APROBAT

Manager

Tematica pentru instruire

Legea securitatii si sanatatii in munca

nr.319/2006
CAPITOLUL IV
Obligaţiile lucrătorilor

Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi

instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au
următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de
transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru
a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru
a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi
fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de
muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.

CAPITOLUL V
Supravegherea sănătăţii

Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor

în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit
reglementărilor legale.
(1) Măsurile vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia de
supravegherea sănătăţii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicină a
muncii.

CAPITOLUL VI
Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor

SECŢIUNEA 1
Evenimente

- Orice eveniment, aşa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de îndată
angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are
cunoştinţă despre producerea acestuia.
(1) Angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:
a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele aşa cum sunt definite la art. 5 lit. f);
b) asigurătorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi
boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, evenimentele urmate de
incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmărire penală, după caz.
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicină a muncii aflat într-o relaţie contractuală cu
angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boală
profesională sau legată de profesiune, depistată cu prilejul prestaţiilor medicale.
(3) Semnalarea prevăzută la alin. (2) se efectuează către autoritatea de sănătate publică
teritorială sau a municipiului Bucureşti, de îndată, la constatarea cazului.
În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice, în care printre victime
sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poliţie rutieră
competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice prevăzute la art. 29 alin.
(1) lit. a) şi b), în termen de 5 zile de la data solicitării, un exemplar al procesului-verbal de
cercetare la faţa locului.
(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează:
a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă;
b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul
evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii
persoane fizice, precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute;
c) de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente
deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de către autorităţile de sănătate publică teritoriale, respectiv a municipiului Bucureşti, în
cazul suspiciunilor de boală profesională şi a bolilor legate de profesiune.
(2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal.
(3) În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituţia medico-
legală competentă este obligată să înainteze inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 7
zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legală.

SECŢIUNEA a 2-a
Accidente de muncă

(1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv
în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţară sau în afara graniţelor ţării, în timpul şi din
cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor culturalsportive organizate, în timpul şi din cauza
îndeplinirii acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă
pentru salvarea de vieţi omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă
pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat;
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la
sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de
muncă organizat de aceştia, în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei
exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul
lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers;
h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei
sarcini de muncă;
i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de
acestea, la o altă persoană juridică sau fizică, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata
normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele
de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală,
echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator,
dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din
întreprindere sau unitate şi invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri
organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegaţi
pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării, pe durata şi traseul
prevăzute în documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor
ţări, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de
persoane juridice române cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de
serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare a
pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de
practică;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol,
cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
p) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care
îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare a
unei agresiuni.
(2) În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie să se facă fără abateri
nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportul să se facă în condiţiile prevăzute
de reglementările de securitate şi sănătate în muncă sau de circulaţie în vigoare.
Accidentele de muncă se clasifică, în raport cu urmările produse şi cu numărul
persoanelor accidentate, în:
a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi
cauză.
(1) Înregistrarea accidentului de muncă se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(2) Accidentul de muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul
teritorial de muncă, precum şi la asigurător, potrivit legii.

SECŢIUNEA a 3-a
Bolile profesionale

În sensul prevederilor art. 5 lit. h), afecţiunile suferite de elevi şi studenţi în timpul
efectuării instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
(1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie şi se face de către medicii din cadrul
autorităţilor de sănătate publică teritoriale şi a municipiului Bucureşti.
(2) Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale, în vederea confirmării sau infirmării lor,
precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către specialiştii
autorităţilor de sănătate publică teritoriale, în colaborare cu inspectorii din inspectoratele
teritoriale de muncă.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raportează lunar de către autoritatea de sănătate publică
teritorială şi a municipiului Bucureşti la Centrul naţional de coordonare metodologică şi
informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, la
Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti, precum şi la structurile teritoriale ale
asigurătorului stabilit conform legii.
(5) Intoxicaţia acută profesională se declară, se cercetează şi se înregistrează atât ca boală
profesională, cât şi ca accident de muncă.
 Prezentare riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala

Lovire de către mijloacele de transport sau accidente auto în timpul deplasării la şi de

la locul de muncă, cât şi în timpul deplasării la pacienţi
Contactul epidermei cu corpuri înţepătoare (ace), tăietoare (bisturiu), muchii ascuţite
Alunecare, rostogolire, cădere liberă de materiale, aparate, a pacienţilor
Electrocutare prin atingere directă sau indirectă a echipamentului electric (cabluri cu
izolaţia deteriorată, prize, ştechere şi întrerupătoare defecte, instalaţie de punere la
pământ defectă)
Temperaturi ridicate ale suprafeţelor atinse accidental
Lucrul cu substanţe dezinfectante,
Temperatura ridicată a aerului la locul de muncă pe timpul verii
Calamităţi naturale (cutremur, trăsnet, furtună)sau situatii de pandemie

Infectarea cu bacterii şi viruşi de la bolnavi

Infectare cu COVID 19
Agresiune fizică şi verbală
Stres legat de concentrarea continuă a atenţiei
Admiterea la lucru în condiţii psihofiziologice necorespunzătoare (sub influenţa
medicamentelor sau a băuturilor alcoolice)
Pericol de cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
Neutilizarea E.I.P. şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare

MASURI PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a
produs accidental, de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(
salvator)
Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special in ingrijirea medicala,
trebuind ca prompt si competent cazurile care pun in pericol imediat viata
bolnavului: accidente de munca, de circulatie, hemoragii,afectiuni acute cu
dezechilibru respirator sau circulator.Pentru rezolvarea acestor cazuri, asistenta
medicala de urgenta se acorda in trei etape diferite:
-la locul accidentului;
-in timpul transportului;
-in unitatile sanitare.
In conformitate cu legislatia actuala obligatia de a asigura securitatea si
sanatatea angajatilor, in toate aspectele referitoare la munca, revine
angajatorului.Obligatia lucratorilor in domeniul SSM nu vor afecta principiul
resposabilitatii angajatorului.In contextual resposabilitatii sale, angajatorul va lua
masuri tehnice si organizatorice necesare asigurarea securitatii si sanatatii
angajatilor, implicit pentru organizarea si dotarea punctelor de prim ajutor din
cadrul societatii.
Desigur ca in promovarea securitatii si sanatatii in munca primeaza
actiunile de prevenire, de asigurare a celor mai bune conditii in desfasurarea
procesului de munca, dar pentru a limita efectele unui accident, este necesar sa se
aibe in vedere si acest tip de instruire.
Cu exceptia cazurilor de mare urgenta si/sau petrecute in locuri isolate,
primul ajutor in caz de accident trebuie sa fie acordat de catre persoana numita cu
acordarea primului ajutor la locul de munca.Aceasta persoana este in legatura cu
personalul de conducere si cu personalul implicat in SSM.
Cel care acorda primul ajutor nu inlocuieste medical, dar prin masurile care
le aplica trebuie sa reuseasca sa evite:
-inrautatire starii accidentatului;
-aparitia altor complicatii;
-producerea decesului victimei.
Persoana care acorda primul ajutorde la locul de munca este de neinlocuit
deoarece :
-el este la locul si in momentul producerii accidentului;
-el este colegul de munca al victimei.
La organizarea si acordarea primului ajutor participa:
-martorul accidentului;
-persoana responsabila cu acordarea primului ajutor
-medicul de intreprindere;
-serviciul de securitate si sanatate in munca;
-conducerea societatii;
-comitetul de sanatate si securitate in munca;
Mijloace disponibile:
-oprire de urgenta ,intrerupere current electric,sectionare, indepartare;
-telefon;
-apel verbal;
-ambulanta;
-vehiculele societatii;
-materiale speciale: trusa de prim ajutor.

1)Angajatorul are obligatia sa organizeze posturi de prim ajutor si sa

asigure cu truse medicale locurile de munca care prezinta pericole de accidentare
sau de imbolnavire profesionala.
2) Posturile si trusele de prim vor fi dotate cu materiale si medicamentele
necesare.
 3)Persoanele care acorda primul vor fi instruite de medicul de medicina
muncii asupra modului si conditiilor in care se acorda primul ajutor si a modului
in care se transporta accidentatii la spital.
4)In posturile de prim ajutor se vor afisa regulile privind acordarea
primului ajutor, numele persoanelor care fac parte din echipa de prim ajutor si
locul unde pot fi gasite . Mijloacele de asigurare a primului ajutor
,medicamentele, instrumentele se vor pastra in trusa sanitara.
5)Postul de prim ajutor sau trusele sanitare vor fi date in grija unui lucrator
al unitatii,cu locul de munca permanent, care va avea sarcina de serviciu de a
copleta trusa cu cele necesare.
6)Medicul de medicina muncii va controla modul de functionare a
posturilor de prim ajutor, dotarea modul de utilizare a truselor si a
medicamentelor si va da indrumarile necesare testand cunostintele persoanelor
numite sa acorde primul ajutor.

FRACTURI SI LUXATII

7) Se asaza accidentatul astfel ca partea vatamata sa nu se miste in timpul

transportului, pentru a nu se risca transformarea fracturii intr-o rana deschisa care
ar putea proveni din taierea unei vene sau artere de catre un segment de os ascutit,
precum si pentru a atenua durerile in timpul transportului la spital.Nu se va
interveni pentru indepartarea luxatiei de catre lucratorul care acorda primul
ajutor, aceasta obligatiei revenind medicului chirurg.
8) La fracturile craniene, provocate de lovituri la cap sau de cadere in cap,
se vor aplica imediat comprese reci.Cand se presupune ca s-a produs o fractura a
coloanei vertebrale, prin cadere de la inaltime sau alte cauze accidentatul va fi
ridicat de jos cu atentie cu ajutorul unei scanduri introduse cu grija deosebita sub
corpul sau.In timpul acordarii primului ajutor in astfel de cazuri,este interzisa
indoirea corpului persoanei accidentate, deoarece in astfel de cazuri se poate
sectiona maduva spinarii, fapt care provoca paralizia membrelor.
9) La fracturarea sau luxatia claviculei, se va pune sub brat un sul sau
ghemotoc din vata sau carpe, se va bandaja bratul dupa ce va fi indoit din cot in
forma de unghi drept cu bandajul aplicat dinspre partea vatamata spre spate, apoi
se va lega mana de gat cu o legatura prinsa de antebrat sau cot si se va aplica o
compresa rece pe fractura sau luxatie.
10)La fractura sau luxatia oaselor bratelor se vor aplica atele pe ambele
parti ale bratului fracturat, apoi se va lega bratul de gat, la fel ca la fractura
claviculei, dar fara a mai baga ghemotoace sub brat, si in acest caz se vor aplica
comprese reci pe partea vatamata.
11)La fracturarea oaselor palmei se va pune in palma putina vata apoi se
va bandaja pe o scandura lata cat palmamaini, dupa care se aplica comprese reci.
 12)La fracturi sau luxatii ale picioarelor se va imobiliza partea vatamata
prin sprijinirea cu o scandura, un bat,un carton gros .
13) La fracturile de coaste se va bandaja strans pieptul sau se va strange cu
un prosop in timpul expiratiei.
14) la contuziile produse in regiunea abdominala, insotite de lesin, sau la
contuziile pe alte partii ale corpului, produse prin cadere, va fi chemata imediat
ambulanta pentru transportarea accidentatului la spital,deorece exista pericolul
unei rupturi de organsi al hemoragiei interne.
15)In cazul unui corp strain patrus sub piele sau unghii,acesta va fi extras
intreg, iar locul va fi dezinfectat cu tincture de iod si bandajat.
16)In cazul unei intinderi sau luxatii a tendoanelor, se vor aplica comprese
reci, un bandaj strans si repaus.

RANIRI

17)In cazul ranilor, este posibila infectarea cu microbe aflati pe pielea ranii,
in aerul din mediul inconjurator, in pamant, pe mainile salvatorului sau pe un
pansament nesterilizat. Sunt deosebit de periculoase ranile acoperite cu pamant
in astfel de cazuri fiind obligatoriu ca unitatea sanitara la care se prezinta ranitul
sa faca injectie antitetanos.
18)Pentru a evita formarea puroiului la aplicarea pansamentului se vor
respecta urmatoarele reguli :
a) persoana care executa pansamentul trebuie sa se spele bine pe
maini cu sapun sau, daca sunt conditii sa-si unga degetele cu tincture de
iod, in aceste conditiievitand sa atinga rana cu degetul;
b)este interzisa spalarea ranilor cu apa sau cu orice medicament, de
asemenea acoperirea ei cu prafurisau unsori;
c) nu este permisa curatirea ranii cu nisip sau pamant;
d) nu este permisa inlaturarea de pe rana a cheagurilor;
e) pe rana se vor aplica numai pansamente sterilizate din trusa de
prim ajutor.
19)Materialul pentru pansament va fi despachetat astfel incat sa nu se
atinga cu mainile partea care urmeaza a fi aplicata pe rana.
20) In cazul lipsei unor pansamente sterile, se va intrebuinta o batista curate
,de preferinta calcata proaspat,sau o fisie de panza curate.

HEMORAGII

21)Hemoragiile pot fi venoase ,arteriale sau capilare.Hemoragiile venoase

se caracterizeaza prin curgere continua de sange rosu inchis, iar cele arteriale prin
curgere de sange rosu clar,in jet sacadat.
22)La acordarea primului ajutor se va urmari oprirerea imediata a
hemoragiei, procedandu-se astfel:
 -partea ranita va fi ridicata in sus;
-rana care sangereaza va fi acoperita cu pansamente sterile luate din pachet,
facute ghemotoc si presate usor pe rana , fara atingerea ranii cu degetele; deasupra
se aplica un strat de pansamente sau vata si se bandajaza stris.Acest pansament
compresivnu se aplica atunci cand pe rana sunt corpuri straine (schije,bucatide
sticle) sau cand este vorba de o fractura cu fragmente de os in plaga.;
-daca hemoragia nu se opreste cu pansamentul compresiv, se apasa vasele
sanguine care alimenteaza regiunea ranita, prin indoirea extremitatilor la
incheietura de deasupra hemoragiei, legand extremitatile apoi se trimite urgent
accidentatul la medic sau se aduce medicul.
23) Oprirea hemoragiei arteriale prin apasarea cu degetul a vasului
sanguine pe osul apropiat , se face cu eficacitate in urmatoarele cazuri:
-hemoragiile de la gat si cap, apasand artera carotida la nivelul gatului
spre vertebre;
-hemoragiile din palme si degete,apasand artera humerala la incheietura
bratului;
-hemoragiile de la subsuoara si de la umar,apasand asupra arterei de sub
brat (artera axilara al carei puls se simte batand subsuoara);
-hemoragiile de pe obraz ,buze, barbie apasand artera facial ape maxilarul
inferior;
-hemoragiile de la extremitatile inferioare, apasand arterele femurale pe
oasele bazinului la plica inghinala de la baza coapsei si a arterei poplitee,in spatial
din spatele genunchiului;
Apasarea vasului sanguine pe osul respective trebuie sa fie facuta cu
putere.
24)Oprirea hemoragiilor prin indoirea extremitatilor inferioare sase face
apsand la incheieturi cu ajutorul unui ghemotocsau sul, din orice material, care se
asaza in cavitatea formata din indoirea incheieturii situate mai sus de rana,apoi
indoind incheietura pana la refuz peste, ghemotoc.In aceasta pozitie,piciorul sau
mana se leaga de corp.
25) Cand indoirea incheieturii nu este posibila din cauza unor fracturi
concomitente, pentru oprirea hemoragiilor puternice se va proceda la legarea ranii
cu un cordon de jur-imprejurul membrului respective, deasupra hemoragiei.
Drept cordon poate fi intrebuintata orice tesatura elastica, un tub de cauciuc, o
jartiera, o bretea. Inainte de a se aplica cordonul, membrul respectiv va fi ridicat
cat mai sus, iar cordnul va fi pus cat mai aproape de umar sau sold. Locul unde
se leaga cordonul va fi infasurat in prealabil cu o tesatura moale.
26) Legatura facuta pentru a opri hemoragia nu poate fi mentinuta mai
mult de 90 de minute, pentru a nu produce moartea tesuturilor din cauza lipsei
sangelui. Accidentatul va fi transportat imediat la spital, avand fixat pe haina un
billet indicand ora cand a fost facuta legatura.
27) In cazul hemoragiei nazale, accidentatul va fi culcat sau asezat cu capul
pe spate, i se va desface camasa la gat, se vor pune comprese cu apa rece,i se vor
strange narile cu degetele, apoi se va introduce in nas un tampon de vata cu tifon
steril, imbibat cu apa oxigenata.

ELECTROCUTARE

A. SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB CURENT

La instalatiile electrice, atingerea partilor conducatoare de curent care se

gasesc sub curent(tensiune) provoaca in majoritatea cazurilor o contractare brusca
si involuntara a muschilor. Din aceasta cauza, cand accidentatul tine conductorul
in maini, degetele se strang atat de tare, incat desclestarea lor de pe conductor
devine imposibila. Daca acesta ramane in atingere cu partile conductoare de
curent, atunci este necesar sa se stie ca fara aplicarea masurilor necesare de
securitate, atingerea celui aflat in sub curent este periculoasa si pentru viata celui
ce intervine. Prima actiune de intreprins este deconectarea partii de instalatie de
care este prinsa persoana accidentatului. Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont
de urmatoarele :
1. In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare,
deconectarea instalatiei si eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un
rau mai mare decat cel cauzat de curentul electric, de aceea trebuie luate toate
masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz de cadere.
2. In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent si luminile. De aceea,
trebuie luate masuri pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare, faclii,
lumanari, un iluminat de rezerva, felinare cu acumulatoare, etc.) fara sa se
intarzaie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim ajutor
pentru cel accidentat.
3. In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi executata suficient
de repede, atunci trebuie luate masuri de separare a persoanei accidentate de
partile conducatoare de curent de care este agatata si anume:
- Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a
conductei electrice de aceasta, trebuie sa se faca uz de o haina, o franghie uscata
sau un bat, sau orice mijloc asemanator neconductor si uscat; nu se pot intrebuinta
in aceste cazuri obiecte metalice sau umede; pentru ca accidentatul sa fie separat
repede de partile conducatoare de curent, se poate trage de haina lui, daca este
uscata si este departata de corp (poalele hainei), evitand in acelasi timp atingerile
de obiectele metalice inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine;
- De asemenea, nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare, fara
a se lua masurile necesare, deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute
si ochiurile pentru sireturi sunt bune conducatoare de electricitate; persoana care
intervine isi va pune manusi sau isi va infasura mainile cu o haina uscata; in cazul
cand nu are asemenea obiecte, isi va pune sub picioare un covor de cauciuc
electroizolant, scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.
Cand, in vederea salvarii, este nevoie sa se atinga cel accidentat pe partile
corpului ce nu sunt acoperite cu haine, trebuie sa se puna manusile de cauciuc si
galosii sau sa se infasoare mainile cu un fular uscat, cu o sapca de postav sau cu
maneca ori pulpana propriei haine uscate etc. sau acoperind persoana accidentata
cu o haina de cauciuc ori cauciucata (impermeabil) sau cu simpla stofa uscata. Se
mai poate interveni stand cu picioarele pe o scandura sau pe orice alt asternut
uscat, neconductor de curent, pe o legatura sau pachet de haine etc. Se mai
recomanda sa se foloseasca, daca se poate, numai o singura mana. La joasa
tensiune, cand curentul se scurge in pamant prin corpul celui accidentat prin
electrocutare si acesta strange convulsiv in maini un conductor, iar reteaua nu se
poate deconecta urgent, este mai bine ca cel accidentat sa fie izolat fata de pamant
(de exemplu impingand sub el scanduri uscate sau orice alt material izolant uscat,
astfel incat sa nu mai atinga solul, peretii sau alte obiecte din imediata apropiere)
decat sa se incerce desprinderea mainilor. Persoana care intervine trebuie sa
respecte masurile ce trebuie luate la atingerea celui accidentat, aratate mai sus.
De asemenea, se va avea grija ca cel accidentat prin electrocutare sa nu sufere
alte accidente la luarea acestor masuri. In caz de nevoie trebuie taiate
conductoarele de joasa tensiune, cu ajutorul unui topor cu coada de lemn uscat,
cu foarfeci izolate sau cu ajutorul unui aparat cu o izolatie corespunzatoare.
Operatia trebuie executata cu precautie (nu se ating conductoarele, se taie fiecare
conductor in mod separat, cu manusile de cauciuc si cu galosii pusi). La inalta
tensiune, pentru izolarea celui accidentat fata de pamant sau de partile
conducatoare de curent, cel care intreprinde acest lucru trebuie sa poarte
incaltaminte de cauciuc dielectrica si manusi si sa actioneze cu o prajina sau clesti
izolati la o tensiune corespunzatoare. Pe liniile electrice de transport, cand
scoaterea accidentatului de sub tensiune printr-una din metodele aratate mai sus
nu se poate executa suficient de repede si fara pericole, trebuie sa se recurga la
scurt-circuitarea (prin aruncarea unor conductoare) a tuturor conductoarelor de
linie si legarea lor sigura la pamant (dupa regulile generale de tehnica securitatii).
In acest caz, trebuie luate masuri ca bucla aruncata sa nu atinga corpul persoanei
care acorda ajutorul. De asemenea trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
- daca accidentatul se gaseste la inaltime, trebuie sa se previna sau sa se
evite pericolul de cadere ;
- daca accidentatul atinge un singur conductor, este adesea suficient sa se
lege la pamant numai acest conductor ;
- pentru a realiza legarea la pamant si scurt-circuitarea, este necesar in
primul rand ca conductorul intrebuintat in acest scop sa fie pus la pamant apoi
aruncat peste conductoarele de linie care urmeaza sa fie puse la pamant; d) trebuie
de asemenea retinut ca, daca in linie exista o capacitate electrica mare, prin
deconectare poate ramane o sarcina periculoasa pentru viata si numai legarea la
pamant a liniei o poate face inofensiva.
 B. PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE
SUB CURENT

Modul de aplicare a masurilor de prim-ajutor este in functie de starea in

care se afla accidentatul dupa scoaterea de sub curent. In cazul cand acesta se afla
in deplina cunostinta, desi pana atunci fusese in lesin sau a stat mult timp sub
tensiune, el va fi indrumat sau transportat la un medic, spre a preveni o eventuala
agravare a starii sale; in situatii grave, trebuie sa fie chemat medicul sau salvarea
la fata locului. Pana la venirea medicului si pentru ca sa nu existe din nou
pericolul inghitirii limbii sau al inecarii cu voma in cazul unui nou lesin,
accidentatul se aseaza in decubit ventral, ca in imaginea urmatoare:

Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta, el trebuie intins pe un loc neted
si comod; i se desface imbracamintea la piept si la gat, se iau masuri pentru
improspatarea aerului, se evacueaza din incapere persoanele de prisos, apoi i se
da sa miroase o solutie de amoniac, se stropeste cu apa (nu din gura !), i se fac
frictiuni pe corp pentru incalzirea corpului. Medicul trebuie sa fie chemat cat mai
urgent. In cazul cand accidentatul respira greu, foarte rar si convulsiv, la fel ca un
muribund, i se va face respiratie artificiala si un masaj in regiunea inimii. In cazul
cand persoana accidentata nu mai da semne de viata (respiratia, bataile inimii,
pulsul sunt absente) nu trebuie sa fie considerata pierduta. Moartea poate fi
adesea numai aparenta, dar cel accidentat va muri daca nu i se va acorda
primul ajutor, facandu-i-se respiratie artificiala. Respiratia artificiala trebuie
facuta in mod continuu, pana la sosirea medicului, care, in aceste cazuri, trebuie
chemat urgent.

RESPIRATIA ARTIFICIALA

Respiratia artificiala va fi executata numai in cazurile in care cel accidentat

nu respira deloc sau respira rar, convulsiv, cu sughituri, ca un muribund, sau daca
respiratia se inrautateste. Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa
imediat ce accidentatul a fost scos de sub curent si se continua apoi fara
intrerupere. Ea va fi continuata pana la obtinerea rezultatului pozitiv (revenirea
la viata) sau pana la aparitia semnelor neindoielnice ale mortii reale (a petelor
cadaverice sau a rigiditatii corpului).
S-au observat cazuri cand cei considerati morti datorita leziunilor provocate, au
fost readusi la viata peste cateva ore socotite din momentul accidentului (chiar 8-
11 ore). In timpul cat se executa respiratia artificiala, se va observa atent fata
accidentatului. In cazul cand se observa o miscare a buzelor, a pleoapelor sau a
marului lui Adam, facand impresia ca inghite, se va verifica daca nu cumva
accidentatul a inceput sa respire singur si regulat, se opreste respiratia artificiala,
deoarece continuarea ei poate fi periculoasa. Daca insa dupa cateva clipe de
asteptare se va observa ca acesta nu mai respira, se va relua imediat respiratia
artificiala. Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale, este necesar
:
• Sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care impiedica
respiratia (gulerul de la camasa, fularul), sa se desfaca cureaua de la pantaloni.
• sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine (sa se inlature
protezele dentare daca exista);
• Daca gura accidentatului este inclestata, ea trebuie deschisa, in care scop falca
inferioara este impinsa in afara; pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica
cele patru degete de la ambele maini in spatele colturilor falcii inferioare, apoi,
prin apasarea degetelor mari deasupra marginii falcii, aceasta este impinsa in
afara, astfel ca dintii maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui superior.
In cazul cand in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se deschida gura, atunci
se va recurge la ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care se va introduce
intre masele la colturile gurii si nicidecum in fata (caci dintii se pot rupe) si cu
precautie se desclesteaza dintii. (Inainte de a se folosi lama metalica/lingura, se
inveleste cu un material textil pentru a proteja dantura. Sunt preferabile de
asemenea unelte din lemn.)
Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii:

Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura Este cea mai buna metoda pentru ca
este usor de invatat si practicat, poate fi folosita asupra persoanelor de toate
varstele
 Eliberarea cailor respiratorii Gura la gura Gura la nas
Pasii care trebuie urmati sunt urmatorii: - Verificati gura accidentatului pentru a
va asigura ca nu este obstructionata. - Plasati corpul accidentatului pe spate, astfel
incat pieptul sa fie in extensie - Prindeti mandibula si ridicat-o in sus astfel incat
capul sa aiba o pozitie inspre inapoi(vezi imaginea anterioara); Aceasta actiune
va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii, care este deseori inghitita de
persoana in stare de inconstienta. Acum se incepe respiratia artificiala: Cu o mana
se strang narile accidentatului. Dupa aceea salvatorul inspira rapid si adanc, apoi
insufla aerul prin gura accidentatului. Daca maxilarele sun inclestate, inca se mai
poate folosi aceasta metoda, aerul trecand printre dinti, altfel se poate folosi si
metoda gura-la-nas. Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural, la
oprirea insuflatiei.

ARSURI
1)Arsurile pot fi provocate din diverse cause ca : substante lichide si solide
fierbinti, aburi, arc electric.La acordarea primului ajutor in cazul arsurilor se
procedeaza in urmatoarea ordine: se scoate cu grija deosebita imbracamintea, se
panseaza locul arsurii cu comprese sterile sau panza curate, arsura nu se atinge cu
mainile si nu se unge cu alifii, vaselina sau alte solutii.
2) Sunt interzise urmatoarele interventii:
a) spargerea basicilor formate de arsuri;
b) inlaturarea eventualelor materiale lipite de rana;
c) smulgerea partilor de haine arse, lipite de corp;
3) Arsurile provocate de substante chimice(acide sau alcaline) se vor spala
imediat cu apa multa sau intr-un current repede de apa curgatoare. Dupa spalare
se va aplica o compresa cu solutie de soda in cazul arsurilor cu acizi, cu solutie
slaba de otet sau acid boric in cazul arsurilor cu alcaline.
 LESIN, INSOLATIE, SOC CALORIC

1) In cazul aparitiei unei tendinte de lesin (ameteala, accese de voma,

intunecarea vederii,lipsa de aer), sau lesin efectiv, accidentatul va fi culcat cu
capul in jos si picioarele putin ridicate si i se da sa miroase o solutie de amoniac.
Se va stropi fata cuapa rece.
2) In cazul insolatiei sau socului caloric cu simtome de slabiciune sau dureri
de cap, mers nesigur, puls slabit, accidentatul va fi scos imediat la aer si umbra,
dezbracat, culcat, apoi va fi stropit cu apa rece pe fata si piept.Daca este constient,
i se va das a bea apa. La intreruperea brusca a respiratiei, i se va face respiratie
artificiala.

INSTRUCTIUNE PROPRIE
PENTRU DESFASURAREA ACTIVITATII IN CONTEXTUL
PREVENIRII
CONTAMINARII CU NOUL CORONAVIRUS SARS-COV 2

Contextul pandemic actual ne a pus in fata unei situatii exceptionale,fiind o

experienta diferita de orice alta dificultate cu care ne am confruntat pana acum.
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu
pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea
angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi
afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor , lucrătorii au următoarele
obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după
utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor,
aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste
dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie
de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de
protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de
către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi
securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii
desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi
condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în
domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi
la procesul de muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.
In afara obligatiilor prevazute de legislatia in vigoare de sanatate si securitate
in munca angajatii vor trebui sa acorde atentie sporita precautiunilor universal
valabile pentru prevenirea contaminarii cu virusul SARS CoV 2:
- Mentinerea distantei sociale de minimum 1,5 m in toate zonele publice;
-Purtarea mastii de protectie in toate spatiile publice inchise si in mijloacele
de transport in comun;
-Mentinerea igenei riguroase a mainilor,cu apa si sapun timp de cel putin
20 secunde sau dezinfectanti avizati,ori de cate ori este nevoie;
- Evitarea atingerii fetei cu mainile nespalate/nedezinfectate;
-Mentinerea igenei respiratiei:tuse si /sau stranut(in plica cotului sau in
servetel de unica folosinta),rinoree(in servetel de unica folosinnta).
-Dupa utilizare servetelul de unica folosinta va fi aruncat in recipientul de
colectare deseurilor si se va efectua imediat igena mainilor precum si limitarea
contactului cu alte persoane la maximum 15 minute;
-Limitarea contactului cu alte persoane la maximum 15 minute,la o distanta
de 1,5m;
-Se asigura comunicarea permanenta cu medicul de medicina muncii
pentru a monitoriza starea de sanatate a angajatilor;
-Se asigura ca in sediul unitatii,furnizorii externi,companiile
externe,persoanele care intra in institutie respecta masurile de protectie stabilite
de unitate:
-Amenajeza spatiul de birouri astfel incat sa se poata pastra distanta fizica
intre angajati,prin stabilirea unui numar fix de persoane care pot lucra in acceasi
incapere precum si montarea unde este posibil de separatoare de plastic intre
birouri;
-Se asigura in permanenta in grupurile sanitare sapun si dezinfectant de
maini si postere cu modul corect de spalare pe maini;
-Limitarea deplasarilor in afara unitatii cand acestea nu sunt esentiale;
-Limitarea la maximum a oricarui contact cu alte persoane cum ar
fi:strangerea mainilor,imbratisarile,atingerea fetei cu mainile;
 -Se evita atingerea suprafetelor atinse frecvent si de alte
persoane,precum:balustrade,butoane de la lift,clante.In cazul in care trebuie
atinse trebuie sa ne protejam folosind servetel de unica folosinta;
-In cazul folosirii trasportului in comun nu se sta fata in fata cu alte
persoane.Dupa utilizare mijloacelor de transport in comun se vor igeniza mainile;
-Dezinfectarea frecventa cu solutie pe baza de alcool sau clor a suprafetelor
cu care intram in contact;
-Aerisire incaperilor in care desfasuram activitate de mai multe ori pe zi;
-Nu se vor consuma lichide din aceasi sticla/pahar cu alte persoane;
-La intrarea in spatiu ssi in fiecare birou de lucru ocupat este amplasat cate
un dozator cu dezinfectant;
-Daca sunt mai multi vizitatorii in acelasi timp si in masura in care
conditiile meteorologice permit,persoanele care astepta la rand sa ramana in afara
cladiri,la o distanta de minimum 1,5m.Daca conditiile meteorologice nupermit
vor astepta pe holul spatiului pe scaune amplasate la distanta de minimum 1,5 m;
Masuri speciale in cazul in cazul in care un angajat este suspect/confirmat
cu infectare cu coronavirusul SARS COV2:
-Angajatii cu simptome respiratorii (tuse,stranut,rinoree si/sau febra mai
mare de 37,3Csi/sau stare generala alterata ,aparute in timpul programului de
lucru,vor fi imediat izolati de restul colegilorsi trimisi la domiciliul sau la unitati
sanitare,in functie de starea persoanei;
-Spatiile in care a petrecut mai mult de 20 minute se inchid;
-La terminarea programului se va asigura aerisirea mecanica a incaperii
(deschiderea geamurilor)
Pentru prevenirea contaminarii cu noul coronavirus SARS CoV 2si
pentru asigurarea desfasurarii activitatii in conditii de siguranta sanitara se vor
respecta urmatoarele reguli:

REGULI DE RESPECTAT DE CATRE PERSONALUL MEDICAL SI

AUXILIAR DIN SPITAL

Triaj epidemiologic
La intrarea în tura personalul medical si auxiliar are obligatia autodeclararii
prin completarea formularului de triaj epidemiologic.
În funcţie de simptomatologia declarată persoana va fi indrumata către
medicul de familie
Măsuri de igienă
Personal medical
a) Spalarea mainilor:

La intrarea in tura si inainte de ieșirea din tură, personalul medical si auxiliar

trebuie să se spele pe maini și să respecte regimul de igienă personală pentru a
preveni posibilele infecții la nivelul tractului respirator sau al mucoasei. Se va
respecta procedura privind Igiena Mainilor.
Inainte si dupa utilizarea manusilor de protectie personalul medical isi va
spala mainile cu apa si sapun si se va dezinfecta cu solutii dezinfectante
tegumentare. Se respecta ,,Regulile de urmat din igiena mainilor pentru
personalul medical care ingrijeste persoanele suspecte sau confirmate cu infectie
cu COVID-19’’.

Cand ne spalam pe maini:

• Înainte de a atinge un pacient;

• Înaintea unei tehnici aseptice;

• Înainte de a mânca sau a bea ;

• Imediat după expunerea la fluide corporale;

• După atingerea pacientului;

• După atingerea obiectelor din apropierea pacientului;

• După folosire toaletei;

• După contactul cu lenjeria murdară sau deșeuri ;

• După tuse sau strănut cu gura acoperită cu mâna ;

• Înainte și după fiecare manevră efectuată.

Tehnica spălării mâinilor

• Udaţi-vă mâinile sub jet de apă caldă sau apă rece ;

• Aplicaţi săpun lichid de la dozator și acoperi-ţi mâinile în întregime pentru

a crea spumă;

• Frecaţi ambele palme împreună;

• Frecaţi spatele fiecărei mâini cu palma mâinii opuse și întrepătrundeţi

degetele;

• Frecaţi palmele cu degetele întrepătrunse;

 • Frecaţi spatele degetelor de palma opusă, cu degetele strânse;

• Frecaţi pe rând fiecare deget mare în palma opusă folosind o mișcare de

rotaţie;

• Frecaţi vârfurile degetelor în palma opusă printr-o mișcare circulară;

• Frecaţi fiecare încheietură cu mâna opusă;

• Limpeziţi mâna cu apă curgătoare/curentă;

• Închideţi robinetul cu cotul dacă robinetul permite, dacă nu, folosiţi un

prosop de hârtie;

• Uscaţi complet mâinile cu un prosop de hârtie de unică folosinţă;

• Aruncaţi prosopul de hârtie la coşul de gunoi.

Dezinfecția mâinilor

• Folosiți soluție dezinfectantă pe bază de alcool înainte și după contactul

cu pacientul;

• Mâinile trebuie să rămână ude minim 30 de secunde după utilizarea

dezinfectantului pe bază de alcool. Atunci înseamnă că s-a folosit
cantitatea corectă de dezinfectant;

• Nu necesită clătire;

• Folosirea mănușilor nu înlocuiește dezinfectarea mâinilor înainte și după

intervenție.

Igiena corporala:

Dupa utilizarea combinezonului este recomandat dusul cu apa si sapun.

Personalul medical va folosi doar grupul sanitar destinat personalului medical
prevazut cu dus.
 Echipamentul de protectie
In cazul personalului care lucreaza cu pacienti posibil infectati COVID-19
va fi urmatorul:

Recomandări de folosire a echipamentului individual de protecție (EIP)

care trebuie utilizat în contextul COVID-19

Personal /
Activitate Tip de echipament
pacient
Furnizor de servicii medicale
Spital
Mască simplă
În contact direct cu
Halat de unică folosință
pacienți cu COVID-
Mănuși
19
Protecția ochilor (ochelari sau vizieră)
Personal
Proceduri Mască N95 sau FFP2 standard sau echivalent
medical
generatoare de Halat de unică folosință peste care se pune
aerosoli efectuate la șorț/combinezon
Salon de spital
pacienți cu COVID- Mănuși
19 Protecția ochilor
Mască simplă
În salonul de izolare Halat de unică folosință
Personal de
a pacientului cu Mănuși menajere
curățenie
COVID-19 Protecția ochilor
Ghete/Papuci de spital închiși în față
Mască chirurgicală sau chiar mască
N95/FFP2;
halat impermeabil de unică folosință sau
halat de unică folosință peste care se pune
În contact direct cu
Bloc operator Personal șorț impermeabil de unică folosință
pacienți cu COVID-
sau ATI medical Două perechi de mănuși de unică utilizare
19
Bonetă
Botoși
Protecția ochilor (ochelari sau ecran de
protecție facială)
Mască FFP3 (sau, în lipsă, mască N95/FFP2)
Proceduri
sau aparat mască cu purificator aer
generatoare de
Halat impermeabil de unică folosință sau
aerosoli efectuate la
halat de unică folosință peste care se pune
pacienți cu COVID-
șorț impermeabil de unică folosință
19
Două perechi de mănuși de unică utilizare
 Bonetă, Botoși
Protecția ochilor (ochelari sau ecran de
protecție facială)

Personal Activitate Tip de echipament

Mască simplă
Halat impermeabil de unică folosință sau
În salonul de izolare halat de unică folosință peste care se pune
Personal de
a pacientului cu șorț impermeabil de unică folosință
curățenie
COVID-19 Mănuși menajere
Protecția ochilor
Ghete/Papuci de spital închiși în față
Alte zone Orice activitate care
(coridoare, Tot nu presupune contact
Echipament obișnuit de spital
sala de personalul cu pacientul cu
tratament etc.) COVID-19
Screening preliminar Menținerea distanței de cel puțin 1 m între
Personal
Triaj ce nu necesită contact pacient și personal
medical
direct cu pacientul Echipament obișnuit de spital
Mască simplă
Personalul
Manipularea probelor Halat de unică folosință
Laborator din
respiratorii Mănuși
laborator
Protecția ochilor
Tot Activități
personalul, administrative care
Zona
inclusiv nu necesită contact Purtarea obligatorie a masti.
administrativă
personalul cu pacient cu
medical COVID-19
Ambulatorii de specialitate
Mască simplă
Examinarea fizică a
Personal Halat de unică folosință
pacientului cu
medical Mănuși
simptome respiratorii
Protecție oculara
Cabinet de
Examinarea fizică a Echipament individual de protecție conform
consultație Personal
pacientului fără precauțiunilor universale standard și
medical
simptome respiratorii evaluării riscului
Îngrijitoare Între consultații și Mască simplă
de curățenie după examinarea Halat de unică folosință / Mănuși menajere
 pacienților cu Protecție oculară (dacă există risc de stropire
simptome respiratorii cu materie organică sau chimică)
Ghete/papuci de spital închiși în față

Întreg
Zona Activități
personalul,
administrativă administrative Purtarea obligatorie a masti.
inclusiv
personal
medical
Screening preliminar
Personal Menținerea distanței de cel puțin 1 m între
Triaj fără implicarea
medical pacient și personal Mască simplă
contactului direct

Protocol de echipare / dezechipare echipament de protectie

a)Etapa premergătoare :

● Se verifică echipamentul de protecţie (mărimea potrivită pentru mănuşi, halat)

● Se scoate verigheta şi ceasul şi se golesc buzunarele (pix, telefon)
● Se strânge părul
● Se efectueaza igiena si dezinfectia mainilor respectand tehnica corecta si timpul
de 20-30 secunde

b) Echiparea se face in spatiu considerat zona curata

● se imbraca halatul impermeabil/combinezonul de unica folosinta

● se pun botosii acoperitori sau cizme de cauciuc
● se pune prima pereche de manusi nesterile interioare(manecile halatului
impermeabil/ combinezonului vor trece peste manseta primei perechi de manusi)
● se pune masca medicala de protectie FFP2/FFP3/N95(se va verifica
etanseitatea acesteia pe fata) si apoi se pune gluga combinezonului sau cagula in
cazul halatului impermeabil.
● se pun ochelarii de protectie/viziera
● se pune a doua pereche de manusi care acopera maneca halatului impermeabil/
combinezonului
● o a doua persoana va inspecta corectitudinea si etanseitatea echipamentului de
protectie imbracat
 c) Dezechiparea se face in spatiul considerat zona murdara
Tot echipamentul de unica folosinta se arunca in recipientul pentru deseuri
infectioase.

● se realizeaza dezinfectia igienica a mainilor(manusi exterioare, respectand

tehnica corecta si timpul de 20-30 secunde
● se indeparteaza si se arunca manusile exterioare
● se realizeaza dezinfectia igienica a mainilor(manusi interioare, respectand
tehnica corecta si timpul de 20-30 secunde)
● se indeparteaza ochelarii de protectie/viziera fara a atinge partea din fata a
acesteia. Cei reutilizabili vor fi pusi cuva cu solutie dezinfectanta clorigena( 1
tableta la 1 litru de apa), 30 minute urmata de clatire riguroasa si stergere cu hartie
prosop.
● se realizeaza dezinfectia igienica a mainilor(manusi interioare, respectand
tehnica corecta si timpul de 20-30 secunde)
● se da jos gluga combinezonului sau se indeparteaza cagula
● se realizeaza dezinfectia igienica a mainilor(manusi interioare, respectand
tehnica corecta si timpul de 20-30 secunde)
● se indeparteaza halatul impermeabil/combinezonul de unica folosinta, fara
miscari bruste si avand grija sa nu atingem partea interioara a acestuia. Ajutorul
va efectua manevra de rulare a combinezonului indepartare a acestuia.
● se realizeaza dezinfectia igienica a mainilor(manusi interioare, respectand
tehnica corecta si timpul de 20-30 secunde)
● se indeparteaza si se arunca botosii acoperitori/ iar cizmele se pun in cu solutie
dezinfectanta clorigena( 1 tableta la 1 litru de apa) 30 minute si se pun la uscat.
● se realizeaza dezinfectia igienica a mainilor(manusi interioare, respectand
tehnica corecta si timpul de 20-30 secunde)
● se indeparteaza si se arunca masca tinand de snur/elastic fara a atinga partea
frontala si fara a se atinge fata.
● se realizeaza dezinfectia igienica a mainilor(manusi interioare, respectand
tehnica corecta si timpul de 20-30 secunde)
● se indeparteaza manusile interioare
● se realizeaza dezinfectia igienica a mainilor respectand tehnica corecta si timpul
de 20-30 secunde
● se dezinfecteaza incaltamintea prin pulverizare cu solutie dezinfectanta
clorigena( 1 tableta la 1 litru de apa)
Personalul medical care va lucra in zona rosie va fi ajutat de un membu al
echipei atat la echipare cat si la dezechipare.
La dezechipare, ajutorul poarta halat de unica folosinta, ochelari/viziera,
masca chirurgicala, boneta, doua perechi de manusi de unica folosinta.
Solutia clorigena pentru dezinfectia ochelarilor/vizierelor reutilizabile va fi
schimbata dupa fiecare utilizare.
 Recipientul cu solutie va fi pregatit si etichetat de asistenta medicala din
zona curata la intrarea in tura si va fi amplasat in zona tampon.

Echipamente de protectie personal medical/ auxiliar din zona curata:

Personalul medical care va lucra in zona curata va purta echipament de

protectie halat/pantalon/bluze si papuci inchisi in fata/pantofi de spital.
Încălţămintea folosită de personalul medical şi auxiliar din zona curata va fi
decontaminata prin stergere cu substanţa clorigena.
Este interzisa spalarea echipamentului de protectie standard (uniforma) de
spital acasa. Ea va fi predata si spalata de firma de spalatorie.

Curatenia si dezinfectia

Are ca scop eliminarea (distrugerea) virusului de pe suprafeţe inerte /

echipamente / materiale reutilizabile, prin aplicarea de dezinfectanţi (pe bază de
clor, alcool, peroxide de hidrogen).

Dezinfecția podelelor și a pereților

Produsele biologice provenite de la pacienti vor fi aruncate complet

înaintea dezinfecției și vor fi manipulate conform procedurilor de eliminare
pentru sânge și alte lichide corporale;
Pereții și podeaua vor fi dezinfectate cu dezinfectante pe bază de clor 1
tableta la 1 litru de apa cu ajutorul mopului, prin pulverizare sau ștergere.
Dezinfecția durează minim 30 de minute si se realizeaza de cel puțin de
trei ori pe zi și se repeta procedura oricând există contaminare.

Dezinfecția suprafețelor obiectelor

Produsele biologice provenite de la pacienti vor fi aruncate complet

înaintea dezinfecției și vor fi manipulate conform procedurilor de eliminare
pentru sânge și alte lichide corporale;
Ștergeți suprafețele obiectelor cu dezinfectant pe bază de clor în
concentrație de 1 tableta la 1 litru de apa.
Realizați dezinfecția de trei ori pe zi (repetați oricând este suspectată
contaminarea);
Se sterg mai întâi zonele mai curate, apoi cele mai contaminate: ștergeți
întâi suprafețele obiectelor care nu sunt atinse frecvent, apoi ștergeți suprafețele
obiectelor care sunt atinse frecvent.
 Dupa utilizare lavetele sunt aruncate la deseuri infectioase.

Sectia de spital

La intrarea si iesirea din zona dedicata, dar si la intrarea in saloane, cabinete,

sala operatii, ATI, vor fi amplasate covorase antibacteriene aderente.

Curatenia in salon

Dezinfectia aeromicroflorei se va face continuu cu aparat de dezinfectie a

aerului cu ultraviolete. Dezinfectia terminala se va efectua odata pe zi cand
activitatea permite.
Pe holuri se vor folosi lămpi cu ultraviolete timp de 1 oră de fiecare dată. Se
va realiza această operațiune de trei ori pe zi.
Graficele de curatenie si dezinfectie vor ramane in zona curata.

Curatenia in spatiile comune posibil contaminate

Decontaminarea suprafetelor din spatiile comune se va face la interval de 3

ore.
Dezinfectia aeromicroflorei a holurilor, spatiilor de echipare si dezechipare
si a cabinetelor, sala operatie, ATI se va face continuu cu aparat de dezinfectia
aerului cu ultraviolete.
Aparatele cu ultraviolete vor fi montate pe holuri, cate doua pe fiecare hol
si vor functiona pe toata perioada prezentei pacientilor in spital.
Liftul dedicat transportului pacientilor se blocheaza dupa folosire, se
dezinfecteaza de liftiera echipata in echipamentul de protectie. In momentul in
care se anunta transportul pacientului suspicionat sau confirmat COVID-19
liftiera va pregati solutie de ANIOS OXY’FLOR 0.5% sau solutie clorigena 1
tableta la 1 litru de apa pe care o va duce in lift.
Dezinfectia se face prin stergerea suprafetelor cu laveta imbibata in solutie
incepand de sus in jos, si terminand cu podeaua. Dupa efectuarea dezinfectiei
liftiera dezbraca echipamentul de protectie si noteaza in graficul de curatenie.

Curatenia in grupurile sanitare

Grupurile sanitare vor fi spalate cu detergent dezinfectant si dezinfectate cu

solutie clorigena dupa fiecare utilizare. Dezinfectia terminala se va efectua zilnic.
 Utilizarea mopurilor

Fiecare salon sau spatiu va avea mop dedicat conform procedurilor spitalului
cu respectarea codului de culori.
Mopurile curate vor fi aduse la usa dintre lifturile nr.3 si nr. 4 care
delimiteaza zona rosie de zona verde de catre infirmiera care lucreaza in zona
noncovid. Infirmiera care lucreaza in zona rosie preia mopurile.
Dupa utilizarea lor mopurile vor fi introduse in saci de culoare galbena cu
pictograma ,,pericol biologic’’. Sacii vor fi legati si dezinfectati la exterior prin
pulverizare cu solutie clorigena (o tableta la un litru de apa) si vor fi transportati
in spatiul tampon unde vor fi decontaminati dupa scoaterea celei de a doua
perechi de manusi.
Mopurile se predau in saci separati in functie de zona unde au fost utilizati.
Mopurile se noteaza si se eticheteaza corespunzator COVID-19 se predau
firmei de spalatorie sau se vor spala la masina de spalat existenta pe sectie
dedicata exclusiv spalarii mopurilor.
Pentru efectuarea curateniei in zona rosie infirmiera poarta echipament de
protectie conform conformzonei rosii.
Curatenia in spatiile din zona curata se vor face conform procedurilor.

Echipamente si dispozitive medicale

Suprafetele aparatelor si dispozitivelor medicale utilizate se vor

dezinfectata prin stergere cu soluţii clorigene sau cu dezinfectant de nivel inalt
conform protocolului de lucru, inclusiv cablurile acestora.
. Se va urma traseul catre sterilizare etaj 2 prin holul sectiei de urologie –
intrare hol BO urologie – iesire zona curata hol sterilizare.
Personalul medical va purta echipament de protectie corespunzator.

Colectarea si circuitul deşeurilor periculoase:

Colectarea deşeurilor periculoase:

Echiparea infirmierei/ingrijitoarei se va face in zona curata. Este interzis

accesul in zona posibil contaminata fara echipament de protectie corespunzator.
Colectarea deşeurilor periculoase se va face în salon, in saci de culoare
galbena cu pictograma ,,pericol biologic’’. Sacii vor fi legati si dezinfectati la
exterior prin pulverizare cu solutie clorigena (o tableta la un litru de apa) si vor fi
depozitati in pubela prevazuta cu sac galben din spatiul dedicat, dupa care se
scoate a doua pereche de manusi.
Toate deseurile contaminate ( inclusiv produse biologice provenite de la
pacient si rezultate in urma necesitatilor fiziologice (materii fecale, urina,
varsatura) si care se colecteaza in recipienti de unica folosinta din carton, se
introduc intr-un sac galben, se leaga la gura, se decontamineaza cu solutie de
cloramina 1 tablete la 1 litru apa si se pun in pubela colectoare, prevazuta cu sac
galben inscriptionata corespunzator.
Acelasi mod de colectare are si echipamentul de protectie folosit de
personalul dedicat ingrijirii pacientilor cu COVID-19.
Se va aloca un recipient de colectare separat pentru aceste deşeuri, recipient
care va urma traseul deşeurilor infecţioase. Infirmiera foloseste doua perechi de
manusi, prima pereche se arunca dupa decontaminarea primului sac.
Sacii vor fi inscriptionati conform codului de procedura implementat la
nivelul spitalului( denumire spital, sectia, cod deseu, data deschiderii si semnatura
persoanei care a deschis, data inchiderii si semnatura).

Transportul deşeurilor periculoase

Dupa internarea pacientilor suspecti/confirmati COVID-19 vor fi internati

pe partea stanga a spitalului se vor respecta aceleasi ore, dar fiecare sectie va duce
deseurile pe rand, nu vor merge doua sectii odata.
Transportul deseurilor contaminate se face de 4 ori pe zi in intervalul orar si
va fi asigurat de infirmiera din sectie echipata cu echipament standard (2 bonete,
2 masti chirurgicale, 2 halate uf, 2 perechi de manusi, 2 perechi botosi). Pubela
de transport se va dezinfecta cu solutii clorigene dupa care primul rand de
echipament va fi dezbracat si aruncat in pubela prevazuta cu sac galben din spatiul
central de depozitare temporara aflat in curtea unitatii sanitare.
din sectie(zona rosie) si pubelele din spatiul de depozitare a deseurilor infectioase
din spatiul central de depozitare temporara – COVID-19.
Graficul de igienizare mijloace de transport se va completa de catre
infirmiera din sectie.
Dupa ridicarea deseurilor periculoase de catre firma colectoare in spatiul
central de colectare se efectua curatenia si dezinfectia zilnica cu substante
clorigene(1 tb cloramina la 1 litru apa). Se vor sterge si dezinfecta toate pubelele
din interiorul spatiului de depozitare cu solutii clorigene si se va completa graficul
de igienizare mijloace de transport.

Reguli de conduita obligatorie pentru angajati si pentru vizitatori

pentru prevenirea imbolnavirilor cu coronavirusul SARS CoV 2;

Se respecta toate instructiunile spitalului pentru prevenirea raspandirii

coronavirusului SARS CoV 2;
Se interzice accesul in unitate al persoanelor care prezinta simptome de
infectare cu
coronavirusul SARS CoV 2;
La intrare in spital isi de zinfecteaza mainile la dozatorul de
dezinfectant;
 Poarta mastile de protectie care sa acopere nasul si gura;
Accepta verificarea temperaturii corporale la intrarea in sediu,la
inceputul programuluide lucru si ori de cate ori revine in sediu;
Se interzice utilizarea instalatiei de climatizare;
Se evita stationarea in spatiile comune ale cladirii;
Se aeriseste frecvent spatiul de lucru;
Se evita pe cat posibil deplasarea in cadrul altor birouri si comunicarea
online a documentelor pentru a limita contactul direct al persoanelor;
Pe parcursul programului de lucru mentin igiena riguroasa a
mainilor,ori de cate ori este nevoie cu apa si sapun ,timp de 20 de secunde;

Prezentul document va fi postat pe intranetul spitalului, sectiunea

COVID 19 si va fi adus la cunostinta intregului personal cu PV de catre
asistentul sef si medicul sef sectie.
Nerespectarea instructiunilor de sanatate si securitate in munca este
considerata abatere disciplinara grava și va fi sancționata conform legislației
muncii în vigoare.

Serviciul Extern SSM

Ing.Maria Betivu