FUNDAMENTE DE MECANICĂ

1. Proiecţia unei forţe pe o axă. Definiţii, relaţii de calcul şi mărimi care intervin.
2. Momentul forţei în raport cu un punct şi în raport cu o axă. Definiţii, relaţii de
calcul şi mărimi care intervin. Proprietăţi.
3. Centre de greutate. Centre de masă. Determinarea centrului de greutate al unui
corp compus, cu ajutorul centrelor de greutate parţiale. Cazul corpurilor
omogene şi al plăcilor plane şi omogene.
4. Grade de libertate ale corpului rigid în spaţiu şi în plan. Definiţii şi
schematizări.
5. Corpul rigid supus la legături. Tipuri de legături ideale, denumire, simbol, forţe
de legătură.
6. Mişcarea de rotaţie cu axă fixă. Schema geometrică şi mecanică a mişcării.
Grade de libertate. Formulele distribuţiei de viteze şi de acceleraţii, cu indicarea
mărimilor care intervin şi a unităţilor de măsură aferente.
7. Mişcarea planparalelă. Schema geometrică şi mecanică a mişcării. Grade de
libertate. Formulele distribuţiei de viteze şi de acceleraţii, cu indicarea
mărimilor care intervin şi a unităţilor de măsură aferente.
8. Dinamica rigidului cu axă fixă. Definirea problemei. Soluţii pentru echilibrajul
Rigidelor.

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
9.Tehnologia turnării sub presiune.
10. Tehnologia forjarii în matriţă.
11. Tehnologia presării pulberilor la rece.
12. Procedeul de sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector.
13. Metode practice de călire.
14. Călirea superficială C.I.F.
15. Clasarea materialelor granulare.
16. Materiale compozite.
17. Sudarea în puncte.
18. Călirea oţelurilor.

REZISTENŢA MATERIALELOR
19. Eforturi. Eforturi unitare (tensiuni normale şi tangenţiale).
20. Solicitări simple. Calculul din condiţiile de rezistenţă şi de rigiditate
21. Compresiunea pe suprafaţa de contact a două corpuri. Strivirea.
22. Caracteristicile geometrice ale suprafeţelor plane.
23. Tensiuni şi deformaţii în barele drepte solicitate la încovoiere.
24. Starea generală de tensiuni. Teorii de rezistenţă.
25. Solicitări variabile.

MECANISME
26. Elemente cinematice. Definiţie. Clasificare
27. Gradul de mobilitate al mecanismelor plane.
28. Distribuţia vitezelor şi acceleraţiilor pentru un element în mişcare de rotaţie.
29. Analiza cinematică a mecanismelor planetare.
30. Fazele mişcării unui mecanism cu camă.
ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE
31. Ce sunt supapele de presiune? Prezentaţi clasificarea acestora din punct de
vedere funcţional.
32. Care este scopul funcţional al distribuitoarelor hidraulice? Prezentaţi câteva
Avantaje ale acestora.
33. Care sunt funcţiile îndeplinite de către un rezervor hidraulic?
34. Ce condiţii le sunt impuse filtrelor ce echipează instalaţiile hidrostatice?
35. Prezentaţi câteva dintre funcţiile îndeplinite de către acumulatoarelor din
cadrul sistemelor de acţionare hidrostatice.
36. Ce sunt droselele? Prezentaţi câteva variante de montare a acestora în cadrul
sistemelor de acţionare hidrostatică.
37. Prezentaţi funcţia logică “ŞI”, utilizând aparatură hidrostatică de acţionare.
38. Prezentaţi funcţia logică “SAU”, utilizând aparatură hidrostatică de acţionare.
39. Prezentaţi funcţia logică “NU”, utilizând aparatură hidrostatică de acţionare.

ORGANE DE MAŞINI
40. Elementele de calcul ale unei asamblări sudate cap la cap.
41. Să se reprezinte un arbore melcat şi să se enumere etapele de proiectare ale
Acestuia.
42. Să se reprezinte o asamblare cu pană paralelă şi să se specifice solicitările din
pană.
43. Definiţi modulul unui angrenaj cilindric
44. Calculul şuruburilor montate fără joc, solicitate la forţe transversale

PROCESE ŞI CARACTERISTICI ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

45. Trasaţi diagrama indicată a unui motor în 4 timpi aspirat (nesupraalimentat),
în coordonate pV şi precizaţi mărimile şi punctele caracteristice acesteia.
46. Scrieţi formulele puterii indicate şi efective ale unui motor cu ardere internă şi
precizaţi legătura dintre acestea.
47. Definiţi fazele distribuţiei şi reprezentaţi epura de distribuţie pentru un motor
cu ardere internă în 4 timpi.
48. Precizaţi modul de influenţă al turaţiei asupra procesului de umplere normală
a motoarelor în 4 timpi.
49. Precizaţi principalele moduri de realizare a supraalimentării.
50. Precizaţi diferenţele între procesele de ardere normală în m.a.s. şi m.a.c.
51. Caracteristica de avans pentru m.a.s.

DINAMICA AUTOVEHICULELOR RUTIERE

52. Principiul autopropulsării autovehiculelor pe roţi.
53. Razele roţilor de automobil.
54. Simbolizarea pneurilor. Citirea anvelopelor.
55. Echilibrul roţii nemotoare.
56. Rezistenţa la pantă.
57. Echilibrul roţii motoare.
58. Ecuaţia generală de mişcare rectilinie a automobilului.
59. Maniabilitatea în viraj a autovehiculelor.
ECHIPAMENTUL ELECTRIC ŞI ELECTRONIC AL
AUTOVEHICULELOR RUTIERE
60. La ce sunt utilizate şi care sunt funcţiile îndeplinite de bateriile de acumulatoare?
61. Ce sunt alternatoarele şi care sunt rolurile lor pe un autovehicul?
62. Care este rolul releelor regulatoarelor de tensiune?
63. Care sunt funcţiile instalaţiei de aprindere?
64. Care sunt etapele de realizare a descărcării între electrozii bujiei?
65. Care este rolul farurilor şi ce condiţii trebuie să îndeplinească?
66. Care este construcţia şi care este rolul întrerupătoarelor şi comutatoarelor?
67. Ce sunt siguranţele fuzibile?
68. Ce sunt aparatele de bord?
69. Ce tipuri de traductoare de mărimi neelectrice se utilizează pe autovehicule?

CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

70. Ce înţelegeţi prin piston cu manta rece şi piston cu manta elastică?
71. Precizaţi soluţiile de montaj ale bolţului.
72. Care sunt solicitările la care este supus piciorul bielei?
73. Precizaţi elementele componente ale arborelui cotit.
74. Cilindrii motoarelor cu ardere internă.
75. Rolul mecanismului de distribuţie.

CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA AUTOVEHICULELOR RUTIERE

76. Principiul de funcţionare al ambreiajului mecanic.
77. Principii constructive pentru cutiile de viteze mecanice.
78. Principii de organizare a mecanismului reductor al cutiilor de viteze mecanice.
79. Construcţia şi funcţionarea transmisiei principale simple.
80. Forţe şi momente care acţionează asupra punţii motoare spate a unui
autovehicul.
81. Scheme de montaj a arborilor planetari în carterul punţii motoare.
82. Construcţia şi funcţionarea sistemului de direcţie.
83. Principii de funcţionare a frânei cu tamburi şi saboţi interiori.
84. Principiul de funcţionare pentru sistemul de acţionare hidraulică a frânelor cu
circuit dublu.
85. Elementele componente ale suspensiei autovehiculelor.

SISTEME AUXILIARE ALE AUTOVEHICULELOR RUTIERE

86. Definiţi cifra cetanică.
87. Definiţi cifra octanică.
88. Definiţi coeficientul excesului de aer.
89. Realizaţi o clasificare a carburatoarelor.
90. Precizaţi avantajul sistemului de alimentare cu combustibil cu circuit fără retur
faţă de cel cu circuit prevăzut cu retur, pentru injecţia de benzină multipunct în
galeria de admisie.
91. Enumeraţi sistemele de formare a amestecului prin injecţie de benzină
gestionate electronic şi faceţi o caracterizare succintă a acestora.
92. Ce înţelegeţi prin avans la aprindere (sau avans la declanşarea scânteii
electrice)?
93. Care sunt elementele componente ale circuitului de alimentare diesel clasic?
Realizaţi o reprezentare schematică simplificată.
94. Care sunt particularităţile sistemului de injecţie diesel common rail (rampă
comună) şi care sunt principalele avantaje ale acestuia?
95. Care este rolul termostatului şi care este principiul său de funcţionare?

TEHNICI ŞI ECHIPAMENTE DE DIAGOSTICARE ALE

AUTOVEHICULELOR RUTIERE
96. Diagnosticarea la inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor.
97. Diagnosticarea la bord a autovehiculelor (OBD).
98. Diagnosticarea după zgomot/vibraţii a motorului.
99. Diagnosticarea ambreiajului.
100. Diagnosticarea suspensiei.

CAROSERII ŞI STRUCTURI PORTANTE

101. Manechinul auto bidimensional (plan sau 2D).
102. Compartimentarea caroseriei autoturismelor.
103. Siguranţa activă şi pasivă.
104. Sistemul ABS (Antilock Braking System – Antiblocare a roţilor la frânare).
105. Tipuri de caroserii închise.
106. Protocoale NCAP – EuroNCAP.
107. Materiale utilizate pentru realizarea caroseriilor.
108. Necesităţi constructive şi tehnologice pentru structura portantă.

ÎNCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE

109. Ce înţelegeţi prin încercări de omologare sau de tip?
110. Alegerea şi pregătirea traseelor de încercare a autovehiculelor.
111. Precizaţi rolul frânelor din componenţa standurilor pentru încercat motoare
termice şi faceţi o clasificare a acestora.
112. Care sunt obiectivele propuse în cazul încercării ambreiajului?
113. Precizaţi modul de determinare a calităţilor de virare în regim de slalom
pentru un autovehicul.

CONTROLUL ŞI REDUCEREA POLUĂRII AUTOVEHICULELOR RUTIERE

114. Injecţia direct de benzină. Avantaje.
115. Gestionarea electronică a formării amestecului la m.as. Sonda lambda.
116. Depoluare prin recircularea gazelor de evacuare.
117. Depoluare prin tratarea catalitică a gazelor arse. Principii de funcţionare şi
construcţia reactorilor catalitici.
118. Depoluare prin tratarea catalitică a gazelor arse cu ajutorul FAP.
119. Gestionarea electronică a formării amestecului la m.a.c.
120. Depoluarea prin tratarea catalitică a gazelor arse la MAC.
68. Ce sunt aparatele de bord?
69. Ce tipuri de traductoare de mărimi neelectrice se utilizează pe autovehicule?
68. Ce sunt aparatele de bord?
69. Ce tipuri de traductoare de mărimi neelectrice se utilizează pe autovehicule?
68. Ce sunt aparatele de bord?
69. Ce tipuri de traductoare de mărimi neelectrice se utilizează pe autovehicule?