UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Directia ID/IFR

Program de studii: Pedagogia invatamantului primar si prescolar
Anul : I – ID, 2018-2019
STUDENT :

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI
TEMA 1 : Recenzia unei lucrari stiintifice

,, Gandire rapida...gandire lenta ,, - Daniel Kahneman

Daniel Kahneman, laureat al premiului Nobel în Economie și cel mai important psiholog
în viață a scris Gândire rapidă, gândire lentă pentru a ne schimba percepția despre gândire. ”Lumea
din capetele noastre nu este o reproducere fidelă a realității; așteptările noastre față de frecvența
evenimentelor sunt distorsionate de prevalența și intensitatea emoțională a mesajelor la care
suntem expuși” 1 , apreciază el, în urma multor studii de cercetare. A studiat timp de peste patru
decenii, mecanismele decizionale ale creierului uman si a identificat numeroase erori cognitive ce
ne influenteaza deciziile fara sa ne dam seama.

Am ales cartea intrucat raspunde nevoilor de instruire in domeniul psihologiei, lectura ei

fiind lamuritoare privind modul cum se iau deciziile atat in afaceri, cat si in viata de zi cu zi( cum

ar fi utilizarea diferitelor tehnici pentru a ne feri de stangaciile mintale care adeseori ne vâră in

bucluc ). “Gândire rapidă, gândire lentă” schimbă modul în care gândim despre gândire. Cartea de
aproximativ 800 de pagini face o călătorie fascinantă prin mintea umană și ne arată cum gândim
și ce greșeli facem, de cele mai multe ori fără să ne dăm seama. ”Starea voastră
de spirit normală este să aveți senzații și opinii intuitive despre aproape tot ceea ce vă iese în
cale.Vă plac sau vă displac oamenii cu mult timp înainte de a ști multe lucruri despre ei; aveți sau
nu încredere în necunoscuți fără să știți de ce; simțiți că o întreprindere va avea succes fără să
analizați” 2 .
,, Gândire rapidă, gândire lentă ,, - schițează un tablou în alb și negru al modului în care
funcționează mintea noastră. În viziunea lui Kahneman psihicul uman e alcătuit din două categorii
opuse de procese, grupate în două sisteme de gândire – Sistemul 1 și Sistemul 2. Însuși titlul face
referire la această structură duală a minții. Daniel Kahneman ne poarta intr-o calatorie inovatoare
prin ascunzisurile mintii si ne explica cele doua sisteme care conduc modul nostru de a gandi.
Sistemul 1 este rapid, intuitiv si emotional.
Sistemul 2 este mai lent, mai deliberativ si mai logic.
Kahneman prezinta capacitatile extraordinare - si,deopotriva,erorile - gandirii rapide si
dezvaluie influenta omniprezenta a impresiilor intuitive asupra gandurilor si comportamentelor
noastre. Impactul aversiunii fata de pierdere si al excesivitatii increderii in sine asupra strategiilor
corporatiste, dificultatile previziunii a ceea ce ne face fericiti in viitor, de la jocul la bursa de valori
pana la planificarea vacantei urmatoare- fiecare dintre acestea se pot intelege numai cunoscand
modul in care cele doua sisteme ne modeleaza judecatile evaluative si deciziile noastre.
Cartea e scrisă într-un stil extrem de convingător prin multitudinea exemplelor cu care
fiecare dintre noi putem rezona. Kahneman manifestă un talent remarcabil în expunerea
argumentelor și un subtil umor auto-sarcastic. Cu ajutorul acestora, ne spune o poveste despre noi
înșine care ne provoacă adesea reacții de felul: „Da da, așa e, mi se-ntâmplă și mie! Are
dreptate!”. Poate că povestea lui Kahneman este atât de tentantă pentru că se mulează perfect pe
tendința noastră de a privi lumea în termeni de adevarat sau fals, bun sau rău. Această tendință nu
lasă loc de „elemente recalcitrante” care să nu poată fi categorisite drept ori una, ori cealaltă.
Cele două categorii de procese mentale sunt prezentate în primul capitol, „Personajele
din poveste”, al cărții. E de remarcat că autorul le tratează pe parcursul întregii cărți mai degrabă
ca personaje ale unui documentar, decât ca abstracțiuni teoretice sau personaje fictive. Deși aceasta
ne-am putea gândi că înseamnă „din poveste”, Kahneman intenționează să ne spună o poveste
reală, dar o face cu talent de povestitor. Astfel, despre Sistemul 1 aflăm că e format din procesele
intuitive, rapide, automate, inconștiente, care nu necesita efort cognitiv. De exemplu, cineva care
a fost într-un fel sau altul martorul unei tragedii, în trecutul recent va supraestima probabilitatea
pericolului sau a riscului. Să presupunem că cineva cunoscut tocmai a suferit un accident de avion.
Noi cu toții am fi tentați în acest caz să mergem cu mașina, fie și pentru o distanță considerabilă.
Dar ar fi asta o decizie înțeleaptă, justificată rațional? Răspunsul lui Kahneman e negativ.
Sistemul 1 este cel mai adesea responsabil de erorile noastre cognitive. Pentru a
observa ca o persoana este furioasa sau nu, este nevoie de un efort constient, acest lucru realizandu-
se instant si voluntar, intr-un exemplu de gandire rapida, tipica sistemului 1. In schimb, pentru a
rezolva o problema de matematica precum operatiunea de inmultire a lui 17 cu 25, este nevoie de
directionarea constienta a atentiei spre un efort voluntar, fara de care raspunsul nu poate fi obtinut.
Acesta din urma este un exemplu de aplicare a celui de-al doilea sistem.
Sistemul 1 este innascut, o consecinta a evolutiei si rezultatul adaptarii la mediu de-a lungul
timpului, pe cand sistemul 2 este o componenta specifica omului. De astfel, ceea ce noi percepem
ca specific propriei persoane este sistemul 2- sinele constient si rational, cel care gestioneaza
credinte, optiuni si decizii. Desi traim cu impresia ca sistemul 2 este raspunzator de majoritatea
deciziilor pe care le luam, viata noastra este controlata in mare parte de primul sistem. Motivul?
In fiecare zi trebuie sa luam foarte multe decizii, ceea ce face imposibila folosirea celui de-al doilea
sistem pentru majoritatea. Pentru ca deciziile rationale necesita timp pentru analiza si deductie,
eforturi ce consuma energie, cel de-al doilea sistem este folosit arareori. De cele mai multe ori,
sistemul 1 genereaza sugestii pentru cel de-al doilea( impresii,
intuitii, intentii si sentimente ) pe care acesta le adopta fara a le modifica. Sistemul 2 intervine
atunci cand sistemul nu ofera un raspuns imediat( de exemplu, in cazul problemei 17x24 ) sau
atunci cand detecteaza ca urmeaza sa aiba loc o greseala ( ca atunci cand ne abtinem sa reactionam
intr-un mod nepotrivit intr-o situatie dificila, cand mecanismul de control al sistemului 2,
blocheaza intentia generata de sistemul 1 ).
Sistemul 1 prezinta anumite erori sistematice, erori cognitive ce duc de multe ori la
adoptarea unor decizii eronate. In cartea sa ,, Gandire rapida...gandire lenta ,, Daniel kahneman
expune cateva dintre aceste greseli de gandire, sperand ca prin elucidarea lor sa-i ajute pe ceilalti
sa le identifice si sa-si inteleaga mai bine propriile decizii. Pentru ca sistemul 1 este activ tot timpul
( spre deosebire de sistemul 2, ce necesita un efort constient ), suntem mai predispusi la erori
cognitive. O exemplificare a autonomiei sistemului 1, redata de Daniel Kahnemam in aceasta carte,
o reprezinta iluzia optica, in care doua linii paralele par a avea lungimi diferite. Chiar daca
masuram cele doua linii si ne convingem ( cu ajutorul sistemului 2) ca lungimea lor este aceeasi,
sistemul 1 va continua sa le perceapa ca fiind inegale.
Prin opoziție, Sistemul 2 e alcătuit din procese reflexive, lente, deliberate, care solicită
efort cognitiv. Dacă am evalua corect probabilitatea unui accident de mașină față de cea a unui
accident de avion, am alege totuși zborul. Am face asta chiar dacă știm despre experiența tragică
a cunoștinței noastre. Acest efort evaluativ merită făcut, căci Sistemul 2 este sursa gândirii corecte
după standardele logicii sau probabilității. Și totuși, lenea este atât de adânc înrădăcinată în
structura psihică umană. De aceea, de multe ori aceste procese cognitive superioare nu intervin
când ar fi nevoie de ele pentru a struni nărăvașele mecanisme ale Sistemului 1.
După cum se poate remarca, această teorie a procesării duale pe care o propune
Kahneman are o notă evaluativă. Cele doua sisteme sunt ierarhizate valoric. Astfel, Sistemul 2 este
considerat personajul pozitiv, un fel de Făt Frumos. Acesta ar trebui să-l domine pe zmeul
Sistemului 1. Regăsim aici viziunea tradițională conform căreia gândirea corectă este în
conformitate cu standardele rațiunii, iar deciziile bune sunt cele raționale. Din contră, procesele
automate, impulsurile cognitive ori gândurile contaminate de factori emoționali sau necesități
practice (cum ar fi găsirea unei soluții rapide) duc cel mai adesea la erori. Nu avem a ne aștepta la
rezultate prea bune atunci când, după expresia autorului, „coada emoțională dă din câinele
rațional” Schema interpretativă e deci una în care sinele e format din două personaje coexistente,
Sistemele 1 si 2. Cel de-al doilea joacă rolul polițistului leneș menit să asigure ordinea pe care cel
dintâi – țapul ispășitor – o tulbură adesea.Daniel Kahneman își asumă explicit obiectivul de a-i
ilumina pe cititori făcându-i conștienți de posibilitatea erorilor Sistemului 1. El îi ajută astfel să le
evite.
,, Gândire rapidă, gândire lentă ,, - ne învăță să ne antrenăm folosirea Sistemului 2
atunci când e cazul. Asta înseamnă atunci când acțiunea impulsivă ne-ar duce la rezultate mai
proaste. De asemenea, când nu ne grăbim prea tare și avem timp suficient pentru a-i permite
Sistemului 2 să-și manifeste înțelepciunea. Un argument suplimentar ar fi că această viziune despre
o funcționare duală a minții și-a găsit aplicabilitatea în știința bunelor decizii financiare. Iar aceasta
i-a adus lui Kahneman premiul Nobel pentru economie în calitate de psiholog de profesie, care nu
a studiat vreodată economia.
În urma conștientizării mecanismelor psihice, ele pot fi educate pentru a obține
avantaje concrete. Pe acest model putem și noi să utilizăm ceea ce învățăm din Gândire rapidă,
gândire lentă despre cele două sisteme. Aceasta ne ajută să ne punem la adăpost de deciziile pripite
ale Sistemului 1, atunci când ceva mai multă deliberare ne-ar fi avantajoasă. Asta nu înseamnă
nicidecum a ne lupta permanent împotriva sa. Înseamnă mai degrabă a găsi justa măsură a
interacțiunii dintre cele două sisteme.
Întrebarea cărții este următoarea: cum luăm decizii, de pildă, atunci când alegem să
cumpărăm un produs comercial sau chiar și atunci când ne alegem prietenii? Experimentele de
psihologie cognitivă realizate vreme de mai mulți ani de Daniel Kahneman arată că, de cele mai
multe ori, deciziile noastre sunt iraționale și sub-optime, pentru că psihologic suntem predispuși
să folosim așa numita gândire rapidă, mult mai veche în bagajul nostru evolutiv decât gândirea
logică și expusă unei serii întregi de bias-uri și erori. Miza cărții este să ne indice, cu exemple și
exerciții simple, cum ne putem educa gândirea logică în așa fel încât să depășim erorile gândirii
rapide, pe care, să nu uităm, politicile de marketing ale marilor companii le exploatează din plin.
Asta nu înseamnă, desigur, să nu ne mai folosim deloc intuiția! Dimpotrivă, este important să știm
când și cum să o folosim dacă dorim să ajungem la deciziile cele mai bune.
Scopul principal al cartii este prezentarea unei perspective asupra felului in care mintea
functioneaza, pe baza descoperirilor recente din psihologia cognitiva si sociala. Autorul prezinta
intr-o maniera accesibila, eleganta, metaforica, felul in care omul gandeste si ia decizii. Sistemul
1 intuitiv, automat, emotional, este in mare masura responsabil pentru deciziile pe care le luam; in
timp ce Sistemul 2, deliberativ si lent, preia controlul mult mai rar. Cititorii, mai ales cei interesati
de latura economica, vor fi extrem de susprinsi atunci cand vor constata cat de influentati sunt in
deciziile lor de mecanisme asupra carora aparent nu au nici un control. Sistemul 1, intuitiv este
autorul secret al majoritatii deciziilor pe care le luam, insa este extrem de susceptibil la biasuri si
emotii si deseori conduce la rationamente eronate ca in exemplul urmator: o bila si o bata de
baseball costa impreuna 1.10 $; Daca bata costa cu 1$ mai mult decat bila, cat costa bila?
Raspunsul intuitiv care ne vine automat in minte este 10 centi, insa raspunsul corect este la o
analiza mai atenta 0.5 centi. De cele mai multe ori, atunci cand gandim intuitiv, un raspuns
plauzibil ne vine in minte automat si apoi cu efort ne vin si argumentele pentru el, iar uneori si
raspunsul si argumentele sunt eronate. Insa cartea lui Kahneman este un punct de referinta in
stiintele comportamentale, deoarece se preocupa nu numai de motivele pentru care oamenii
gresesc, ci si de modul in care cele doua sisteme interactioneaza si se influenteaza reciproc pentru
a conduce la rezultate benefice.
Nassim Nicholas Taleb, autor al cartii ,, Lebada neagra ,, afirma cu privire la cartea
scrisa de Daniel Kahneman : ,, Gandire rapida...gandire lenta,, se adreseaza celor interesati de
psihologie,economie, investitii si felul in care omul ia decizii, propunandu-si sa ridice nivelul
conversatiei curente si sa ii faca pe oameni sa gandeasca mai complex atunci cand judeca deciziile
altor persoane. O carte fundamentala si o lectura obligatorie pentru cei interesati de modele de
decizie si felul in care gandesc oamenii ,,.
 Citirea lucrarii m-a impresionat si imbogatit profesional. O voi reciti pentru
aprofundarea si clarificarea elementelor de noutate pe care le-am descoperit in continut si va fi o
sursa bibliografica importanta pentru mine. O recomand profesionistilor din domeniul psihologiei
intrucat contine informatii de specialitate explicitate, exemple si sugestii practice, noutati care pot
fi oricand adaptate si utilizate in activitatea profesionala. Contine o bogata bibliografie de
specialitate, ordonata pe capitole, cu trimiteri atat spre lucrari clasice cat si spre studii/cercetari de
ultima generatie in materie de psihologie.
Merita sa faca parte din bibloteca personala a unui psiholog!!