Pim, Iasi, p.25.
4
Trofin F. (2014) “Studiul modificarilor unor parametric biochimici si fiziologici la persoanele neantreanate in
conditiile efortului fizic”, Editura, Iasi, p.30.
 - volumul sangelui restant (din sistola precedenta);

- presiunea sangelui in aorta si in trunchiul arterial pulmonar.

Toti acesti patru factori formeaza o relatie de interdependent ape baza careia se regleaza
variatiile debitului sistolic ca raspuns la cresterea intensitatii exercitiului. Derglarea unuia
dintre ei conduce la afectarea intregului sistem.”

3 Debitul cardiac

“Debitul cardiac sau minut – volum inimii reprezinta cantitatea de sange pompata de
inima in timp de un minut.

Cu alte cuvinte, valoarea debitului cardiac este data de relatia:

Q = Ds x Fc, in care: Q = debitul cardiac; Ds = debitul sistolic (volum - bataie); Fc =

frecventa cardiac.”5

Exemplu: In repaus, la un debit de 80 ml si o frecventa a inimii de 90 de batai pe minut,

rezulta un debit cardiac de: 80 x 90 = 7,2 litri pe minut.

“Crestera consumului de oxygen impune cresterea concomitenta a debitului cardiac. La

persoanele neantreanate, efectuarea unui efort intens duce la cresterea debitului cardiac de la 4-5
l la 20-25 l, pec and la sportive antreanati, el poate creste pana la valori de 40-50 l.

Relatia de crestere liniara a consumului de O2 si a debitului cardiac este valabila pana la

70-80% din VO2max, valoare peste care debitul cardiac creste mai lent sau chiar scade datorita
cresterii Fc si scaderii debitului sistolic.”6

Modificări tardive cardio-vasculare

“Modificările tardive cardio-vasculare reprezintă toalitatea modificărilor, structural,

dimensionale şi funcţionale ale aparatului cardiovascular rezultate în urma influenţei sistematice
şi îndelungate (ani, zeci de ani), a efortului fizic intens asupra sa”.7 Antrenamentul aerob lasă o
amprentă foarte clară asupra aparatului cardio-vascular. Acesta creşte calitatea vieţii şi creşte
capacitatea de performanţă.

Noţiunea de “cord sportiv” a fost create de Henschen (1899); s-a înţeles prin aceasta o
frapantă mărire a cordului la sportive. În timpurile care au urmat numeroşi cercetători au
demonstrate acţiunea cardio-megalizanta a exerciţiilor sportive de durată. Această acţiune a fost
etichetată ca fiind când pozitivă, când negative. Cercetători competenţi din zilele noaste sunt
5
Ion Apostol. (1998) “Ergofiziologie”, Editura Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, p.214.
6
Honceriu Cezar. (2014) “Efortul aerob in jocul de fotbal”, Editura Pim, Iasi, p.26.
7
Ion Apostol. (2003) “Fiziologie clinica si performanta umana”, Ed. U.M.F. “Gr. T. Popa”, Iasi, p.111.
unanim de acord ca o inimă mărită la un sportive nu este de natură patologică ci o adaptare a
cordului sănătos la performanţele cerute.

1 Frecvenţa cardiacă (Fc)

Bradicardia se refera la scaderea frecventei cardiace si se considera a fi instalata cand Fc

coboara la barbate sub 60 batai/minut, iar la femei sub 70 batai pe minut.

“Este scăzută la cordul antrenat. Când (Fc) la un antrenat în repaus culcat, este sub 60
bătăi/minut la bărbate şi 70 bătăi/minut la femei vorbim despre bradicardie. Frecvenţele între 60-
70 bătăi/minut sunt considerate drept tendinţă la bradicardie”.8

Bradicardia semnifică o mare economie funcţională (inima are timp suficient de odihnă,
diastole fiind mai lungă). Studiile atesta valori de 29 – 27 sau chiar 25 batai/min la sportivii
antrenati in anduranta.9

“Revenirea Fc după efort maximal poate fi un excelent indicator al nivelului de pregătire a

sportivului, cu cât Fc scade mai repede după un efor maximal, cu atât nivelul de antrenament al
sportivului este mai bun”.10

“Cu cât este mai bună capacitatea de rezistenţă, cu atât bradicardia este mai evidentă,
scăderea frecvenţei, sub influenţa antrenamentului, de la 70 bătăi/minut la 50 bătăi/minut, cruţă
aproximativ 30.000 contracţii în 24 de ore”.11

2 Debitul sistolic

“Debitul sistolic se situează în repaus, la persoanele neantrenate, între valorile de 50 – 80 ml

şi poate ajunge în efort maximal la 120 ml, iar la persoanele antrenate în eforturi de rezistenţă se
situează în repaus între valorile de 80-100 ml şi poate creşte în efort maximal până la 160-200
ml.12”

Un studio gaseste urmatoarele valori ale debitului sistolic:

Subiecti Debit sitolic in repaus Debitul sitolic maxim

8
Ion Apostol. (2003) “Fiziologie clinica si performanta umana”, Ed. U.M.F. “Gr. T. Popa”, Iasi, p.321.
9
Ion Apostol. (1998) “Ergofiziologie”, Editura Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, p 46.
10
Honceriu Cezar. (2014) “Efortul aerob in jocul de fotbal”, Editura Pim, Iasi, p.27.
11
Ion Apostol, (1997) “Particularitati adaptive ale cordului antreanat”, Ed. Junimea, Ias, p.28.
12
Salatin, B., & Rowel, L.B. (1980). >>>Honceri<<< curs master sau doctorat p 26.
Neantrenati 55 – 75 ml 80 – 110 ml

Antrenati 80 – 90 ml 130 – 150 ml

Foarte antreanati 100 – 120 ml 160 – 220 ml

Studiu asupra debitului sistolic –

Wilmore, J.H. & Dvid, L., Costill D.L., 20021314 (citata la citat din Honceriu)

Autorii sustin ca antrenamentul imbunatateste umplerea diastolica a ventricolului stang.

Acest fapt coraborat cu legea lui Frank-Starling si cu cresterea masei venticulare, conduce la o
putere mai mare de contractie. Cresterea contractilitatii diminueaza volumul residual impingand
astfel o cantitate mai mare de sange in circulatie.

3 Volumul cordului

HENSCHEN (1899) a fost primul care a descris creşterea dimensiunii cordului la sportive
(schiori, fondişti), fenomen denumit de el “inimă sportivă”.

Cardiomegalia reprezinta marirea volumului si a greutatii inimii. Ca urmare a cresterii

intensitatii si volumului de antrenament, apre o crestere a greutatii si volumului inimii, data de
hipertrofia muschiului cardiac. Dintre cele patru cavitati ale inimii, cea mai importanta
modificare apare la nivelul ventricolului stang.(Honceriu p. 28 citeaza auror strain). Fenomenul
de cardiomegalie nu este patologic, inima revenind, in timp, la dimensiunile si volumul initial, in
cazul opririi activitati sportive. Studiile au aratat de asemenea ca acest fenomenul se produce
dupa mai multi ani de antrenament. (Honceriu). Cardiomegalia se manifesta diferit in functie de
sportul practicat si de metodele de antrenament folosite.

Studiile au demonstat ca eforturile de tip aerob au cea mai mare influenta asupra modificarii
volumuli si greutatii inimii. (studio la pagina 28 cu atletii si culturistii).

13
Wilmore, J.H. & David, L., Costill D. (2002). Physiologie du sport et l’exercise. De Boeck Universite, Paris.
14
Honceriu Cezar. (2014) “Efortul aerob in jocul de fotbal”, Editura Pim, Iasi, p.27