Piața internă

Piața internă
• Jacques Delors a numit-o unul din motoarele UE, dar
spunea despre ea “nu te poți îndrăgosti de Piața
internă”;
• Construcția pieței interne trebuia să transforme
Europa într-o superputere;
• Piața internă reprezintă:
– fundamentul spațiului economic, social și politic format
din cele 27 de State Membre ale Uniunii Europene;
– expresia libertății de mișcare a bunurilor, persoanelor,
capitalului și serviciilor într-un spațiu supranațional;
 Baza legală
• Tratatul de la Roma, prevedea formarea unei structuri de
tipul uniunii vamale în cadrul căreia erau eliminate
obstacolele din calea liberei circulații a bunurilor;
• Carta alba privind completarea Pietei Interne și
transpunerea acesteia in Actul Unic European au extins
prevederile legate de libertatea de mișcare spre capitaluri,
servicii și persoane;
• Tratatul de la Maastricht a introdus o serie de prevederi
legate de rolul Pieței Interne în creșterea coeziunii
economice și sociale și a introducerii unei monede
comune in spațiul Uniunii Europene.
 Obiectivele Pieței Interne

• Crearea și consolidarea unei piețe de mari

dimensiuni care să permită exploatarea
economiilor la scară;
• creșterea gradului de bunăstare și o mai eficientă
utilizare a factorilor de producție prin asigurarea
libertăților de mișcare;
• creșterea competitivității interne, prin diminuarea
disparităților între state, regiuni și categorii
societale;
• creșterea competitivității externe în raport cu
marii actori economici din plan global;
 Principiile de funcționare ale Pieței
interne (cele patru libertăți)

• Libera circulație a bunurilor;

• Libera circulație a persoanelor;
• Libera circulație a serviciilor și libertatea de
stabilire;
• Libera circulație a capitalului.
 Libera circulatie a bunurilor

• S-a realizat gradual, prin eliminarea obstacolelor de natură

tarifară și non-tarifară din calea circulației bunurilor între statele
membre;
• există însă și în prezent o serie de obstacole non-tarifare, sub
forma standardelor sau a cotelor care generează costuri
suplimentare (financiare sau in termeni de eficiență);
• introducerea, în anul 1979, a principiului recunoașterii reciproce
intre statele membre a unui bun produs în unul dintre aceste
state, a reprezentat un pas important al continuării liberalizării
tranzacțiilor intracomunitare cu bunuri;
• începând cu anul 1977, s-a trecut la uniformizarea modului de
stabilire a TVA-ului și au apărut o serie de prevederi comune
privind accizele și taxele aplicate unor categorii de mărfuri
specifice.
• Provocări legate de comerțul electronic
 Libera circulație a persoanelor

• Art. 48 al Tratatului de la Roma prevedea crearea conditiilor pentru

realizarea liberei circulatii a persoanelor pe teritoriul Comunitatii.
• Aceasta insemna abolirea oricarei discriminari bazate pe
nationalitate in privinta angajarii, stabilirii salariilor si conditiilor de
munca. Primele masuri adoptate in 1964 se refereau la profesiile
liberale;
• In 1985 se adopta recunoasterea reciproca a pregatirii si calificarilor
profesionale;
• In 1989 in Carta Sociala se prevad masuri de asigurare a liberei
circulatii a fortei de munca;
• Libertatea de stabilire dar si garantarea securitatii si protectiei
cetatenilor;
• Provocări: migrația externă și, în perioada actuală, restricțiile legate
de pandemia cu Covid 19
 Libera circulatie a serviciilor

• Deși au o pondere importantă în formarea PIB-ului comunitar

(aprox.45%), și asigură un număr mare de locuri de muncă,
liberalizarea mișcării serviciilor s-a realizat lent, în strânsă
legătură cu celelalte libertăți de mișcare ;
• Gradul înalt de eterogenitate al serviciilor, de la servicii
financiare, educaționale, de sănătate, IT, transporturi, turism,
etc. până la cele care presupun operațiuni simple (colectarea
gunoiului, întreținere corporală, etc);
• Existența unor bariere de natură lingvistică, culturală, de tipul
culturii organizaționale;
• Liberalizarea serviciilor presupune:
(a) dreptul de stabilire al cetățenilor unui stat membru pe teritoriul altui
stat din UE in scopul prestării unui serviciu; sau
(b) prestarea de servicii pe baze transfrontaliere, fara a fi necesara
deplasarea prestatorului.
 Libera circulatie a
capitalurilor

• implica inlaturarea controlului asupra

fluxurilor de capital.
• liberalizarea totala a circulatiei capitalului a
reprezintă o conditie a liberului schimb al
produselor si serviciilor financiare in interiorul
Uniunii și una din condițiile de aderare a unui
stat european la Uniunea Europeană.
Efecte ale funcționării Pieței Interne (1)
• Efecte statice și dinamice de comert- creare și deturnare de
comerț, extinderea pieței de desfacere, creșterea comerțului
transfrontalier, creșterea tranzacțiilor comerciale cu terții;
• Efecte asupra competitivității: scăderea prețurilor ca urmare
a creșterii concurenței.
• Efecte de restructurare: reorganizarea sectoarelor industriale
și a companiilor individuale.
• Efecte asupra pieței muncii- migrație, specializare, crearea
de avantaje competitive
• Efecte sociale- dreptul de a beneficia de aceleși stimulente
sociale, fără discriminare;
 Efecte ale funcționării Pieței Interne (2)

• Creșterea coeziunii economice și sociale, prin

diminuarea disparităților la nivel regional sau
între statele membre;
• Adoptarea monedei unice in 19 din cele 27 de
state membre;
• Formarea și funcționarea Spațiului Schengen
• Extinderea prevederilor privind funcționarea
Pieței interne și la Islanda, Lichtenstein si
Norvegia, membre ale Spațiului Economic
European;