• Baza legislativă a Pieței Unice: Actul Unic European, semnat la 17
februarie 1986, intrat în vigoare la 1 iulie 1987
• Piața unică înseamnă:
• libera circulație a bunurilor
• libera circulație a serviciilor
• libera circulație a capitalurilor
• libera circulație a persoanelor
Libera circulație a bunurilor
• Taxele vamale și restricțiile cantitative (contingente) dintre statele membre
au fost eliminate la 1 iulie 1968 → uniunea vamală
• Interzicerea taxelor cu efect echivalent celui al taxelor vamale → Curtea de
Justiție a Uniunii Europene consideră că orice taxă, indiferent de denumirea
ei sau de modul de aplicare, care, impusă asupra unui produs importat
dintr-un stat membru, dar nu și asupra unui produs intern similar, are, prin
modificarea prețului, același efect asupra liberei circulații a mărfurilor ca și
o taxă vamală poate fi considerată ca fiind o taxă cu efect echivalent,
indiferent de natura sau forma acesteia
• Interzicerea măsurilor cu efect echivalent celui al restricțiilor cantitative →
Cassis de Dijon (1979)
Libera circulație a bunurilor
• Excepții → statele membre pot lua măsuri cu un efect echivalent celui al
restricțiilor cantitative atunci când acestea se justifică prin motive de:
• moralitate publică
• ordine publică
• siguranță publică
• eficacitatea controlului fiscal
• protejarea sănătății publice
• apărarea consumatorilor
• Astfel de excepții trebuie să fie punctuale și să nu reprezinte o tentativă
voalată de restricționare a comerțului liber între statele membre →
măsurile trebuie să aibă un efect direct asupra intereselor publice care
trebuie protejate și nu trebuie să depășească nivelul necesar (principiul
proporționalității)
Libera circulație a serviciilor
• Serviciile → peste 70% din PIB-ul UE
• Persoanele independente și profesioniștii sau persoanele juridice, care îți desfășoară legal
activitatea într-un stat membru:
• pot desfășura o activitate economică în mod stabil și continuu într-un alt stat membru (libertatea de stabilire)
sau
• pot oferi și presta temporar servicii într-un alt stat membru, rămânând în același timp în țara lor de origine
(libera prestare a serviciilor)
• Implică eliminarea discriminării pe motive de cetățenie, precum și armonizarea legislației
naționale privind accesul și recunoașterea reciprocă
• Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne =
Directiva Bolkenstein) consolidează libertatea de a presta servicii pe teritoriul UE clarificând
aspecte ce vizează:
• tipurile de servicii
• drepturile lucrătorilor
• calitatea serviciilor oferite consumatorilor
• simplificarea și modernizarea procedurilor administrative etc.
• Termenul de implementare a acestei directive a fost 28 decembrie 2009, dar a fost depășit de
unele state membre
Libera circulație a capitalurilor
• Indispensabilă pentru evoluția Uniunii Economice și Monetare (UEM) și pentru
introducerea monedei euro
• „Prima directivă privind capitalul”, adoptată în 1960 și modificată în 1962 → a eliminat
restricțiile privind anumite tipuri de fluxuri de capital comercial și privat, cum ar fi
achizițiile imobiliare, împrumuturile pe termen scurt și mediu pentru tranzacțiile
comerciale și achiziționarea de valori mobiliare tranzacționate la bursă
• În 1985 și 1986 s-au adus modificări primei directive privind capitalul, extinzându-se
astfel liberalizarea către domenii precum împrumuturile pe termen lung pentru
tranzacțiile comerciale și achiziționarea de valori mobiliare ce nu sunt tranzacționate la
bursă
• Circulația capitalurilor a fost integral liberalizată printr-o directivă a Consiliului adoptată
în 1988 → elimina, începând cu 1 iulie 1990, toate restricțiile rămase privind circulația
capitalurilor între rezidenții statelor membre
• Tratatul de la Maastricht a introdus libera circulație a capitalurilor ca o libertate
consacrată, fiind interzise orice restricții privind plățile și circulația capitalurilor între
statele membre, precum și între statele membre și țările terțe; excepțiile se limitează, în
general, la mișcările de capital care vizează țările terțe
Libera circulație a persoanelor
• Tratatele fondatoare vizau numai
libera circulație a persoanelor active
• Tratatul de la Maastricht → cetățenia
europeană → libera circulație a
tuturor cetățenilor UE
• Restricții pentru libera circulație → i se
poate refuza unui cetățean al UE
dreptul de intrare sau ședere din
motive ce țin de:
• ordinea, siguranța sau sănătatea publică
• Alte bariere: culturale, legislative,
diferențe între sistemele sociale
Libera circulație a persoanelor
• Jean-Claude Juncker – Președintele Comisiei • Autoritatea Europeană a Muncii (AEM) – a început
Europene – Starea Uniunii (sept. 2017) să funcționeze în oct. 2019 – sediu Bratislava
• 17 milioane de cetățeni trăiesc sau lucrează în (Slovacia), condusă de Cosmin Boiangiu
alt SM decât cel de origine → peste 12 • contribuie la asigurarea faptului că normele
milioane sunt încadrați în categoria de vârstă UE privind mobilitatea forței de muncă și
activă (20-64 ani) coordonarea securității sociale sunt puse în
• 1,4 milioane cetățeni fac naveta în alt SM aplicare într-un mod corect, simplu și eficient
pentru serviciu • facilitează accesul cetățenilor și al
• 2,8 milioane de operațiuni de detașare pentru întreprinderilor la beneficiile pieței interne,
a furniza servicii într-un alt stat membru în prin informare cu privire la locuri de muncă
mod temporar vacante, drepturi/ obligații ale angajaților și
angajatorilor
• peste 2 milioane de lucrători din sectorul
transportului rutier traversează zilnic • asistă autoritățile naționale în cooperarea
frontierele intra-UE transportând mărfuri sau pentru aplicarea eficientă a normelor, în
pasageri special pentru eliminarea muncii la negru
• mediază disputele dintre autoritățile naționale
• coordonează EURES – The European Job
Mobility Portal –
https://ec.europa.eu/eures/public/homepage
Libera circulație a persoanelor
Acordul Schengen
• 14 iunie 1985 → cinci țări (Belgia, Franța,
Germania, Luxemburg și Olanda) au semnat
Acordul de la Schengen
• Cinci ani mai târziu, Convenția Schengen
reglementa modul în care se aplică în practică
eliminarea controalelor la frontierele interne. De
asemenea, convenția stabilea o serie de măsuri
compensatorii necesare privind intensificarea
controalelor la frontierele externe, definirea
procedurilor pentru eliberarea vizelor uniforme,
adoptarea de acțiuni împotriva traficului de droguri
și instituirea unui sistem comun de schimb de
informații – Sistemul de informații Schengen (SIS)
• Eliminarea efectivă a controalelor la frontiere a
început la 26 martie 1995, când șapte țări (cele
cinci țări inițiale plus Portugalia și Spania) au
desființat controalele la frontierele lor interne
Libera circulație a persoanelor
• În eventualitatea unei amenințări grave la adresa ordinii
publice sau a securității interne, un stat membru poate să
reintroducă în mod excepțional controalele la frontieră la
toate sau la unele dintre frontierele sale interne pentru o
perioadă limitată
• Fiecare stat Schengen este responsabil de controlul
frontierelor sale externe → standardele și nivelul de
control sunt aceleași la toate punctele de trecere a
frontierelor externe din spațiul Schengen, indiferent de
locul unde acestea sunt situate → normele comune sunt
stabilite în „Codul frontierelor Schengen”
• 2005 → Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării
Operative la Frontierele Externe (Frontex) → consolidarea
securității la frontiera externă a spațiului Schengen
• Sistemul Informatic Schengen (SIS) → o bază de date
comună pentru autoritățile de frontieră și cele
responsabile pentru migrație, precum și pentru autoritățile
de aplicare a legii din țările participante
Libera circulație a persoanelor
Pentru a adera la spațiul Schengen, statele trebuie să:
• să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierei externe în numele
celorlalte state Schengen și pentru eliberarea de vize uniforme de scurtă
ședere (vize Schengen)
• să coopereze eficient cu celelalte state Schengen, pentru a menține un
nivel ridicat de securitate odată ce sunt eliminate controalele la frontierele
interne
• să aplice ansamblul de norme Schengen, cum ar fi normele privind
controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene, eliberarea de vize,
cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal
• să se conecteze la Sistemul de informații Schengen (SIS) și la Sistemul de
informații privind vizele (VIS) și să le utilizeze