PDF Finante

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE
Finanțele întreprinderii
~2020-2021~
Prof. univ. dr. VINTILĂ Georgeta

Lect. univ. dr. GHERGHINA Ştefan Cristian
ANALIZA CASH FLOW-URILOR
ÎNTREPRINDERII
CASH FLOW-URILE PENTRU EVALUAREA ÎNTREPRINDERII
Din perspectiva evaluării întreprinderii, prezintă interes următoarele

categorii de cash-flow-uri :
 cash flow de gestiune (CFgest)

 cash flow disponibil total (CFD) care poate fi analizat în
funcție de:
A. Originea operațiilor care îl generează

B. Destinațiile sale pentru remunerarea ”furnizorilor” de
fonduri , respectiv
 cash flow disponbil pentru acționari (CFDact)

 cash flow disponbil pentru creditori (CFDcr)
 Cash flow-urile pentru evaluarea

întreprinderii se fundamentează pe:
 operațiile de gestiune: exploatare,
financiare
 operațiile de capital: investiții,
finanțare pe termen lung
 Cash flow-ul de gestiune (CFgest) rămas după acoperirea creșterii

economice a întreprinderii (în (ΔImo) active imobilizate și în
(∆ACRnete) active curente nete) reprezintă cash flow-ul
disponibil (CFD) - calculat după originea operațiilor care îl
generează.
 Cash-flow-ul disponibil (CFD) este destinat

pentru remunerarea:
 acționarilor prin cash flow disponibil pentru
acționari (CFDact)
 creditorilor prin cash flow disponibil pentru
creditori (CFDcr)
În literatura anglo-saxonă,
cash-flow-ul disponibil este
întâlnit sub denumirea de
“free cash flow” (FCF)
CFDact
CFgest
Destinație
CFD
∆AE
(valoare
brută) CFDcr
 Concepte cheie: cash flow de gestiune (CFgest); cash flow disponibil total
(CFD); cash flow disponbil pentru acționari (CFDact); cash flow disponbil
pentru creditori (CFDcr)
A. Cash flow-ul disponibil - după origine (1)
A) Determinarea cash flow-ului disponibil după origine
La nivelul întreprinderii , cash flow-ul de gestiune (CFgest ) rămas la dispoziția

întreprinderii după finanțarea creșterii economice, reprezintă cash flow-ul
disponibil (CFD )
CFD = CFgest – Creșterea economică
în care:
CFgest = Profit net + Ajustări (privind amortizarea, provizioanele,

deprecierile de valoare) + Cheltuieli privind dobânzile
Se constată ca rezultatul operațiilor de gestiune îl constituie CFgest format din

profit net, ajustări și cheltuieli financiare cu dobânzile
A. Cash flow-ul disponibil - după origine (2)
A) Determinarea cash flow-ului disponibil după origine
Deoarece CFgest este determinat în cea mai mare parte de operațiile de exploatare,
acesta se identifică frecvent cu un cash flow de exploatare : CFexpl =CFgest
Cfgest = EBIT - Impozit pe profit + Ajustări (privind amortizarea, provizioanele,

deprecierile de valoare)
în care:
EBIT = Venituri totale - Cheltuieli totale (exclusiv cheltuieli cu dobînzile și impozitul
pe profit)
 Creșterea economică reflectă creșterea activului economic (în valoare brută)
Creştere economică = ∆Activ economic=∆Imobilizări + ∆ACRnete
∆ Imobilizări = Imobilizări1 –Imobilizări0+ Ajustări

∆ ACRnete = ACRnete1- - ACRnete0
B. Cash flow-ul disponibil - după destinație
B. Determinarea cash flow-ului disponibil după destinație
În raport cu destinațiile sale, cash flow-ul disponibil (CFD), la nivelul întreprinderii

se compune din CFD pentru acționari (CFDact ) și CFD pentru creditori (CFDcr).
CFD = CFDact + CFDcr in care:
CFDact = Profit net - ∆ Capitaluri proprii (∆ CP )
= Profit net reinvestit + Dividende distribuite - ΔCP
∆ CP =CP1– CP0
iar
CFDcr = Cheltuieli privind dobânzile - ∆ Datorii cu scadenţă mai

mare de un an (∆ DAT )
∆ DAT =DAT1– DAT0
Argumentaţi răspunsul corect
În cadrul analizei cash flow-urilor întreprinderii, cash flow-ul disponibil (CFD) se poate determina
pe baza relaţiilor:
1. CFD = Profit net + Ajustări + Cheltuieli privind dobânzile;
2. CFD = CFgest - Creştere economică;
3. CFD = EBIT - Impozit pe profit + Ajustări;
4. CFD = Profit net - ∆Capitaluri proprii + Cheltuieli privind dobânzile -∆Datorii cu
scadenţă > de 1 an;
5. CFD = EBIT - Impozit pe profit + Ajustări - Creştere economică;
6. CFD = EBIT + Ajustări - ∆ACRnete.
 Precizați răspunsul corect pentru expresiile de mai sus:
a) 2 + 5 + 6 b) 2 + 4 + 5 c) 2 + 3 + 4 d) 3 + 4 + 5 e) 1 + 3 + 4
Exprimaţi-vă opinia!
Bilanțul contabil și contul de profit și pierdere al exercițiului finanaciar N prezintă următoarele date
(mii lei):
ACTIV N-1 N CAPITAL si DATORII N-1 N
Imobilizări 1520 1360 Capitaluri proprii 860 1040
Active circulante 400 1400 Datorii financiare 1000 1500
Datorii de exploatare 60 220
TOTAL 1920 2760 TOTAL 1920 2760
Cifra de afaceri 3680, cheltuieli de exploatare monetare 2972, cheltuieli cu amortizarea 68,cheltuieli
privind dobânzile 200.Cota de impozit pe profit este de 16%.Valorile indicatorilor cash-flow de
gestiune (CFgest ), cash-flow disponibil pentru acționari (CFDact) și cash- flow disponibil pentru
creditori (CFDcr) sunt:
1. CFgest = 437,6 4. CFDact = -300 7. CFDcr = - 460

2. CFgest = 369,6 5.. CFDact = 189,6 8. CFDcr = 200
3. CFgest = 637,6 6. CFDact = 180 9. CFDcr = - 300
Răspunsul correct este:
a) 3+5+9 b) 3+6+7 c) 2+4+8 d) 1+5+9 e) 2+5+8
Determinți cash-flow-ul disponibil total (CFD) , în funcție de origine si după destinațiile sale.
Rezolvaţi şi interpretaţi rezultatele
Din bilanţul contabil și din contul de profit și pierdere al exerciţiului financiar supus analizei s-au
extras următoarele informații:
Bilanţ (mii lei)
Activ Si Sf Capital şi Datorii Si Sf
Active imobilizate 448 875 Capital propriu 735 1008
Active circulante, din care: 910 1036 Datorii cu scadenţă > 1 an 427 616
- Stocuri de materii prime şi materiale 112 147 Datorii cu scadenţă < 1 an 196 287
- Creanţe 581 637 - Datorii bancare pe termen scurt 21 14
- Casa şi conturi la bănci 217 252 - Datorii către furnizori 175 273
TOTAL 1358 1911 TOTAL 1358 1911
Si = solduri inițiale, Sf = solduri finale
Informații din contul de profit și pierdere (mii lei)
Cifra de afaceri 2604

Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 1246
Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 175
Cheltuieli cu personalul 525
Ajustări (privind amortizarea, provizioanele, deprecierile de valoare) 203
Alte cheltuieli de exploatare, din care:
- Cheltuieli privind prestaţiile externe 35
- Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 56
Venituri financiare din dobânzi 14
Cheltuieli financiare privind dobânzile 168
Impozit pe profit 42
Sugestii privind rezultatele
 Determinaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute pentru indicatorii:
o Cash flow de gestiune;
o Cash flow disponibil total pentru întreprindere, calculat atât după originea
operaţiilor, cât şi în funcţie de destinaţia acestuia.
CFgest = 539
Cash- CFD (origine) = -126

flow
CFDact = -105
CFDcr = -21
~2020-2021~

DECIZIA DE FINANŢARE PE TERMEN LUNG
 Decizia de finanţare pe termen lung se fundamentează pe minimizarea costului de

procurare a capitalurilor
 În cazul finanțării din surse proprii și împrumutate, costul capitalului este un cost mediu
ponderat al surselor de finanțare
 surse proprii
 Sursele de finanțare pe termen lung
 surse împrumutate
A. Sursele proprii (1)
 Autofinanţarea
Interne
 Vânzarea de active fizice şi
financiare
Surse
proprii
 Aporturi noi de capital

Externe
 Subvenţii pentru investiții
 Majorările de capital prin aporturi noi în numerar
• Majorarea valorii nominale a vechilor acţiuni
Valoarea nominală nouă = Valoarea nominală veche + Aportul suplimentar de la acţionarii vechi
• Emisiunea de noi acţiuni
Valoarea nominală (VN) ≤ Valoarea de emisiune a acţiunilor noi (E) ≤ Valoarea de piaţă
a acţiunilor vechi (V)
• Valoarea de piaţă (teoretică) a tuturor acţiunilor (VP) după creşterea capitalului
 Dreptul de subscriere = pierderea de valoare a acţiunii vechi cu care va fi recompensat

deţinătorul acesteia pentru a nu fi afectat de majorarea capitalului
în care V = valoarea de piaţă înainte de creşterea capitalului

 Majorarea capitalului prin încorporarea rezervelor, a primelor de emisiune şi a

profitului nerepartizat
• Emisiunea de acţiuni noi (la aceeaşi valoare nominală cu cele existente) care se
împart gratuit acţionarilor vechi
• Creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni
 Dreptul de atribuire, ataşat fiecărei acţiuni vechi, recompensează pierderea de valoare

de piaţă a acţiunilor vechi (prin creşterea numărului de acţiuni emise)
B. Sursele împrumutate (1)
Bancare
 Rambursare prin anuităţi
constante și amortizări variabile
 Rambursare prin amortizări

Împrumuturi constante și anuități variabile
 Rambursare integrală la sfârşitul

perioadei
 Răscumpărarea prin bursă

Obligatare
 Împrumuturile de la bănci surse preferate pentru finanțarea investițiilor realizate

de întreprinderile care nu sunt listate la bursă
 Împrumuturile obligatare emisiunea și vânzarea publică a obligaţiunilor

corporative
 Principalele caracteristici ale

împrumutului obligatar
 Mărimea împrumutului se stabileşte de întreprindere în funcţie de necesităţile de

finanţare a investiţiilor
 mai mică decât valoarea nominală (subpari)

 Valoarea de emisiune a
 egală cu valoarea nominală (la paritate)
obligaţiunilor poate fi
 mai mare decât valoarea nominală (suprapari)
• Prima de emisiune = Valoarea nominală - Valoarea de emisiune
• Prima de rambursare = Preţ de rambursare - Valoarea nominală
 Mărimea dobânzii dobânda anuală plătită de întreprindere pentru fiecare obligaţiune

 Modalităţi de rambursare
• Rambursare prin anuităţi constante (a) și amortizări variabile (A)
A = anuitatea constantă – dobânda la împrumutul nerambursat
• Rambursare prin amortizări constante și anuități variabile

Presupunem un împrumut obligatar în sumă de 6.000 mii lei, constituit din 6.000
obligaţiuni cu o valoare nominală de 1.000 lei, la o rată anuală a dobânzii de 10%, pe o
perioadă de 6 ani, cu rambursare la paritate.
Rambursarea se realizează astfel:

a. Rambursare prin anuităţi constante și amortizări variabile
b. Rambursare prin amortizări constante și anuități variabile
c. Rambursare integrală sfârşitul perioadei
În funcţie de costurile finanţării, apreciaţi varianta optimă de rambursare a împrumutului

obligatar.
a. Rambursare prin anuităţi constante și amortizări variabile

b. Rambursare prin amortizări constante și anuități variabile

B.Sursele împrumutate (8)
c. Rambursare integrală la sfârşitul perioadei

~2020-2021~

DECIZIA DE INVESTIŢII
 Investițiile semnifică, în sens monetar, alocarea unei sume de bani prezente și certe în
speranța obținerii unor cash-flow-uri (CF)viitoare, dar incerte.
 Într-o întreprindere, investițiile pot fi diversificate: în echipamente tehnice, în active

financiare, în resurse umane, investiții sociale, investiții comerciale, etc.
 În funcție de riscul pe care îl implică pentru perspectiva întreprinderii, investițiile pot fi

grupate în investiții de: - înlocuire
- modernizare
- dezvoltare (extindere)
- strategice
 Metodele de evaluare a proiectelor de investiții sunt:

- metode tradiţionale
- metode bazate pe actualizare
Criterii financiare pentru evaluarea proiectelor de investiţii (1)
 Metode tradiţionale
 Prezintă avantajul simplicităţii întrucât nu utilizează tehnicile de actualizare
• Termenul de recuperare al capitalului

investit neactualizat
 Metode bazate pe actualizare
 Permit identificarea unor indicatori care furnizează o bază obiectivă,

compatibilă în aprecierea eficienţei proiectelor de investiții
k 10%
• Termenul mediu de recuperare (TR)
Cash-flow Cash-flow
Perioada
(mii lei) actualizat
I0 10.000
1 2.000 1.818,1818
2 3.000 2.479,3388
3 4.000 3.005,2592
4 5.000 3.415,0673
5 1.000 620,9213
VR 3.000 1.862,7640
13.201,5324
CFact/an 2640,3065
TR 3 ani 9 luni 13 zile
1 an = 360 zile
1 lună = 30 zile
 Metodă de selecţie: cel mai scurt timp de recuperare posibil

 Rata de actualizare (k) poate fi rata inflației, rata dobânzii de piață, rata medie
de rentabilitate pe economie, rata de risc etc..
În principiu, se poate opta pentru:

 rata medie a dobânzii corectată cu rata inflației și cu prima de risc pentru
proiectele de investiții finanțate din resurse proprii , sau
 costul mediu ponderat al capitalului care ține cont de riscurile specifice
întreprinderii (economic, financiar al îndatorării) pentru proiectele de investiții
finanțate din surse proprii și împrumutate.
 Termenul mediu de recuperare a sumei alocate pentru investiții reflectă

numărul mediu de ani de recuperare a capitalului investit prin CF-urile medii
anuale actualizate.
k 10%
Cash-flow Cash-flow
• Valoarea actualizată netă (VAN) Perioada
I0 10.000
1 2.000 1.818,1818
2 3.000 2.479,3388
3 4.000 3.005,2592
4 5.000 3.415,0673
5 1.000 620,9213
VR 3.000 1.862,7640
13.201,5324
VAN 3.201,5324
o Daca rata de actualizare variază de la o perioadă la alta, relația VAN de mai sus
(relația1) devine (relația 2, de mai jos) :
 Metodă de selecţie: VAN > 0

 Valoarea actualizată netă (VAN) evidențiază surplusul de capital (cash-

flow) rezultat la încheierea duratei de viață a investiției.
 Limita indicatorului - presupune reinvestirea constantă a CF-urilor anuale

pe piața financiară ( piața de capital, piața monetară, piața asigurărilor) la
nivelul unei rate de actualizare constantă (relatia1 pentru VAN)
 Dacă investiția este finanțată din capitaluri proprii, valoarea indicatorului

trebuie să fie pozitivă și superioară dobânzii compuse ce s-ar încasa din
plasamentul realizat pe piața de capital.
 În cazul în care investiția este finanțată din surse împrumutate, valoarea

indicatorului trebuie să fie mai mare decât dobânda plătită pentru
imprumuturile angajate.
• Indicele de profitabilitate (IP)
k 10%
Cash-flow Cash-flow
Perioada
I0 10.000
1 2.000 1.818,1818
2 3.000 2.479,3388
3 4.000 3.005,2592
4 5.000 3.415,0673
5 1.000 620,9213
VR 3.000 1.862,7640
13.201,5324
VAN 3.201,5324
 Metodă de selecţie: IP > 1 IP 1,3202

• Rata internă de rentabilitate (RIR)
 Rata viitoare de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN = 0
Pe exemplul practic:
RIR 20,3314%
 
 (k max − k min )
VAN(k min )
RIR = k min + 
 VAN ( k min ) − VAN ( k max 
)
 Metodă de selecţie: RIR > k

 Indicele de profitabilitate (IP) exprimă rentabilitatea relativă a investiției pe

întreaga sa durată de viață economică.
 Indicele de profitabilitate reflectă valoarea actualizată netă așteptată, estimată

pentru o cheltuială inițială de investiție egală cu o unitate monetară.
 Rata internă de rentabilitate (RIR) reflectă rata dobânzii care egalează suma
CF-urilor anuale actualizate, inclusiv valoarea reziduală (VR), cu valoarea
investiției (I).
 Limita acestui criteriu privește ipoteza reinvestirii constante în întreprindere a

CF-urilor în fiecare an la o rată de rentabilitate egală cu RIR.
În selecția proiectelor de investiții este recomandabil să se combine

criterile de evaluare finanaciară , in scopul fundamentării deciziei optime .
O întreprindere vizează realizarea unei investiții de extindere a activității pentru care cunoaștem
următoarele informații:
- investiția inițială 18.000 mil. lei, cu o durată de viață economică de 4 ani, fiind amortizată liniar, iar
valoarea reziduală este estimată la 5.000 mil. lei;
- prin punerea în funcțiune a investiției se vor genera venituri suplimentare monetare de 12.000 mil.
lei în primul an, 12.500 mil. lei în anul al doilea, 13.000 mil. lei în anul al treilea, 13.500 mil. lei în
anul al patrulea și cheltuieli suplimentare monetare de 6.000 mil. lei în primul an, 6.200 mil. lei în
anul al doilea, 6.500 mil. lei în anul al treilea, 7.000 mil. lei în anul al patrulea;
- rentabilitatea minimă sperată de acționari este de 10%, iar cota de impozitare utilizată la calculul
impozitului pe profit este de 16%.
 Determinaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute pentru indicatorii de evaluare

financiară a proiectului de investiție:
o Termen de recuperare mediu actualizat (TR)
o Valoare actualizată netă (VAN)
o Rată internă de rentabilitate (RIR)
o Indice de profitabilitate (IP)
~2020-2021~

GESTIUNEA CAPITALULUI DE LUCRU
GESTIUNEA ACTIVELOR ȘI PASIVELOR CURENTE
1.Politici de gestiune pe termen scurt
2. Gestiunea stocurilor
3. Necesarul de finanţare a ciclului de exploatare
4. Finanțarea ciclului de exploatare
5. Metoda normativă de previziune

1.Politici de gestiune pe termen scurt (1)
 Gestiunea ciclului de exploatare presupune
 Fundamentarea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare

 Finanțarea ciclului de exploatare
 Politici de gestiune pe termen scurt bazate pe raportul specific fiecărei

întreprinderi între cifra de afaceri şi nivelul activelor circulante
trei tipuri de politici de gestiune cu efecte diferite asupra rentabilității și
riscului
 Politică ofensivă (agresivă) rentabilitate și risc semnificative

 Politică defensivă rentabilitate și risc diminuate
 Politică echilibrată (neutră) rentabilitate și risc medii
1.Politici de gestiune pe termen scurt (2)
Politici de gestiune a ciclului de exploatare
Politică ofensivă Politică ofensivă

realizarea cifrei de finanțarea activelor
afaceri cu stocuri circulante numai din
minime resurse curente
Active circulante
Pasive circulante
Politică defensivă Politici de Politică defensivă
realizarea cifrei de gestiune a ciclului finanțarea activelor
afaceri cu stocuri şi de exploatare circulante din surse
lichidităţi ridicate permanente (FR)
Politică echilibrată Politică neutră

armonizează relaţia sincronizarea
contradictorie dintre dintre scadenţele
rentabilitate şi risc activelor şi
pasivelor curente
2. Gestiunea stocurilor (1)
 Stocurile cuprind, în principal: materii prime, materiale consumabile,

materiale de natura obiectelor de inventar, produse semifabricate, producţia în
curs de execuţie, produse finite, mărfuri
 Mărimea financiară a stocurilor este dată de cuantumul capitalurilor necesare

pentru constituirea (aprovizionarea) și păstrarea (depozitarea) lor
 Mărimea optimă a stocurilor - armonizează relația contradictorie dintre:

• cheltuielile de aprovizionare (Ca), variable în funcție de numărul
aprovizionărilor și
• cheltuielile de depozitare (Cd), variabile în raport cu mărimea stocurilor
 Modelul Wilson-Within de optimizare a stocului în mediul cert, cu

aprovizionări/livrări discontinue, se fundamentează pe costul total de gestiune
(Ca + Cd) cu formarea stocurilor, cost care se dorește a fi minim
 Cheltuielile totale de aprovizionare (Ca) sunt variabile în funcție de numărul

de aprovizionări (cheltuieli de marketing, cheltuieli cu deplasarea personalului
implicat, cheltuieli cu întocmirea documentelor de aprovizionare, cheltuieli cu
controlul mărfurilor, etc.)
 Cheltuielile totale de depozitare (Cd) sunt dependente de mărimea stocurilor,

(cheltuieli cu transportul, manipularea, depozitarea, deteriorarea stocurilor,
precum şi costul de oportunitate al capitalului necesar pentru procurarea lor)
 Modelul Wilson-Within
S - mărimea optimă a stocului;

N - necesarul anual de materiale, produse sau marfă de aprovizionat;
ca - costul fix unitar pentru pregătirea unei noi comenzi de aprovizionare;
cd - costul de depozitare pe unitatea de stoc;
pa - preţul unitar de aprovizionare.
 Numărul comenzilor de aprovizionare
T - numărul de zile calendaristice din

 Intervalul mediu dintre aprovizionări perioada considerată (T = 360 zile)
 Modelul poate fi extins și pentru optimizarea stocurilor de produse în curs de fabricație

și a celor de produse finite (schimbând semnificația variabilelor ca și cd)
3. Necesarul de finanţare a ciclului de exploatare (1)
Necesarul de finanțare
Necorporale
Necesar - Imobilizări Corporale
termen lung Capital propriu
Financiare
Datorii financiare
Stocuri Necesarul total Datorii curente
Creanţe de finanţare  Exploatare
Necesar - Lichidităţi  Bancare
termen scurt Investiţii financiare
pe termen scurt
Necesar de finanţare -
ciclu de exploatare
 Necesarul total de finanţare reflectă nevoia totală de fonduri băneşti pentru:

 realizarea investiţiilor în active reale;
 constituirea stocurilor de materii prime, materiale, producţie în curs de
fabricaţie, produse finite, mărfuri şi acoperirea cheltuielilor de producţie
până la încasarea creanţelor;
 alte nevoi de finanţare (investiţii financiare pe termen scurt, efecte de
comerţ, etc.).
 Necesarul de finanţare a ciclului de exploatare (NFCE) exprimă nevoia totală

de capitaluri pentru procurarea stocurilor şi asigurarea unui sold normal de
creanţe care să determine desfăşurarea eficientă a ciclului de exploatare
 Metodele sintetice de determinare a necesarului de finanțare a ciclului de

exploatare se bazează pe:
 ratele de rotație - exprimate ca durată în zile (Dcost-bază, DCA-bază) -

relaţia de proporţionalitate dintre stocul activelor circulante din anul de
bază (SAC-bază), pe de o parte şi costurile exploatării (Prodbază) sau cifra de
afaceri (CAbază), pe de altă parte;
 ratele de rotaţie - exprimate prin coeficientul de rotaţie (Nrot-cost bază,

Nrot-CA bază ) → nr. rot/an
 producția trimestrială în cost complet din anul de previziune (Ptrim-pl)

sau cifra de afaceri trimestrială din anul de previziune (CAtrim-pl)
a). Necesarul de finanțare a ciclului de exploatare pe baza vitezei de rotație în funcție de

costuri (NFCE)
în care,
b). Necesarul de finanțare a ciclului de exploatare pe baza cifrei de afaceri
în care,
4. Finanțarea ciclului de exploatare (1)
 În cadrul deciziei de finanțare a ciclului de exploatare se finalizează echilibrul

financiar previzional pe termen scurt
 Fundamentarea deciziei de finanțare a ciclului de exploatare urmărește

armonizarea relației rentabilitate-lichiditate şi diminuarea riscului
 Sursele de finanțare a ciclului de exploatare sunt:
 surse proprii → fondul de rulment
 surse atrase → datorii de exploatare
 surse împrumutate → datorii financiar-bancare pe termen scurt

 Sursele proprii sunt surse durabile de finanţare a ciclului de exploatare

reprezentând fondul de rulment
FR = Capitaluri proprii + Datorii financiare pe termen lung - Active imobilizate nete
FR = (Active circulante + Cheltuieli înregistrate în avans) - (Datorii curente +

Venituri înregistrate în avans)
 Previziunea fondului de rulment se realizează în funcţie de previziunile bugetelor

investiţiilor şi ale bugetelor activităţii curente (comercial, exploatare,
administraţie, publicitate, etc.)
 Sursele atrase provin din decalaje favorabile de plăţi către furnizori, stat,
salariaţi, etc., reprezentând datorii curente din exploatare (comerciale, fiscale,
sociale, etc.)
 Fiind surse relativ gratuite de capital, o gestiune eficientă a pasivelor

circulante ar fi aceea care realizează un volum al decalajelor de plăţi favorabile
superior decalajelor de încasări nefavorabile de la clienţi
 Pe ansamblu, efectele decalajelor de încasări şi de plăţi ar putea influenţa rotaţia

capitalurilor cu consecinţe nefavorabile asupra rentabilităţii şi lichidităţii
acestora
 Echilibrul financiar pe termen scurt se bazează în cea mai mare parte pe sursele
temporar atrase de la terţi în intervalul cuprins între momentul constituirii
datoriilor şi cel al scadenţei plăţii. Până la scadenţa lor, aceste datorii reprezintă
capitaluri atrase gratuit de la terţi
 Sursele împrumutate sunt datorii financiar-bancare pe termen scurt:

 credite bancare curente
 credite de trezorerie sau de scont
 Necesarul creditelor de trezorerie se poate stabili trimestrial ca diferenţă între NFCE şi

cheltuielile pentru realizarea producţiei (plăţi), pe de o parte (N), şi totalul resurselor proprii,
atrase şi al încasărilor din vânzări, pe de altă parte (R)
 Comparând nevoia de capitaluri curente (N) cu resursele de capitaluri curente (R) → deficit sau
excedent de trezorerie
 Deficitul de trezorerie va fi acoperit prin solicitarea de noi credite în trimestrul respectiv peste
nivelul celor aflate în sold în trimestrul anterior
 Excedentul de trezorerie determină volumul creditelor care pot fi rambursate în trimestrul

următor şi/sau volumul plasamentelor de trezorerie
 Soldul creditelor de trezorerie la începutul trimestrului I se preia din bilanţul contabil de la

sfârşitul exerciţiului curent (de bază), iar la începutul fiecărui trimestru, va fi influenţa în plus
sau în minus de deficitul/excedentul de trezorerie din trimestrul anterior
5. Metoda normativă de previziune (1)
5. Metoda normativă de previziune (2)
 Relaţia generală pentru exprimarea duratei de rotaţie:
Durata de rotaţie globală

5.Metoda normativă de previziune (3)
 Utilitatea metodei normative în previziunea

indicatorilor de echilibru financiar
 Exprimarea indicatorilor de echilibru financiar în număr de zile de recuperare

prin cifra de afaceri
 În condiţiile în care se cunosc valorile absolute ale indicatorilor de echilibru

financiar în anul curent (N), precum și cifra de afaceri aferentă exercițiului N,
putem stabili valorile previzionate absolute ale acestor indicatori, în situația
modificării cifrei de afaceri, respectiv a duratelor de rotație din anul de plan.
 Realizarea diverselor simulări ale corelației cifră de afaceri - echilibru financiar

Din bilanţul contabil și din contul de profit și pierdere al exerciţiului curent N s-au extras următoarele
informații:
Date extrase din bilanţul exerciţiului curent - N

(mii lei)
Active imobilizate 1080 Capitaluri proprii 1026
Active circulante 1540 Datorii financiare (> 1 an) 594
Stocuri 675 Datorii curente 1000
Creanţe 528 Furnizori 663
Disponibilităţi 337 Credite de trezorerie 337
TOTAL 2620 TOTAL 2620
Cifra de afaceri 2.430

Cheltuieli de exploatare monetare 1.823
Cheltuieli cu amortizarea 108
Cheltuieli cu dobânzile 45
Profit brut 454
Impozit 74
Profit net 380
Cerințe
1. Calculaţi indicatorul nevoie de fond de rulment exprimat în număr de zile (NFR zile, an =365 zile);
2. La o creştere cu 20% a cifrei de afaceri estimată pentru exerciţiul viitor (N+1), se cere:
2.1 Determinaţi indicatorul nevoie de fond de rulment planificată (NFRpl) pentru exerciţiul
N+1 (mii lei);
2.2 Calculaţi modificarea absolută a indicatorului nevoie de fond de rulment planificată

(ΔNFR) pentru exercițiul N+1 față de valoarea acestuia din exercițiul curent N (mii lei), în
condițiile precizate la punctul 2.1;
2.3 Determinaţi indicatorul nevoie de fond de rulment planificată (NFRpl) pentru exerciţiul
N+1 (mii lei), în condiţiile accelerării vitezei de rotaţie atât pentru stocuri, cât şi pentru
creanţe cu 50 de zile şi a menţinerii constante a duratei de achitare a furnizorilor din
exerciţiul curent N;
2.4 Calculaţi modificarea absolută a indicatorului nevoie de fond de rulment planificată

(ΔNFR) pentru exercițiul N+1 față de valoarea acesteia din exercițiul curent N (mii lei), în
condițiile precizate la punctul 2.3.
 Interpretaţi semnificaţia rezultatelor şi apreciaţi utilitatea acestor indicatori în

planificarea financiară pentru exerciţiul viitor
1. NFR = 81,11 zile
2. Creșterea CA
cu 20%
2.1 NFRpl = 648 2.2 ΔNFR = 108 2.3 NFRpl = -150,9 2.4 ΔNFR = -690,9
mii lei mii lei mii lei mii lei
~2020-2021~

ANALIZA POZIŢIEI ŞI A ECHILIBRULUI
FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII
Poziţia financiară
Poziţia financiară - originea şi variaţia capitalurilor proprii de la un

exerciţiu financiar la altul se explică prin influenţa a 4 factori:
1. relaţiile întreprinderii cu proprietarii;
2. activitatea de gestiune a întreprinderii;
3. activităţi accesorii neobişnuite cu influenţă directă asupra

capitalurilor proprii;
4. politicile contabile utilizate de întreprindere.

Indicatorii echilibrului financiar (1)
Bilanţul patrimonial, financiar, grupează activele
şi pasivele din bilanţul contabil după criterii de
lichiditate-exigibilitate
Indicatorii de echilibru financiar:

 Situaţia netă (SN);
 Fondul de rulment (FR);
 Nevoia de fond de rulment (NFR);
 Trezoreria netă (TN);
 Variația trezoreriei nete (CF)
BILANŢUL FINANCIAR
 Situaţia netă (SN)

SN = Activ total - Datorii totale
 Fondul de rulment (FR)
 Varianta franceză
FR = Capitaluri permanente - Nevoi permanente

Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă
o gestiune economică sănătoasă şi

 este consecinţa reinvestirii unei părţi din profitul net şi a
altor elemente de acumulări
Situaţia netă negativă, apare în cazuri prefalimentare şi
semnifică o depăşire a activului real de către datoriile totale

contractate de întreprindere
reflectă riscul de insolvabilitate al întreprinderii
este consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare.
 Fondul de rulment (FR)
 Varianta anglo-saxonă
FR = ACR nete (active curente nete)

= (Active circulante + Cheltuieli înregistrate în avans)
- (Datorii curente + Venituri înregistrate în avans)
Fondul de rulment evidențiază surplusul de resurse permanente, degajat de

ciclul de finanţare al investiţiilor, ce poate fi rulat pentru reînnoirea
stocurilor, creanţelor şi lichidităţilor.
Fondul de rulment negativ reflectă absorbirea unei părţi din resursele

temporare pentru finanţarea unor nevoi permanente,
 Fondul de rulment propriu
FR propriu = Capitaluri proprii - Imobilizări nete
 Fondul de rulment împrumutat
FR împrumutat = FR - FR propriu
 Nevoia de fond de rulment (NFR)
NFR = (Active circulante - Investiţii financiare pe termen

scurt - Casa şi conturi la banci + Cheltuieli
înregistrate în avans)
- (Datorii ce trebuie plătite într-o periodă mai <

un an - Credite pe termen scurt + Venituri
înregistrate în avans)
 Nevoia de fond de rulment pozitivă semnifică un surplus de nevoi de
stocuri şi creanţe, în raport cu sursele temporare posibile de mobilizat.
Această situaţie poate fi considerată ca fiind normală, dacă este

rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea stocurilor şi
creanţelor.
Altfel, NFR pozitivă poate evidenţia un decalaj nefavorabil între

lichiditatea stocurilor şi creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de
exploatare.
 Nevoia de fond de rulment negativă semnifică un surplus de surse

temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri temporare.
Ea este apreciată favorabil, dacă este rezultatul accelerării

rotaţiei activelor circulante şi al angajării de datorii cu scadenţe mai
relaxate.
 Trezoreria netă (TN)
TN = FR - NFR
TN = Active de trezorerie - Resurse de trezorerie
= (Investiţii financiare pe termen scurt + Casa

şi conturi la bănci) - Credite pe termen scurt
 Trezoreria netă pozitivă reflectă un excedent de

trezorerie care trebuie să fie plasat rentabil, sigur şi
lichid.
 Trezoreria netă negativă evidenţiază un dezechilibru

financiar la încheierea exerciţiului şi semnifică un deficit
de trezorerie, o insuficienţă a surselor permanente şi a
celor temporare.
Deficitul de trezorerie trebuie acoperit din credite

pe termen scurt la cel mai mic cost de procurare a
acestora (cost de finanţare).
 Variaţia Trezoreriei Nete
(cash-flow - CF)
a) ΔTN (CF) = TN1 – TN0
b) ΔTN (CF) = ΔFR - ΔNFR
c) ΔTN (CF) = Δ(Nevoi temporare - Resurse temporare)

- Δ[(Nevoi temporare - Active de trezorerie)-
(Resurse temporare - Resurse de trezorerie)]
= ΔActive de trezorerie - ΔResurse de trezorerie
d) ΔTN (CF) = CF exploatare+ CF finanţare + CF investiţii
Variaţia trezoreriei nete în cursul exerciţiului financiar reprezintă CASH-FLOW-ul

perioadei sau fluxul monetar net al exerciţiului.
Politici financiare privind formarea şi
utilizarea fondului de rulment financiar
a) Politica defensivă, prudenţială, prin constituirea

unui FRF> NFR, iar TN > 0
b) Politica ofensivă, riscantă presupune

FRF < NFR , iar TN <0
c) Politica neutră, de echilibru, care să menţină FRF la

nivelul mediei fluctuaţiilor NFR, aceasta fiind
mărimea nimim necesară a FR
Valoarea negativă a indicatorului fond de rulment financiar reflectă:
1.Nevoi temporare mai mici decât resursele temporare;
2.Finanţarea unei părţi din nevoile temporare de către resursele permanente;
3.Totdeauna, o trezorerie negativă;
4.Nevoi permanente mai mari decât resursele permanente;
5.Absorbirea unei părţi din resursele temporare pentru finanţarea unor nevoi
permanente;
6.Expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung;
a) 2+3+5 b) 1+2+4 c) 1+4+5 d) 2+4+6 e) 3+5+6

Bilanțul unei întreprinderi la sfârșitul exercițiului financiar prezintă următoarele

informații (mii lei): active imobilizate 400; stocuri 120; creanţe 70; disponibilităţi 30;
capitaluri proprii 350; datorii pe termen lung 130; datorii de exploatare 40; credite
bancare curente 100. În aceste condiţii indicatorii: fond de rulment financiar (FRF),
nevoia de fond de rulment (NFR); trezoreria netă (TN), vor avea următoarele valori:
1. FRF = 150; 4.NFR = 150 7. TN = 70;
2. FRF = 80; 5. NFR = 20 8. TN = 60;
3. FRF = 140; 6. NFR = 80; 9. TN = - 70;
 Precizaţi răspunsurile corecte:

a) 1 + 6 + 7; b) 3 + 6 + 8; c) 2 + 4 + 7; d) 2 + 5 + 8; e) 2 + 4 + 9.
 Descompuneţi FRF pe componente şi interpretaţi rezultatele obţinute
 Prezentaţi schematic şi interpretaţi modul de realizare a echilibrului financiar.

Analizaţi variaţia indicatorilor de echilibru financiar patrimonial

şi interpretaţi rezultatele obţinute. Datele se preiau din bilanţul
(după repartizare) prezentat în tabelul următor:
BILANŢ LA 31.12.N
ACTIV N-1 N PASIV N-1 N

Activ imobilizat net 2400 2200 Capital social 2500 2500
Stocuri 1300 1800 Rezerve 400 500
Clienţi 670 1200 Rezultat net nerepartizat 600 620
Disponibilităţi 130 300 Datorii financiare mai mari de un an 400 930
Datorii furnizori 550 850
Credite bancare curente 50 100
TOTAL 4500 5500 TOTAL 4500 5500
Variaţia
FR=850
Variaţia
indicatorilor Variaţia
de echilibru NFR=730
financiar
Variaţia TN
sau CF=120
~2020-2021~

PREVIZIUNEA TREZORERIEI ÎNTREPRINDERII
BUGETELE ÎNTREPRINDERII
 Planul financiar care evidențiază veniturile și cheltuielile estimate

 Bugetul la nivelul întregii activități.
 Reflectă previziunea cifrată a alocărilor de resurse și de
responsabilități în vederea realizării cât mai eficiente a obiectivelor
strategice ale întreprinderii
Orientarea activității tuturor compartimentelor spre același obiectiv:

 Procesul bugetar
rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor
 bugete de orientare generală (pe termen lung)
 bugete anuale - bugetul comercial

 Tipuri de bugete în
- bugetul exploatării
sistemul planificării
- bugetul activităților administrative
financiare
- bugetul publicității, etc.
 bugete rezultative (pentru estimarea situației patrimoniale și monetare)
- bugetul trezoreriei
- bilanțul previzional
- contul de rezultate previzional
SINTEZA ÎNCASĂRILOR ŞI A PLĂŢILOR PENTRU FUNDAMENTAREA
BUGETULUI DE TREZORERIE
 Trezoreria evidențiază rezultatul monetar al întregii activități a întreprinderii și modul

de respectare a cerințelor echilibrului financiar pe termen lung și pe termen scurt
Tabloul încasărilor din Tabloul Tabloul plă ților

vânzări + Alte încasări TVA pentru cumpărări
Acoperirea Tabloul general al

soldurilor de Alte plăți
plăților
trezorerie
Buget
definitiv de
trezorerie
PREVIZIUNEA TREZORERIEI (1)
 Bugetul de trezorerie urmărește asigurarea permanentă a capacității de plată a

întreprinderii, prin sincronizarea încasărilor cu plățile
 Fluxurile de încasări și plăți pot fi grupate în următoarele categorii:
fluxuri de exploatare (generate de operațiunile curente)

fluxuri de trezorerie în afara exploatării (încasările și plățile nelegate direct de
activitatea de exploatare)
fluxuri pur financiare (legate de operațiunile privind împrumuturile întreprinderii pe
termen lung și aportul acționarilor sau asociaților la creșterea capitalului social)
fluxuri de investire și dezinvestire (încasările din vânzarea activelor imobilizate și
plățile pentru achiziționarea activelor fixe sau pentru cumpărarea titlurilor financiare)
 Vânzări de mărfuri, produse finite, servicii, lucrări cu încasare pe loc

 Încasarea vânzărilor pe credit din perioadele anterioare
 Încasările  Vânzări de active fizice și financiare
 Încasarea chiriilor, dobânzilor, dividendelor
 Alte încasări provenind din activități de exploatare, investiții și finanțare
 Plata cumpărărilor de mărfuri, materii prime și servicii, la vedere și pe credit

 Plata salariilor și a cheltuielilor sociale
 Plata cheltuielilor de exploatare, de administrație, de desfacere
 Plățile  Plata obligațiilor fiscale
 Achizițiile de active fizice și financiare
 Plata dobânzilor
 Plata dividendelor către acționari
 Alte plăți provenind din activități de exploatare, investiții și finanțare
 Previziunea încasărilor
și a plăților
 Determinarea soldurilor de
 Faze în elaborarea trezorerie înainte de acoperire
bugetului de
trezorerie
 Determinarea și acoperirea  Acoperirea prin credite a deficitului
soldurilor de trezorerie de trezorerie sau plasarea pe piața
rezultate din compararea financiară a excedentului de
încasărilor cu plățile trezorerie
 Elaborarea bugetului definitiv de

trezorerie
 Previziunea încasărilor și a plăților
Încasările perioadei = Creanțe inițiale + Venituri planificate ale perioadei - Creanțe finale
Plățile perioadei = Datorii inițiale + Cheltuieli planificate ale perioadei - Datorii finale
Bugetul de trezorerie Bilanțul de deschidere Contul de rezultate previzional Bilanțul previzional
 Determinarea și acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea

încasărilor cu plățile
 Soldul trezoreriei înainte de acoperire poate fi deficit/excedent

 Deficitul previzional → acoperit din credite noi în condiţiile minimizării costurilor de finanţare
 Excedentul previzional → plasat în condiţii de eficienţă maximă
Presupunem următorul caz ipotetic simplificat privind fluxurile de trezorerie, în cadrul unei
întreprinderi (mii lei) - vânzările şi cumpărările previzionate pentru trimestrul întâi al anului
de plan (exerciţiul N+1):
Explicaţii Ianuarie Februarie Martie

Vânzări 1.800 1.600 1.400
Cumpărări 2.200 1.800 1.000
Încasările de la clienţi se realizează în două rate, şi anume: 60% în luna curentă şi 40% în
luna următoare celei în care au avut loc vânzările. Plăţile către furnizori se achită integral în
luna următoare celei în care au avut loc cumpărările.
Bilanţul exerciţiului încheiat (exerciţiul N) prezintă următoarele solduri: clienţi în sumă de

5.000 mii lei, încasabili în luna Ianuarie (N+1); disponibilităţi băneşti în sumă de 800 mii
lei; furnizori în sumă de 3.000 mii lei, plătibili în proporţie de 50% în Februarie (N+1), iar
restul în Martie (N+1).
Determinaţi soldul trezoreriei la sfârşitul trimestrului întâi al anului de plan.

Încasări Ianuarie Februarie Martie Sold final

Încasare sold iniţial clienţi 5000 - - -
Vânzări lunare planificate:
- Ianuarie 1080 720 - -
- Februarie - 960 640 -
- Martie - - 840 560
TOTAL ÎNCASĂRI 6080 1680 1480 560
Plăţi Ianuarie Februarie Martie Sold final
Plată sold iniţial furnizori - 1500 1500 -
Cumpărări lunare planificate:
- Ianuarie - 2200 - -
- Februarie - - 1800 -
- Martie - - - 1000
TOTAL PLĂŢI 0 3700 3300 1000
FLUXURI NETE LUNARE 6080 -2020 -1820
Sold iniţial trezorerie 800 6880 4860
Sold final trezorerie 6880 4860 3040
~2020-2021~

SISTEMUL RATELOR FINANCIARE PRIVIND
RENTABILITATEA SI RISCUL
DIAGNOSTICUL RENTABILITĂȚII ȘI AL RISCULUI
∗ SISTEMUL RATELOR FINANCIARE
I.Ratele de rentabilitate
A. Ratele de rentabilitate comercială
B. Ratele de rentabilitate economică
C. Rata de rentabilitate financiară
 Descompunerea ratelor de rentabilitate pe factori de influen ță
II. Ratele structurii financiare
A. Rate ale echilibrului financiar
B . Rate de îndatorare
III. Rate ale valorii de piaţă
 Exprimarea în termeni reali a ratelor financiare

Sistemul ratelor financiare
 reflectă caracteristicile economice şi financiare ale

întreprinderii
Ratele financiare  sunt determinate, în principal, ca raport între efectele
economice şi financiare obţinute şi eforturile depuse
pentru obţinerea lor
 În cadrul sistemului de rate financiare sunt evidenţiate:

 Rate de rentabilitate comercială (rate de marjă)
 Rate de rentabilitate economică
 Rata de rentabilitate financiară
 Ratele structurii financiare
 Rate ale valorii de piaţă
I.Ratele de rentabilitate
A. Ratele de rentabilitate comercială (1)
 Apreciază randamentul diferitelor stadii ale activităţii întreprinderii la
formarea rezultatului
 Se exprimă ca raport între marjele de acumulare (brută, netă) şi cifra de

afaceri
Exemple
A. Ratele de rentabilitate comercială (2)
Exemple
B. Ratele de rentabilitate economică (1)
 Reflectă, în esenţă, eficienţa capitalului economic alocat activităţii productive a
întreprinderii
 Exprimă capacitatea activului economic (AE) investit de a degaja un profit (brut

sau net) care să asigure autofinanţarea întreprinderii şi remunerarea investitorilor
de capital
Exemple
B. Ratele de rentabilitate economică (2)
Exemple
C. Rata de rentabilitate financiară
 Reflectă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii

angajate în activitatea sa
 Exprimă potențialul întreprinderii de a distribui dividende acționarilor și de

majorare a rezervelor prin repartizarea unei părți din profitul net
Efectul de levier financiar

Descompunerea ratelor de rentabilitate pe factori de influen ță
 Sistemul “Du Pont” pune în evidență factorii cantitativi și calitativi de influență

asupra rentabilității economice și financiare
Prin descompunere se evidențiază:
II. Ratele structurii financiare (1)
 Sunt expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung și pe termen scurt și

apreciază importanța îndatorării asupra gestiunii financiare a întreprinderii
A. Rate ale echilibrului financiar

Exemple
 Rata lichidității curente (generale)

• Rate de lichiditate  Rata lichidității rapide (reduse) - Test Acid
 Rata lichidității imediate (cash)
• Rate de lichiditate
B. Rate de îndatorare
Exemple
Capitaluri permanente = Capital propriu + Datorii financiare > 1an

B. Rate de îndatorare
Exemple
III. Rate ale valorii de piaţă (1)
 Apreciază performanța din perspectiva pieței de capital, prin cursul bursier
Exemple
III. Rate ale valorii de piaţă (2)
Exemple
Exprimarea în termeni reali a ratelor financiare
 Relația lui Fisher

Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere aferente exerciţiului
financiar N prezintă următoarele date (mii lei):
Valorile corecte ale indicatorilor, rentabilitate economică ( Re) si rentabilitate financiară

(Rf) sunt:
1. Re=30,62% 4.Rf=42,97%
2. Re=20% 5.Rf=30,62%
3. Re=42,97% 6..Rf=12, 35%
a) 1+6 b)2+4 c) 3+6 d) 3+5 e) 1+4

Din bilanţul contabil și din contul de profit și pierdere al exerciţiului financiar supus analizei s-au
extras următoarele informații:
Bilanţ (mii lei)
Activ Si Sf Capital şi Datorii Si Sf
Active imobilizate 448 875 Capital propriu 735 1008
Active circulante, din care: 910 1036 Datorii cu scadenţă > 1 an 427 616
- Stocuri de materii prime şi materiale 112 147 Datorii cu scadenţă < 1 an 196 287
- Creanţe 581 637 - Datorii bancare pe termen scurt 21 14
- Casa şi conturi la bănci 217 252 - Datorii către furnizori 175 273
TOTAL 1358 1911 TOTAL 1358 1911
Si = solduri inițiale, Sf = solduri finale
Cifra de afaceri 2604

Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 1246
Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 175
Cheltuieli cu personalul 525 Presupunem că rata
Ajustări (privind amortizarea, provizioanele, deprecierile de valoare) 203 inflaţiei în perioada
Alte cheltuieli de exploatare, din care: supusă analizei a fost
- Cheltuieli privind prestaţiile externe 35 de 2,50%
- Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 56
Venituri financiare din dobânzi 14
Cheltuieli financiare privind dobânzile 168
Impozit pe profit 42
• Termeni nominali: 28,92%

• Termeni reali: 26,42%
• Termeni nominali: 22,86%

• Termeni reali: 20,36%
• Efectul de levier financiar: -6,06%

~2020-2021~

ANALIZA PERFORMANȚELOR
FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII
PERFORMANȚELE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII
∗ I. ANALIZA PERFORMANȚEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

∗
A. Soldurile intermediare de gestiune
B. Marjele de profit anglo-saxone
C. Capacitatea de autofinanţare – CAF
II. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE ŞI EVALUAREA

RISCULUI
A. Modelul pragului de rentabilitate

B. Analiza și evaluarea riscului
 B1. Evaluarea riscului economic (de exploatare)

 B2. Sensibilitatea rezultatului în raport cu nivelul de
activitate
I. ANALIZA PERFORMANȚEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
A. Soldurile intermediare de gestiune (1)
∗ Marja comercială (MC):
Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile
∗ Producția exercițiului (PE):
Producția vândută (PV)
+ Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
(Varia ția stocurilor/ Producția stocată: PS)
+ Venituri din producţia de imobilizări și investiții imobiliare
(Producția imobilizată: PI)
 Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

Marja comercială (MC)
+ Producția exercițiului (PE)
– Consumuri externe (cuprind: Cheltuieli cu materii prime și materiale, Alte cheltuieli
materiale, Alte cheltuieli din afară (cu energia și apa), Cheltuieli privind prestațiile
externe)
= (1) Valoarea adăugată
Tabloul de repartizare a valorii adăugate
Marja comercială Producţie vândută Producţie stocată Producţie imobilizată
Consumuri de terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subvenţii de expl.
Cheltuieli cu EXCEDENTUL
Personal Îndemnizaţii, stimulente
salariile BRUT DE
org. soc. salariale,cheltuieli sociale ,etc.
personalului EXPLOATARE
Contribuții, impozite,
Buget stat taxe, vărsăminte asimilate
Dobânzi
Creditori
Comisioane
Acționari
Asociaţi Dividende
Întreprindere Autofinanţare
(1) Valoarea adăugată (VA)
+ Venituri din subvenții de exploatare aferente CA nete

- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
= (2) Excedentul brut de exploatare (EBE)
+ Alte venituri din exploatare (exemple: donaţii, subvenţii, despăgubiri, venituri din activele
cedate/cesionate)
- Alte cheltuieli din exploatare (exemple: amenzi, penalităţi, despăgubiri, cheltuieli cu
activele cedate/cesionate - VNCEAC)
- Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale
- Ajustări de valoare privind activele circulante
- Ajustări privind provizioanele
= (3) Rezultatul exploatării (RE)

∗ Rezultatul financiar (RF)

+Venituri financiare
– Cheltuieli financiare
= (4)Rezultatul brut (RB: Profit brut/Pierdere brută)

+ Rezultatul exploatării (RE)
+/- Rezultatul financiar (RF)
sau
=Rezultatul brut (RB)=Venituri totale-Cheltuieli totale
-Impozit pe profit
= (5) Rezultatul exercițiului (RNet: Profit net/Pierdere netă)
Cascada soldurilor intermediare de gestiune
Activitatea comercială Activitatea industrială
Venituri din vânzarea mărfurilor
Marja Cumpărări de mărfuri

comercială - variaţia stocurilor de
mărfuri
Marja
Producţia exerciţiului
comercială
Marja Producţia Producţia Producţia
comercială vândută stocată imobilizată
Subvenţii de
Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ
exploatare
Cheltuieli EXCEDENTUL
Impozite Alte venituri din
cu BRUT DE
şi taxe exploatare
personalul EXPLOATARE
Alte chelt de exploatare REZULTATUL

Ch. amortizări,ajustări DIN Venituri financiare
de valoare, provizioane EXPLOATARE
Cheltuieli
REZULTATUL BRUT
financiare
Impozit pe REZULTATUL
profit NET
 VA exprimă creșterea de valoare rezultată din activitatea întreprinderii, peste valoarea

consumurilor provenind de la terți (consumuri externe).
 VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se realizează remunerarea participanților

direcți și indirecți la viața economică a întreprinderii: personal, bugetul statului, creditori,
acționari, întreprindere (vezi Tabloul de repartizare a valorii adăugate).
 EBE exprimă acumularea brută rezultată din activitatea de exploatare, admițând că ajustările
(amortizare, provizioane, deprecieri) sunt doar cheltuieli calculate, nemonetare.
 RE reflectă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare, și se determină prin

deducerea cheltuielilor din veniturile exploatării (atât cele monetare, cât și cele calculate,
nemonetare).
 Profitul brut este determinat de rezultatul exploatării cât și de cel al activității financiare.
 Profitul net reflectă mărimea absolută a rentabilității financiare.

B. Marjele de profit anglo-saxone (1)
∗ EBITDA =Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile,

cu impozitul pe profit, cu amortizarea și provizioanele (engl.
Earnings before interest, tax, depreciation and amortization)
∗ EBITDA = Venituri totale – Cheltuieli totale (exlusiv: ch. privind

dobânzile, ch. cu impozit pe profit, ch. cu amortizarea, ajustări pentru
depreciere și ajustări pentru provizioane/ajustări=cheltuieli-venituri)
∗ Observaţie: cheltuiala cu impozitul pe profit este inclusă în

cheltuielile totale
EBIT =Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile și cu impozitul pe profit

(engl. Earnings before interest and tax)
EBIT = EBITDA – Cheltuieli cu amortizarea, ajustări pentru depreciere și ajustări pentru

provizioane)
EBITDA
– Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale
– Ajustări de valoare privind activelor circulante
– Ajustări privind provizioanele
– Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiie financiare deținute ca active
circulante
EBT Rezultatul înainte de deducerea cheltuielii cu impozitul pe profit (engl. Earnings

before tax)
EBT = EBIT – Cheltuieli cu dobânzile
EBIT – Impozit pe profit = Profit net + Cheltuieli cu dobânzile

C. Capacitatea de autofinanţare – CAF (1)
I.Metoda deductivă:
Excedentul brut de exploatare (EBE)
+ Alte venituri din exploatare (exclusiv: venituri din cedarea activelor și venituri
din subvenții pentru investiții)
– Alte cheltuieli din exploatare (despăgubiri şi donații, exclusiv cheltuieli cu

activele cedate - VNCEAC)
+ Venituri financiare
– Cheltuieli financiare (exclusiv ajustări de valoare privind imobilizările

financiare și investițiile financiare deținute ca active)
– Impozit pe profit
= Capacitatea de autofinanţare
b)Metoda aditivă:
Rezultatul exercițiului (RN)
+Ajustări de valoare privind imobilizarile corporale și necorporale

+ Ajustări de valoare privind activele circulante
+ Ajustări privind provizioanele
+ Cheltuieli cu activele cedate (VNCEAC)

– Venituri din cedarea activelor
– Venituri din subvenții pentru investiții
= Capacitatea de autofinanţare (CAF)
 CAF reflectă potențialul financiar generat de activitatea rentabilă a

întreprinderii, destinat să autofinanțeze politica de investiții din exercițiile
viitoare și să remunereze acționarii prin dividende.
1. EBE = VA + Venituri din subvenţii pt investiții - Cheltuieli cu personalul - Impozit pe profit
2. Profit net = Rezultat curent + Venituri financiare + Impozit pe profit
3. EBIT - Impozit pe profit = PN + Cheltuieli cu dobânzile
4. Profit net = Profit impozabil - Impozit pe profit
5. VA = MC + Producţia exerciţiului - Consumuri externe
6. EBIT = PN + Cheltuieli cu dobânzile - Impozit pe profit
7. Profitul net = Rezultat brut - Impozit pe profit
a) 1+4+6 b) 2+3+5 c) 1+3+6 d) 3+5+7 e) 2+4+7

Din contul de profit şi pierdere se cunosc următoarele informaţii (mii lei):

producţia vândută 6.000; cheltuieli cu materii prime şi materiale 2.000;
cheltuieli privind prestaţiile externe 800; cheltuieli cu personalul 600; cheltuieli
cu alte impozite, taxe şi vărsăminte assimilate 200; cheltuielile cu amortizarea
400; cheltuieli privind dobânzile 410; venituri din dobânzi 90; impozit pe profit
756.
 Precizați răspunsurile corecte pentru: EBE şi ponderea capacităţii de

autofinanţare în valoarea adăugată (CAF/VA) :
1. EBE = 3.200 4. CAF/VA = 55,17%

2. EBE = 2.400 5. CAF/VA = 41,37%
3. EBE = 924 6. CAF/VA = 28,87%
a) 1 + 4 b) 1 + 6; c) 2 + 5 d) 3 + 4 e) 2 + 6
Se cunosc următoarele informaţii (mil. lei):
 valoarea adăugată (VA) 12.800

 cheltuieli cu personalul 3.900
 cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 1.150
 ajustări privind amortizarea şi deprecierile de valoare 1.410
 venituri din cedarea/cesionarea activelor 1.100
 cheltuieli privind activele cedate (VNCEAC) 800
 cheltuieli privind dobânzile 1.440
 cheltuieli cu impozitul pe profit = 832
 Să se calculeze şi să se interpreteze indicatorii:
o EBE şi Rezultatul exploatării

o Rezultatul exerciţiului
o Capacitatea de autofinanţare (CAF) - verificaţi concordanţa
rezultatelor obţinute prin cele două metode
EBE; RE
7750 6640
Indicatori Profit net

de
performanţă 4368
CAF
5478
RISCULUI ECONOMIC
A. Modelul pragului de rentabilitate (1)
∗ Modelul de analiză al pragului de rentabilitate (PR) are la bază separarea cheltuielilor totale in:
variabile şi fixe în raport cu volumul activităţii.

Cheltuielile variabile (CV) sunt proporționale cu cifra de afaceri (materii prime, materiale
directe, salariile personalului direct productiv etc.).
Cheltuielile fixe (CF) sunt independente de nivelul activității (CA) întreprinderii (apă și
electricitate pentru scopuri generale, cheltuieli cu personalul administrativ, cheltuieli cu
amortizarea etc.).
 Pragul de rentabilitate (punctul mort, punctul critic, punctul de echilibru)- nivelul de

activitate (CA) pentru care profitul este nul.
 Pragul de rentabilitate poate fi exprimat:
a) valoric (CA la prag de exploatare - CAPR);

b) în unităţi fizice de volum (QPR);
c) ca durată (PRîn zile)
II. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE ŞI EVALUAREA RISCULUI
ECONOMIC
A. Modelul pragului de rentabilitate (2)
În care 𝑀𝐶𝑉 (%) - rate marjei asupra cheltuielilor variabile totale

𝑚𝑐𝑣 - marja asupra costului variabil unitar
p - preţul de vânzare unitar
cvu - costul variabil unitar
Pragul de rentabilitate valoric pentru întreaga activitate a întreprinderii se determină pe baza
raportului:
a) cheltuieli fixe în valoare absolută / marja asupra cheltuielilor variabile în procente;
b) cheltuieli variabile în valoare absolută / marja asupra cheltuielilor variabile în procente;
c) cheltuieli fixe în valoare absolută / ponderea cheltuielilor variabile în cifra de afaceri;
d) cifra de afaceri / marja asupra cheltuielilor variabile în valoare absolută;
e) cheltuieli variabile în valoare absolută / ponderea cheltuielilor variabile în cifra de afaceri.
 Răspunsul corect pentru expresiile de mai sus este:
a) b) c) d) e)
∗ Analiza pragului de rentabilitate este foarte utilă pentru calculele de previziune
financiară pe termen scurt.
Exemplu:
∗ Se cunosc următoarele date (mil lei): cifra de afaceri (CA ) în anul curent în sumă de
2000, a fost realizată cu cheltuieli variabile de 1600 şi cheltuieli fixe de exploatare în
sumă de 100.
∗ Determinaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute:
a) Valoarea CA pentru care profitul exploatării a fost nul, în anul curent;

b) Profitul exploatării realizabil în perioada viitoare la o creştere estimată a CA cu 10 %;
c) CA planificată care să genereze în perioada viitoare un rezultat al exploatării în sumă de
350 mii lei;
d) CA estimată pentru realizarea profitului exploatării din perioada curentă, în condiţiile
creşterii cheltuielilor fixe cu 50 %, în perioada viitoare.
Recomandări privind aplicarea
modelului pragului de rentabilitate
Valori
Explicații an % a) b) c) d)
curent
Cifra de afaceri (CA) 2000 100 500 2200 2250 2250
- Cheltuieli variabile (CV) 1600 80 400 1760 1800 1800
= Marja asupra cheltuielilor
400 20 100 440 450 450
variabile (MCV)
- Cheltuieli fixe (CF) 100 - 100 100 100 150
= Rezultatul exploatării 300 - 0 340 350 300
• 500 mii lei
Profit • 340 mii lei

estimat
• 2250 mii lei
• 2250 mii lei

RISCULUI ECONOMIC
B1. Evaluarea riscului economic (de exploatare) (1)
 Evaluarea riscului de exploatare, pornind de la modelul pragului de rentabilitate,

se concretizează în următoarele maniere :
RISCULUI ECONOMIC
B1. Evaluarea riscului economic (de exploatare, global) (2)
 Mărime absolută (α) – flexibilitatea absolută: evidențiază capacitatea

întreprinderii de a-și adapta producția la cerințele pieței
RISCULUI ECONOMIC
B2. Sensibilitatea rezultatului în raport cu nivelul de activitate
 Indicatori pentru analiza şi evaluarea riscului
 Coeficientul efectului de levier de exploatare (eRE/CA, CELE) – pentru evaluarea

riscului economic (risc de exploatare), se determină prin trei modalități:
a) CELE = Reflectă sensibilitatea rezultatului exploatării

la variația cifrei de afaceri
b) CELE = Evidențiază influența cheltuielilor fixe

de exploatare asupra riscului economic
Dovedește dependența riscului economic de variația cifrei de afaceri și

c) CELE =
de poziția acesteia față de pragul de rentabilitate
RISCULUI ECONOMIC
B2. Sensibilitatea rezultatului în raport cu nivelul de activitate
 Indicatori pentru analiza şi evaluarea riscului
 Coeficientul efectului de levier financiar (eRC/RE, CELF) – pentru estimarea

riscului financiar
Evidențiază variația rezultatului curent (Profit brut) la modificarea rezultatului
exploatării.
 Coeficientul efectului de levier combinat (eRC/CA, CELC)

Apreciază riscul global al întreprinderii, determinat de riscul economic și de
riscul financiar.
CELC = CELE × CELF

×
O întreprindere realizează o cifră de afaceri în sumă de 30.000 mii lei, cu
o pondere a cheltuielilor variabile de exploatare de 50% şi alte cheltuieli
de exploatare precum cheltuieli cu amortizarea de 1.000 mii lei, cheltuieli
cu salariile personalului administrativ 500 mii lei. Înreprinderea
angajează un împrumut pentru finanţarea unei investiţii şi înregistrează
cheltuieli fixe cu dobânzile aferente în sumă de 30 mii lei, iar prin
punerea în funcţiune a investiţiei se generează o creştere a cifrei de
afaceri cu 20%.
 Să se calculeze şi să se interpreteze indicatorii din perspectiva

riscului întreprinderii:
o Coeficientul efectului de levier de exploatare

o Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate global
CELE = 1,1
CAPRG = 3.060
~2020-2021~

ANALIZA PERFORMANȚELOR
FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII
PERFORMANȚELE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII
∗ I. ANALIZA PERFORMANȚEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
A. Soldurile intermediare de gestiune

B. Marjele de profit anglo-saxone
C. Capacitatea de autofinanţare – CAF
∗ Marja comercială (MC):
Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile
∗ Producția exercițiului (PE):
Producția vândută (PV)
+ Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
(Varia ția stocurilor/ Producția stocată: PS)
+ Venituri din producţia de imobilizări și investiții imobiliare
(Producția imobilizată: PI)
 Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

Marja comercială (MC)
+ Producția exercițiului (PE)
– Consumuri externe (cuprind: Cheltuieli cu materii prime și materiale, Alte cheltuieli
materiale, Alte cheltuieli din afară (cu energia și apa), Cheltuieli privind prestațiile
externe)
= (1) Valoarea adăugată
Tabloul de repartizare a valorii adăugate
Marja comercială Producţie vândută Producţie stocată Producţie imobilizată
Consumuri de terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subvenţii de expl.
Cheltuieli cu EXCEDENTUL
Personal Îndemnizaţii, stimulente
salariile BRUT DE
org. soc. salariale,cheltuieli sociale ,etc.
personalului EXPLOATARE
Contribuții, impozite,
Buget stat taxe, vărsăminte asimilate
Dobânzi
Creditori
Comisioane
Acționari
Asociaţi Dividende
Întreprindere Autofinanţare
(1) Valoarea adăugată (VA)
+ Venituri din subvenții de exploatare aferente CA nete

- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
= (2) Excedentul brut de exploatare (EBE)
+ Alte venituri din exploatare (exemple: donaţii, subvenţii, despăgubiri, venituri din activele
cedate/cesionate)
- Alte cheltuieli din exploatare (exemple: amenzi, penalităţi, despăgubiri, cheltuieli cu
activele cedate/cesionate - VNCEAC)
- Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale
- Ajustări de valoare privind activele circulante
- Ajustări privind provizioanele
= (3) Rezultatul exploatării (RE)

∗ Rezultatul financiar (RF)

+Venituri financiare
– Cheltuieli financiare
= (4)Rezultatul brut (RB: Profit brut/Pierdere brută)

+ Rezultatul exploatării (RE)
+/- Rezultatul financiar (RF)
sau
=Rezultatul brut (RB)=Venituri totale-Cheltuieli totale
-Impozit pe profit
= (5) Rezultatul exercițiului (RNet: Profit net/Pierdere netă)
Cascada soldurilor intermediare de gestiune
Activitatea comercială Activitatea industrială
Venituri din vânzarea mărfurilor
Marja Cumpărări de mărfuri

comercială - variaţia stocurilor de
mărfuri
Marja
Producţia exerciţiului
comercială
Marja Producţia Producţia Producţia
comercială vândută stocată imobilizată
Subvenţii de
Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ
exploatare
Cheltuieli EXCEDENTUL
Impozite Alte venituri din
cu BRUT DE
şi taxe exploatare
personalul EXPLOATARE
Alte chelt de exploatare REZULTATUL

Ch. amortizări,ajustări DIN Venituri financiare
de valoare, provizioane EXPLOATARE
Cheltuieli
REZULTATUL BRUT
financiare
Impozit pe REZULTATUL
profit NET
 VA exprimă creșterea de valoare rezultată din activitatea întreprinderii, peste valoarea

consumurilor provenind de la terți (consumuri externe).
 VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se realizează remunerarea participanților

direcți și indirecți la viața economică a întreprinderii: personal, bugetul statului, creditori,
acționari, întreprindere (vezi Tabloul de repartizare a valorii adăugate).
 EBE exprimă acumularea brută rezultată din activitatea de exploatare, admițând că ajustările
(amortizare, provizioane, deprecieri) sunt doar cheltuieli calculate, nemonetare.
 RE reflectă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare, și se determină prin

deducerea cheltuielilor din veniturile exploatării (atât cele monetare, cât și cele calculate,
nemonetare).
 Profitul brut este determinat de rezultatul exploatării cât și de cel al activității financiare.
 Profitul net reflectă mărimea absolută a rentabilității financiare.

∗ EBITDA =Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile,

cu impozitul pe profit, cu amortizarea și provizioanele (engl.
Earnings before interest, tax, depreciation and amortization)
∗ EBITDA = Venituri totale – Cheltuieli totale (exlusiv: ch. privind

dobânzile, ch. cu impozit pe profit, ch. cu amortizarea, ajustări pentru
depreciere și ajustări pentru provizioane/ajustări=cheltuieli-venituri)
∗ Observaţie: cheltuiala cu impozitul pe profit este inclusă în

cheltuielile totale
EBIT =Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile și cu impozitul pe profit

(engl. Earnings before interest and tax)
EBIT = EBITDA – Cheltuieli cu amortizarea, ajustări pentru depreciere și ajustări pentru

provizioane)
EBITDA
– Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale
– Ajustări de valoare privind activelor circulante
– Ajustări privind provizioanele
– Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiie financiare deținute ca active
circulante
EBT Rezultatul înainte de deducerea cheltuielii cu impozitul pe profit (engl. Earnings

before tax)
EBT = EBIT – Cheltuieli cu dobânzile
EBIT – Impozit pe profit = Profit net + Cheltuieli cu dobânzile

I.Metoda deductivă:
Excedentul brut de exploatare (EBE)
+ Alte venituri din exploatare (exclusiv: venituri din cedarea activelor și venituri
din subvenții pentru investiții)
– Alte cheltuieli din exploatare (despăgubiri şi donații, exclusiv cheltuieli cu

activele cedate - VNCEAC)
+ Venituri financiare
– Cheltuieli financiare (exclusiv ajustări de valoare privind imobilizările

financiare și investițiile financiare deținute ca active)
– Impozit pe profit
= Capacitatea de autofinanţare
b)Metoda aditivă:
Rezultatul exercițiului (RN)
+Ajustări de valoare privind imobilizarile corporale și necorporale

+ Ajustări de valoare privind activele circulante
+ Ajustări privind provizioanele
+ Cheltuieli cu activele cedate (VNCEAC)

– Venituri din cedarea activelor
– Venituri din subvenții pentru investiții
= Capacitatea de autofinanţare (CAF)
 CAF reflectă potențialul financiar generat de activitatea rentabilă a

întreprinderii, destinat să autofinanțeze politica de investiții din exercițiile
viitoare și să remunereze acționarii prin dividende.
1. EBE = VA + Venituri din subvenţii pt investiții - Cheltuieli cu personalul - Impozit pe profit
2. Profit net = Rezultat curent + Venituri financiare + Impozit pe profit
3. EBIT - Impozit pe profit = PN + Cheltuieli cu dobânzile
4. Profit net = Profit impozabil - Impozit pe profit
5. VA = MC + Producţia exerciţiului - Consumuri externe
6. EBIT = PN + Cheltuieli cu dobânzile - Impozit pe profit
7. Profitul net = Rezultat brut - Impozit pe profit
a) 1+4+6 b) 2+3+5 c) 1+3+6 d) 3+5+7 e) 2+4+7

Din contul de profit şi pierdere se cunosc următoarele informaţii (mii lei):

producţia vândută 6.000; cheltuieli cu materii prime şi materiale 2.000;
cheltuieli privind prestaţiile externe 800; cheltuieli cu personalul 600; cheltuieli
cu alte impozite, taxe şi vărsăminte assimilate 200; cheltuielile cu amortizarea
400; cheltuieli privind dobânzile 410; venituri din dobânzi 90; impozit pe profit
756.
 Precizați răspunsurile corecte pentru: EBE şi ponderea capacităţii de

autofinanţare în valoarea adăugată (CAF/VA) :
1. EBE = 3.200 4. CAF/VA = 55,17%

2. EBE = 2.400 5. CAF/VA = 41,37%
3. EBE = 924 6. CAF/VA = 28,87%
a) 1 + 4 b) 1 + 6; c) 2 + 5 d) 3 + 4 e) 2 + 6
Se cunosc următoarele informaţii (mil. lei):
 valoarea adăugată (VA) 12.800

 cheltuieli cu personalul 3.900
 cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 1.150
 ajustări privind amortizarea şi deprecierile de valoare 1.410
 venituri din cedarea/cesionarea activelor 1.100
 cheltuieli privind activele cedate (VNCEAC) 800
 cheltuieli privind dobânzile 1.440
 cheltuieli cu impozitul pe profit = 832
 Să se calculeze şi să se interpreteze indicatorii:
o EBE şi Rezultatul exploatării

o Rezultatul exerciţiului
o Capacitatea de autofinanţare (CAF) - verificaţi concordanţa
rezultatelor obţinute prin cele două metode
EBE; RE
7750 6640
Indicatori Profit net

de
performanţă 4368
CAF
5478

PDF Finante

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDF Finante

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

Prof. univ. dr. VINTILĂ Georgeta

Din perspectiva evaluării întreprinderii, prezintă interes următoarele

 cash flow de gestiune (CFgest)

A. Originea operațiilor care îl generează

 cash flow disponbil pentru acționari (CFDact)

 Cash flow-urile pentru evaluarea

 Cash flow-ul de gestiune (CFgest) rămas după acoperirea creșterii

 Cash-flow-ul disponibil (CFD) este destinat

A) Determinarea cash flow-ului disponibil după origine

La nivelul întreprinderii , cash flow-ul de gestiune (CFgest ) rămas la dispoziția

CFD = CFgest – Creșterea economică

CFgest = Profit net + Ajustări (privind amortizarea, provizioanele,

Se constată ca rezultatul operațiilor de gestiune îl constituie CFgest format din

A) Determinarea cash flow-ului disponibil după origine

Cfgest = EBIT - Impozit pe profit + Ajustări (privind amortizarea, provizioanele,

 Creșterea economică reflectă creșterea activului economic (în valoare brută)

Creştere economică = ∆Activ economic=∆Imobilizări + ∆ACRnete

∆ Imobilizări = Imobilizări1 –Imobilizări0+ Ajustări

B. Determinarea cash flow-ului disponibil după destinație

În raport cu destinațiile sale, cash flow-ul disponibil (CFD), la nivelul întreprinderii

CFD = CFDact + CFDcr in care:

CFDact = Profit net - ∆ Capitaluri proprii (∆ CP )

= Profit net reinvestit + Dividende distribuite - ΔCP

CFDcr = Cheltuieli privind dobânzile - ∆ Datorii cu scadenţă mai

 Precizați răspunsul corect pentru expresiile de mai sus:

1. CFgest = 437,6 4. CFDact = -300 7. CFDcr = - 460

Informații din contul de profit și pierdere (mii lei)

Cifra de afaceri 2604

Cash- CFD (origine) = -126

Prof. univ. dr. VINTILĂ Georgeta

 Decizia de finanţare pe termen lung se fundamentează pe minimizarea costului de

 Aporturi noi de capital

 Majorările de capital prin aporturi noi în numerar

• Majorarea valorii nominale a vechilor acţiuni

• Emisiunea de noi acţiuni

• Valoarea de piaţă (teoretică) a tuturor acţiunilor (VP) după creşterea capitalului

 Dreptul de subscriere = pierderea de valoare a acţiunii vechi cu care va fi recompensat

în care V = valoarea de piaţă înainte de creşterea capitalului

 Majorarea capitalului prin încorporarea rezervelor, a primelor de emisiune şi a

• Creşterea valorii nominale a vechilor acţiuni

 Dreptul de atribuire, ataşat fiecărei acţiuni vechi, recompensează pierderea de valoare

 Rambursare prin amortizări

 Rambursare integrală la sfârşitul

 Răscumpărarea prin bursă

 Împrumuturile de la bănci surse preferate pentru finanțarea investițiilor realizate

 Împrumuturile obligatare emisiunea și vânzarea publică a obligaţiunilor

 Principalele caracteristici ale

 Mărimea împrumutului se stabileşte de întreprindere în funcţie de necesităţile de

 mai mică decât valoarea nominală (subpari)

• Prima de emisiune = Valoarea nominală - Valoarea de emisiune

• Prima de rambursare = Preţ de rambursare - Valoarea nominală

 Mărimea dobânzii dobânda anuală plătită de întreprindere pentru fiecare obligaţiune

• Rambursare prin anuităţi constante (a) și amortizări variabile (A)

A = anuitatea constantă – dobânda la împrumutul nerambursat

• Rambursare prin amortizări constante și anuități variabile

Rambursarea se realizează astfel:

În funcţie de costurile finanţării, apreciaţi varianta optimă de rambursare a împrumutului

a. Rambursare prin anuităţi constante și amortizări variabile

b. Rambursare prin amortizări constante și anuități variabile

c. Rambursare integrală la sfârşitul perioadei

Prof. univ. dr. VINTILĂ Georgeta

 Într-o întreprindere, investițiile pot fi diversificate: în echipamente tehnice, în active