158 D.W. Winnicott {fer mult de la individ la individ, iar baza lui este reprezenta- ti de increderea bebelusului in mama experimentaif de-a hun- gul unei perioade indeajuns de lungi in stadiul critical sepa- rérii ne-minelui de mine, cind stabilirea unui Sine autonom se afla in stadiul inisial. Capitolul 9 Rolul de oglinda al mamei (9) ma {nfluenfat cu sigurana. Else refer’ la folosirea oglinzii in dez- voltarea Eului fiecérui individ, Totusi Lacan nu se gandeste la oglinda in termenii fefei mamei in felul in care vreau eu §-0 fac aici. ‘MG refer doar la bebelusii care vid. Aplicafia mai larga a acestei idei, pentru a include bebelusii cu vaz slab sau fair8 ve- we bebelusul nu I-a separat inca un rol vital. Treptat are loc separarea ne-minelui de mine, iar sitmul difera in funcjie de bebelus si in funcfie de mediu. Mo- dificdrile majore au loc in cadrul separarii mamei ca tristu- 74 de mediu perceputat in mod obiectiv. Daci nu exist nici 0 Persoand care si fie mami, sarcina dezvoltirii bebelusuli este infinit complica \susi — joac’ + Publict in (ed) P. Lomas, The Predicament of the Fay: A Poyho-enaly- cal Symposium (1967), Hogarth Press Insitute of Psychoanalysis, Lond,160 D.W. Winnicott Voi simplifica functia mediului, descriind pe scurt ci im- plicd: 1. Susfinere [folding] 2. Gestionare [handling] 3. Prezentarea obiectului Bebelusul poate rispunde la aceste asigurari din mediu, dar rezultatul este maturizarea persor lui, Prin cuvantul maturizae in acest sta clud diversele infelesuri ale cuvan lationarea psihosomatic’ si relafia de Un bebelus este susfinut si manuit aceste lucruri ajungand sa fie de la sine infelese, be fi este prezentat un obiect intr-un astfel de mod incat si ni fie violata experienga legitim’ de omnipotenga. Rezultatul poa- te fi cd bebelusul este capabil si foloseasca obiectul sisi sim= ‘8 ca si cum acest obiect este un obiect subiectiv gi creat de ci- tre el Toate acestea aparfin inceputurilo, iar complexitafile imen- se care alcatuiesc dezvoltarea emojionalé si mintald a bebelu- sului si copilului de aici iau nastere? Acum, la un moment dat, copilul priveste in jur. Poate un copil aflat la sin nu priveste sénul. Este mai probabil ca pri- virea fefei o trasiturd (Gough, 1962). Ce vede un junge la raspuns, trebuie si ne bazim oastre cu paciengi psihanalitici care ajung la fenomene foarte timpurii si totusi pot verbaliza (atunci cind simt c& pot face asta) fird a insulta delicatefea a ceea ce este preverbal, neverbalizat si neverba excepfia poate doar in poezie. Ce vede un copil cand priveste chipul mamei? Sugerez ci, {in mod obisnuit, copilul se vede pe el insusi. Cu alte cuvinte, ‘mama priveste copilul, iar modul in care arati ea are legiturd cu een ce vede acolo. Toate acestea sunt prea usor considerate ca 8 mal amanunfitd a acestor ide, ctor pos- theory ofthe parent-nfant relationship” (19608) [Teoria relate! parinte- Im acest moment, aproape de finalul travaliului nostra Impreund, pacienta mi-a trimis un portret al ddacei ei Aveam deja portretul mamei ei si cu siguranfi cunosteam rigiditatea apiravilor acesteiaintr-un mod foar devenit evident mama (dupa cum a spus pace sese o didacé deprimati pentru a actiona in numele e fel inci s8 poatd evita si piarda de tot contactul cu c i. O didaci pliné de viajar fi ,furat” automat copii lao mamé deprimata Acestei paciente fi lipseste in mod evident exact ceea ce caracterizeaza atat de multe femei, si anume interest cu privite la chipul ei. In adolescena nua avut nici o fara de autoexaminare in oglind3, iar acum se vitd in oglinds doar pentru a-si reaminti ,arati ca 0 cotoroanta batrana” (propriile cuvinte ale paciente) Tot in aceasta siptimana, pacienta a gisito fotografie dea mea pe o coperts. Mica scris pentru armi spune cs are nevoie de o versiune mariti, pentru a putea vedea riduri- le si toate trisaturile acestui , peisaj strivechi”. Lam trimis fotografia zat pe ceea ce incer Pacienta credea ca doar capata portretul acestui barbat care a facut atatea pentru ea (si am ficut). Dar cea ce avea trasaturi care pentru ea aveau legaturd cu rigiditatea chi- purilor mamei gi dadacei ei 3 Am ‘al and Clinical Aspects (1959,166 DW. Winnicott Sunt sigur c& a fost important ci am stiut acest lucru despre chip si ci am putut interpreta cdutarea de catre pa cienté a unui chip care s-o poata reflecta, si in acelagi timp ‘am putut infelege c&, datorité ridurilor, chipul meu din fo- tografie reproducea ceva din rigiditatea mamei ei ‘De fapt, aceasta pacienta are un chip extrem de frumos si este o persoana exceptional de infelegaitoare, cénd are chef. Isi poate permite 83 se ingrijoreze de chestiunile si problemele altor oameni pentru perioade limitate de timp. Cat de des aceasta caracteristica a cucerit oamenii, facan- ‘divi si creada ca se poate pune bazai pe ea! Totusi, realita- tea este ci fn momentul in care pacienta mea simte cX de- vine implicati, mai ales in depresia cuiva, automat se re- ‘rage $i se refugiazA in pat cu o sticli de apa fierbinte, in- grijindu-si sufletul. Exact acesta este punctul in care este vulnerabila: Mustratia 1V ‘Dupa ce scrisesem toate acestea, intr-o sedinta analiti- c&o pacienta a adus material care ar fi putut fi bazat pe ceea ce scriu, Aceasta femeie este foarte preocupati de sta- diul stabilirii ei ca individ. fn decursul acestei sedinge in particular a adus o referire la ,Oglinda, oglinjoara” ete, iar apoi a spus: ,Nu ar fi cumplit ca un copil si se uite in oglinds gi si nu vada nimic?!” Restul materialului s-a referit la mediul furnizat de era bebelus, tabloul fiin activ angajata intr-o relafionare pozitiva cu bebelusul. ‘Acest scenariu implica faptul ci bebelusul priveste mama $i 0 vede vorbind cu altcineva. Pacienta a trecut apoi la descrierea interesului ei crescut pentru picturile lui Fran- cis Bacon si s-a intrebat dac& s-mi imprumute 0 carte de- spre artist. S-a referit la un detaliu din carte. Francis Ba- con ,spune ci fi place s8-si acopere tablourile cu sticla, deoarece atunci cand oamenii vor privi la tablou, cea ce Opere 6. Joc si realitate vor vedea nu va fi doar tabloul; s-ar putea de fapt vedea pe ei ingipi."4 Apoi pacienta a continuat vorbind despre ,Le stade du miroir“, deoarece cunoaste opera lui Lacan, dar nu a pu- tut face conexiunea pe care eu simt ci pot s-o fac intre oglinda si chipul mame. F anihila creativitatea si ar fi traumatic’ in sensul impotriva procesului de maturizare. Aceast ‘tema continu si fie important in analiza acestei pacien- te, dar apare gi sub alte forme, surprindere a felului in care bebelusul sau copitul ‘in chipul mamei, iar apoi intr-o oglinda ne con- ite de cercetare a analizei si a sarcinii psihote- terapia nu inseamna emiterea de interpretéri potrivite si inteligente; in general inseamna o perioada lunga de timp in care ii dim pacientului inapoi ceea ce aduce. Este © derivati complex’ a chipului care reflecti ceea ce exist’ pen- tru a fi vazut. Imi place si ma gandesc astfel la munca mea, gi si mA gandesc c& daca fac asta indeajuns de bine, pacientul igi va descoperi propriul Sine si va putea sé existe i s& se simta real, Site simfi real inseamna mai mult decat si exist; inseam- «Vez Francis Bacon: Catalogue raisonné and documentation (Alley, 1968). In168 D.W. Winnicott 1 si gasesti o cale de a exista ca tu insu}, si sa te relafionezi cu obiectele ca tine insu, $is& posezi un Sine unde si te posi retrage pentru relaxare. Dar nu ag vrea si las impresia ci eu consider usoara aceas- ta sarcina de a reflecta ceea ce aduce pacientul. Nu este uyoa- 1, si este epuizanta din punct de vedere emofional. Dar ne primim rasplata. Chiar si atunci cnd pacienfii nostri nu se vvindecd, ei ne sunt recunoscétori pentru ca i-am vazut asa cum termenii copilului si familiei. Evident, pe masu- ce copilul se dezvolta si procesele de maturizare devin so- i este intact gi existd un interes susfinut pentru © perioada (Iunga) de timp, fiecare copil beneficiaza de faptul de a se putea vedea in atitudinea membrilor individuali sau {n atitudinea familiei ca intreg. Putem include in toate acestea oglinzile propriu-zise care exista in casi si posibilitaile pe care le are un copil de a-si vedea pirinii si pe ceilalfi membr ai fa- ivindu-se. Totusi trebuie precizat ca oglinda pro- zis are semnificafie in principal in sens figurativ. itate de a descrie contributia pe care cresterea si imbogaifirea personalita- smbrii i. Capitolul 10 si in termenii identificarilor incrucisate re dintre ele ilustrand in felul ei comunicarea, Exist multe tipuri de intercomunicare, iar o clasificare a lor ‘vreme ce clasificarea implicé tra- I: acest capitol voi altura doua descrieri opuse, fieca- fi considerata un succes. Totusi motivul pen- descriu acest caz nu are de-a face atat cu re- zultatul lui, cat cu faptul cd orice prezentare de caz de acest fel ilustreazi modul in care psihoterapeutul acfioneaza ca oglinds. Doresc si continu dupa aceasta prezentare de caz cu o de- scriere teoretica ilustrnd importanja comunicéri prin identi- ficiri inerucisate. CoMENTARIU GENERAL ASUPRA TERAPIET Pacienfii care au o capacitate redusi de identificare proiec- tiva sau introiectiva prezinté dificultati serioase pentru psiho- terapeut, care trebuie s se supund la ceea ce se numeste tra~