1.Tema de cercetare care mi-a fost alocată este “Piața muncii în contextual pandemiei Covid19”.

Întrebarea de la care voi porni cercetarea este “În ce măsură s-a schimbat viața familiei nucleare
în care cel puțin un membru al familiei a fost nevoit să intre în șomaj din cauza pandemiei de
Covid19?”.

Drept ipoteză alternativă întrebării de la care voi porni cercetarea voi urmări să verific validitatea
următoarei afirmații: „Viața familiilor nucleare în care cel puțin un membru al familiei a fost
nevoit să intre în șomaj din cauza pandemiei de Covid19 a suferit unele schimbări cu caracter
negativ ce au alterat calitatea vieții”.

După ce am stabilit tema, urmează conceptualizarea termenilor științifici folosiți.Voi opta pentru
definiții de tip nominal:

Șomaj: „Fenomen economic caracteristic societății capitaliste, constând în inactivitatea forțată a

unui număr mare de oameni ai muncii care rămân fără lucru; situația celui care nu are unde
munci; Fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care constă în aceea că o
parte dintre salariați rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea și oferta de forță de
muncă.” 1

Familie nucleară: „familia formată din membrii a cel mult două generații care trăiesc în aceeași
gospodărie.”2

2.O metodă de cercetare pe care o consider adecvată pentru a oferi un răspuns satisfăcător
întrebării de la care va porni cercetarea este metoda intervievării, din cadrul anchetei
sociologice.Instrumentul de cercetare consacrat metodei alese este ghidul de interviu.Consider
această metodă, și implicit acest instrument de cercetare, mai adecvată decât cealaltă variație a
anchetei sociologice, metoda chestionării, căreia îi este consacrat drept instrument de cercetare
chestionarul, întrucât grila de interviu folosește cu precădere întrebări deschise, acest tip de
întrebări neimplicând variante prestabilite de răspuns , și oferă astfel o mai mare libertate
subiectului interviului de a se exprima, răspunsurile reușind să fie într-o mai mare concordanță
cu situația sa reală.Astfel, rezultatele cercetării vor reflecta cu o mai mare acuratețe realitatea
socială.Aș opta mai degrabă pentru un interviu semi-structurat, având în vedere faptul că, cu cât
gradul de structurare al grilei de interviu scade, cu atât interviul se va postula mai degrabă drept
o metodă de cercetare calitativă, ce pare mai potrivită în situația de față, întrucât întrebarea de la
care pleacă cercetarea pare să urmărească mai degrabă dimensiunea calitativă decât pe cea
cantitativă.În cadrul metodelor cantitative, în care se încadrează interviul cu grilă cu un grad
mare de structurare, cercetătorul ar trebui să formuleze nu numai întrebările, ci și răspunsurile, și
consider ca astfel rezultatele cercetării nu ar reuși să reflecte realitatea pe care dorim să o
înțelegem mai bine, întrucât răspunsurile celor intervievați ar putea fi prea diverse comparativ cu
cele preformulate de cercetător. Totodată, este bine de luat în considerare faptul că un grad
scăzut de structurare al grilei de interviu prezintă dezavantajul unei cuantificări dificile a
răspunsurilor.
Bibliografie:

Bulai Alfred, Concepte fundamentale în sociologie, (București, Editura Paideia, 2009), Capitolul
2: Metode de cercetare a realității sociale, p37-39.
1
Conform DexOnline: https://dexonline.ro/definitie/%C8%99omaj

2
Bulai Alfred, Concepte fundamentale în sociologie, (București, Editura Paideia, 2009), p 110.