Seminarul 1

Şiruri de numere reale sau complexe

  
2n + 1 
1) Fie A = n ≥ 1 ı̂ntreg . Să se determine inf A, sup A, min A, max A.
n+2 
Rezolvare: a) Şirul an = 2n+1 n+2
este strict crescător, aşadar cel mai mare minorant, inf A = a1 = 1
şi acesta este şi minimul lui A. Şirul are limită, lim an = 2, finită, deci este convergent, de unde
n→∞
rezultă că este şi mărginit. Fiind şi crescător, rezultă conform teoremei lui Weierstrass , că cel mai
mic majorant, sup A = lim an = 2. Dar valoarea 2 nu o atinge, astfel că max A nu există.

2) Care dintre şirurile următoare converge şi care diverge? Aflaţi limita fiecărui şir convergent.
1 n 100
a) an = n sin ; b) bn = n( 23 )n ; c) cn = n1 ln(2n + 3n ); d) dn = (−2) n
; e) xn = cos√ n + i n n;
n (−3)
n
f) yn = lnnk n , k ∈ N; g) zn = an , a ∈ C, |a| < 1.
1
sin
Rezolvare: a) Este nedeterminare de tip ∞· 0. Şirul este de forma 1 n , iar lim sinxnxn = 1 pentru
n n→∞
xn → 0. Aşadar lim an = 1 şi este convergent.
p
b) bn = ( 3n)n , iar limita sa e de forma limitei remarcabile lim ann = 0, a > 1. Deci bn are limita 0.
2 n→∞
c) Folosim regula lui L’Hôpital, fiind vorba de nedeterminarea ∞
∞
; se obţine limita ln 3;
22k
d) Observăm că subşirul termenilor de rang par, d2k = 2k → ∞, k → ∞, pentru că exponenţială
crescătoare tinde ”mult mai repede” la ∞ decât un polinom (vezi limita remarcabila de la b)). Apoi
2k+1
subşirul termenilor de rang impar, d2k+1 = − 22k+1 → −∞, deci şirul dn nu are limită şi e divergent.
e) lim xn = 0 + i· 0 = 0.
n→∞
∞
f) Fiind vorba de nedeterminarea ∞ , folosim regula lui L’Hôpital pe care o vom aplica de k ori până
se rezolvă nedeterminarea. Obţinem yn → ∞.
g) zn = xn + iyn , cu xn , yn şiruri reale, este convergent ⇔ xn , yn sunt convergente şi
lim zn = lim xn + i lim yn . Facem apel la forma trigonometrică a unui număr complex,
n→∞ n→∞ n→∞
a = |a| (cos θ + i sin θ) ⇒ an = |a|n (cos nθ + i sin nθ). Dacă |a| < 1, atunci an → 0.

Serii de numere
Definiţia 1 Fiind dat şirul (an )n≥0 ⊂ C, se defineste şirul Psumelor parţiale (sn )n≥0 cu sn = a0 +
a1 + a2 + ... + an , n ≥ 0. Seria de termen general an , notată an sau a0 + a1 + a2 + ... + an + ... se
n≥0
numeşte convergentă (C) dacă (sn )n≥0 este convergent. In acest caz, lim sn se numeste suma seriei
n→∞
∞
P P
şi se notează an . Dacă (sn )n≥0 nu are limită sau e infinită, spunem că seria an este divergentă
n=0 n≥0
(D).

1
 2

1) Să se afle formula termenului general al seriei, apoi al şirului sumelor parţiale. Calculaţi suma
seriei dacă aceasta converge.
1 1 1 X n
a) 1 − + − + ...; b) 2 (2n + 1)2
;
2 4 8 n≥1
(2n − 1)
Rezolvare: a) Termenul general al seriei este an = (− 12 )n , deci seria e de forma
P 1 n
(− 2 ) . Şirul
n≥0
n n  k
X X 1 (− 12 )n+1 − 1 2
sumelor parţiale va fi sn = ak = − = 1 → deci seria este convergentă, iar
k=0 k=0
2 −2 − 1 3
∞
X 2
an = . Mai general, seria geometrică
n=0
3
∞
X 1
qn = este convergentă ⇔ |q| < 1 ;
n=0
1−q
1
b) Termenul general este an = 18 ( (2n−1) 1
2 − (2n+1)2 ) şi suma este ”telescopică”. Şirul sumelor parţiale
n   ∞
X 1 1 1 1 1 1
X 1
este sn = 2
− 2
= 8
(1 − (2n+1) 2 ) → 8
, deci a n = .
k=1
8 (2k − 1) (2k + 1) n=1
8
Pentru studiul convergenţei seriilor, utilizăm criterii de convergenţă.
P
Teorema 2 (Criteriul necesar de convergenţă) Fie seria an , an ∈ C . Daca seria e convergentă,
n≥0
atunci lim an = 0.
n→∞

Reciproca nu are loc.

P P
Teorema 3 (Criteriul comparatiei) Fie an , bn două serii de numere reale şi pozitive. Dacă
n≥0
P n≥0 P P
∃N ∈ N un rang a.i. an ≤ bn , ∀n ≥ N şi bn este C, atunci an este C (deci, daca seria an
P n≥0 n≥0 n≥0
este D, atunci şi bn este D).
n≥0
P P
Corolarul 4 (Criteriul de comparaţie la limită) Fie an , bn două serii
n≥0 n≥0
de numere reale şi pozitive a.i. să existe limita l = lim an finită nenulă. Atunci cele două serii
n→∞ bn
au aceeaşi natură ( ambele D sau ambele C).
P 1 1 1 1
Seria armonica generalizată nα
= 1+ 2α
+ 3α
+ ... + nα
+ ... numită şi seria Riemann este
n≥1
convergentă dacă
Pşi1numai dacă α > 1.
Seria armonică n
este aşadar D.
n≥0

Utilizând aceste rezultate, ni se cere să aflăm:

2) Să se studieze natura seriilor:
X 1 X 1
a) (1 − )n ; b) √ .
n≥1
n n≥1
n n2+1

Rezolvare: a) Termenul general este an = (1 − n1 )n . Se aplică criteriul necesar de convergenţă.

Observăm că lim an = 1e 6= 0 ⇒ seria e divergentă.
n→∞
b) Seria este cu termeni pozitivi, deci pot folosi criteriul comparaţiei. Voi compara termenul general
1 1 1
P 1
al seriei cu n2 . Astfel, n√n2 +1 < n2 , ∀n, iar seria n2
este serie Riemann cu α = 2, deci convergentă.
n≥1
X 1
Aşadar, seria cu termeni mai mici, √ este convergentă.
n≥1
n n2 + 1
 3

X
3) Care este natura seriei xn ?
n≥1
1 1
a) xn = √ ; b) xn = .
n+ n 1 + ln n
Rezolvare: a) Aplicăm criteriul comparaţiei la limită. xn > 0 şi lim x1n = 1 6= 0, deci
P
xn şi
n→∞ n n≥1
P 1
seria armonică n
au aceeaşi natură, adică sunt divergente;
n≥1
b) xn > 0, ∀n ≥ 1 şi putem folosi criteriul comparaţiei. Cum lim 1+ln n
= 0, rezultă că, de la un rang
n→∞ n
1
> n1 . Dar 1 1
P P
ı̂ncolo, 1+ln n n
este divergentă, deci la fel este şi 1+ln n
.
n≥1 n≥1

P
Definiţia 5 O serie numerică an se numeşte absolut convergentă ( cu notaţia AC) dacă seria de
P n≥0
numere reale şi pozitive |an | este C.
n≥0

Teorema 6 Orice serie AC este C.

Reciproca este falsă. Seriile convergente, dar nu AC se numesc semiconvergente( SC).

Teorema 7 (Criteriul Leibniz pentru serii alternante) Dacă şirul αn & 0, atunci seria alternantă
(−1)n αn = α0 − α1 + α2 − α3 + ... este C.
P
n≥0

4) Care serie este absolut convergentă, care este semiconvergentă?

X (−1)n X sin n
a) ; b) 2
.
n≥1
2n − 1 n≥1
n
(−1)n an ,
P
Rezolvare: a) Folosim criteriul Leibniz pentru serii alternante, seria fiind de forma
n≥1
cu an → 0 descrescător, deci este C. Studiem absolut convergenţa seriei care ı̂nseamnă convergenţa
P   1
1 
P 1
seriei modulelor. (−1)n 2n−1 = 2n−1
nu este C pentru că lim 2n−1
1 = 12 6= 0 şi conform
n≥1 n≥1 n→∞ n
P 1 P 1 1
(−1)n 2n−1
P
criteriului comparaţiei la limită, 2n−1
şi n
au aceeaşi natură. Aşadar seria nu
n≥1 n≥1 n≥1
este absolut convergentă (AC), ci doar semiconvergentă (SC);
P  sin n   
 2  cu criteriul comparaţiei. Cum  sin2n  ≤ 1 1
P
b) Studiem n n n2
şi n2
este C, rezultă că seria
n≥1 n≥1
iniţială este AC.
 
P  an+1 
Teorema 8 ( Criteriul raportului) Fie an o serie de numere complexe a.i. să (∃)l = lim  an  .
 P n→∞
 l < 1, atunci seria P an este AC;
Dacă l > 1, atunci seria an este D;
l = 1, testul este neconcludent.


X n5 X np
5) Să se studieze natura seriei
n
; Generalizare n
, pentru a, p > 0.
n≥1
7 a
  n≥1 5 n
Rezolvare: Folosim criteriul raportului, lim  an  = lim (n+1)
 an+1  7
7n+1 n5
= 17 < 1 ⇒ seria e convergentă
n→∞ n→∞
(n+1)p
(C). Pentru cazul general, l = lim an+1
np = a1 . Dacă l < 1 ⇔ a > 1, seria este C. Dacă l > 1 ⇔ a < 1,
n→∞ an P p
seria este divergentă (D). Dacă a = 1 ⇒ n este divergentă pentru p > 0 , având suma ∞.